Universitatea de Vest din Timisoara Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

Comertul electronic in Romania Disciplina E-business

Student, Betiu Dragos-Eugen MA, An II

Cuprins
1. Comertul electronic aspecte teoretice .............................................................................................. 3 1.1. 1.2. 1.3. 2. Definirea comertului electronic .................................................................................................... 3 Categorii ale comertului electronic............................................................................................... 3 Beneficiile comertului electronic .................................................................................................. 5

Comertul electronic in Romania ........................................................................................................... 8 2.1. 2.2. 2.3. Studiu european cu privire la comertul electronic din tarile UE .................................................. 8 Comertul electronic in Romania: date, platforme de plata online, previziuni pentru anul 2013 9 Principalele site-uri de comert online din Romania.................................................................... 12

1. Comertul electronic aspecte teoretice

1.1. Definirea comertului electronic

Comerul electronic (n englez: Electronic Commerce sau e-Commerce) este activitatea de cumprare sau vnzare prin intermediul transmiterii de date la distan, activitate specific politicii expansive a marketingului companiilor comerciale. Prin intermediul Internetului se dezvolt o relaie de servicii i schimb de mrfuri ntre ofertant i viitorul cumprtor. n anii 1990 compania IBM, printr-o campanie publicitar corespunztoare, a fcut popular i termenul echivalent Electronic Business. Un termen nrudit este E-Trade, care se refer la tranzaciile bursiere electronice. Utilizarea tuturor mijloacelor electronice pentru participarea la o activitate de comer electronic poart denumirea de tranzacie electronic. Strns legate de comerul electronic pot fi i alte activiti electronice, de exemplu servirea cumprtorilor, livrarea mrfii (dac e vorba de medii electronice), colaborarea cu partenerii de afaceri sau i conducerea unei organizaii prin mijloace electronice. n tranzaciile comerciale clasice se disting urmtoarele etape: 1. informarea comercial referitoare la tranzacie i anume cercetarea de marketing; 2. ncheierea contractului comercial general; 3. comandarea/vnzarea produsului sau a serviciului; 4. plata. n cadrul comerului electronic pot fi tranzacionate bunuri i servicii digitale (sunt excluse fazele logistice), iar locul n care sunt tranzacionate aceste bunuri digitale poart denumirea de pia electronic (n limba englez e-marketspace) contextul virtual n care cumprtorii i vnztorii se gsesc unii pe alii i tranzacioneaz afaceri electronice.

1.2.

Categorii ale comertului electronic

Comerul electronic permite participarea att a persoanelor fizice i juridice, ct i a statului sau a instituiilor acestuia. n funcie de relaiile dintre aceti participani au luat natere mai multe categorii de comer electronic. B2B (business-to-business)

Este un model de comer electronic n care toi participanii sunt companii sau alte organizaii. n Romnia domeniul B2B este o afacere foarte promitoare, datorit penetrrii Internetului n firme la nivel nalt. Studii recente arat c n Romnia exist mai mult de 1,1 milioane de utilizatori care intr pe Internet de la locul lor de munc (inclusiv coli i universiti), i peste 42.000 de domenii de nivel nalt sunt nregistrate. B2C (business-to-consumer) Model de comer electronic n care companiile vnd la cumpratori individuali persoane fizice. n Romnia, piaa electronic B2C se afl nc ntr-un stadiu de formare. Consumatorii nc experimenteaz online, dar sunt nc multe obstacole ce trebuie s fie nvinse nainte de a se schimba comportamentul clienilor; aceste probleme sunt legate de crearea securitii tranzaciilor, asigurarea proteciei clienilor, mrirea vitezei de transfer n reea sau chiar asigurarea accesului la Internet. C2C (consumer-to-consumer) Acest model se refer la consumatorii care vnd direct la ali consumatori. Un exemplu din acest domeniu care are un succes enorm n ntreaga lume este sistemul eBay. E-government Aceast form de comer electronic este ntlnit n urmtoarele forme: B2G (business to government), G2B (government to business), G2C (government to consumer). Aici prin "government" se nelege administraia statului respectiv. B2G (business-to-government) Guvernele utilizeaz canale de comer electronic pentru creterea eficienei operaiunilor i mbuntirea serviciilor oferite cetenilor-clieni. O arie de interes pentru guverne n domeniul afacerilor este intensificarea utilizrii Interentului i a reelelor VAN, pentru diseminarea informaiei, a oportunitilor, cotaiilor primite de la vnztori/furnizori de bunuri i servicii. ntre anii 1980-1990 cteva guverne inovatoare au nceput s utilizeze B2G, folosind sistemul dial-up n transmiterea "bulletin board services" (BBS), care asigur accesul online la cererile curente de informaii, oportuniti, consultan. Acest abordare a implicat din partea beneficiarului serviciilor BBS adaptarea la aceeai tehnologie software pentru a putea utiliza informaia. 4

Departamentul (ministerul) de Aprare al Statelor Unite, pentru a atinge o audien naional i internaional larg, i-a proiectat reeaua VAN proprie. Aceast soluie a cerut ca furnizorii s se aboneze la serviciile reelelor de provideri Internet i s utilizeze capacitile de comunicare cum ar fi software-ul necesar transmisiilor EDI. Implicarea administraiilor statale n comerul electronic are un efect catalitic pe plan local, n mediul de afaceri dintr-o anumit ar. Guvernele, chiar i n cele mai mari economii de pia, constituie cumprtorii cei mai mari de bunuri i servicii de la sectorul privat. Construirea unei mase critice de cumprtori online, n vederea sprijinirii apariiei unei comuniti de afaceri prin comerul electronic, solicit o implicare activ din partea guvernelor, nu numai din punct de vedere legislativ, ci i ca participant la comerul electronic, ca o surs ideal de training i asisten tehnic pentru noile firme de e-commerce. G2B (government-to-business) Model de comer electronic n care o instituie guvernamental cumpr sau vinde bunuri, servicii sau informaii de la persoanele juridice. G2C (government-to-consumer) Acoper relaii guvern-ceteni la nivel de informare i prestare servicii publice (exemplu: plata taxelor online).

1.3.

Beneficiile comertului electronic

Avnd ca suport reeaua Internet i eventual i utilizarea unor pachete de programe software specifice, comerul electronic a avut i are avantaje i beneficii pentru firme, consumatori individuali i societate. Pentru companii: 1) Extinderea pe pieele internaionale prin asigurarea de servicii i performan; 2) Asigurarea unei deschideri totale n privina relaiilor cu clienii: acetia pot cpta o imagine aproape complet asupra tuturor angajailor, ofertanilor i partenerilor lor. 3) Scderea costului de creare, procesare, distribuire, pstrare i regsire a informaiei, pn acum bazat pe hrtie, prin crearea unui sit web atractiv cu funcia unui magazin virtual. Siturile web

personalizate, sugestiile pentru cumprare i ofertele speciale personalizate pot ntr-o oarecare msur substitui interaciunile de tip fa n fa, de tip tradiional; 4) Creeaz posibilitatea modelrii produselor i serviciilor dup nevoile cumprtorilor i simplificarea procedurilor; 5) Costuri de comunicaie mai mici. 6) Seriozitate i siguran. Serverele paralele, redundana hardware-ului, tehnologia fail-safe, ncriptarea informaiei i firewall-urile pot ndeplini aceast cerin; 7) Creterea competitivitii i raionalizarea proceselor de afaceri, prin restructurri interne i prin tehnologii ale informaiei. 8) Construirea unui lan valoric electronic, n care se pune accentul pe un numr limitat de competene-cheie -- opusul unui magazin "cu o singur oprire". (Magazinele electronice pot fi att speciale ct i generale, dac sunt programate corect.) Pentru consumatori: 1) Posibilitatea consumatorilor s cumpere sau s fac tranzacii la orice or din zi, n tot timpul anului, din aproape orice locaie; 2) Acord consumatorilor mai multe posibiliti de alegere a produselor i preurilor; 3) Consumatorilor li se d siguran asupra valorii. Vnztorii pot realiza acest lucru oferind un produs sau o linie de produse care atrage potenialii clieni prin preuri competitive, la fel ca i n comerul ne-electronic; 4) Permite o livrare rapid a produselor i/sau serviciilor (n anumite cazuri); 5) Consumatorii pot s primeasc informaii relevante n decursul ctorva secunde, i nu zile sau sptmni; 6) Asigurarea motivaiei consumatorilor de a cumpra i, la nevoie, de a i returna. Vnzrile promoionale pot implica cupoane, oferte speciale sau reduceri. Linkurile de pe alte situri web i programele afiliate de reclame pot fi de asemenea de ajutor; 7) Face posibil participarea n licitaii virtuale; 8) ndemnarea consumatorilor la consum. Comercianii din Internet pot asigura acest tip de ajutor printr-o ampl informare comparativ i prin faciliti bune de cutare; 9) Permite consumatorilor s interacioneze cu ali cumprtori n comuniti electronice i s compare experienele;

10) Lsnd clienii s se ajute singuri. Asigurnd funcionarea unui sit de autoservire, uor de folosit fr asisten, poate fi de ajutor n acest sens; 11) Faciliteaz competiia, ceea ce rezult n scderea preurilor. 12) Familiarizeaz consumatorii cu tehnologia i i ine pe acetia n pas cu ultimele nouti. Pentru societate: 1) Crearea unui "sim comun" al comunitii comerciale, de exemplu prin chaturi, foruri ce solicit implicarea clientului, scheme de loialitate i programe de afinitate; 2) D posibilitatea mai multor persoane s lucreze / s cumpere de acas, ceea ce micoreaz traficul rutier i poluarea aerului; 3) Permite ca anumite mrfuri s fie vndute la preuri mai sczute, cu avanateje pentru cei cu venituri mai mici; 4) Crete eficiena i/sau mbuntesc calitatea; Pune la dispoziie o organizare suficient de atent i agil pentru a rspunde rapid la orice schimbri din mediul economic, social i fizic.

2. Comertul electronic in Romania

2.1. Studiu european cu privire la comertul electronic din tarile UE

Romania are cel mai mic nivel din Uniunea Europeana privind cumparaturile facute pe internet, doar 6% dintre romani preferand aceasta modalitate, releva Tabloul de bord al pietelor de consum, publicat pe data de 29 mai, in cadrul Summitului european dedicat consumatorilor 2012. Romanii sunt urmati de bulgari (7% fac cumparaturi prin intermediul internetului) si italieni (15%). Cea mai mare proportie a acestui indicator se inregistreaza in Marea Britanie (71%), Danemarca (70%), Olanda (69%) si Luxemburg (65%). Studiul arata ca 43% dintre romani (fata de 58% media in UE) au incredere ca autoritatile nationale le protejeaza drepturile de consumatori, 54% (fata de 65% media in UE) cred ca furnizorii le respecta aceste drepturi, iar 51% din romani (comparativ cu 62% din europeni) simt ca sunt protejati in mod adecvat prin masurile national de protectie a consumatorilor. Pe de alta parte, 51% dintre consumatorii romani (cea mai mare proportie din UE) si 47% dintre greci cred ca un numar semnificativ de produse sunt nesigure, comparativ cu numai 6% in Finlanda si 7% in Olanda. In cazul retailerilor, proportiile sunt de 42% in Romania si 35% in Grecia, fata de 2% in Estonia si Finlanda si 5% in Irlanda. O proportie de 87% dintre retailerii din Romania, cea mai mare la nivelul UE, considera ca autoritatile publice monitorizeaza atent si asigura conformitatea cu legislatia privind consumatorii in domeniul lor de activitate, fata de 85% in Marea Britanie, 84% in Belgia si Olanda, 55% in Grecia, 56% in Islanda, 57% in Bulgaria si 59% in Polonia. Tabloul de bord mai indica, de asemenea, ca nu este la fel de usor pentru consumatori sa cumpere din strainatate fata de propria tara, ceea ce inseamna ca nu au acces la o paleta mai larga de alegere si la economii cu beneficii potentiale de pana la 204 miliarde de euro pe an. O alta concluzie a studiului este aceea ca, in timp ce comertul electronic continua sa se extinda, tranzactiile raman in mare masura interne, in pofida potentialului reprezentat de paleta mai larga de alegeri si de economiile care se pot realiza dincolo de frontiere. Consumatorii pot fi mai increzatori in cumparaturile din alte tari UE, deoarece ingrijorarea lor cu privire la comerciantii straini se arata a fi in mare masura nefondata, iar comertul electronic transfrontalier pare a fi cel putin la fel de fiabil ca cel intern. 8

2.2.

Comertul electronic in Romania: date, platforme de plata online, previziuni pentru anul 2013

Comertul electronic cu plata online prin Romcard, principalul payment gateway din Romania, a crescut in 2012 cu 38% fata de 2011, ajungand la valoarea de 220 de milioane euro si un numar de 4,1 milioane de tranzactii. Dintre acestea, in sistemul PayU au fost inregistrate tranzactii in valoare de 176,4 milioane euro. "2012 a fost anul in care comertul electronic si-a marit ritmul de crestere. Daca in 2009 volumul platilor online a crescut cu 75% fata de anul anterior, in 2011 cresterea a fost de 24%, aceeasi tendinta manifestandu-se si la nivelul numarului de tranzactii. In 2012 insa, fata de 2011, comertul electronic a cunoscut o evolutie mai buna, de 38% raportat la valoarea totala si 51% raportat la numarul tranzactiilor", explica Andreia Stavarache, director de vanzari in cadrul PayU Romania. In ceea ce priveste valoarea medie a tranzactiilor, aceasta a cunoscut o scadere de 8% de la 58 euro la 53 de euro, conform Romcard. "Dinamica tranzactiilor in 2012 a fost interesanta. Scaderea valorii cosului mediu se datoreaza in primul rand cresterii cu 60% a numarului de tranzactii in lei, care au, in mod normal, o valoare mai mica. Acest lucru arata, in primul rand, o diversificare a ofertei de produse si o evolutia pozitiva pe majoritatea segmentelor de piata. Totodata a crescut gradul de adoptie a metodelor online de plata in randul consumatorilor. Vedem aceasta tendinta mentinandu-se si in cursul acestui an, la finalul caruia estimam sa ajungem la un volum de 286 milioane de euro, corespunzator unui numar de peste 5 milioane de tranzactii", a spus Marin Mitroi, director general RomCard. Si din tranzactiile inregistrate in sistemul PayU reiese acelasi proces de diversificare si, in acelasi timp, de consolidare a pietei. Astfel, pe de o parte, numarul de clienti noi care au implementat solutia integrata PayU a crescut cu 92% fata de 2011, domeniile de activitate variind de la operatori telecom la asiguratori, fonduri de investitii, ONG-uri, accesorii auto, fashion, suplimente nutritive etc. Segmentele care au cunoscut cea mai buna evolutie raportat la numarul de tranzactii, conform datelor PayU au fost fashion (+ 486%), donatii (+111%), servicii (+54%) si flori (+51%).

Potrivit reprezentantilor PayU, in 2013 piata va fi influentata de trei factori principali: intrarea unor noi jucatori importanti in industrie, consolidarea afacerilor comerciantilor activi atat ca urmare a imbunatatirii calitatii serviciilor cat si a campaniilor de marketing implementate, precum si diversificarea metodelor de plata. Prin platforma ePayment a fost procesat un volum de 138,8 milioane de euro, lunile cu cele mai mari vnzri fiind mai, iunie i iulie cnd volumul tranzaciilor s-a ridicat la aproape 14 milioane de euro lunar. Valoarea medie a coului de cumprturi online a nregistrat, de asemenea, o evoluie pozitiv, de la 58 euro n 2010, la 64 euro n 2011, conform datelor din sistemul ePayment. Cele mai mari valori medii per tranzacie au fost nregistrate n turism, software, segmentul IT&C i cel al jucriilor, cu 163, 126, 114 i respectiv 81 de euro. La polul opus se situeaz tranzaciile pentru produse sau servicii n general mai ieftine cum ar fi cri, bilete la spectacole, cupoane de reduceri sau plata de utiliti al cror cost mediu se situeaz n jurul valorii de 30 euro. 'Dac pn de curnd asistam la creteri de 20 - 50% sau chiar mai mari n industrii consacrate, precum turism sau telecomunicaii, n 2011 s-au nregistrat evoluii i pe alte tipuri de produse, cu utilizare recurent, semn c are loc o diversificare semnificativ a coului de cumprturi i c achiziiile online devin o obinuin', a declarat Marin Mitroi, director general Romcard. Astfel, n 2011, s-au nregistrat creteri mari la flori - 29,62%, jucrii - 23,38%, cadouri -21,26%, produse IT - 32%. Totodat, internetul se dovedete un canal foarte potrivit pentru organizaiile nonprofit, donaiile online nregistrnd o cretere de aproape 26% n 2011 fa de 2010. La nivelul ntregului an 2011, cele mai scumpe tranzacii au fost realizate pentru achiziia de bilete de avion - 9700 euro, pachete turistice - 8800 euro i produse software - 6000 euro. Majoritatea tranzaciilor au fost efectuate din Romnia - 59,84%, dar i din Italia - 14,71%, Spania - 5,82% sau Marea Britanie - 5%. n ceea ce privete evoluia industriei n 2012, reprezentanii companiei pariaz pe creterea pieei, provenit din intrarea unor noi juctori importani n industrie, continuarea procesului de adopie a metodelor de plat online de cumprtori, precum i diversificarea metodelor de plat i serviciilor oferite clienilor magazinelor online.

10

Astfel, pentru anul 2012, reprezentanii companiei ePayment preconizeaz att o cretere a numrului de companii cu activiti n comerul electronic, ct i a volumelor tranzacionate online pn la o valoare de peste 200 milioane de euro. e-Payment este furnizor de soluii eCommerce integrate, parte a grupului internaional PayU, deinut de Naspers Ltd, al doilea juctor n eCommerce la nivel global. PayU desfoar operaiuni de integrare pli online n Polonia, Cehia, Romania i Ungaria, procesnd n 2010 un numr de 31 milioane de tranzacii n valoare de peste 800 milioane de euro. n Romnia, ePayment este lider pe piaa de pli online, cu peste 2 milioane de tranzacii procesate n 2011 n valoare de 138.8 milioane de euro i o cot de 88% din volumul total al Romcard. RomCard SA, ca procesator de tranzacii cu carduri n Romnia, a implementat cu succes tehnologia 3DSecure integrnd-o n sistemul su de procesare. Bazat pe o soluie proprie, RomCard SA ofer la cheie serviciile pentru "Verified by VISA" i "MasterCard SecureCode" pentru tranzacii sigure prin internet folosind cardurile bancare. Proiectul 3D Secure a fost nceput de RomCard SA n septembrie 2003 i finalizat n martie 2004 cnd s-au terminat cu succes toate certificarile cu VISA i MasterCard. Pn n prezent, RomCard SA a certificat 5 bnci pentru acceptare 3D Secure (inclusiv circa 150 de comerciani virtuali) i 8 bnci pentru emitere. Piata de comert electronic a ajuns la 600 de milioane de euro anul trecut, iar in 2013 ar putea avea o valoare de 750 de milioane de euro. Numarul de magazine online a ajuns la circa 3.500, iar tot mai multi romani renunta la plata ramburs si aleg sa plateasca prin card bancar atunci cand cumpara online. De asemenea, segmentul de mobile commerce s-a dezvoltat foarte mult. Astfel, cea de-a treia editie a ecomTIM vine intr-un moment in care piata de comert electronic se niseaza si se maturizeaza, asa ca anul acesta vom vorbi atat despre business-urile care au avut succes in e-commerce, dar mai ales despre <<Whats next>>, a declarat Claudiu Vrinceanu, redactorul-sef al cotidianului online de business Wall-Street.ro

11

2.3.

Principalele site-uri de comert online din Romania

Conform site-ului de monitorizare a traficului (numarului de utilizatori ai unui site web), cele mai accesate site-uri de comert din Romania in ultima luna (ianuarie 2013) sunt: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. www.okazii.ro - 4.253.521 vizitatori unici www.shopmania.ro - 1.922.377 www.price.ro - 918.695 www.domo.ro - 560.023 www.originals.ro - 346.547 www.mycloset.ro - 275.786 www.top-shop.ro - 218.010 www.smartbuy.ro - 216.282 www.buygames.ro - 114.632 www.flashgsm.ro - 108.616

Asa cum reiese si din statistica prezentata mai sus, cel mai mare site de comert electronic din Romania este www.okazii.ro. Okazii.ro este cea mai mare platforma romaneasca dedicata vanzarilor si licitatiilor online. Okazii.ro a luat nastere in anul 2000 si apartine companiei Netbridge Services. Okazii.ro permite utilizatorilor accesul la un numar ridicat de magazine unde acestia isi pot achizitiona produsele dorite fie prin metoda licitatie fie prin cumparare directa. Site-ul este organizat pe sectiuni din domeniile: Casa si gradina, haine, auto, IT, papetarie etc. In primele sapte luni ale anului 2012, utilizatorii Okazii.ro au dat dovada de un interes sporit pentru cumparaturile online, iar din achizitiile acestora nu au lipsit produsele foarte scumpe. De exemplu, valoarea celui mai scump produs cumparat din magazinele gazduite de site-ul de licitatii autohton Okazii.ro a fost de 3.600 de euro, suma ce a fost oferita pentru un echipament de DJ. Pe Okazii.ro poate fi accesat un numar de 636 de magazine. Topul celor mai scumpe produse cumparate din platforma de magazine Okazii.ro cuprinde un echipament de DJ de 3600 euro, un telefon de 2300 euro (marca Blackberry Porsche Design), un sistem desktop de 2000 euro (marca Apple), un aparat foto de 1800 de euro (marca Canon) si un CD player DJ de 1500 euro. Obiectele de colectie si arta, au fost si ele in topul achizitiilor facute de utilizatori, dovada ca romanii se orienteaza si catre obiecte rare atunci cand cumpara online, pentru a-si intregi colectiile de mobilier, numismatica si arta. Topul celor mai scumpe obiecte de colectie si arta cumparate online pe Okazii.ro, in primele 7 luni ale anului cuprinde un mobilier de cires de 2500 euro, o moneda de aur inscriptionata cu chipul lui Carol al II-lea - de 2500 euro, un gramofon - de 2116 euro, o statuie de marmura - de 2000 euro si o cutie muzicala - de 1150 euro. 12

Studiul Okazii.ro concluzioneaza faptul ca romanii cumpara online tot mai mult, iar produsele scumpe nu fac exceptie. De la sisteme desktop performante la obiecte de colectie, de la telefoane exclusiviste la mobilier de cires, de la echipamente de DJ la gramofoane, de la aparate foto la seturi de monede - toate fac parte din lista de cumparaturi online a romanilor din perioada ianuarie iulie 2012. Okazii.ro este cel mai dezvoltat site de licitatii din Romania, concurand cu eBay sau Amazon.

13