Fundamentele psihologiei Licenta Psihologie iulie 2009 MULTIPLE CHOICE a) b) c) d) 1. 2. 3. 4. ANS: 1.

Psihicul uman este un sistem: static probabilist dinamic dinamic-evolutiv a+b c+d b+d a+b+d 3 2. 1. 2. 3. ANS: a) b) c) d) 1. 2. 3. 4. ANS: In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

integral innascut dobandit in copilarie o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita 3 In definirea psihologica a constiintei esentiala este: teleonomica motivationala etica cognitiva

3. dimensiunea dimensiunea dimensiunea dimensiunea a+b+d a+c+d c+d a+d 4

4. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaz a constiinta: a) constiinta morala b) constiinta stiintifica c) constiinta de sine d) constiinta juridica e) constiinta lumii externe 1. 2. 3. 4. 5. ANS: a+b+c+e b+d+e a+c+d+e b+d c+e 5 5. Constiinta este:

1. suma functiilor si proceselor psihice particulare 2. suma proceselor cognitive 3. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printro emergenta integrativa ireductibila ANS: 3 6. 1. 2. 3. ANS: Constiinta de sine este o functie:

proiectiva autoreflexiva reflexiva 2 7. Constiinta de sine:

1. 2. 3. ANS:

genereaza identitatea Eului deriva din identitatea Eului nu are nicio legatura cu identitatea Eului 1 8. Sinteza interioara este un stadiu in formarea:

1. 2. 3. ANS: a) b) c) d) 1. 2. 3. 4. ANS:

constiintei lumii externe subconstientului constiintei de sine 3

9. Functia reglatoare a constiintei consta in: sistematizarea informatiilor planificarea activitatii generarea unor proiecte noi evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse b+c a+b+d a+c+d b+d 4 10. Perceptia este:

1. 2. 3. ANS:

o senzatie complexa o structura cognitiva distincta o suma de senzatii 2 11. Perceptia reflecta:

1. 2. 3. ANS:

proprietati esentiale si generale ale obiectelor proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale proprietati situational-accidentale 2 12. Determinantii perceptiei includ: factorii obiectivi externi obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat factori subiectivi interni obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelati

1. 2. 3. 4. une ANS:

exclusiv factorii exclusiv factorii

4 13. Perceptia monomodala consta in:

1. 2. 3. ANS:

perceperea unui obiect o singura data perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator 3 14. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna:

1. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea sub iectului 2. incadrarea obiectului intr-o clasa 3. relationarea obiectului cu experienta anterioara ANS: 1 15. 1. 2. 3. ANS: Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din:

numarul elementelor componente relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente marimea elementelor componente 2 16. Iluziile sunt rezultatul:

1. 2. 3. ANS:

halucinatiilor excedentului de informatie efectelor de camp 3 17. Rolul setului in perceptie este:

1. 2.

intotdeauna pozitiv atat pozitiv, cat si negativ

3. ANS: tra: 1. 2. 3. ANS:

intotdeauna negativ 2 18. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demons

cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete) cu ajutorul figurilor duble cu ajutorul figurilor suprapuse 1 19. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:

1. 2. 3. ANS:

se fixeaza direct pe scop foloseste procedee logico-formale opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice 3

20. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor p rin fenomenul insight 1. 2. 3. 4. ANS: introspectionista gestaltista asociationista behaviorista 2 21. Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wurzburg

1. sa demonstreze caracterul evolutiv al gandirii 2. sa ilustreze trecerea de la concret la abstract 3. sa demonstreze ca gandirea se trage din reprezentare 4. sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un acompaniament imagistic ANS: 4 22. 1. 2. 3. ANS: Notiunea este:

un model informational imagistic un model informational izomorfic un model informational homomorfic esentializat 3 23. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul:

1. 2. 3.

polaritatii generalitatii sinonimiei

4. ANS:

contrastului 2 24. Continutul notiunilor se dezvaluie in:

1. 2. 3. ANS:

succesiunea reprezentarilor judecata interactiunea dintre cuvant si imagine 2

25. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator la cel operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii 1. 2. 3. 4. ANS: finalitatea structuralitatea continuitatea reversibilitatea 4

26. Procesarea de tip inductiv asigura: a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale b) identificarea obiectelor in contextul lor natural c) trecerea de la individual la general 1. 2. 3. 4. ANS: b+c a+c a+b a+b+c 2 27. 1. 2. 3. ANS: Procesarea de tip deductiv asigura:

trecerea de la general la particular trecerea de la concret la abstract trecerea de la real la virtual 1 Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandiri

28. i consta in: 1. 2. 3. ANS:

planul de desfasurare continutul asupra caruia se aplica rezultatul la care ne conduc 2 29. Operatia generalizarii consta in:

1.

colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii

2. evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene 3. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limit at de cazuri individuale asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel ANS: 3 30. 1. 2. 3. ANS: Abstractizarea consta in:

asamblarea insusirilor esentiale detasarea unei insusiri din contextul celorlalte extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora 3 31. Algoritmul este aplicabil:

1. 2. 3. ANS:

oricarei probleme bine definite oricarui gen de probleme doar problemelor de matematica 1 32. Euristica se subordoneaza:

1. 2. 3. ANS:

principiului tot sau nimic principiului incercarilor si erorilor principiului conexiunii inverse 2 33. Gandirea euristica este solicitata:

1. 2. 3. ANS:

in orice situatie slab definita doar in creatia artistica doar in jocul de sah 1 34. Reteaua semantica se realizeaza:

1. 2. 3. ANS:

pe baza relatiei de sinonimie pe baza relatiei de subordonare - incluziune pe baza apropierii spatiale a notiunilor 2 35. Ca activitate decizionala, gandirea:

1. 2. 3. ANS:

ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii reduce incertitudinea in situatii alternative realizeaza planificarea actiunilor 2

36. 1. 2. 3. ANS:

Comunicarea desemneaza:

schimburi de energie orice fel de schimburi in societate schimburi de informatie 3 37. Latura semantica a comunicarii consta in:

1. legatura unidirectionala intre emitent si receptor 2. legatura selectiv determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se recep tioneaza 3. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate ANS: 3 38. 1. 2. 3. ANS: Latura pragmatica a comunicarii rezida in:

modul de folosire a alfabetelor si codurilor valoarea mesajelor pentru receptor coerenta succesiunii mesajelor 2 39. Corectitudinea comunicarii se reflecta in:

1. 2. 3. ANS:

promptitudine utilitate fidelitate 3

presupun: 40. Codarea, recodarea, decodarea a) trecerea de la un mesaj la altul b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul c) intelegerea mesajului receptionat 1. 2. 3. ANS: a) b) c) d) e) a+b+c b+c a+b 2

41. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul concretitudinea generalitatea fidelitatea finalitatea determinarea

1.

a+b+c+d+e

2. 3. 4. 5. ANS:

a+c+d+e b+c+d a+c+e b+d+e 5

42. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este: 1. 2. 3. ANS: rapiditatea aplicarii ei presiunea timpului functia de utilitate 3 43. 1. 2. 3. ANS: Strategia minimax se aplica in:

formarea notiunilor adoptarea deciziilor rezolvarea problemelor slab definite 2

44. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu: 1. 2. 3. ANS: dificultatea articularii locul ocupat in propozitie frecventa folosirii in comunicare 3 45. 1. 2. 3. ANS: Latura semantica exprima:

o legatura de similitudine o legatura designativa o legatura spatiala 2 46. Legatura cuvantului cu obiectul: predeterminata directa mediata prin imagine impusa din afara

1. 2. 3. 4. ANS:

este este este este 3

47. Intelegerea structurilor verbale este determinata de: a) lungimea lor b) ordinea sintactica a cuvintelor c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte

1. 2. 3. 4. ANS:

a+b a+b+c a+c b+c 4 48. Modelul gramaticii generative presupune:

1. prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice 2. corelarea laturii semantice cu cea pragmatica 3. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realita tii lingvistice ANS: 3

49. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesu l comunicarii este: 1. 2. 3. ANS: contextul dispozitia interlocutorilor obiectul comunicarii 3 50. 1. 2. 3. ANS: a) b) c) d) 1. 2. 3. 4. ANS: Diferentialul lui J. Osgood vizeaza:

stabilirea raporturilor sintactice stabilirea raporturilor semantice general stabilirea raportului particular 2 Veriga eferenta a limbajului include: vizuala motorie manuala auditiva fono - articulatorie

51. componenta componenta componenta componenta b+d a+c a+c+d b+c+d 1 52.

Functia reglatorie a limbajului consta in:

1. 2. 3. ANS:

reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur alternarea rolurilor intre emitent si receptor 2

53. 1. 2. 3. ANS:

Limbajul intern este:

vocabularul latent al unui subiect premisa dezvoltarii limbajului extern limbajul extern selectiv comprimat 3 54. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui:

1. 2. 3. 4. ANS:

J. Piaget P.J. Guilford O. Selz W. Kohler 2

55. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului: a) auzul fonematic b) fono articulatorie c) vizuala d) motricitatea manuala 1. 2. 3. 4. 5. ANS: b+c+d a+b+d a+c b+d a+b+c+d 4 56. 1. 2. 3. ANS: om animal mamifer 2 57. 1. 2. 3. tern ANS: Afectivitatea reflecta: Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune:

proprietatile fizice ale stimulilor variatiile mediului intern al organismului raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan ex

3 58. Emotia poate fi provocata de:

1. 2. 3.

actiunea oricarui stimul actiunea stimulilor nocivi actiunea stimulilor semnificativi

ANS:

3 59. Declansarea emotiei se produce:

1. 2. 3. ANS:

in urma deliberarii subiectului in mod involuntar, neintentionat cand subiectul nu este atent 2 60. In prim planul constiintei subiectului se impune:

1. 2. 3. ANS:

semnul trairii emotionale durata trairii emotionale intensitatea trairii emotionale 1 61. Caracterul polar al emotiilor deriva din:

1. 2. 3. ANS:

intensitatea stimulilor starea de motivatie a subiectului semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne 3 62. Optimumul emotional este determinat de:

1. 2. 3. ANS:

intensitatea trairii semnul trairii imaginea obiectului 1 63. Proprietatea convertibilitatii se refera la:

1. 2. 3. ANS:

schimbarea intensitatii emotiei schimbarea semnului emotiei schimbarea referentialului emotiei 2 64. Trairea emotionala:

1. 2. 3. ANS:

urmeaza producerii reactiilor periferice are loc concomitent cu reactiile periferice precede reactiile periferice 3 65. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James Lange

1. 2. ANS: 2

Fug pentru ca mi-e frica Mi-e frica pentru ca fug

66. 1. 2. 3. ANS:

In acceptiune restransa, motivatia desemneaza:

totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei nevoia de hrana semnalizarea unei stari de necesitate 3 67. Dinamica motivationala se subordoneaza: reductie

1. 2. 3. ANS:

principiului tensiune legii efectului legii contrastului 1

68. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp: 1. 2. 3. 4. ANS: a) b) c) d) 1. 2. 3. 4. ANS: interesul idealul aspiratia trebuinta 4 La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus: genetic prioritatii satisfacerii complexitatii specificitatii umane

69. criteriul criteriul criteriul criteriul a+c+d b+c a+c b+d 4 70.

Optimumul motivational exprima:

1. intensitatea absoluta a motivului 2. caracterul homeostatic al motivului 3. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultate a sarcinii ANS: 3

Psihologia personalitatii Specializarea PSIHOLOGIE_Licenta iulie 2009 MULTIPLE CHOICE A. B. C. D. a. b. c. d. ANS: A. B. C. D. a. b. c. d. e. ANS: A. B. C. D. a. b. c. d. ANS: A. B. C. D. E. a. b. c. d. o o o o o 1. 1. Rolul social exprima: conceptia despre viata imaginea de sine standarde comportamentale norme sociale A+B C+D B+C B+C+D B

2. Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la: locul Eului in structura personalitatii structura psihologica a Eului rolul Eului in structura personalitatii particularitatile eului A+B B+C B+C+D A+C B+D D Extraversia este asociata cu tipul:

3. astenic schizotim ciclotim atletic A+C C+D C D C

4. Legatura dintre biotip si psihotip este: legatura genetica legatura cauzala corelatie statistica corelatie cantitativa corelatie calitativa A+B C+D A+E B+E

e. ANS: A. B. C. D. E. F. a. b. c. d. e. ANS: A. B. C. D. a. b. c. d. e. ANS: A. B. C. D. a. b. c. d. e. ANS: A. B. C. D. a. b.

B+C B

5. Inteligenta de tip A este: inteligenta innascuta inteligenta cristalizata rezultatul invatarii inteligenta fluida deficitara in situatii structurate eficienta in situatii nestructurate A+B+F B+C+E A+D+F A+B C+D C

6. Aptitudinile reprezinta: valori psihosociale valori morale valori functionale valori socioculturale A C A+C A+D C+D B

7. Persoanele inalt creative: aleg situatii problematice noi aleg situatii problematice ambigue folosesc nivelul constient folosesc nivelul inconstient A+C A+D A+C+D B+C+D A+B+C C

8. Intre inteligenta si aptitudinile speciale: intodeauna exista o corelatie pozitiva nu intotdeauna exista o corelatie pozitiva intotdeauna exista o corelatie negativa nu intotdeauna exista o corelatie negativa A B

c. d. ANS: A. B. C. D. a. b. c. d. e. ANS:

C D B In conceptia lui Henri Ey, Eul este: de sine de lume reflexiva morala

9. constiinta constiinta constiinta constiinta A B C A+C C+D D

10. Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza neurofun ctionala a: A. sistemului nervos B. inteligentei C. temperamentului E. activitatii a. b. c. d. e. ANS: A. B. C. D. a. b. c. d. e. ANS: A C A+C A+C+E A+B+C C

11. Inteligenta emotioanala contine elemente: cognitive afective motivationale sociale A B+C A+B+C B+C+D A+B+C+D D

12. Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele la turi ale vietii sociale, la altii, la sine, la activitate desemneaza: A. gandirea B. atitudinea C. opinia D. inteligenta E. creativitatea

a. b. c. d. e. ANS:

A+D B+C D+E B E D

13. Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracte rizeaza prin: A. conformism B. nonconformism C. convergenta D. divergenta a. b. c. d. ANS: A+C A+D B+C B+D A

14. In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine: A. statutul economic B. statutul profesional C. statutul familial a. b. c. d. e. ANS: A. B. C. D. a. b. c. d. e. ANS: B+C A+B+C A B C D Eul este:

15. gandire simtire reflexie emotie A+B C+D A+B+C A+B+C+D B+C+D D

16. Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica: A. tempoul trairilor psihice B. ritmul trairilor psihice C. intensitatea trairilor psihice a. b. A A+B

c. d. e. ANS:

B B+C A+B+C A

17. Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o con ditie specifica formarii: A. caracterului B. inteligentei C. aptitudinii D. atitudinii E. deprinderii a. b. c. d. e. ANS: A+D B+C B C C+D+E B

18. Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenez ei, este: A. inteligenta B. vointa C. temperamentul D. caracterul E. gandirea a. b. c. d. e. ANS: A C A+E E A+C B

19. Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudini lor corespunde abordarii: A. asociationiste B. gestaltiste C. genetiste D. ineiste E. behavioriste a. b. c. d. e. ANS: A+D B+C C+E C E C

20. In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu constituie:

A. B. C. D. a. b. c. d. e.

inteligenta asimilarea acomodarea echilibrul dintre asimilare si acomodare A+B A+C A+D A+B+C B+C C 21. Corelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza mecanisme: apreciere selectie compatibilizare valorizare feedback C+E A+B B+C+D A+B+D B+C+D+E D

ANS: prin A. de B. de C. de D. de E. de a. b. c. d. e. ANS:

22. In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator treb uie sa: A. fie rar intalnite in activitatea respectiva B. fie frecvent intalnite in activitatea respectiva C. aiba un grad ridicat de neobisnuit D. aiba un grad relativ ridicat de neobisnuit E. fie adecvate realitatii F. fie adecvate imaginatiei creatoare a. b. c. d. e. ANS: A. B. C. D. a. b. c. d. e. A+C+E B+D+E A+D+F B+C+E B+C+F A

23. Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp: este posibila prin ierarhizare este posibila prin compensare este posibila prin cooperare nu este posibila A+B B+C A+B+C C D

ANS: A. B. C. D. E. a. b. c. d. e. ANS: A. B. C. D. a. b. c. d. e. ANS: A. B. C. D. a. b. c. d. e. ANS: A. B. C. D. E. a. b. c.

24. Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt: asemanarea contrastul serendipitatea medierea prin simboluri medierea prin imaginatie A+C+D A+C+E B+C+D B+C+E A+B+C+D+E A

25. Componentele statutului social sunt: subiective obiective atitudinale comportamentale A+B C+D A+C+D B+C+D A+B+C+D E

26. In raportul dintre eu si constiinta, Eul: este o premisa fundamentala a constiintei creator de constiinta depasete constiinta este directionat de constiinta A+B B+C A+B+C B+C+D A+B+C+D B

27. Tipul sentimental se caracterizeaza prin: rezonanta afectiva primara rezonanta afectiva secundara activism nonactivism anxietate A+C A+D+E B+D

d. e. ANS: A. B. C. D. a. b. c. d. e. ANS:

B+D+E B+C C

28. Succesul unei activitati depinde de: prezenta mai multor aptitudini relatiile de compensare dintre aptitudini prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor organizarea elementelor componente ale aptitudinilor A+C A+C+D B+C A+B+C A+B+D E

29. Factorul general al inteligentei este: A. comun tuturor activitatilor B. specific unei activitati C. o combinatie a factorilor de grup a. b. c. d. e. ANS: A. B. C. D. a. b. c. d. e. ANS: A. B. C. D. E. F. a. b. A+C B+C A C B C

30. Temperamentul: favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor inhiba dezvoltarea aptitudinilor predetermina dezvoltarea aptitudinilor determina dezvoltarea aptitudinilor A B A+B A+C A+B+C C

31. Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva: genetica factoriala cognitiva psihometrica eclectica sistemica E+F C+E

c. d. e. ANS: A. B. C. D. E. a. b. c. d. e. ANS: A. B. C. D. E. F. a. b. c. d. e. ANS:

A+F A+B+F C+E+F E

32. Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin: creativitate temperament atitudini aptitudini caracter B A+B+E C+E E B+C+E A

33. Trasaturile caracteriale cardinale sunt: trasaturi comune trasaturi individuale durabile spontane in numar foarte mare in numar foarte mic A+C+F B+D+E B+C+F A+B+C+F A+B+D+E C

34. P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt: A. factorii sociali B. factorii culturali C. factorii psihologici a. b. c. d. ANS: A. B. C. D. a. ne ne ne ne A+B A+C B+C A+B+C D 35. apropiem apropiem apropiem apropiem A Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat: de polul pozitiv de polul negativ de extremele polilor pozitiv si negativ de jumatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ

b. c. d. e. ANS: A. B. C. D. a. b. c. d. e. ANS:

B C D C+D C

36. Modelul tridimensional al intelectului este constituit din: operatii produse structuri continuturi A+B A+C A+B+C A+B+D A+B+C+D D

37. Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare coresp unde tipului: A. ganditor B. artistic C. motor-general D. echilibrat E. excitabil a. b. c. d. e. ANS: A B C+D B+E A+D B

38. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genere aza, la nivelul persoanei, conflicte: A. intrastatus B. interstatus C. intraindividuale D. interindividuale a. b. c. d. e. ANS: A+C B+C A+C+D B+C+D A+B+C+D A

39. Spre deosebire de personalitate, Eul: A. este un fapt de constiinta sociala B. este un fapt de constiinta individuala C. exprima personalitatea

D. este nucleu al personalitatii a. b. c. d. e. ANS: A+D B+D A+C+D B+C+D A+B+C+D D Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator a

40. l tipului: A. echilibrat B. puternic C. mobil D. vioi E. schizotim F. ciclotim a. b. c. d. e. ANS: B+C B+C+D C+D B+C+F A+C+E C

41. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si s peciale se realizeaza la nivelul: A. inteligentei B. geniului C. creativitatii D. talentului a. b. c. d. e. ANS: A+C B+D B C D C

42. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la: A. sistemul atitudinal-valoric B. sistemul atitudinal-social C. sistemul atitudinal-moral a. b. c. d. e. ANS: A B+C B A+C A+B+C A 43. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combi

narea gandurilor nemodulate in constient, se numeste: A. sublimare B. identificare C. regresie adaptativa D. regresie multipla a. b. c. d. ANS: A. B. C. D. E. F. a. b. c. d. e. ANS: A B C D C

44. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la: convingeri obiectul atitudinii tendinta spre actiune informatii trebuinte orientare constienta A+D+F B+E B+C+D C+F C+E+F D

45. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la alt ul, este evidentiata de catre: A. Allport B. Lowler C. Lowenfeld D. Guilford E. Gardner a. b. c. d. e. ANS: A+D A+E B+D C+D C+E D

46. Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste: A. perceptia rolului B. conceptia rolului C. expectatia rolului a. b. c. ANS: A B C B

A. B. C. D. a. b. c. d.

47. Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin: absenta atitudinii creatoare prezenta atitudinii creatoare absenta aptitudinilor creatoare prezenta aptitudinilor creatoare A+C A+D B+C B+D C

ANS:

48. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si cr eativitate a fost demonstrata de: A. Piaget B. Jackson C. Guilford D. Vernon E. Getzels F. Janet a. C+D b. A+F c. B+C d. B+E e. B+C+E ANS: D

49. Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creat ive sunt: A. autodisciplina B. motivatia intrinseca C. independenta D. sociabilitatea a. b. c. d. e. ANS: A. B. C. D. a. b. c. d. ANS: A+B A+C C+D B+C+D A+B+C+D B

50. In conceptia lui constantin Radulescu-Motru, Eul: se identifica cu starile de constiinta se identifica cu constiinta globala creeaza unitatea constiintei nu precede constiinta A+C A+D B+C B+D B

A. B. C. D. a. b. c. d. e.

51. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului: hipertimic obsesiv agresiv senzitiv-introvertit A+C B C D B+C C

ANS:

52. Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul: A. genotipului B. fenotipului C. arhetipului a. b. c. d. e. ANS: A. B. C. D. E. a. b. c. d. e. ANS: A B C A+B B+C B

53. Dominanta Eului psihic implica centrarea pe: motivatie intrinseca cunoastere creatie sociabilitate afectivitate A+B+C A+C+E B+C A+B+E A+B C

Psihologia varstelor Specializarea PSIHOLOGIE Licenta iulie 2009 TRUE/FALSE 1. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii asupra aspectului figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand c oordonarea reversibila a actiunii interiorizate si constituirea sistemelor opera torii de transformari cu invariant. ANS: T

2. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenome n al amplificarii vitezei de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paral el cu o dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii somatice, ca si ai maturiz arii sexuale, cunosc un devans semnificativ in raport cu perioade situate cu cat eva decenii in urma. ANS: T

3. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru c are minorul poate raspunde penal. ANS: F

4. Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul vorbeste despre sine folosind pronumele personal eu . ANS: T

MULTIPLE CHOICE ni a) b) c) d) e) 1. 2. 3. ANS: 1. J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii terme preluati din biologie: asimilare acomodare adaptare crestere dezvoltare a+b a+b+c a+b+c+d+e 2

2. Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii geneti ce. Stadiul in aceasta perspectiva presupune : a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata; b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de proprietat i ; c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se m anifesta in alta forma (in situatii regresive pot reaparea ) ; d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ; e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul ; f) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdivizate in substadii (abordarea pe varste). 1. 2. 3. ANS: a+b a+b+c+d a+b+c+d+e 3 Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui

3. J. Bowlby?

a) preatasamentul b) atasamentul de actiune c) atasamantul delimitat

d) formarea de relatii reciproce 1. 2. 3. 4. ANS: a+b a+c+d b+d a+b+c+d 4 4. Imitatia amanata este:

A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire; B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriuzisa: 1. 2. ANS: a+b b 1

5. Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o st are prin care prorpiile placeri si dorinte ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii faprului ca ceilalti traiesc sentimente diferite si gandesc diferit, dificultatea de a corela punctul sau de vedere cu al altora este cel de: a) egocentrism b) imagine mintala c) evocare verbala 1. 2. 3. ANS: a a+b a+b+c 1 Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la

6. 6/7 ani: a) logic b) ontologic c) patologic 1. 2. 3. ANS: a+b b b+c 1 7. a) b) c) d) 1. 2.

Egocentrismul copilului se manifesta prin:

artificialismul gandirii sincretismul gandirii realism animism a+c a+c+d

3. 4. ANS:

a+b+c+d c+d 3

8. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizit iei reversibilitatii sunt : a) clasificarea b) serierea c) conceptualizarea numarului 1. 2. 3. ANS: a+b b a+b+c 3

9. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititu lui trebuie sa fie: a) analitica b) sintetica c) fonetica 1. 2. 3. ANS: a a+b a+b+c 3

10. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracteriz ata printre altele de: a) decentrare socio-afectiva b) decentrare intelectuala 1. 2. ANS: a+b b 1

11. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei desc rise de J.Rousselet sunt: a) b) c) d) e) 1. 2. 3. 4. 5. conduita suportului coduita revoltei conduita inchiderii in sine conduita exaltarii conduita afirmarii a+b+d+e b+c b+c+d+e d+e e

ANS: sunt: a) b) c) d) 1. 2. 3. 4. ANS:

3 12. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois

etapa etapa etapa etapa

dependentei conflictului relativei independente maturizarii afectiv emotionale a a+b+c b+c+d d 2 13. Imaginea de sine este structurata de:

a) imaginea eului fizic b) intarirea pozitiva a comportamentului c) imaginea eului psihic si psihosocial 1. 2. 3. ANS: a+b a+c b+c 2

14. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este carac terizata de urmatoarele directii de dezvoltare: a) b) c) d) 1. 2. 3. 4. ANS: : a) b) c) d) 1. 2. 3. gandirea gandirea gandirea gandirea pozitiva relativista dualista sistematica stabilirea identitatii eului independenta relatiilor personale cresterea intereselor/preocuparilor umanizarea valorilor a a+b+d a+b+c+d c+d 3 15. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente

a a+b+d b+c+d

4. ANS:

d 3 16. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt:

a) b) c) d) e) f) 1. 2. 3. 4.

extensiunea simtului eului raportarea calda a eului la ceilalti securitatea emotionala perceptia realista obiectivarea eului filosofia unificatoare a vietii a+b+c b+d+e a+d+e+f a+b+c+d+e+f 4

ANS:

17. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propu se de G.E. Vaillant sunt: a) b) c) d) e) 1. 2. 3. 4. 5. ANS: altruismul sublimarea umorul reprimarea rationalizarea a a+c+d c+e a+b+c+d e 4 Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilu

18. lui sunt:

a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face, de regula, de catre parinti, in special de catre mama 1. 2. 3. ANS: a a+b b 2

19. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei confo rm teoriei lui Piaget parcurge substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-moto rii iar acestea cuprind: a) Conduita sforii b) Conduita suportului c) Reactiile circulare tertiare

d) 1. 2. 3. 4. ANS:

Conduita bastonului a+b+c+d a+b+d a+b+c b+c+d 1

20. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect a) este innascuta b) se formeaza 1. 2. 3. ANS: a+b b a 2

21. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru de zvoltarea personalitatii . Cele doua stadii descrise de Wallon sunt : a) centripeta b) egocentrica c) centriufuga 1. 2. 3. ANS: a+b+c b+c a+c 3

22. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se ma nifesta prin urmatoarele caracteristici ale gandirii: a) animismul b) artificialism c) realismul 1. 2. 3. ANS: a+b b+c a+b+c 3

23. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea de la emotii la sentimente ca stari afective stabile si generalizate ; se contureaza mai clar unele sentimente morale (rusinea, multumirea, prietenia s i dragostea) iar conduita negativista intra intr-un proces de involutie si devin e evidenta adancirea si nuantarea trairilor afective. a) prescolaritate b) anteprescolaritate c) scolaritate mare

1. 2. 3. ANS:

a b a+b+c 1

24. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situe aza pe un nou nivel care a primit diferite denumiri: a) postformal b) multiliniar c) pragmatic d) metacognitiv e) stadiul dialectic f) empatic 1. 2. 3. 4. ANS: a+b+c+d+e+f b+c+d+e b+c+e a+b+c+d+e 4 25. a) b) c) d) 1. 2. 3. ANS: a a a a fi fi fi fi mai mai mai mai Invatarea transformativa prin reflectie critica implica: reflexiv si mai critic deschis la perspectiva celorlalti putin defensiv deschis la ideile noi

b+c+d a+b+c a+b+c+d 3

26. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma Bogdan Suchodolscki si anume: a) necesitate sociala b) mijloc de invingere a alienarii c) mijloc de comunicare 1. 2. 3. ANS: i: a) b) c) 1. suplete, echilibru calitatea miscarilor a+b a+b+c b+c a+b 3 27. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directi

2. 3. ANS:

a+b+c a+c 2

28. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin percepti i si reprezentari a fost urmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani, clasic pentru acest tip de studiu fiind G.H. Luquet (1927). Care sunt stad iile pe care el le descrie: a) b) c) d) e) f) 1. 2. 3. 4. ANS: stadiul mazgalelii stadiul realismului fortuit, stadiului realismului nereusit stadiul realismului intelectual stadiul realismului vizual stadiul realismului izbutit a+b+c+f a+b+d+f b+c+d+e a+b+c+d+e 4 29. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in :

a) stadiul operatiilor concrete b) stadiul preoperator c) stadiul operatiilor formale 1. 2. 3. ANS: ape: a) preabecedara b) abecedara c) postabecedara 1. 2. 3. ANS: a+b a+c a+b+c 3 a+b+c b+c a 3 30. Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala et

31. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere: pozitiva, negativa si incerta respectiv - criza de identitate, c riteriul fiind autoperceptia, felul in care se percep tinerii in raport cu: a) societatea b) mediul familial c) grupul de prieteni

1. 2. 3. ANS:

a a+b+c b+c 2 32. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni :

a) b) c) 1. 2. 3. 4. ANS:

perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti a+b b+c a+b+c b 3

33. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intamp inate de elevi in primul an de scoala pot fi clasificate astfel: a) dificultati b) dificultati c) dificultati d) dificultati ta si de varste mai 1. 2. 3. 4. ANS: a+b+c a+c b+c+d a+b+c+d 4 afective cognitive de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi vars mari

34. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani corespunde stadiului personalismului. In cursul acestei perioade se po t distinge mai multe subtadii : a) b) c) d) 1. 2. 3. ANS: a) b) c) d) perioada perioada perioada perioada a+b+c+d a+b a+c+d 3 de de de de opozitie tranzitie gratie imitatie

35. Gandirea egocentrica este o gandire : prelogica intuitiva preconceptuala euristica

1. 2. 3. 4. ANS:

a+b b+c a+b+c a 3

36. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea mo tricitatii este legata de celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si soci oafectiva? a) dezvoltare psihosociala b) psihomotricitate 1. 2. ANS: a+b b 2

Psihanaliza licenta Psihologie TRUE/FALSE 1. Atributul de dinamic se refera la faptul ca elementele ce apartin inconstientulu i (idei, imagini) exercita continuu o presiune pentru a intra n constient si se a sociaza ntre ele. ANS: F

2. Mecanismul producerii fenomenelor psihice, evolutia fortelor pulsionale, reprezi nta perspectiva economica n psihanaliza. ANS: F

3. Principiul placerii stipuleaza ca principalul scop al activitatii psihice este e vitarea neplacerii si obtinerea placerii. ANS: T

4. Principiul realitatii stipuleaza ca satisfacerea nevoii trebuie amnata n functie d e cerintele realitatii ANS: T

5. Perspectiva dinamica se refera la faptul ca orice fenomen psihic poseda o dimens iune cantitativa, continuturile psihice fiind investite cu o anumita cantitate d e energie psihica ANS: F

6. Investirea afectiva presupune detasarea unei cantitati de energie unui continut psihic ANS: T

7. Dezinvestirea afectiva presupune atasarea cantitatii de energie de reprezentarea aferenta ANS: F

8. Simptomul nevrotic are un caracter represibil fiind mai puternic dect vointa paci entului ANS: F

9. Vindecarea nevrozei depinde de vointa pacientului de a depasi starile prin care trece ANS: F

10. Simptomele nevrotice au la baza perturbari n viata sexuala a individului ANS: F

11. Imposibilitatea descarcarii tensiunii sexuale pe cale normala duce la descarcare a acestei tensiuni pe cai indirecte si nespecifice prin atacuri de panica, simpt ome somatice etc. ANS: F

12. n perioada adolescentei individul renunta la imaginile parentale idealizate si la iluzia atotputerniciei ANS: T

MULTIPLE CHOICE 1. a. b. c. ANS: Punctul de vedere economic se refera la:

cantitatea de energie investita ntr-un proces sau fenomen psihic deplasarea si condensarea energiei psihice caracterul irepresibil al simptomului nevrotic A 2. Simptomul apare ca rezultat al:

a. imposibilitatii descarcarii tensiunii psihice datorita interdictiei impu se de eu si supraeu b. echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu si realitatea exterioara; depinde de capacitatile adaptative ale eului

c. ANS:

energiei psihice libere care cauta sa se descarce sub forma de angoasa B 3. Inconstientul este caracterizat de :

a. procesele primare, mecanismele condensarii, deplasarii si simbolizarii si de principiul economiei psihice b. tendinte interzise care cauta continuu sa devina constiente c. evenimente din trecut ANS: A 4. a. b. c. Conflictul specific stadiului oral este legat de:

ntarcare clivajul obiectului tendintele agresive ale copilului

ANS:

A 5. Principala functie psihica n stadiul anal este:

a. b. c. ANS:

educarea toaletei dobndirea controlului asupra propriilor tendinte inhibarea agresivitatii B 6. Mecanismul psihozelor are la baza:

a. b. c.

conflictul dintre Eu si realitate proiectarea conflictului n exterior si nu refularea lui absenta tatalui

ANS:

B 7. Schizofrenia este rezultatul:

a. b. c. ANS:

unei fixatii la stadiul schizoparanoid introiectarii aspectelor rele ale obiectului clivajului A 8. Perspectiva dinamica se refera la:

a. explicarea mecanismului producerii fenomenelor psihice prin interactiune a dintre fortele ce tind catre scaderea tensiunii psihice si cele care se opun a cestei descarcari b. principiul placerii si principiul realitatii c. studiul pulsiunilor individului si al evolutiei lor n timp

ANS:

A 9. Energia psihica apartine:

a. sinelui ca sediu al pulsiunilor b. pulsiunii ca reprezentant psihic al instinctului c. fiecarei instante psihice, fiind repartizata ntre cele trei instanta si p utnd circula ntre ele

ANS:

C Pentru a mentine tensiunea psihica la un nivel constant, aparatu

10. l psihic:

a. transforma energia libera n energie atasata unei reprezentari sau idei as tfel nct descarcarea sa fie ntrziata si controlata b. tinde sa descarce ct mai repede tensiunea prin satisfactie pulsionala dir ecta c. recurge la mecanismul refularii ANS: A 11. ntre instantele si nivelurile psihice exista urmatoarele relatii:

a. sinele este inconstient, eul si supraeul apartin constientului b. sinele este inconstient, eul este n parte inconstient n parte constient, s upraeul este sediul unor forte inhibitorii care actioneaza inconstient c. sinele ca sediu al pulsiunilor este inconstient, eul ca sediu al mecanis melor de aparare este inconstient, supraeul ca instanta morala este constient ANS: B 12. a. b. c. ANS: Pulsiunea este constituita la nivel psihic din :

reprezentare pulsionala si afectul care o nsoteste scopul si obiectul pulsiunii forta si sursa pulsionala A 13. Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia n considerare:

a. b. c. ANS:

un singur tip de pulsiune, libidoul doua tipuri de pulsiune: libidoul si interesul eului doua tipuri de pulsiune: libido si destrudo B 14. Principala activitate psihica n stadiul oral este:

a. b.

placerea obtinuta prin stimularea zonei orale asimilarea de informatii auditive, vizuale, cutanate

c. ANS:

identificarea cu obiectele din exterior B Functionarea psihica n plan cognitiv este caracterizata n stadiul

15. oral de: a. b. c. ANS:

nediferentierea dintre fantasma si realitate angoasa de a nu fi nghitit sau devorat satisfacerea halucinatorie a dorintei A 16. Caracteristica afectiva n stadiul anal este:

a. b. c. ANS:

agresivitatea masochismul ambivalenta C 17. Principala achizitie psihoafectiva n stadiul anal este:

a. identitatea sexuala b. autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor si persoanelor d in jur c. controlul sfincterian ANS: B 18. Declansarea unei nevroze are loc cnd:

a. exista unui conflict intrapsihic, un anumit raport al fortelor implicate n acest conflict, si apare alegerea inconstienta a unei modalitati de compromis prin care acest conflict se va exprima b. exista o trauma psihica, o fixatie si apare senzatia ca ceva straniu i s e ntmpla subiectului c. apare un conflict ntre Sine, Eu si Supraeu ANS: A 19. a. b. c. ANS: Psihoza maniaco-depresiva este explicata de Melanie Klein prin:

incapacitatea subiectului de a surmonta pozitia depresiva fixatia la pozitia paranoid-schizoida ruptura dintre Eu si realitate A 20. Refularea reprezinta:

a. o bariera energetica care se opune trecerii continuturilor inconstiente n constient b. mpingerea n inconstient a unor continuturi constiente

c. ANS:

trecerea n constiinta a unor continuturi inconstiente B 21. Pulsiunea reprezinta:

a. b. c. ANS:

un raspuns automat la stimularile din mediu reprezentantul psihic al instinctului o imagine B 22. Conflictul psihic se manifesta:

a. b. c. ANS:

n nevroza n nevroza si psihoza n nevroza, psihoza si normalitate C 23. Tulburarile psihice apar cnd:

a. b. c. ANS:

fortele ce intra n conflict sunt egale ca intensitate fortele de refulare sunt mai puternice dect cele ce tind spre descarcare nu exista refulare A 24. ntre normal si patologic exista o deosebire:

a. b. c. ANS:

cantitativa calitativa dinamica A 25. Energia psihica se deplaseaza n aparatul psihic:

a. b. c. ANS:

de la un element la altul prin intermediul lanturilor asociative de la un neuron la altul ntre structurile psihice si cele somatice A 26. Procesul refularii consta n:

a. t ei b. c. ANS:

mpingerea unei reprezentari n inconstient si separarea ei de afectul atasa descarcarea afectului acumulat n psihism n urma unei traume eliberarea afectului sub forma de angoasa A

27. a. b. c. ANS:

Pulsiunea este un proces aflat la granita dintre:

psihic si somatic afect si reprezentare Eu si Sine A 28. Complexul Oedip presupune doua conflicte:

a. un conflict interior dat de regretul fata de parintele respins si unul e xterior dat de teama fata de parintele respins b. un conflict pozitiv dat de atractia fata de parintele de sex opus si un conflict negativ dat de atractia fata de parintele de acelasi sex c. un conflict moral ntre Eu si Supraeu si un conflict ANS: A 29. a. b. c. ANS: Narcisismul primar se refera la investirea afectiva a:

subiectului si a corpului sau Eului prin intermediul identificarilor obiectului asemanator cu sine A 30. n stadiul oral relatia de obiect este caracterizata de:

a. b. c. ANS:

a nghiti sau a fi nghitit narcisismul secundar ambivalenta A 31. Obiectul pulsiunii n stadiul anal este reprezentat de:

a. b. c. ANS:

obiectul partial ce trebuie controlat n scopul afirmarii autonomiei obiectul clivat n obiect bun si obiect rau obiectul partial incorporat n scopul identificarii A 32. Nevroza fobica are drept simptome:

a. idei sau acte indezirabile pe care subiectul se simte mpins sa le nfaptuia sca dintr-o necesitate interna b. teama de necontrolata fata de anumite obiecte sau situatii c. elaborarea psihica a angoasei

ANS:

B 33. Psihozele au ca specific:

a. b. c. ANS:

nediferentierea dintre realitatea psihica si cea externa diferentierea dintre obiectul bun si cel rau regresia la narcisismul secundar A

PSIHIATRIE Specializarea PSIHOLOGIE Licenta iulie 2009 MULTIPLE CHOICE 1. 2. 3. 4. a. b. ANS: 1. 2. 3. 4. a. b. ANS: 1. 2. 3. 4. a. b. ANS: 1. Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee? cocaina amfetaminele morfina marihuana 1+2+3 2+4 B 2. Sevrajul la heroina se manifesta prin: Crampe abdominale si diaree Piele si mucoase uscate Tahicardie si hipertensiune Constrictie pupilar 1+2+3 2+4 C 3. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte: Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul 1+2+3 2+4 A c. d. 1+3 1+2+3+4 c. d. 1+3 1+2+3+4 c. d. 1+3 1+2+3+4

4. Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin: 1. scaderea controlului asupra bautului 2. interesul pentru alcool 3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse 4. distorsiuni n gndire negarea a. b. 1+2+3 2+4 c. d. 1+3 1+2+3+4

ANS: 1. 2. 3. 4. a. b. ANS:

5. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte: Ulcerul Scaderea numarului de tentative suicidare Cresterea criminalitatii globale Risc crescut de cancer cerebral 1+2+3 2+4 C c. d. 1+3 1+2+3+4

6. Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si: 1. Sevrajul complicat cu convulsii 2. Delirium tremens 3. Tulburare psihotica indusa de alcool 4. Tulburare amnezica persistenta a. b. ANS: 1+2+3 2+4 D c. d. 1+3 1+2+3+4

7. Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnes c urmatoarele: 1. ergoterapia 2. psihodrama 3. terapii comportamentale 4. terapii sistemice familiale a. b. ANS: : 1. 2. 3. 4. a. b. 1+2+3 2+4 D 8. AUDIT CAGE ADS CIWA-r 1+2+3 2+4 D Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla c. d. 1+3 1+2+3+4

c. d.

1+3 1+2+3+4

ANS:

9. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem e numera: 1. psilocibina 2. mescalina 3. LSD 4. marihuana

a. b. ANS:

1+2+3 2+4 A

c. d.

1+3 1+2+3+4

10. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tu lburari psihice intre care se afla si: 1. dementa si delirium 2. tulburari de dispozitie si anxioase 3. disfunctii sexuale 4. tulburari psihotice a. b. ANS: 1+2+3 2+4 D c. d. 1+3 1+2+3+4

11. Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice: 1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane 2. Rezistenta la tratament 3. Independenta excesiva 4. Dependenta excesiva a. b. ANS: 1+2+3 2+4 D c. d. 1+3 1+2+3+4

12. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice s unt incluse urmatoarele tulburari de personalitate: 1. tulburarea de personalitate paranoida 2. tulburarea de personalitate borderline 3. tulburarea de personalitate schizotipala 4. tulburarea de personalitate histrionica a. b. ANS: le 1. 2. 3. 4. a. b. ANS: 1+2+3 2+4 C c. d. 1+3 1+2+3+4

13. Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotiona fac parte urmatoarele tulburari de personalitate cu exceptia: tulburarea de personalitate histrionica tulburarea de personalitate schizotipala tulburarea de personalitate antisociala tulburarea de personalitate dependenta 1+2+3 2+4 B 14. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati c. d. 1+3 1+2+3+4

sunt: 1. Tulburarea 2. Tulburarea 3. Tulburarea 4. Tulburarea a. b. ANS: te: 1. 2. 3. 4. a. b. ANS: 1+2+3 2+4 A 15.

de de de de

personalitate personalitate personalitate personalitate c. d.

obsesiv-compulsiva schizotipala paranoida borderline

1+3 1+2+3+4

Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac par de de de de personalitate personalitate personalitate personalitate 1+3 1+2+3+4 paranoida histrionica schizotipal obsesiv-compulsiva

tulburarea tulburarea tulburarea tulburarea 1+2+3 2+4 C c. d.

16. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de pe rsonalitate narcisica? 1. si subliniaza repetat si exagerat calitatile. 2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil. 3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri. 4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare. a. b. ANS: a a: 1. 2. 3. 4. a. b. ANS: 1. 2. 3. 4. a. b. 1+2+3 2+4 A 17. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecint c. d. 1+3 1+2+3+4

intoxicatiilor relatiilor afective negative intrafamiliale afectiunilor lobilor frontal si temporal abandonului matern 1+2+3 2+4 C 18. ntre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si: Tulburarea somatoform Alcoolismul Episoadele psihotice tranzitorii Tulburarea distimic 1+2+3 2+4 c. d. 1+3 1+2+3+4 c. d. 1+3 1+2+3+4

ANS:

19. n etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmato rii factori: 1. factori perinatali 2. factori psihodinamici 3. factori de mediu 4. ereditatea a. b. ANS: 1+2+3 2+4 D c. d. 1+3 1+2+3+4

20. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de per sonalitate de tip borderline? 1. gndire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt in compatibile cu normele subculturale. 2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului 3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale 4. impulsivitate a. b. ANS: 1+2+3 2+4 B c. d. 1+3 1+2+3+4

21. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cup rind: 1. Comportament frecvent lamentativ 2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi 3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare 4. Stima de sine scazuta a. b. ANS: 1. 2. 3. 4. a. b. ANS: 1+2+3 2+4 D c. d. 1+3 1+2+3+4

22. Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele: Comportamentele bizare Gandirea ilogica Prezenta ideatiei delirante Lipsa criticii fata de propria boala 1+2+3 2+4 D c. d. 1+3 1+2+3+4

23. In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psih oze: 1. Tulburarea schizoafectiva

2. Schizofrenia 3. Tulburarea deliranta 4. Tulburarea bipolara a. b. ANS: 1+2+3 2+4 D c. d. 1+3 1+2+3+4

24. Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cronice neschizofrenice: 1. Paranoia 2. Psihoza paranoida 3. Parafrenia 4. Delirul senzitiv de relatie a. b. ANS: 1+2+3 2+4 D c. d. 1+3 1+2+3+4

25. Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata p rin urmatoarele trasaturi: 1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie 2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica. 3. Are o rata de suicid de aproximativ 1% 4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii. a. b. ANS: 1+2+3 2+4 B c. d. 1+3 1+2+3+4

26. Simptomele caracteristice schizofreniei n viziunea principalilor psihiatri care a u aprofundat aceasta boala sunt: 1. Saracire emotionala 2. Expansivitate si euforie 3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa 4. Logoree cu presiunea vorbirii a. b. ANS: 1. 2. 3. 4. a. b. 1+2+3 2+4 C c. d. 1+3 1+2+3+4

27. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de: scaderea expresivitatii emotionale alogie diminuarea capacitatii hedonice idei delirante de tip paranoid 1+2+3 2+4 c. d. 1+3 1+2+3+4

ANS:

28. Tulburrile asociate episodului depresiv major n cadrul tulburarii bipolare pot fi: 1. Tulburari fobice 2. Expresivitate panto-mimica caracteristica 3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple 4. Ideatie deliranta mai ampla - de saracie a. b. ANS: 1+2+3 2+4 D c. d. 1+3 1+2+3+4

29. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Din tre cele mai intalnite le mentionam pe cele: 1. mistice 2. de persecutie 3. de grandoare 4. kinestezice a. b. ANS: 1+2+3 2+4 A c. d. 1+3 1+2+3+4

30. Despre negativismul prezent n schizofrenia catatonica putem afirm a urmatoarele: 1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism. 2. Nu este controlat de vointa bolnavului. 3. Ca dovada ca este n imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal s au motor, nici un mijloc de convingere/constrngere, nu poate da rezultate. 4. Este un fenomen incomprehensibil a. b. ANS: 1+2+3 2+4 D c. d. 1+3 1+2+3+4

31. In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacal e se afla si: 1. Dezinhibitie sexuala 2. Fuga de idei 3. Necesitate scazuta de somn 4. Idei delirante de ruina a. b. ANS: 1+2+3 2+4 A c. d. 1+3 1+2+3+4

32. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si: 1. dispozitie expansiva 2. iritabilitate

3. labilitate emotionala 4. distractibilitate a. b. ANS: 1. 2. 3. 4. a. b. ANS: 1+2+3 2+4 D c. d. 1+3 1+2+3+4

33. Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu: consumul de alcool si de medicamente perioada postpartum comorbiditate medicala vrsta de debut peste 40 de ani 1+2+3 2+4 A c. d. 1+3 1+2+3+4

34. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte: 1. abulia 2. agnozia 3. anhedonia 4. tulburarile de memorie a. b. ANS: 1. 2. 3. 4. a. b. ANS: 1+2+3 2+4 B 35. Dintre etapele investigrii dementei fac parte: Istoricul familial Istoricul psihiatric Istoricul medical general Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos 1+2+3 2+4 D c. d. 1+3 1+2+3+4 c. d. 1+3 1+2+3+4

36. In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele afi rmatii: 1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute de la apartinatori si prieteni. 2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore. 3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major depres iv. 4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresive majore. a. b. 1+2+3 2+4 c. d. 1+3 1+2+3+4

ANS:

37. Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara si: 1. Scala Hamilton 2. Scala Zung 3. Scala Montgomery - Asberg 4. Inventarul Beck a. b. ANS: 1+2+3 2+4 D c. d. 1+3 1+2+3+4

38. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare sunt adevarate urmatoarele afirmatii: 1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara 2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii 3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de a proximativ 12,5%. 4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 8 0-90%. a. b. ANS: 1. 2. 3. 4. a. b. ANS: za 1. 2. 3. 4. a. b. ANS: 1+2+3 2+4 A 39. ntre etapele de investigare a dementei se afla: Examinarea medicala Anamneza Antecedente heredo-colaterale Antecedentele patologice 1+2+3 2+4 D c. d. 1+3 1+2+3+4 c. d. 1+3 1+2+3+4

40. Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psiho amintim: gravitatea tulburarii critica individului asupra bolii sale etiologia tulburarii prezenta anxietatii 1+2+3 2+4 A c. d. 1+3 1+2+3+4

41. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre n evrozele nediferentiate fac parte: 1. nevroza anxioasa 2. nevroza depresiva

3. neurastenia 4. nevroza isterica a. b. ANS: 1. 2. 3. 4. a. b. ANS: 1+2+3 2+4 A c. d. 1+3 1+2+3+4

42. Dintre tulburarile disociative fac parte: tulburarea de somatizare personalitatea multipla dismorfofobia amnezia psihogena 1+2+3 2+4 B c. d. 1+3 1+2+3+4

43. Printre tulburarile anxioase (conform clasificrii DSM-IV) se nscriu: 1. atacurile de panica 2. tulburarea obsesiv-compulsiva 3. reactia acuta la stres 4. tulburarea somatoforma a. b. ANS: 1. 2. 3. 4. a. b. ANS: 1+2+3 2+4 A 44. ntre etapele de investigare a dementei se afla: Examinarea medicala Anamneza Antecedente heredo-colaterale Antecedentele penale 1+2+3 2+4 A c. d. 1+3 1+2+3+4 c. d. 1+3 1+2+3+4

45. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generali zata se numara si: 1. palpitatii 2. derealizare si depersonalizare 3. nervozitatea 4. paroxismele anxioase cu frica de moarte a. b. ANS: 1+2+3 2+4 C 46. c. d. 1+3 1+2+3+4

Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla: 1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut 2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva 3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute 4. Dificultati de gndire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba c apacitate de memorare a. b. ANS: 1+2+3 2+4 D c. d. 1+3 1+2+3+4

47. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat n di verse situatii sociale, cum ar fi: 1. Vorbitul n public, 2. Urinatul n toaletele publice, 3. Vorbitul la telefon, 4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate a. b. ANS: 1+2+3 2+4 A c. d. 1+3 1+2+3+4

48. Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se fo losesc si: 1. Terapia prin autoinstructie 2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobie i 3. Terapia rational-emotiva 4. Desensibilizarea sistematica a. b. ANS: 1+2+3 2+4 C c. d. 1+3 1+2+3+4

49. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup n PTSD: 1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma 2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor 3. Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, tra irilor din prezent 4. Desensibilizarea sistematica a. b. ANS: 1+2+3 2+4 A c. d. 1+3 1+2+3+4

50. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de pe rsonalitate narcisica? 1. si subliniaz repetat si exagerat calitatile 2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, e tica.

3. 4. a. b. ANS:

Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare. 1+2+3 2+4 C c. d. 1+3 1+2+3+4

Psihologia muncii Specializarea PSIHOLOGIE -Licenta iulie 2009 TRUE/FALSE 1. Continuumul motivational reprezinta acea intensitate a muncii care permite obtin erea unor performante nalte. ANS: F

2. Optimul motivational se refera la faptul ca orice element al muncii (salariu, co nditii de munca, relatii cu seful sau superiorii etc.) are capacitatea de a gene ra att satisfactie, ct si insatisfactie n munca n functie de contextul organizationa l la care ne raportam. ANS: F

3. Recrutarea interna reprezinta procesul de acomodare a noilor angajati cu conditi ile specifice ale activitatii institutiei si locului de munca. ANS: F

4. Selectia de personal este o activitate a managementului resurselor umane care ar e rolul de a cauta si de a identifica acei candidati care au caracteristicile ps iho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale institutiei, si de atragere a acestora n cadrul institutiei. ANS: F

5. Recrutarea interna se refera la recrutarea candidatilor din interiorul institut iei fie prin afisarea postului liber urmat sustinerea concursului pe postul res pectiv fie prin promovare sau transfer n cadrul institutiei. ANS: T

6. Prin metodele informale de recrutare interna institutia angajeaza fosti salariat i sau fosti studenti care au lucrat n regim de colaborare n institutia respectiva. ANS: F

7. Surse de recrutare externa pot fi: agentiile de forta de munca (oficiile de fort

a de munca), centrele teritoriale de nregistrare a somerilor, trgurile de locuri d e munca, asociatiile profesionale, institutiile de nvatamnt. ANS: T

8. Criteriile avute n vedere n procesul de recrutare externa sunt: competenta, vechim ea n munca, si potentialul de dezvoltare al angajatilor. ANS: T

9. Teoria ERG spre deosebire de teoria ierarhizarii trebuintelor a lui A. Maslow ar ata ca: 1) n acelasi timp asupra unui individ poate actiona mai mult de o neces itate; 2) nesatisfacerea unor trebuinte de la nivelurile superioare duce la cres terea dorintei de a satisface trebuintele de la un nivel inferior ANS: T

10. Conform teoriei performantelor asteptate, atunci cnd angajatii percep o anumita i nechitate, ei pot alege una din urmatoarele posibilitati: modificarea efortului propriu; modificarea rezultatelor; distorsiunea perceptiei fata de sine; parasir ea domeniului. ANS: F

MULTIPLE CHOICE 1. Satisfactia muncii este influentata de: a. facilitatile economice si socio-profesionale b. caracterul rutinier/ variat al muncii c. relatiile la locul de munca muncii d. cadrul organizational n care se desfasoara munca e. caracteristicile fizice ale locului de munca a. a+b+c+d+e b. a+b+c c. b+c+d+e ANS: A

2. Tipurile de trebuinte din teoria ierarhizarii trebuintelor a lui A.Maslow sunt: a. trebuintele de cooperare si afiliere b. trebuintele de stima si statut c. trebuintele de hrana, locuinta, mbracaminte d. trebuintele de autorealizare e. trebuintele de securitate a. b. c. ANS: a+b+c a+b+c+d+e d+e B

3. Conform ..................... factorii de igiena (supravegherea, conditiile de m

unca, relatiile interpersonale, securitatea muncii, etc.) si factorii motivation ali (realizarile personale, recunoasterea, munca nsasi, posibilitatile de avansar e, etc) determina att satisfactie ct si insatisfactie n munca; Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta: 1) Managementului stiintific 2) Teoriei X 3) Teoriei Y 4) Teoriei ierarhizarii nevoilor 5) Teoriei bifactoriale 6)Teoriei echitatii 7) Teoriei asteptarii 8) Teoriei rentaririi si consolidarii a. 1+2 b. 3+4 c. 5 d. 6+7+8 ANS: C

4. Interviul de selectie este eficient n urmatoarele situatii: a. relevarea unor calitati ale candidatilor ca de exemplu: tinuta, limbaj, conduita nonverbala, motivatii, interese si aspiratii de viitor, pregatire si ca lificare profesionala, experienta b. relevarea cunostintele profesionale ale candidatului c. evidentierea profilului psihologic al candidatului (aptitudini, abilitat i, trasaturi de temperament si personalitate, etc.) ANS: A

5. Recrutarea interna prezinta o serie de avantaje care se regasesc printre urmatoa rele elemente: a. permite identificarea i atragerea unui numr mai mare de candidai poteniali; b. poate constitui un bun factor de motivare a angajatilor n vederea viitoarei pr omovari; c. ncurajeaza un nou mod de gndire n cadrul organizatiilor; d. punctele forte si punctele slabe ale candidatilor sunt cunoscute mult mai bin e. Precizati care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect princ ipalele avantaje ale recrutarii interne: a. a+b+c b. b+d c. a+b+c+d ANS: B

6. Care dintre elementele de mai jos reprezinta dezavantaje ale rec rutarii interne: a. costul recrutarii personalului este mult mai ridicat; b. mpiedica infuzia de suflu proaspat si nu favorizeaza promovarea unor idei noi ; c. la un ritm rapid de extindere a institutiei, posibilitatile de comple tare a posturilor din personalul existent, pot fi depasite; d. nu este nevoie de o perioada de acomodare cu noul loc de munca; e. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate mentinndu-si legatu

rile cu fostii colegii de munca; Precizati care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect princ ipalele dezavantaje ale recrutarii interne: a. b+c+e b. a+b+c c. d+e ANS: A

7. Conform ..................... munca este o parte importanta a vietii oamenilor, pot folosi autocontrolul n atingerea obiectivelor organizatiei, accepta bucurosi responsabilitati n functie de recompensele asociate acestora si pot da dovada de inventivitate si creativitate n munca. 1) Managementului stiintific 2) Teoriei X 3) Teoriei Y 4) Teoriei ierarhizarii nevoilor 5) Teoriei bifactoriale 6)Teoriei echitatii 7) Teoriei asteptarii 8) Teoriei rentaririi si consolidarii a. 2 b. 3 c. 6 d. 8 ANS: B 8. se bazeaza pe urmatoarele postulate: a. oamenii au o aversiune nnascuta fata de munca si vor ncerca sa o evite; b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze si sa-i constrnga pe angaja ti pentru realizarea obiectivelor organizatiei; c. angajatii trebuie condusi pentru ca evita responsabilitatile; d. angajatii sunt preocupati n general de securitatea personala. Alegeti dintre variantele urmatoare pe cea corecta: 1. teoria X 2. managementul stiintific 3. teoria ERG 4. teoria Y 5. teoria echitatii 6. teoria consolidarii a. 1 b. 3 c. 5 ANS: A

9. Recrutarea externa prezinta o serie de avantaje care se regasesc printre elementele de mai jos: a. b. i; c. d. recrutarea personalului este mult mai rapida si cu costuri mai mici; permite identificarea si atragerea unui numar mai mare de candidati potential ncurajeaza un nou mod de gndire n cadrul organizatiei; creste motivarea personalului;

e. se realizeaza economii n costurile de pregatire pentru ca se angajeaza profesi onisti competenti, bine pregatiti, din exterior a. a+b+c b. b+c+e c. a+b ANS: B

10. Care dintre elementele prezentate reprezinta dezavantaje ale rec rutarii externe: a. favorizeaza promovarea ideilor noi; b. timpul necesar acomodarii, adaptarii si integrarii pe posturi a noilor angaja ti este mult mai mare, ceea ce atrage costuri suplimentare; c. identificarea, atragerea si evaluarea candidatilor se realizeaza mult mai dif icil; d. nu implica elaborarea unor programe de pregatire profesionala ntruct se angajea za profesionisti din exterior; e. poate aparea respingerea noilor veniti de catre vechii angajati ceea ce creea za dificultati de integrare, duce la scaderea motivatiei afectnd productivitatea muncii a. b+c+e b. a+b c. b+c+d ANS: A

11. Care dintre urmatoarele metode sunt utilizate n recrutarea externa? a. observatia b. anunturile publicitare c. analiza produselor activitatii d. fisierul cu potentiali angajati e. institutii specializate n recrutarea/selectia de personal/ consultanta n domeni ul resurselor umane f.metoda timpilor si a miscarilor g.reteaua de cunostinte h.internetul i. studiul de caz j.analiza postului k. head-huntingul a. a+b+c+d+e b. b+d+e+g+h+k c. e+f+g+h+i+j ANS: B

12. Etapele planului de recrutare sunt: a. analiza prognozei cererii de resurse umane b. organizarea posturilor si a oamenilor c. testarea psihologica d. prognoza ofertei de resurse umane e. organizarea interviului de selectie f. analiza evidentei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor, conced ierilor, pensionarilor, deceselor g. acomodarea cu locul de munca

h. studiul posturilor i. calculul nevoilor directe de recrutare Alegeti din urmatoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enuntului d e mai sus: a. a+b+d+f+h+i b. b+c+d+e+f c. g+h+i ANS: A

13. Conform ..................... factorul care motiveaza oamenii n procesul muncii e ste salariul pe care acestia l primesc 1. Managementului stiintific 2. Teoriei X 3. Teoriei Y 4. Teoriei ierarhizarii nevoilor 5. Teoriei bifactoriale 6.Teoriei echitatii 7. Teoriei asteptarii 8. Teoriei rentaririi si consolidarii a. 1+2+3 b. 2 c. 1 ANS: C

14. Conform ..................... indivizii sunt preocupati nu numai de nivelul reco mpenselor pe care le primesc n schimbul efortului propriu ci si de relatia dintre recompensele pe care le primesc ei si cele pe care le primesc ceilalti. 1. Managementului stiintific 2. Teoriei X 3. Teoriei Y 4. Teoriei ierarhizarii nevoilor 5. Teoriei bifactoriale 6.Teoriei echitatii 7. Teoriei asteptarii 8. Teoriei rentaririi si consolidarii a. 1 b. 3 c. 5 d. 6 ANS: D

15. Etapele selectiei de personal sunt urmatoarele: a. analiza scrisorii de intentie si a curriculumului vitae b. adaptarea n munca c. interviul de selectie d. identificarea cu munca e. testarea psihologica f. recrutarea interna g. probele de cunostinte profesionale h. probele de lucru

i. integrarea la locul de munca j. examinarile medicale k. asimilarea informatiilor si comportamentelor specifice muncii l. verificarea referintelor m. decizia finala Alegeti din urmatoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enuntului d e mai sus: a. a+b+c+d b. a+c+e+g+h+j+l+m c. h+i+j+k+l+m ANS: B

16. Factorii care influenteaza procesul de integrare sunt: a. scopurile institutiei la care angajatul trebuie sa adere; b. coeziunea si coerenta grupului n care angajatul si desfasoara activitatea; c. contractul dintre angajat si institutie si care stabileste un echilibru n tre contributiile si realizarile cerute si recompensele financiare si nonfinanci are din partea institutiei; d. normele care definesc rolurile angajatului n institutie; e. raporturile de putere si de dependenta cu colegii si cu superiorii ierar hici a. a+d+e b. a+b+c+d+e c. b+c+d ANS: B

17. Consolidarile n viziunea lui B.F Skinner sunt: a. facilitatile b. mutarile disciplinare c. mentinerea unei echitati efort-compensatie d. premieri pentru merite deosebite e. concedierile f. stingerile g. consolidarile negative h. cresterile salariale i. sanctionarile a. a+b+d+e+f+g+h+i b. d+e+f+g+h c. f+g+h+i ANS: A

18. Tipurile de erori care pot aparea n timpul interviului de selecti e sunt: a. eroarea de similaritate b. discriminarea n functie de vrsta c. eroarea de contrast d. sublinierea elementelor negative e. eroarea de tip halou f. eroarea datorata primei impresii g. discriminarea n functie de sex a. a+b+c+d+e+f+g b. b+c+d+e

c. ANS:

d+e+f+g A

19. Stadiile procesului de integrare profesionala n viziunea lui O. Hoffman sunt: a. adaptarea n munca b. vizite n institutie, conduse de seful ierarhic, care i va prezenta noului angaj at activitatea acesteia, structura sa si mai ales departamentele cu care va cola bora c. asimilarea d. identificarea cu institutia si colectivul e. oferirea noului angajat a unei mape de ntmpinare care sa contina informatii refer itoare la structura organizatorica a institutiei, facilitatile existente, progra mul de lucru, modalitatile de evaluare, regulamentele institutiei, date despre protectia muncii, prevenirea accidentelor, etc. a. a+c+d b. b+c+d c. c+d+e ANS: A

20. Teoria celor trei necesitati a lui David McClelland are n vedere urmatoarele nece sitati: a. necesitatile de existenta b. necesitatile de securitate c. necesitatile de putere d. necesitatile de afiliere e. necesitatile de realizare f. necesitatile de stima si statut a. c+d+e b. a+b+c c. d+e+f ANS: A

21. ...............................consta n compararea fiecarui candidat cu predeceso rul sau/ predecesorii sai, neglijnd comparatia cu standardul prestabilit al inter viului. Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta: a. eroarea de similaritate b. eroarea de contrast c. eroarea de tip halou d. eroarea datorata primei impresii ANS: B

22. Conform ..................... oamenii fac o comparatie ntre efortul pe care l depu n (educatie, calificare, abilitati, experienta, timpul lucrat n organizatie, etc) si compensatia pe care o primesc (salariu, beneficii, recunoasteri, promovari). Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta a. teoriei performantelor asteptate b. teoriei echitatii

c. d. e. ANS:

teoriei bifactoriale motivatie igiena teoriei consolidarii teoriei Y B

23. .......................are la baza nevoia de a sti, de a cunoaste, curiozitatea si interesul intelectual fata de o anumita profesiune a. motivatia intrinseca b. motivatia cognitiva c. motivatia pozitiva d. motivatia extrinseca e. motivatia afectiva ANS: B

24. Sursa generatoare a ..........................se afla n trebuintele personale ale individului si este solidara cu activitatile lui, individul exercitnd o munca n c onformitate cu propriile aptitudini si abilitati. a. motivatiei intrinseci b. motivatiei cognitive c. motivatiei negative d. motivatiei extrinseci e. motivatiei afective ANS: A

25. n viziunea lui B.F.Skinner..................este o forma de consolidare bazata pe ideea ca un anumit comportament va disparea daca va fi ignorat. a. Sanctiunea b. Consolidarea pozitiva c. Extinctia d. Consolidarea negativa ANS: C

26. .............................este determinata de interactiunea membrilor grupulu i de munca si se refera la faptul ca munca favorizeaza realizarea contactelor s ociale precum si satisfacerea nevoilor de cooperare, afiliere, securitate, stima si statut social ale acestora a. Motivatia economica b. Motivatia profesionala c. Motivatia psihosociala ANS: C

27. .............................sunt acele persoane care nu trec de procesul de sel ectie dar care n realitate demonstreaza ca sunt muncitori buni a. Indivizii falsi negativi b. Indivizii falsi pozitivi

ANS:

28. n cadrul interviului de selectie . se produce atunci cnd o anumita caracteristica a lui impresioneaza foarte puternic, punndu-si amprenta asupra evaluarii generale a candidatului. a. Eroarea de contrast b. Eroarea de tip halou c. Eroarea de similaritate ANS: B

29. ..este alegerea conform anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru ocupare a unui post n cadrul unei institutii prin analiza obiectiva a concordantei dintre caracteristicile profesionale ale unui post si caracetristicile fizice, psihice si informationale pe care le prezinta solicitantii postului. a. selectia de personal b. recrutarea interna c. recrutarea externa ANS: A

30. .........................................explica motivarea n munca ca pe un proces complex n care indivizii analizeaza sansele pe care le au n obtinerea an umitor rezultate si masura n care aceste rezultate sunt atragatoare pentru ei. a. b. c. d. e. f. a. b. c. d. Teoria Y Teoria echitatii Managementul stiintific Teoria asteptarii Teoria bifactoriala motivatie-igiena Teoria ERG a b c d D

ANS:

31. n explicarea comportamentului uman .............................utilizeaza un se t redus de trebuinte si anume trebuinte legate de existenta, trebuinte legate de relatiile cu semenii si trebuinte de crestere. a. Teoria X b. Teoria echitatii c. Teoria ERG d. Teoria asteptarii e. Teoria bifactoriala motivatie-igiena f. Teoria celor trei necesitati a. f b. e c. c

ANS:

32. ..........................are la baza reactii de respingere si aversiune ale in dividului fata de consecinte neplacute care pot aparea la locul de munca (conced iere, retrogradare, critica, teama de esec sau pierdere a prestigiului, etc.) a. motivatia extrinseca pozitiva b. motivatia extrinseca negativa ANS: B

33. Una dintre teoriile de mai jos are n vedere trei aspecte importante: 1. grupul este structura de baza n institutie; 2. angajarea pe viata, polivalenta, cariera lenta, contureaza mo tivatia individuala; 3. respectul oamenilor pentru munca si grup este masura propriul ui lor respect. Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta: a. b. c. d. e. ANS: teorie teoria teoria teoria teoria C ERG celor trei necesitati Z Y performantelor asteptate

34. Una dintre teoriiile motivationale de mai jos porneste de la premisa ca motivati a pentru munca este determinata de patru tipuri de comparatii: 1. comparatia cu o situatie anterioara n care s-a aflat individul n cadrul a celeiasi organizatii; 2. comparatia cu o situatie anterioara n care s-a aflat individul n afara or ganizatiei; 3. comparatia cu alta persoana sau grup de persoane din interiorul organiza tiei; 4. comparatia cu alta persoana sau grup de persoane din afara organizatiei. Alegeti a. b. c. d. e. ANS: dintre teorie teoria teoria teoria teoria A variantele de mai jos pe cea corecta: echitatii celor trei necesitati Z bifactoriala motivatie-igiena performantelor asteptate

TESTAREA PSIHOLOGICA (PERSONALITATEA) Specializarea PSIHOLOGIE - Licenta iulie 2009

TRUE/FALSE 1. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individ uale ce au o mare semnificatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ce ea ce va permite studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situa tiile concrete, in care este plasat individul, precum si realizarea unor predict ii diferentiate valide. ANS: T

2. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre i temi si trasatura, taxonomie ce cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atri bute ale trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reactii ale altora, itemi bizari. ANS: T

3. Metoda empirica (strategia criteriului extern) presupune o selec tie a itemilor pe baza corelatiei factoriale dintre item si raspunsurile subiect ilor. ANS: F

4. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o etapa premergatoare obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de p rofil. ANS: F

5. In viziunea lui R. B. Cattell cunoasterea modului de combinare a trasaturilor ii permit psihologului sa realizeze predictii asupra comportamentu lui persoanei intr-o anumita situatie. ANS: T

MULTIPLE CHOICE 1. Realizand o analiza a diferitelor definitii ale personalitatii P erron a identificat o serie de caracteristici dominante ale acestora, si anume: a. omogenitatea b. globalitatea c. fluiditatea d. coerenta e. permanenta (stabilitatea) temporala a. b. c. d. ANS: a+b+d a+b+c b+d+e b+c+e C

2. Luand in consideratie interactiunea dintre teorei si metoda, pri ncipalele obiective ale metodelor de evaluare ale personalitatii sunt: a. descrierea b. explicarea c. predictia a. a+b

b. c. ANS:

a+b+c b+c B

3. Notiunea de personalitate poate fi considerata: a. ca desemnand individul uman concret; b. un termen fara aplicabilitate concreta; c. o constructie teoretica elaborata in psihologie in scopul intelegerii si explicarii, la nivelul teoriei stiintifice, a modalitatii de fiintare si functi onare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic, persoana umana. ANS: C

4. In procesul de elaborare si constructie a unui test psihologic, un moment foarte important este cel in care se hotaraste tipul de proba, alegere ce este dependenta de urmatoarele aspecte: a. domeniul in care testul va fi folosit b. numarul de itemi c. scopul testarii a. b. c. ANS: a+c a+b+c a+b A

5. Evitarea surselor de eroare care pot afecta fidelitatea unui tes t, poate fi realizata prin urmatoarele strategii: a. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns; b. formularea unor intrebari cu raspunsuri deschise; c. elaborarea unor scale de validare a testului d. elaborarea unor exemple introductive prin care ne asiguram ca au fost inteles e solicitarile testului a. b. c. d. ANS: a+b+c c+d a+c+d a+d C

6. Etalonarea testului, prin care testul este aplicat unui esantion de subiecti, urmarindu-se aplicarea chestionarului, a exemplelor, experimentare a limitei de timp, se desfasoara in etapa: a. b. c. ANS: initiala de elaborare si constructie finala C

7. Strategia de construire a chestionarelor de personalitate centra ta pe criteriul intern si care presupune apelul la tehnici statistice prin care sunt identificati factorii care determina variatia semnificativa a comportament

ului si prin care sunt construite scalele pentru a fi definite psihologic si eva luati factorii respectivi, este cunoscuta ca fiind: a. b. c. ANS: metoda intuitiva metoda analizei factoriale metoda empirica B

8. Abordarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun, permitand identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si c are contribuie la elaborarea unei structuri ipotetice a personalitatii umane est e: a. b. c. ANS: abordarea idiografica abordarea nomotetica abordarea interactionista B

9. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza comportamentala pornind de la trasatura considerata: a. predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari b. tendinta de a formula raspunsuri variate c. tendinta de a da raspunsuri afirmative ANS: A

10. Principalele strategii de construire a itemilor din testele de p ersonalitate, legate de problema limbajului, strategii identificate de Angleitne r, Ostendorf si John intr-o cercetare din 1990 au fost urmatoarele: a. elaborarea unei grile de identificare prin care se exclud acei itemi care nu se potrivesc in anumite propozitii-criteriu b. elaborarea unei taxonomii a tipurilor de caracteristici de personalitate care se regasesc la nivelul limbajului natural c. specificarea unor criterii de excludere a. a+b b. a+b+c c. b+c ANS: B

11. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continutu rilor psihologice, se impune o permanenta raportare a itemului la validitatea sa discriminativa. Acest lucru este posibil prin respectarea urmatoarelor conditii : a. continutul itemului sa fie cat mai explicit si sa includa aspecte relevante a le contextului situational b. definirea explicita a trasaturii din perspectiva unei teorii structurale c. etalonul sa fie reprezentativ d. folosirea unor loturi de subiecti pentru fiecare categorie de itemi, pentru a elabora itemi care sa fie acceptati, tolerati de subiecti a. a+b+d b. c+d c. a+b

ANS:

12. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale item ilor sunt urmatoarele: a. ambiguitatea b. lungimea c. compexitatea d. formatul itemului care este dat de propozitie si tipul de raspuns a. a+b+c b. a+c+d c. b+c+d ANS: C

13. Mischel promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoanele asimileaza comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite situ atii, iar predictorii comportamentului unui individ sunt legati de experienta an terioara a persoanelor respective in situatii similare, autorul fiind adeptul or ientarii: a. b. c. ANS: trasaturilor situationiste psihanalitice B

14. Caracteristicile semantice ce pot influenta procesele cognitive importante in raspunsurile la itemi sunt: a. ambiguitatea b. gradul de referinta personala c. comprehensibilitatea d. lungimea e. evaluarea f. nivelul de abstractizare a. b. c. d. ANS: a+b+c+e+f b+c+f d+e+f a+b+d+e+f A

15. Principul conform caruia cercetarea trebuie sa se bazeze pe core ctitudine, pe un contract neexploatativ si reciproc, fiind vorba de un adevarat contract social stabilit intre cercetator si subiect se refera la : a. b. c. ANS: confidentialitate respectarea intimitatii consimtamantul informat C

16. I. Dafinoiu aprecia ca modelele interactioniste ofera explicatii pornind de la determinismul dimensiunilor: a. psihologica

b. sociala c. biologica a. a b. a+b+c c. b+c ANS: B

17. Orientarea ce analizeaza individul in globalitatea sa, luand in considerare toate componentele care intra in interactiune, promovand o abordare dinamica este: a. b. c. ANS: perspectiva situationista perspectiva idiografica perspectiva situationista B

18. R. B. Cattell a descris ...................ca fiind tendinte de a reactiona, relativ permanente si care formeaza unitatea fundamentala a persona litatii individului. a. b. c. ANS: factorii trasaturile comportamentele B

19. R. B. Cattell a considerat ca exista urmatoarele forte motivatio nale sau dinamice ale personalitatii: a. sentimentele b. ergii c. caracterul a. b. c. ANS: a b+c a+b C

20. Trasaturile-sursa de nivel mediu considerate atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii (familie, profesie, religi e, etc.) erau considerate de R. B. Cattell ca fiind: a. b. c. ANS: aspiratiile perceptiile sentimentele C

21. Cercetarile realizate de R.B. Cattell si colaboratorii, cercetar i ce au luat in considerare varsta si stabilitatea factoriala, au fost realizate prin doua tehnici: a. stabilirea corelatiilor dintre evaluari cantitative realizate in perioade de varsta diferite, specifice pentru perioada de dezvoltare inclusa in studiu (met

oda longitudinala) b. tehnica ce se bazeaza pe datele intersectionale, prin care secventa de dezvol tare este stabilita prin subiecti care traiesc simultan in aceeasi perioada de t imp, pentru a se obtine o compilare a liniilor de tendinta legate de varsta. c. stabilirea tendintelor generale rezultate in urma administrarii unor sondaje de opinie a. b. c. ANS: a+c b+c a+b C

22. Teoria lui R.B. Cattell asupra personalitatii se bazeaza pe date stiintifice, iar in cercetarea empirica autorul a cercetat subiecti ala caror c omportament a fost studiat extensiv prin: a. chestionare b. sondaje de opinie c. teste obiective d. observatii directe e. evaluari ale conduitei in situatii reale de viata. a. a+b b. b+c+d c. a+c+d+e ANS: C

23. Trasaturile-sursa identificate de R.B. Cattell sunt urmatoarele : a. trasaturi constitutionale b. trasaturi populare c. trasaturi ce tin de mediu a. b. c. ANS: a+c b+c a A

24. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe ac esta catre stabilirea, pentru Chestionarul C , a unor corectii a notei generale de anxietate in functie de: a. sex b. profesie c. varsta a. b. c. ANS: a b a+c C

25. Teoria lui R. B. Cattell ce a stat la baza elaborarii Chestionar ului C descrie anxietatea ca fiind: a. un sentiment-master b. un factor primar

c. ANS:

un factor secundar C

26. Factorul din Chestionarul C descris de R.B. Cattell ca redand dezv oltarea constiintei de sine, gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine, definita constient prin raportare la stan dardele sociale acceptate este denumit de autor: a. b. c. ANS: C Q4 Q3 C

27. In chestionarul C al lui R.B. Cattell notele standard care indica instalarea anxietatii sunt cele care sunt mai mari dacat: a. b. c. ANS: 6 7 5 B

28. Porot a identificat urmatoarele conditii esentiale existente in majoritatea definitiilor psihiatrice asupra anxietatii: a. sentimentul iminentei unui pericol nedeterminat, insotit de fantasme tragice, ce pot amplifica totul la proportiile unei tragedii reale b. starea de atentie fata de un pericol, o stare de alerta psihica, care cuprind e subiectul in intregime, ca si cum totul ar duce catre o catastrofa b. convingerea de neputinta absoluta insotita de sentimentul de dezorganizare si aneantizare in fata pericolului a. b. c. ANS: ea a. b. c. d. a. b. c. a+b+c a+c b+c A

29. Printre caracteristicile la care se refera anxietatea, in viziun lui R.B. Cattell, se afla si urmatoarele: tensiunea interioara stabilitatea emotionala lipsa de incredere in sine manifestari psihosomatice a+c+d b+c+d a+b A

ANS:

30. Unul dintre punctele de plecare pe care H. Gough le-a avut in de rularea cercetarilor privind realizarea C.P.I a fost ansamblul acelor termeni pe care oamenii ii utilizeaza intre ei pentru a-si descrie moduri de comportament, caracteristice, obisnuite, care sunt denumite:

a. b. c. ANS: B

concepte obiective concepte populare concepte-sursa

31. Scalele ce sunt folosite in prima etapa de interpretare a profil ului C.P.I., cea de validare, scale ce dau acces spre o imagine anticipata asupr a protocolului, sunt: a. b. c. ANS: a. b. c. ANS: Sa, Cs, Do Do, Re, Fe Wb, Cm, Gi C 32. Factorii cuprinsi in testul PF16 sunt: factori de natura exclusiv ereditara factori ce pot fi diferentiati exclusiv calitativ constructe bipolare C

33. In prima etapa a interpretarii protocolului C.P.I., etapa ce est e una de validare, un scor scazut la Cm, sub notele T25 poate indica: a. subiectul a raspuns la intamplare b. subiectul nu a inteles continutul itemilor datorita unui Q.I. sub medie c. subiectul prezinta un grad neobisnuit de stranietate in felul cum evalueaza l ucrurile obisnuite a. b. c. ANS: a+b+c a+c b+c A

34. Chestionarul de Personalitate California a fost construit ca un instrument paralel in raport cu un alt instrument elaborat la Universitatea din Minnesota si care era destinat psihopatologiei, pornind de la variabile clinice, si anume este vorba de proba: a. b. c. ANS: FPI MMPI PF 16 B

35. In foaia de profil CPI, interpretarea perceptiei sociale a compo rtamentului sau analiza adjectivala se realizeaza pentru: a. b. c. scoruri medii scoruri extremizate scoruri negative

ANS:

B Prima grupa de scale din foaia de profil CPI, de la Do la Wb, ev

36. identiaza: a. b. c. ANS:

acceptarea cerintelor sociale ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine aspectele motivationale B

37. In varianta din 1987 a CPI, H. Gough a mai adugat doua scale sta ndard, care se adauga celorlalte, si anume: a. independenta b. dependenta c. empatia a. b. c. ANS: a+b b+c a+c C In foaia de profil CPI, a doua grupa de scale, de la Re la Cm, s

38. e refera la:

a. gradul de constientizare si acceptare a cerintelor sociale, nivelul de s ocializare atins, maturitatea sociala, modul autocontrolat de a relationa b. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine c. modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor ANS: A

39. In cadrul strategiilor corelative a dimensiunilor relevante din profilul CPI, evaluarea conditiei eului presupune un demers de cercetare pornind de la ipoteze legate de varsta si sexul subiectului si de la scalele implicate in conditia eului, si anume: a. Ai, Ac, Ie b. Do, Re, Cm c. Sa, Wb, Fe ANS: C

40. Grupa a III-a de scale din foaia de profil CPI, care este cuprin sa intre scalele Ac si Ie, cuprinde dimensiuni ce redau: a. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine b. modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor c. aspectele motivationale, potentialul de realizare personala, stilul de i ntegrare, tipul de valori dominant ANS: C

41. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilo r ce au relevanta din profilul CPI, un prim demers este cel prin care se realize aza o analiza globala care ne permite sa formulam primele ipoteze de lucru, porn ind de la scorurile extreme, acest demers fiind denumit: a. b. c. ANS: analiza corelativa analiza configuratiei profilului analiza factoriala B

42. Chestionarul de Personalitate California, unul din cele mai cuno scute si aplicate instrumente poate fi aplicat si in: a. scoli si colegii b. industrie si afaceri c. institutii medicale si birouri de consiliere axate pe probleme de neadaptare sociala a. b. c. ANS: a+b+c b+c a+b A

43. Varianta noua a CPI include, in afara procedurii standard de in terpretare a scalelor, o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii denumit de H. Gough: a. modelul tridimensional al intelectului b. piramida trebuintelor c. medelul cuboid ANS: C