Drogurile practic sunt simple substane care i-au gsit receptori n organismul nostru, care acioneaz prin grbirea,

ncetinirea, sau modificarea proceselor unui anumit organ. Dependena este o noiune generalizat, exist persoane dependente de internet, de fast food asta deoarece orice substan care i induce o stare mai mult sau mai puin fals de bine ii activeaz un sistem de recompensare al creierului care elibereaz anumite substane precum dopamina sau serotonina responsabile pentru starea ta de spirit. Acest tip de dependen se numete dependen psihic, dependena fizic implic sevrajul care intervine odat cu retragerea substanei, acest tip de dependen l intalnim n rndul drogurilor grele (heroina, amfetamina, metadona, nicotina, alcool, cocaina). Termenul drog are mai multe accepiuni. n sens larg desemneaz orice substan (natural sau artificial) care prin natura sa chimic determin alterarea funcionrii unui organ. n sens restrns se refer substane care provoac toleran i dependen. n limbaj uzual, acest termen se refer la substane psihoactive, mai ales cele ilegale. Cu alte cuvinte, drogul este o substan solid, lichid sau gazoas, a crei folosin se transform n obicei i care afecteaz direct creierul i sistemul nervos, schimb sentimentele, dispoziia i gndirea, percepia i/sau starea de contien, modificnd imaginea asupra realitii nconjurtoare Cele mai populare droguri pentru utilizarea de agrement din ntreaga lume sunt: cofeina (din cafea, ceai, i alte surse de plante) legal n toate prile lumii, dar care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii. - canabis (cunoscut sub numele de marijuana, conine canabinoizi, chimic tetrahidrocanabinol (THC)) - ilegal n cele mai multe pri ale lumii i consumate de ctre membrii unor religii. - etanol (denumit n mod obinuit (etil) alcool, produs prin fermentare de drojdie n buturi alcoolice, cum ar fi vinul i berea) - legal dar reglementat n cele mai multe pri ale lumii, i ilegal n multe ri musulmane, cum ar fi Libia, Sudan i Arabia Saudit, care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii. - tutun (conine peste 4700 de chimicale printre care alcaloizi i nicotin) legal, dar reglementat n cele mai multe pri ale lumii i care nu sunt consumate de ctre membrii unor religii. - opiacee i opioide legal n general numai prin prescripie medicala, pentru alinarea durerii. Aceste droguri includ hidrocodon, oxicodon, morfin, i altele; anumite opiacee sunt ilegale n unele ri, dar folosite n scopuri medicale n altele, cum ar fi diacetilmorfina (heroina). - cocaina - un stimulent derivat din planta de coca n America de Sud. Utilizarea frunzei de coca pentru stimulare, dar nu cocaina, este legal n Peru i Bolivia. Cocaina este ilegal n cele mai multe pri ale lumii, dar derivate cum ar fi lidocaina i novacaina, utilizate n medicin i stomatologie pentru anestezie local.

Tipuri de droguri>

Dependenta de droguri sau abuzul de substante ilegale sunt des intalnite in multe dintre tari.

Pentru cei care nu au tangente cu acest subiect este imposibil sa ii inteleaga in totalitate pe cei care folosesc droguri si felul in care vad acestia din urma lucrurile. Aceasta lista facuta de Listverse.com este utila atat celor care nu iau droguri (de cele mai multe ori avizi dupa informatii de gen, nefiind cunoscatori), dar si pentru consumatori (pe care nu ii voi numi "junkers"/"junkies") - intotdeauna e loc de mai multe cunostinte. De la utilizare pana la dependenta este un pas si de cele mai multe ori avem tendinta sa spunem ca "nu suntem genul care sa devenim dependenti". Pe aceasta premisa putem incerca sa luam si, cand nici nu ne asteptam, ne trezim ca nu stim cum ai ajuns in acel stadiu. Complicatia pe care o au toate aceastea in comun este riscul de stop cardiac din cauza tensiunii crescute si a batailor neregulate ale inimii, iar cele mai puternice dintre droguri pot duce la dementa, paranoia si depresie. Citand din South Park: "Drugs are bad, mkaaay?". 10. PCP (Fenciclidina)

Sau Angel Dust, Wet, Sherm, Sherman Hemsley, Rocket Fuel, Ashy Larry, Shermans Tank, Wack, Halk Hogan, Ozone, HannaH, Hog, Manitoba Shlimbo, Embalming Fluid. Substanta face parte din categoria anestezicelor si, fumat, prizat sau inghitit, are efecte haluginogene, blocheaza receptorii de durere si afecteaza centri motorii. PCP este mai periculos decat celelalte categorii de halucinogene. 9. Shrooms

Ciupercile halucinogene contin subtante care dau stari psihedelice. Efectul lor dureaza intre 3 si 7 ore, in functie de doza, metoda de preparare si metabolsimul persoanei. Efectele mizeaza pe vizual si auditiv si apar dupa aproximativ o ora. 8. Marijuana

Cannabis, iarba, weed, green, g sau cum vreti sa ii spuneti este psihoactiva si are efect halucinogen, fie ca este fumata sau ingerata. Cantitatea minima necesara de THC (cristalele albe de pe frunze) pentru a-si face efectul este de 10 micrograme per kilogram de corp. Consumata, altereaza functiile motorii si activitatea creierului, iar efectele sunt foarte diferite, influentate de absolut orice factor - poti fi relaxat, fericit, depresiv, irascibil, panicat, paranoic. 7. Opium

Opiu, opium, nu conteaza cum i se zice, contine aceeasi cantitate mare de codeina si de morfina, din care se produce heroina, semi-sintetica. In unele tari este folosit ca drog recreational, insa in general este interzis, fiind pe lista narcoticelor. Efectul este unul de anesteziere, asemanator cat de cat cu Ketamina (K, Kay, Special K, Vitamina K etc.). 6. Ecstasy

Ex, X, boabe este un drog recreational adesea asociat cu drogurile luate in cluburi de noapte. Efectele presupun ascutirea simturilor, euforie, empatie, dragoste, fericire, senzatia de claritate a mintii. Pulsul crescut si inclestarea dintilor sunt alte efecte comune. 5. LSD

LSD, L, Acid, Lucy sau Sidney iti dilateaza pupila, reduce apetitul si clasicele tensiune crescuta sau scazuta, inclestarea dintilor, ameteala, amorteala, cresterea glicemiei etc. Asta fizic. Psihic, efectele difera de la om la om: culori radiante, suprafete care par sa sa tremure, distorsionarea timpului. Mai neplacut este ca iti uiti identitatea si te trezesti dupa doua zile ca nu stii cine esti, unde stai si ce cauti acolo. In plus, in unele cazuri se intampla ca ceva sa ramana schimbat pentru totdeauna la nivelul creierului. 4. Crack

Crack este o forma de cocaina, sub forma de cristale, care poate fi fumata. Efectul ei este mult mai puternic si mai rapid decat cel al cocainei, care este inhalata. Cauzeaza euforie, paranoia, insomnie, pofta mai mare de cocaina, incredere in sine, depresie. Cel mai cunoscut efect este senzatia periculoasa (pentru utlizator, deoarece nu se stie ce poate decide sa faca pentru a scapa de ea) de "insecte pe sub piele", cunoscuta ca sindromul Ekbom. 3. Metamfetamina

Numita si Meth sau Ice, intra in creier si declanseaza eliberarea treptata a dopaminei, serotoninei si a norepinefrinei. Da dependenta din cauza starilor de euforie si incantare si duce la actiuni repetitive, cum ar fi spalatul mainilor sau asamblarea si dezasamblarea unor obiecte. Tanjesti dupa droguri, esti depresiv, dormi excesiv, senzatie de foame. 2. Cocaina

Cocaina este un stupefiant cu efect stimulant puternic al sistemului nervos central. Ofera stari euforice si energie, suprimand apetitul. Efectul sau dureaza de la 20 de minute la cateva ore, in functie de canitate, puritate si mod de administrare. Primele semne sunt hiperactivitatea, nelinistea, tensiunea crescuta si euforia. Aceasta din urma este adesea urmata de stari depresive, disconfort si pofta de mai multa cocaina. Alte efecte sunt convulsii, paranoia, impotenta, care se accentueaza o data cu frecventa utilizarii. 1. Heroina

Tot opioid de natura, heroina este substanta care da cea mai periculoasa dependenta. Scopul ei initial era unul medical. Inlocuind endorfinele din corp, heroina da o stare generala de bine, iar euforia caracteristica a fost descrisa ca "orgasm la nivel intestinal". Cea mai comuna administare este cea intravenoasa. Starile de tanjit dupa heroina sunt chinuitoare pentru consumatori, iar venele capata leziuni periculoase. Statistica Vitala - Astazi in toata lumea sunt in jurul 190 milioane utilizatori de droguri. - Utilizarea drogurilor sporeste in randul tinerilor din lume. Majoritatea utilizatorilor au varsta sub 30 de ani. - In 1999, numarul tarilor care raporteaza utilizarea drogurilor prin injectare a fost de 136, numarul fiind de 80 in 1992. Dintre acestea, 93 de tari de asemenea identifica HIV printre injectatorii de droguri. - Cannabis este cel mai utilizat drog in toate partile lumii. - Costul economic total al abuzului de droguri in Statele Unite se estimeaza aproximativ la 70 miliarde dolari anual. - Abuzul de cocaina printre somerii din Columbia este de 10 ori mai mare decat printre persoanele angajate. - Industria drogurilor clandestina se estimeaza la 400 miliarde dolari pe an.

Care sunt efectele? Toate drogurile pot fi clasificate in trei categorii: Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care actioneaza asupra sistemului nervos. Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa produca dependenta psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica. Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la randul sau poate cauza moartea din cauza depresiei respiratorii. Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza, sporesc sau maresc activitatea neurala. In primul rand ei cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune si batai de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia, pierderea greutatii, convulsii si depresia. Halucinogenele (spre exemplu marijuana, extazi, LSD) sunt un grup chimic divers care produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala, halucinatii

vivide, deluzii, paranoie si depresie. Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. Intrun fel sau altul utilizarea substantelor psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si in termen lung, poate cauza daune serioase. Cat de prevalent este abuzul? Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza intre regiuni si chiar intre tari in intreaga lume. Marijuana si hasisul: Estimarile indica ca canabis este cel mai abuzat drog in toate partile lumii, pe care il consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populatia globului). In mod particular, un numar mare de oameni tineri experimenteaza cu canabis: in unele tari atat de mult ca 37 procente din copiii de scoala si adultii tineri au folosit drogul o data in ultimul ani si 10-25% o data in ultima luna. In general, abuzul de cannabis sporeste in multe tari, stabilizandu-se in tarile, unde a atins nivel inalt. Drogurile sintetice: Raspandindu-se relativ incet in anii optzeci, abuzul stimulantilor de tip amfetaminic a sporit rapid in Europa, Australia, America de Nord si Asia de Sud-Est in anii nouazeci. In timp ce abuzul s-a stabilizat in unele dintre aceste zone, exista o crestere continua a cererii globale, in particular in Asia de est si de Sud-est. In mod sporind, drogurile sintetice si-au sporit semnificatia, in special intre tineri, drept drog de amuzament ales, deseori in combinatie cu cannabis. MDMA (extazi) este popular in tarile industriale in special in Europa.