ANALIZA CONTEXTULUI COMUNICARII DE MARKETING PENTRU PRODUSUL FINANCIAR Grija pentru copilul tau OFERIT DE BANCA TRANSILVANIA 1.

Piaa Dimensiunile pietei bancare: La sfsitul anului 2011, n Romnia functionau 41 de institutii de credit. Conform Raportului publicat de Banca National a Romniei, structura sistemului bancar era urmtoarea:

2 bnci cu capital integral sau majoritar de stat, 4 bnci cu capital majoritar privat autohton, 26 de bnci cu capital majoritar strin, 8 sucursale ale unor bnci strine si o retea cooperatist; 54,6% din activele bancare sunt concentrate n primele 5 bnci din sistem; Cota de piat a institutiilor de credit cu capital majoritar strin este de 83%; Cota de piat a institutiilor de credit cu capital majoritar privat romnesc este de 8,8% (inclusiv reteaua cooperatist); Cota de piat a institutiilor de credit cu capital controlat de stat este de 8,2%

Topul celor mai mari 15 banci de pe piata locala, dupa cota de piata, la sfarsitul anului 2012, se poate vedea in tabelul de mai jos:

Evolutia pietei bancare: In anul 2008, sistemul bancar romanesc in ansamblul sau a inregistrat un profit net de 4,4 miliarde lei sau 1,2 miliarde euro, iar in 2012, potrivit datelor BNR, pierderile au ajuns la 2 miliarde lei, respectiv 0,45 miliarde euro, evolutie ce arata schimbarile dramatice prin care a trecut economia romaneasca in ultimii ani. Per total, intre 2003 si 2012, profiturile nete cumulate au insumat 3,1 miliarde euro: profit de 3,8 miliarde euro intre 2003 si 2009, si pierderi de 0,71 miliarde euro in ultimii 3 ani, detalii in graficul de mai jos:

Grafic Nr.1.

Potrivit datelor Ministerului de Finante, intre 2007 si 2011, impozitul pe profit platit de banci a insumat aproape 2,8 miliarde lei, respectiv 5,11% din tot impozitul pe profit incasat de statul roman in perioada respectiva. In 2007-2008, procentul a fost de 8%. In acelasi timp insa, trebuie mentionat faptul ca nu toate bancile au inregistrat pierderi, unele dintre acestea reusind sa ramana profitabile in ultimii ani, exemple in acest sens fiind Unicredit Tiriac, Banca Transilvania 3

sau Raiffeisen. Exemplul negativ este Volksbank, aceasta banca inregistrand pierderi de 170 milioane euro anul trecut, si 300 milioane euro intre 2010 si 2012. Intre 2003 si 2012, BCR a inregistrat profituri nete cumulate in valoare de 1,4 miliarde euro, BRD 1,42 miliarde euro, Raiffeissen 0,74 miliarde euro, Banca Transilvania 0,33 miliarde euro, iar Unicredit Tiriac 0,41 miliarde euro (intre 2005-2012, HVB-Tiriac si Unicredit fuzionand in anul 2005). In aceeasi perioada, Volksbank a marcat pierderi de 195 milioane euro.

Grafic Nr. 2. Evolutia in ultimii 10 ani a profiturilor nete si a pierderilor inregistrate de cele 6 banci mentionate mai sus se poate observa in Graficul Nr.2.
Pierderile marcate de sistemul bancar in ultimii ani se explica in primul rand prin reducerea semnificativa a calitatii portofoliului de credite, valoarea provizioanelor constituite de banci pentru acoperirea pierderilor potentiale

generate de activitatea de creditare majorandu-se de la 1,9 miliarde euro la sfarsitul anului 2008, la 8,8 miliarde euro in decembrie 2012.

Grafic Nr. 3
Anii de criza s-au caracterizat printr-o temperare a activitatii de creditare si in Romania, iar bancile si-au schimbat orientarea de la expansiune rapida catre o strategie determinata de prudenta. In aceste conditii, institutiile de credit si-au adaptat strategia, planurile de expansiune teritoriala, portofoliul de produse si au trecut la un control mai atent al costurilor operationale. Reteaua de unitati si personalul la nivelul sistemului bancar au fost redimensionate la nevoile actuale. Numarul unitatilor bancare era de 5.700 la finele lunii iunie 2012, in timp ce numarul de angajati in sistem a fost ajustat la 62.000, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (in primele sase luni ale lui 2012 au fost inchise 352 de unitati, in paralel cu concedierea a 3.700 de angajati din sistemul bancar) Concomitent cu acest proces de restructurare si, partial, unul dintre factorii care l-au alimentat, capacitatea clientilor de a-si achita datoriile catre banci a 5

cunoscut un regres accentuat. Cresterea somajului, reducerea semnificativa a salariilor din sectorul bugetar si restrangerea sau incetarea activitatii unor companii au contribuit la scaderea continua a capacitatii de rambursare a creditelor cu consecinte directe asupra calitatii portofoliului de credite al bancilor, ceea ce a condus la o crestere a volumului provizioanelor pe care institutiile de credit au fost nevoite sa le constituie. Institutiile de credit au procedat la restructurarea unei parti din portofoliul de credite contractate de clientii persoane fizice si juridice care se afla in dificultate temporara de a-si achita obligatiile contractuale. Urmare a solicitarilor inaintate de comunitatea bancara, Banca Nationala a aprobat posibilitatea restructurarii de doua ori a unui credit aflat in suferinta. Capacitatea de revenire in urma procesului de restructurare depinde integral de debitor, climatul economic actual fiind dificil pentru mediul de afaceri, cele mai afectate fiind IMM-urile. Rata creditelor neperformante pe sectorul IMM era in iulie 2012 de 23,2%, in timp ce la nivelul corporatiilor rata de neperformanta era de 4,3%. Impactul crizei asupra rezultatelor financiare, creditele neperformante inregistrate atat pe segmentul clientilor persoane fizice cat si juridice si intrarea in insolventa unui numar important de companii mentine o atitudine prudenta in ceea ce priveste creditarea. Numarul firmelor intrate in insolventa in primele opt luni ale anului 2012 este de 11.068. Una dintre provocari este riscul de credit, in conditiile in care creditele neperformante sunt asteptate sa creasca in continuare, nivelul acestora fiind de 16,8% in luna iunie 2012. In contextul actual, anul 2013 va fi un an cu provocari pentru sistemul bancar si pentru economie in general, atat in plan intern cat si european. Totusi, atitudinea prudenta a clientilor, dar si reducerea expunerii grupurilor bancare prezente in Romania s-au concretizat in restrangerea pozitiei bancilor cu capital grecesc in cadrul sectorului bancar autohton. Astfel, ponderea acestora in totalul activelor s-a redus la 13% la sfarsitul lunii martie 2012, de la 13,3% la finele anului 2011, fiind depasite, pentru prima data, de bancile cu capital romanesc si francez, care detineau, la 31 martie 2012, o cota de 17,5% si respectiv 13,1%, potrivit raportului BNR. La sfarsitul anului 2010, bancile elene detineau a doua cea mai mare pondere in 6

totalul activelor, de 16,7%. Bancile "mama" au continuat sa sustina institutiile de credit din piata bancara romaneasca, nefiind necesara acordarea de sprijin din fonduri publice, cum s-a intamplat in alte state. Stabilitatea sistemului bancar din Romania s-a mentinut. Angajamentul actionarilor institutiilor de credit, materializat prin cresterea capitalizarii sistemului bancar, a asigurat mentinerea adecvarii capitalului la niveluri confortabile, indicatorul de solvabilitate inregistrat fiind de 14,66% in luna iunie 2012, in conditiile in care la nivel european minimul reglementat este de 8%.
Perspective ale sistemului bancar:

Sistemul bancar din Romania este principalul finantator al economiei romanesti. Contextul international dificil, riscul de credit si reducerea volumului resurselor provenite din exterior, in conditiile adoptarii unor masuri de dezintermediere financiara de catre unele banci europene, sunt principalele provocari la adresa sistemului bancar romanesc. Incertitudinile privind solutionarea durabila a crizei datoriilor suverane din zona euro pe fondul inrautatirii perspectivelor economice la nivel mondial si discutiile actuale purtate la nivel european privind implementarea unui sistem unic de supraveghere bancara in zona euro si, probabil, pentru alte state europene din afara zonei euro care pot sa adere voluntar, genereaza o serie de preocupari provocari pentru piata financiara. Liderii europeni si-au propus sa adopte un sistem unic de supraveghere a bancilor pana la inceputul anului 2013, care va permite, in caz de nevoie, recapitalizarea bancilor europene prin Mecanismul European de Stabilitate. Potrivit proiectului prezentat de Comisia Europeana pentru implementarea unui sistem unic de supraveghere bancara, se confera competente importante Bancii Centrale Europene in vederea supravegherii tuturor bancilor din zona euro si este prevazut un mecanism la care tarile din afara zonei euro pot sa adere in mod voluntar. Proiectul a generat o serie de discutii atat in randul statelor din zona euro, cat si in cazul celor zece tari din afara uniunii monetare, care ar fi private de dreptul de vot in viitorul consiliu de supraveghere al BCE. La toate acestea se adauga implementarea prevederilor Noului acord privind cerintele de capital - Basel III care stabileste, in principal, noi cerinte de 7

capital pentru institutiile de credit, precum si noile reglementari care se intentioneaza a se emite pe zona creditarii in valuta a companiilor. In scenariul unui climat financiar international relativ dificil, adaptarea grupurilor financiar bancare la cerintele de solvabilitate impuse de prevederile Basel III ar putea conduce, pe termen mediu, la restrangerea expunerilor. Asigurarea cresterii factorului de capital va restrange practic din capacitatea de creditare a economiei reale. Premisele pe termen scurt (3-6 luni) pentru evoluia sectorului financiarbancar intern se menin predominant nefavorabile, facand referire att la cererea real de creditare, dar i la condiiile existente la nivelul ofertei de creditare (problemele cu care se confrunt bncile, att cele de dimensiune important - unul din cinci credite este neperformant la prima banc din sistem -, dar i la nivelul celor medii i mici). Cererea real de credite va fi nefavorabil influenat de perspectivele macroeconomice nefavorabile: climatul macroeconomic advers din zona euro, cu impact asupra cererii externe. Totodat, procesul de consolidare bugetar, dar i condiiile economice dificile pentru populaie nu exprim premise favorabile nici pentru cererea intern. Din pcate, la nivelul ofertei din sectorul financiar-bancar, nu vom putea observa o dinamic pozitiv, atta vreme ct nu vom asista la eforturi de deblocare financiar, fie prin fuziuni-achiziii, preluri ostile, restructurrii masive ale portofoliilor de credite, etc.

2. Organizaia (Anuntorul) Date financiare: Banca Transilvania se afla in prezent pe locul 8 in Topul celor mai mari 100 de banci din Sud-Estul Europei, conform analizei See-News.com, realizata in functie de active (2011) si ocupa pozitia a treia, consolidandu-si 8

statutul in piata locala si reusind cresteri notabile ale cotei dupa active de la un an la altul, fara sa-si compromita profitul, care in 2012 a crescut cu 40%, pana la 320 milioane lei. Pe parcursul crizei s-a dovedit a fi cea mai dinamica banca mare, castigand doua puncte procentuale la cota de piata in perioada 2009 - 2012, de la 5,9% la 8%. Banca Transilvania a obtinut in primele noua luni ale anului 2012 un profit de 265,43 de milioane de lei, mai mare cu 30% fata de perioada similara din 2011. Profitul operational al bancii a fost de 540,56 milioane lei, iar profitul brut, de 274,82 milioane lei, fata de 253,98 milioane lei, inregistrat la 30 septembrie 2011. Veniturile operationale ale Bancii Transilvania au ajuns la 30 septembrie 2012 la 1,157 de miliarde de lei, mai mari cu 13% fata de cele generate in perioada similara a anului trecut. Valoarea depozitelor realizate de clientii bancii a crescut cu 13%, comparativ cu sfarsitul anului 2011, soldul fiind de 22,67 de miliarde de lei. Portofoliu de credite al Bancii Transilvania este unul stabil, preponderent in lei, iar soldul total este de 17.147 milioane lei. 64,09% din creditele BT sunt acordate companiilor, iar 35,91%, persoanelor fizice. Creditele neperformante, cu restante mai mari de 90 de zile, reprezinta 10,93% din totalul portofoliului de credite al bancii. A crescut valoarea depozitelor realizate de clientii Bancii Transilvania, cu 13% fata de sfarsitul anului, soldul fiind 22.679 milioane lei. BT a incurajat economisirea, prin dobanzi care asigura obtinerea unor randamente real pozitive de catre clienti. Banca Transilvania are o lichiditate foarte buna, raportul credite/depozite mentinandu-se subunitar, la valoarea de 0,76. Solvabilitatea BT, incluzand profitul auditat la semestrul I 2012, este, in continuare, la un nivel confortabil, de 11,27%.

Portofoliul de clienti BT este in crestere asa incat, la 30 septembrie 2012 banca avea 1.558.639 clienti activi, comparativ cu 1.458.022 clienti activi in anul precedent. De asemenea, a crescut numarul de operatiuni cu clientii, cu 11,5%,fata de perioada similara din 2011, ajungand la 162.783.273.

Istoria Bancii Transilvania: Banca Transilvania (BT) este Banca Oamenilor Intreprinzatori din Romania si cea mai mare institutie bancara cu capital privat majoritar romanesc. Istoria BT a inceput in Cluj-Napoca, in 1994, la initiativa unor oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o banca locala, un brand de Cluj. Spiritul antreprenorial al fondatorilor a determinat consolidarea pozitiei Bancii Transilvania, intr-o prima etapa in Cluj si, ulterior, la nivel regional si national, pentru ca in 2007 sa se extinda inclusiv in Cipru. Banca si-a orientat la inceput activitatea spre sectorul IMM si, datorita cererii pietei, in scurt timp aceasta a inceput sa se dedice si domeniului retail. In anul 1997, Banca Transilvania a devenit prima institutie bancara din Romania, care a fost cotata la Bursa de Valori Bucuresti. Activitatea Bancii Transilvania este structurata pe patru linii de afaceri: retail, IMM, corporate si Divizia pentru Medici. Banca si-a format echipe specializate si un portofoliu complex de produse si servicii, pentru a sustine dezvoltarea pe fiecare segment. Banca Transilvania inseamna un grup financiar puternic, Grupul Financiar BANCA TRANSILVANIA, care ofera servicii integrate - banking, administarea investitiilor, finantarea consumatorilor, leasing, tranzactii mobiliare, factoring, prin intermediul companiilor sale: BT Securities, BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Leasing, BT Medical Leasing, BT Finop Leasing IFN SA, BT Direct, Compania de Factoring etc. Echipa Bancii Transilvania este formata din peste 6.000 de angajati, iar media de varsta este de 33 de ani. BT este unul dintre cei mai doriti angajatori din Romania, situandu-se intre primele 20 de companii, conform clasamentului realizat in 2012 de Catalyst Consulting si facut public prin intermediul presei in luna iunie 2012. Banca Transilvania este prezenta in toate centrele economice importante din 10

tara, avand o retea formata din peste 560 sucursale, agentii si puncte de lucru. Principalele obiective, pentru perioada care urmeaza, sunt, in continuare, legate de eficienta, cresterea cotei de piata si a valorii de piata Strategia bancii este sustinuta de actionari puternici: Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care detine 15% din capitalul social, Bank of Cyprus si IFC - Divizia de investitii a Bancii Mondiale. Misiunea Bancii Transilvania este aceea de a sprijini dezvoltarea mediului de afaceri, prin produse si servicii inovatoare, oferite cu profesionalism. Valorile BT, pe care banca le aplica in tot ceea ce intreprinde, sunt: Suflet, Energie si Idei Noi. Un moment de referinta pentru banca a fost anul 2003, de cand identitatea de corporatie are un nou concept, conform noii misiuni a bancii. Re-branding-ul a insemnat modificarea logo-ului bancii, precum si implementarea unui standard nou privind unitatile sale. BT ofera o gama larga de produse si servicii: Pentru persoane fizice: Credite (de nevoi personale, imobiliare (inclusiv Prima Casa), auto) Depozite Carduri (de credit, de debit) Fonduri de investitii

Pentru IMM: -Depozite -Carduri (cu SMS Alert, Plati pe Internet) - Credite (in special agricole)

11

Servicii: Asigurari Direct Debit Internet Banking (Banca Transilvania a fost prima banca care a instituit serviciul de Mobile Banking) Plata facturilor de utilitati- BT are incheiate contracte cu toti furnizorii de utilitati;

Pentru clientii de Private Banking: Depozite Carduri premium Titluri de stat Credite structurate special Plasamente in euro, la Bursa de la Viena Fonduri de investitii constituite pe diverse grade de risc si randamentatat in Romania, cat si in diverse piete externe; Investitii pe piata artei, prin parteneriatul BT Private Banking Certinvest Exclusive Phone Banking- operatiunile pot fi ordonate, prin telefon sau e-mail, fara a mai fi necesara deplasarea la sucursala.

BT sustine si promoveaza linia de afaceri- Divizia pentru Medici careia i se adreseza prin pachete dedicate (ex: Pachetul Specialist, Rezident, Praxis, Tehnicieni Dentari, Abonament Bancar pentru medici, Certificat Digital de la Digisign). In plus, a creat produse dedicate profesiilor liberale (Notar, Contabil, Avocat, Arhitect). 12

Notorietatea si imaginea BT: Potrivit unei analize a Institutului Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES) realizata in anul 2011, Banca Transilvania beneficiaza de o pozitie buna in clasamentul bancilor in functie de notorietate, clasandu-se pe locul 3, cu o notorietate de 13 %, dupa BRD (aflat pe pozitia 2) cu o notorietate de 18 % si BCR, aflat pe pozitia 1 cu o notorietate de 34 %, find banca la care cei mai multi dintre romani se gandesc atunci cand sunt intrebati care este prima banca ce le vine in minte. Brandul Banca Transilvania a fost lansat, odat cu nfiinarea companiei, acum 14 ani. Anul 2003 a adus i schimbarea identitii de corporaie, absolut necesar pentru acel timp i pentru noua strategie BT de (re)poziionare i de ptrundere pe pia. Etapele importante n ceea ce privete dezvoltarea noului brand Banca Transilvania sunt: analiza SWOT, cercetarea concurenei, colaborarea cu o agenie specializat n branding, focus-grup pentru a vedea percepia publicului cu privire la variantele de sigl propuse de agenie, alegerea variantei care s-a considerat cea mai potrivit pentru BT, implementarea intern i extern, evaluare. n timp, BT a devenit unul dintre cele mai cunoscute 10 branduri din Romnia, fapt care i-a ajutat pe cei de la BT s lanseze inclusiv sub-branduri, cum sunt: BT Caf, BT Golf Cup (turneul anual de golf) i Academia BT pentru angajati. Brandul Banca Transilvania este construit de angajaii BT, de felul n care acetia interacioneaz cu clienii. Oamenii sunt adevraii purttori de imagine. Zanul este un foarte bun element de simpatie si prin urmare a devenit imaginea bancii, aparand ca urmare a faptului ca banca a dorit sa vina in intampiarea micilor ntreprinztori cu produse gndite special pentru ei.Atunci a aparut un domn grsu, simpatic, cu o fusti de zn, diadem pe cap i o baghet n mn care a devenit imaginea unei instituii serioase precum o banc. Zanul a fost luat in serios de targetul BT, care a crezut n promisiunile acestuia i au venit n numr mare s beneficieze de creditele pentru IMM-uri. Motivul "umanizrii" BT, a mesajelor transmise de aceasta se datoreaz faptului c nu mai doreste s fie perceputa ca fiind o banca rigida, ci deschisa, accesibila i flexibila. Brandul BT nseamn spirit antreprenorial, deschidere i flexibilitate. 13

Banca a fost premiata 5 ani consecutivi pentru campaniile pentru IMM-uri, ct i pentru segmentul de retail bancar cu urmatoarele premii: Silver Effie2007, Bronze Effie n 2008, Silver Effie n 2009 i 2010 i, din nou, Bronze Effie n 2011, lucrand cu Agentia de publicitate NextCap; cei de la Cap fiind prinii naturali ai Znului BT PR-ul face parte din strategia de comunicare integrat a Bncii Transilvania, alturi de marketing i de advertising. Activitatea de relaii publice are un aport important n ceea ce privete construirea unui capital de imagine i a reputaiei bncii, crearea unei relaii solide cu mass-media i cu investitorii, formarea unui stil de comunicare coerent i constant cu publicul intern i extern, implementarea identitii de corporaie BT intern, extern, dar i la nivelul Grupului Financiar, gestionarea crizelor, consolidarea prezenei online a bncii etc. PR-ul este una dintre elemente care ajut Banca Transilvania s-i spun, zi de zi, povestea i s devin un model pe pia, preluat de multe ori de concuren. BT este una dintre ctigtoarele premiului Golden Award for Excellence in PR, pentru proiectul de implicare social "Tu alegi, Banca Transilvania se implic", competiia aceasta fiind o recunoatere primit pentru eforturile depuse n domeniul comunicrii i nu numai. BT este deseori prezenta pe TV cu produse lansate sub umbrela Zanului, pe radio si print, in mediul online (inclusiv pe retele de socializare). Culorile BT reprezinta negru si galben. Ininate de a alege aceste culori, au facut un studiu amanuntit din care a reiesit ca fiecare culoare influenteaza starile emotionale.Alaturarea culorii galben cu o nonculoare ofera un puternic contrast vizuale. Mesajul transmis este: "In noi puteti avea incredere. Va suntem loiali".

3. Obiectul comunicrii: marca/ produsul Produsul pe care dorim sa-l promovam se numeste Grija pentru copilul tau, fiind un depozit cu acumulare si cu capitalizarea anuala a dobanzii, constituit de catre parinti/tutore/ reprezentant legal in numele minorilor cu varsta cuprinsa intre o zi si 17 ani fara o zi, pe o perioada de minim 1 an si maxim 17 ani, in functie de varsta minorului. 14

Motivul pentru care parintii ar constitui un astfel de depozit este acela de a le oferi copiilor un viitor, de a investi in educatia acestora, prin plata unor studii in strainatate si nu numai.

Caracteristicile produsului: -fiind un depozit cu acumulare, se pot face depuneri, oricand si in orice cuantum de suma atata timp cat se respecta nivelul minim de alimentare lunara de 45 lei/ 10 EUR/ 13 USD -dobanda Grija pentru copilul tau este variabila si acumulata anual in depozit (la data de 04.04.2013 dobanda era de 6 %/ an pt. LEI, 3, 5 %/ an pt. EUR si 2, 25 %/ an pt. USD) Produsul vizeaza un segment important de consumatori pe care Banca Transilvania ii doreste in portofoliul ei. 4. Concurenta Din punct de vedere al produselor direct concurente , acestea sunt mentionate in tabelul de mai jos:

15

Totodata, produsul se afla intr-o competitie indirecta cu depozitele la termen de 12 luni care au o dobanda similara cu a acestuia- a se vedea Anexa_ Concurenti depozite. 5. Consumatorul Targetul vizat il reprezinta in principal persoanele din mediul urban, parinti sau tutori ai unui copil minor, cu varste intre 30-55 ani, care doresc sa investeasca in educatia copiilor lor, cu venituri medii. Sunt in general familii cu minim 1 copil, care evita riscul si sunt focusati spre economisire.

6. Comunicare: - a principalilor competitori pentru acest produs (Unicredit si Piraeus Bank): Piraeus Bank a promovat produsul prin POSMs (postere si flyere in sucursale), in mediul online (site-ul Bancii si pagina de Facebook a acesteia), precum si in newsletterul trimis catre clienti. Unicredit Tiriac Bank a comunicat produsul Junior cu ajutorul POSMs (postere si flyere in sucursale), precum si pe site-ul bancii si in newslleterul trimis catre clienti. Banca Transilvania a comunicat produsul Grija pentru copilul tau cu ajutorul POSMs (postere si flyere in sucursale), transmiterea unui comunicat de presa catre publicatiile de profil si pe site-ul Bancii. Cerinte pentru Agentie: Analizand contextul comunicarii de marketing pentru produsul Grija pentru copilul tau de la Banca Transilvania, va rog sa veniti cu o propunere de strategie de comunicare pentru acest produs (luand in considerare si schimbarea numelui produsului). Mandatory requests: Produsul Grija pentru copilul tau va fi promovat tinand cont de platforma de comunicare a Bancii Transilvania si de promovarea celorlalte produse sub umbrela acestui brand.

16

Buget disponibil: 800.000 EUR (cu toate taxele incluse: taxa de publicitate si fee-ul Agentiei) Termene: 22-26 aprilie 2013: finalizarea analizei contextului comunicrii, din perspectiva elaborrii strategiei de comunicare pentru produsul Grija pentru copilul tau 20-24 mai 2013: finalizarea strategiei de comunicare i predarea acesteia la seminar 27-31 mai 2013: prezentarea strategiei propuse la seminar

17