n mileniul 1. . Hr., regiunea Morava-Timoc a fost populata de diverse triburi de t raci, printre care Tribalii. n sec. IV . Hr.

li se adauga cel?ii Scordisci. n perio ada 60 - 44 .Hr, teritoriul este inclus statului Dac condus de Burebista. n anul 2 9 . Hr. zona este cucerita de catre romani ?i inclusa provinciei Moesia. O import anta consecin?a a stapnirii romane este romanizarea popula?iei autohtone. Dupa re tragerea administra?iei romane din teritoriile de la nord de Dunare n 271 ("Retra gerea Aureliana"), cea mai mare parte a regiunii este inclusa noii provincii Dac ia Ripensis. Aici se a?aza o parte din popula?ia fostei provincii Dacia. Imparatul Roman de origine Daca Galerius s-a nascut in aceasta regiune, in aprop iere de Zaicear. Prin evolu?ia Imperiului Roman de Rasarit spre un stat cre?tin de limba cu preca dere greaca, ?i prin invazia Slavilor din sec. 6-7, se contureaza perioada zisa bizantino-slava. Liturghia ortodoxa ?i nsu?e?te atunci limba slavona, zona fiind s ub obedien?a patriarhatelor de la Pec ?i Ohrid. Popula?ia latina se men?ine n zon ele muntoase (numite de Slavi Vlasi, Vla i, Vla ic, Vla ina, Vlahina, Stari Vlah, Roma nija planina ?.a.) pe durate diferite, disparnd ntre sec. XIV ?i XIX din majoritat ea acestor zone prin slavizare, dar dainuind pna pna n ziua de azi n bazinul Timocul ui, n care se vorbe?te limba daco-romna. A urmat stapnirea ?aratelor bulgar, vlahobulgar ?i a celui bulgaresc din Vidin (Diiu - denumirea romneasca). Ulterior, pri ncipele srb Stefan Uro IV. Du an (1331-1355) reu?e?te sa aduca sub stapnirea Serbiei, pentru scurt timp, regiunea dintre rul Morava ?i masivul muntos Homolije. Catre sfr?itul secolului XIV, regiunea intra complet sub stapnirea Imperiului Otom an. Stapnirea otomana este ntrerupta doar de o scurta perioada habsburgica (1718-1 739). Pna n 1817, anul renfiin?arii statului srbesc, romnii timoceni traiau ntr-o unit ate administrativa comuna care se numea Provincia Morava-Lom ?i care era situata p e o mare parte a teritoriului vechii provincii Moesia Superior si pe teritoriul Daciei Aureliene. n perioada ocupatiei turce?ti, aceasta zona a format "Pa?alcul d e Vidin", cu centrul administrativ la Vidin. Unii istorici srbi ?i bulgari scriu ca, n antichitate, n Peninsula Balcanica traiau trei mari popoare: cel?ii, traco-dacii ?i ilirii. Cel?ii din Balcani au disparu t fara urma?i, din iliri au aparut albanezii, iar prin romanizarea dacilor a apa rut poporul romn, n timp ce vlahii ar fi n u traci, ci slavi romaniza?i. Al?i isto rici precizeaza ca Serbia moderna a aparut abia n perioada 1718-1739, ca o crea?i e a politicii austriece care cauta sa faca un pas n Peninsula Balcanica. Serbia n u avea autonomie na?ionala sau locala. Ini?ial Serbia se ntindea doar n apropierea Pa?alcului de la Belgrad, care era sub stapnire otomana. n timpul primei rascoale srbe?ti mpotriva turcilor (1804-1806) eroul Caragheorghe, pentru a putea face lega tura cu trupele ruse?ti din zona Vidinului, a cerut sa se rascoale ?i popula?ia din jude?ele timocene, care apar?ineau Pa?ei de la Vidin. Cu anumite ocazii, romn ii s-au aliat cu srbii, nsa nu au avut multe de c?tigat din acest tip de politica. Cu alte ocazii s-au mpotrivit unor rascoale, cum a fost cea condusa de haiducul V eljko Petrovic. Caragheorghe mpreuna cu o armata de 3.000 de oameni a desfiin?at atunci satele "neascultatoare" locuite de romni, ace?tia fiind alunga?i spre rasa rit, ?i cernd nca din anul 1809 ca grani?a rasariteana a viitoarei Serbii sa fie ru l Timoc. La Pacea de la Bucure?ti din mai 1812, sultanul turc a refuzat sa cedez e jude?ele Timocul Negru ?i Craina. Astfel, pna n 1833, grani?a rasariteana a Serb iei era masivul muntos Omolia (Homolije), neexistnd astfel vecinatate cu ?ara Romn easca.