Analizatorul vizual e un sistem multifunctional complex format din 3 subsisteme: 1.

Subsistemul perifericde receptie,format din globul ocular si anexele acestuia 2. Subsistemul de transmiterea imaginii vizuale: -n.optic incrucisat partial la nivelul chiasmei optice -radiatiile optice 3. Subsistemul de integrarea imaginii vizuale-aria corticala,campurile 17,18,19 ale lui Brodman Globul ocular este o formatiune aproape sferica situata in partea anterioara a orbitei . Axul orbitei este oblic dinainte inapoi si din afara inauntru si face un unghi de 23grd cu axul globului ocular. PLEOAPE = formatiuni musculo-membranoase care inchid anterior orbita si protejeaza astfel globul ocular, delimiteaza fanta palpebrala 2 margini si 2 unghiuri marginea libera a pleoapelor prezinta in unghiul intern cate o proeminenta numita tuberculul lacrimal in varful caruia se afla punctul lacrimal Pe marginea libera anterior se insera genele sau cilii iar posterior se gasesc orificiile de deschidere a glandelor Meibomius. Anexate cililor se gasesc in tegumentele pleoapelor glande sebacee (Zeiss) si sudoripare(Moll). STRUCTURA PLOEAPELOR Stratul superficial la suprafata un strat de piele fina si elastica gld sudoripare tesut celular subcutanat lax stratul muscular alcatuit din 2muschi striati: ORBICULARUL PLEOPAELOR e un muschi circular inervat de n. facial cu rol in inchiderea ochiului RIDICATORUL PLEOAPEI SUPERIOARE inervat de n. Oculomotor comun Stratul profund tarsul care alcatuieste un adevarat schelet al pleoapelor format din tesut fibros gros si rezistent muschiul capsulotarsal inervat de fibre din simpaticul cervical si controleaza marimea fantei palpebrale. conjunctiva palpebrala e foarte aderenta de tars si la fiecare clipit distribuie uniform secretiile glandulare si lacrimile pe suprafata conjunctivei bulbare si cornee ARTERELE pleoapelor sunt ramuri ale arterei oftalmice si faciale VENELE se varsa in venele oftalmice temporale superficiale si faciale. LIMFATICELE se indreapta catre ganglionii preauriculari si parotidieni iar o parte catre ggl submandibulari APARATUL LACRIMAL e alcatuit dintr-o parte secretorie- gl lacrimala si o parte excretorie-caile lacrimale. GLANDA LACRIMALA e asezata in foseta lacrimala situata in unghiul supero-extern al orbitei.

Ca structura glanda lacrimala principala e o glanda acinoasa asemanatoare parotidei. In afara glandei lacrimale principale mai exista un numar de glande lacrimale accesorii situate in fundul de sac superior al conjunctivei.

CAILE LACRIMALE Alcatuite din: - punctele lacrimale - canaliculele lacrimale - sacul lacrimal - canalul lacrimo-nazal Punctele lacrimale sunt doua mici orificii aflate pe tuberculul lacrimal in 1/3 interna a pleoapei lipsita de cili. Punctele lacrimale se continua cu canaliculele lacrimale care dupa un traiect vertical de 2-3 mm se indreapta orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei si se deschid in sacul lacrimal. Sacul lacrimal e situat in loja lacrimala. Are forma ovalara,alungita, cu portiunea superioara rotunjita numita domul sacului lacrimal. Partea inferioara a sacului lacrimal se ingusteaza si se continua cu canalul lacrimo-nazal ce se deschide in meatul inferior al foselor nazale. Secretia lacrimala apare din prima zi de viata dar este redusa. Secretia lacrimala cuprinde secretia reflexa produsa de gld. lacrimala principala, secretie ce dispare noaptea si secretia de baza constanta, realizata de glandele lacrimale accesorii.

APARATUL OCULOMOTOR 4 muschi drepti 2 muschi oblici N. oculomotor comun III asigura inervatia m. extrinseci *drept intern *drept superior *drept inferior *oblic mic N. trohlear IV asigura inervatia *oblicului mare N. abducens VI asigura inervatia *drept extern CONJUNCTIVA mb subtire, mucoasa, stralucitoare ce captuseste fata posterioara a pleoapelor iar apoi se rasfrange trecand pe partea anterioara a globului ocular si tapeteaza fata anterioara a scleroticii. Topografic conjunctiva prezinta 3 portiuni: CONJUNCTIVA PALPEBRALA SAU TARSALA CONJUNCTIVA FUNDULUI DE SAC CONJUNCTIVA BULBARA Rol de protectie si aparare

de retinere si stabilitate a filmului lacrimal Artere: doua origini-palpebrala si ciliara. Vene: vene palpebrale si vene ciliare anterioare Limfatice:ggl preauriculari si parotidieni, ggl maxilari

CORNEEA = partea anterioara transparenta a tunicii externe E constituita din lame de tesut conjunctiv fibros asemanatoare scleroticii insa corneea e transparenta datorita dispozitiei regulate a fibrelor si cantitatii constante a lichidelor interstitiale. E o componenta importanta a dioptrului ocular: +43d din cele +60D ale ochiului. Grosimea corneei la periferie e de 1mm si se ingusteaza spre centru pana la 0,5-0.6mm

Zona de trecere intre cornee si sclera se numeste limb sclero-corneean. In grosimea lui se afla elementele anatomice cu rol de drenaj a umorii apoase. D.p.d.v. histologic corneea e compusa din 5 straturi: a) Epiteliul corneean anterior b) Membrana Bowman c) Stroma corneeana d) Membrana Descemet e) Endoteliul VASCULARIZATIA: corneea normala e lipsita de vase. Neavand vase,sportul energetic si metabolic se face de la nivelul umorii apoase si lacrimilor INERVATIA: inervatia senzitiva e foarte bogata, asigurata de n. Ciliari care la randul lor sunt ramuri ale oftalmicului FUNCTII 1. FUNCTIE OPTICA corneea asigura transmiterea, difuziunea,reflexia si refractia luminii 2. FUNCTIA MECANICA impreuna cu sclerotica formeaza tunica externa cea mai rezistenta a globului ocular. Membrana Descemet e cea mai rezistenta si elastica 3. FUNCTIA DE CRESTERE SI REPARARE TISULARA difera in functie de fiecare strat corneean. Epiteliul corneean lezat cu pastrarea mb bazale se reface prin migrarea celulelor active din marginea plagii. O leziune la nivelul stromei se va cicatriza lent cu pierderea transparentei. Endoteliul corneean nu se regenereaza. SCLERA = tunica externa a globului ocular reprezentand 4/5 post ale sale E formata dintr-un tesut fibros, dur, inextensibil la adult. Are culoare alb sidefie si nu poate fi strabatuta de razele de soare. Fata externa convexa, la nivelul ei se insera muschii oculomotori Fata interna concava, vine in contact cu coroida. Anterior sclera intalneste corneea Posterior e canalul scleral al nervului optic si are forma de trunchi de con. Canalul scleral e partial inchis de lama criblata care se aseamana cu o sita ce ocupa 2/3 externe ale canalului scleral.

Prin perforatiile lamei trec fibrele n.o. care pierd mielinizarea la nivelul lamei. La acest nivel trec vasele centrale ale retinei inconjurate de teaca lor perivasculara. Sclerotica e perforata de numeroase orificii de intrare sau iesire,anterior pentru arterele si venele ciliare anterioare, la ecuator petru venele vorticoase si la polul posterior pentru vasele si nervii ciliari scurti si lungi. Sclera e o membrana foarte putin vascularizata ea fiind nutrita prin imbibitie din straturile vecine. Inervatia sclerei e asigurata de n. ciliari scurti. UVEEA = e tunica medie a globului ocular compusa din 3 parti anatomice si functionale distincte: irisul, corpul ciliar, coroida. IRISUL = reprezinta partea anterioara a tractului uveal. E un diafragm subtire prevazut in centru cu un orificiu numit pupila El imparte compartimentul anterior in camera anterioara situata intre cornee si iris si camera posterioara intre iris cristalin Culoarea irisului stabilita genetic e determinata de cantitatea de pigment prezent. Irisul e o membrana bogat vascularizata. Arterele provin din ciliarele lungi pusterioare. Venele urmeaza traiectul arterelor si ajung in venele proceselor ciliare de unde merg in spatiul supracoroidian pentru a se drena in venele vorticoase. Nu exista limfatice la nivelul irisului. Nervii irisului provin din n. ciliari. Ei contin fibre venite din trigemen, parasimpatic si simpatic. CORPUL CILIAR e format din procesele ciliare si muschiul ciliar. Se intinde de la radacina irisului pana la ora serata. Daca se face o sectiune sagitala a ochiului corpul ciliar are o forma triunghiulara cu fata anterioara spre iris, o fata externa sclerala si una posterioara in raport cu corpul vitros. MUSCHIUL CILIAR are doua portiuni: m. Brucke-Wallace constituit din fibre longitudinale, inervat de simpatic si intervine in vederea de aproape. m.Rouget-Muller e constituit din fibre circulare si are rol de sfincter, trage zonula spre centru permitand cristalnului sa isi mareasca convexitatea in vederea de aproape. Inervat de parasimpatic. PROCESELE CILARE au rol in secretia umorii apoase. Umoarea apoasa e secretata in camera post, trece prin orificiul pupilar in camera ant. de unde se dreneaza printr-un sistem trabecular la nivelul canalului lui Schlemm. Sunt formate din ghemuri vasculare anastomozate intre ele. Vasele sunt cuprinse intr-un tesut conjunctiv in care se afla numeroase celule pigmentare. VASCULARIZATIE: Arterele provin din marele cerc arterial al irisului ce iriga muschiul ciliar si procesele ciliare.

Venele m. ciliar sunt vene ciliare anterioare, merg la plexul venos intrascleral si de aici la venele musculare ale m. drepti. Venele proceselor ciliare sub denumirea de vene ciliare posterioare ajung in supracoroida. Corpul ciliar nu are vase limfatice. Nervii motori musculari provin din parasimpaticul mezencefalic pe calea n. oculomotor comun pt m. Rouget-\muller si din simpaticul cervical pentru m. Brucke si vas Nervii senzitivi au originea in trigemen. COROIDA tapeteaza sclera de la papila n.o. pana la ora serata. E bogat vascularizata si intens pigmentata. E formata din mai multe straturi: 1. Stratul supracoroidian sau lamina fusca alcatuit dintr-un tesut conjunctiv usor pigmentat 2. Stratul intermediar format din artere si vene. Arterele sunt situate pe un plan mai profund si provin din arterele ciliare scurte posterioare. Venele sunt situate superficial si se unesc in patru trunchiuri mari numite vene vorticoase care perforeaza sclera inapoia ecuatorului si se vars in vena oftalmica. 3. Stratul corio-capilar e format din capilare mai numeroase in zona maculara. Nervii provin din nervii ciliari care in majoritate provin ggl oftalmic (ciliarii scurti) iar cateva ramuri direct din nazal (ciliarii lungi) CRISTALINUL e o lentila biconvexa, aplatizata anterior. Fata anterioara si cea posterioara se intalnesc la ecuator. Cristalinul e mentinut in pozitia sa printr-un sistem de fibre care alcatuiesc ligamentul suspensor sau zonula lui Zinn. Aceasta se intinde intre fata interna a corpului ciliar si ecuatorul cristalinului. E un organ unic lipsit de vascularizatie. Fata anterioara vine in raport cu irisul si orificiul pupilar La nivelul marginii pupilare cristalinul vine in contact cu irisul de care se indeparteaza in periferie datorita convexitatii sale. Fata posterioara vine in raport cu hialoida anterioara a corpului vitros. CORPUL VITROS Vitrosul e un gel transparent, neomogen care contine 99% apa. E un tesut conjunctiv avascular. Vitrosul se muleaza pe structurile ce limiteaza cavitatea vitreana: fata posterioara a cristalinului, fascicolul posterior al fibrelor zonulare, corpul ciliar, ora serata, retina si papila. Raporturile se fac prin intermediul hialoidei anterioare si posterioare. RETINA tunica nervoasa,se insera la nivelul orei serata de corpul ciliar. Retina are 10 straturi din care stratul functional cu conuri si bastonase. Exista o reprezentare simetrica a acestora pe suprafata retinei, conurile fiind maxim

concentrate la nivelul maculei lutea (pata galbena) ,ele asigura vederea diurna, colorata. Pe masura ce ne indepartam de macula spre periferie numarul celulelor cu conuri scade si creste numarul celulelor cu bastonase aici existand cantitatea maxima a vederii nocturne, care apreciaza diferente de alb,negru,cenusiu La nivelul retinei in partea centrala= papila nervului optic care corspunde locului de intrare a acestuia,locului de intrare si iesire a arterei si venei centrale a ochiului. Trunchiurile vasculare centrale la emergenta in papila se divid in 4 ramuri:temporale (sup si inf) si nazale (sup si inf) pentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei. Temporal de papila se afla macula lutea, zona de acuitate vizuala maxima NERVUL OPTIC D.p.d.v. al raporturilor pe care le are traiectul n. optic a fost impartit in 4 segmente. 1. Portiunea intrabulbara sau capul nervului optic strabate membranele oculare si se ingusteaza luand forma unui con cu baza la intrare si varful in papila la nivelul lamei ciuruite.Capul nervulu optic e transparent si alcatuieste la fundul de ochi discul opticsau papila n.o. In zona centrala papila prezinta o usoara depresiune denumita excavatie fiziologica, locul de emergenta a vaselor centrale ale retinei. 2. Portiunea intraorbitara se intinde de la marginea orbitara a canalului optic pana la globul ocular 3. Portiunea intracanaliculara corespunde traiectului intraosos al canalului optic. De-a lungul acestui canal n.o. adera intim de peretele osos facand loc doar arterei oftalmice care il insoteste. N.o. are in aceasta portiune raporturi stranse cu celulele etmoidale si sinusul sfenoidal. 4. Portiunea intracraniana se intinde de la orificiul cranian al canalului optic pana la unghiul antero-lateral al chiasmei optice.