Tema 1.

Definirea creativitii umane

n afaceri, ca i alte domenii de activitate, reuita depinde de capacitatea conducerii de a identifica soluii adecvate la problemele pe care le au de rezolvat . Creativitatea este un element structural al activitii umane, cel reprezentat de aciunile inventive, nenvate, singurele n msur s genereze cunotine i experiene noi. i aceasta din cauz c, orice activitate uman poate fi repetativ sau original (de creaie). Termenul propriuzis de creativitate a fost introdus de G.Allport n 1937.Intre definiiile date: - opereaz transformri originale i semnificative n organizarea contientului (McKinnon); - reorganizeaz elementele cmpului de percepie ntr-un mod original (G:Allport) - asociaz informaii de o manier imprevizibil (Ghiselin) - este o combinare a ceva cunoscut pentru a produce idei sau soluii noi (Laswell) - realizeaz produse noi i de valoare pentru societate (Moles). Dintre toate definiiile, cele ce rspund cel mai bune mod ului nostru de a privy lucrurile sunt urmtoarele trei, care difer mai degrab prin gradul de detaliere dect prin esena lor: Creativitatea = capacitatea de a identifica noi conexiuni ntre elemente (obiecte, evenimente, legi) aparent fr legtur ntre ele. Creativitatea implic ntotdeauna aducerea unui element de noutate i ea este punctul de plecare al inovrii. Creativitatea = un ansamblu complex de: idei, moduri de gndire, activiti, procese (instrumente, tehnici, moduri de abordare), rezultate (soluii la probleme, sisteme de producie, produse) i n cadrul acestei definiii, prin ramificare: O idee creativ esteo idee caracterizat prin cteva din urmtoarele trsturi: unic; diferit; atipic; fcut altfel dect de obicei; foarte potrivit scopului; genial. Creativitatea = producerea sau dezvluirea unui fapt nou, lege, relaie, dispozitiv sau produs, procedeu sau sistem, care are la baz cunotiine accesibile dar care nu decurge direct, simplu sau prin intermediul unui proces logic din informaiile ce ne stau la ndemn ci se bazeaz pe procese intuitive (Goldsmith, citat de A:D. Moore n Invenie, descoperire, creativitate, Ed. Encicl. Rom., Buc., 1975). Aceast definiie, considerat de noi ca fiind cea bun, este susinut de un mare inventator, Edwin Land, descoperitorul aparatului foto POLAROID, care spune despre crerativitate : Descoperirile le fac acei ini care au tiut s se elibereze de modul de gndire propriu oamenilor comuni, (care poate sunt mai inteligeni, mai cultivai, mai disciplinai) dar care nu au reuit s stpneasc arta de a vedea vechile cunotiine cu ochi proaspei i puri.
Vom exemplifica noiunea de creativitate cu un exemplu, luat din biografia unuia din cei mai creativi i mai inventivi oameni cunoscui: Thomas EDISON. Iat cum stteau lucrurile n 1870:

(1) Din antichitate se cunotea faptul c un corp ncins puternic (n particular fierul sau bronzul bgate n foc) se nroesc iar dac focul este mai puternic, devin aproape albe. (2) De cel puin 50 de ani se cunotea faptul c la trecerea curentului electric printr-un material conductor se degaje cldur (efectul Joule - Lenz), care ar putea eventual nclzi respectivul material (3) Tot de cel puin 100 de ani se cunotea faptul c o substan simpl, nclzit puternic i plasat n aer, se oxideaz, iar oxizii au cu totul alte proprieti dect substana simpl de la care s-a plecat. (Lavoisier). Edison a pus cap la cap cele trei idei, care nu aveau prea mult legtur una cu alta, i rezultatul a fost fantastic: n Ianuarie 1871, primele becuri electrice iluminau o strad din New York, becuri care, principial, sunt la fel cu cele de azi.

Alte opinii interesante despre creativitate: Conform lui A.Maslow, exist o creativitate de autoactualizare ca re se manifest n activitatea de zi cu zi a fiecrui om. Ea se manifest n mod spontan, fr efort i se materializeaz n libertatea fa de cliee i stereotipuri. Dup Acad. M. Drgnescu, n conformitate cu modelul inelului lumii materiale, exist trei tipuri de procese creative: - cele bazate pe euristica structural (combinarea ntr-un fel nou a unor structure dj cunoscute). degrab intuitiv. - prin mbinarea contient a euristicilor structurale i fenomenologice, aceasta fiind singura care conduce la creaie n adevratul sens al cuvntului. Cu alte cuvinte creaia este un proces raional. Creativitatea este un fenomen aproape permanent al minii umane. Creaia este un eveniment rar. In cadrul creativitii se disting trei elemente distincte: - procesul, mecanismul psiho-intelectual ce duce la creaie; - produsul, rezultatul activitii de creaie; - subiectul, persoana care creaz. Creativitatea, ca proces, este n esen, o combinaie de elemente cunoscute n cadrul unui nou aranjament sau a unei noi structuri, imprevizibile i originale. Elementele cunoscute pot fi: semne, cuvinte, idei, obiecte materiale, proprieti sau atribute ale acestora, procese, imagini vizuale sau sonore, reprezentri. Creativitatea ca produs este o noutate cu valoare pentru societate. Ambele atribute sunt inseparabile, trebuiue s fie o noutate i pentru a fi luat n consideraie, trebuie s aib valoare. Conform acestei definiii, n domeniul creativitii intr descoperirile tiinifice i inveniile, alturi de teorii tiinifice, metode de calcul sau de investigare, programe de calculator, raionalizri ale unor procese. Creativitatea ca subiect reprezint un ansamblu de factori, aptitudini, comportamente, care determin un anumit potenial creativ. O corelatie exista intre creativitate si gradul de cunoastere cu cat omul mai mult cunoaste, cu atat el este orientat spre creativitate.O intrebare inportanta consta in faptul daca creativitatea este innascuta sau invatata (educata).De regula se considera ca creativitatea este o capacitate innascuta, dar care poate fi dezvoltata pe parcursul vietii. In special creativitatea depinde de factorul educational si in specialde familie si sistemul de invatamint.S-a constatat ca firele creative sunt din formarea cu problemele sociale care au fost nevoiti de mici sa-si asigure existent.

Creativitatea este un proces prin care spiritul uman, depaseste realitatea prezenta si descopera adevaruri si realitati noi. Ea a constituit si constituie conditia sine qua non a progresului cunoasterii, a transformarii lumii. V.Oprescu considera creativitatea ca fiind abilitatea de a face combinatii noi intre doua sau mai multe concepte existente deja in minte, combinatii din care rezulta produse care corespund unor nevoi individuale sau sociale; cu cat elementele noii combinatii sunt mai independente unele de altele, cu atat solutia este mai creativa. O prima nota definitorie a creativitatii o constituie noutatea; orice proces prin care se produce ceva nou (o idee, un obiect, o noua forma de organizare a vechilor elemente) poate fi considerat creator; creativitatea consta in capacitatea de combinare si recombinare a experiensei in modele noi(Arnold); creativitatea este capacitatea de a gasi solutii noi la o problema sau noi moduri de expresie artistica, de a da nastere la un produs nou pentru individ, nu neaparat si pentru societate (English and English). Creativitatea este o facultate superioara a omului, un proces psihic de identificare a posibilitatilor noi, de asigurare a unor elemente disparate, mai mult sau mai putin departate, constand in cunostiinte acumulate prin studii sau experienta, combinarea realizata reprezentand o creatie stiintifica, tehnica, sau artistica ce constituie un bun material sau spiritual, util societatii.[4] Al. Rosca defineste creativitatea ca un proces, care duce la un anumit produs, caracterizat prin originalitatea sau noutatea si prin valoare sau utilitate pentru societate. In cazul in care accentul este pus pe persoana, creativitatea este definita fie ca o caracteristica a performantei persoanei (o performanta originala si de valoare), fie ca facultate sau capacitate de a inventa (in tehnica), de a descoperi (in stiinta), sau a crea(in arta si literatura), cu alte cuvinte de a realiza un produs nou si valoros. In sens mai larg, creativitatea se refera si la gasirea de solutii, idei, probleme,metode, care nu sunt noi pentru societate, dar la care s-a ajuns pe o cale independenta. Prin creativitate se inteleg adeseori factorii psihologici potentiali ai unor viitoare performante creatoare, intr-un domeniu sau altul al activitatii omenesti. V. Feier vede creativitatea ca un intreg ale carui elemente fundamentale: subiectul creator, activitatea creatoare, produsul creativ, mediul creativ, sunt in rezonanta cauzatoare de armonie, consonanta lor, fiind necesara dar nu si suficienta, reflectind intregul in dinamica si complexitatea sa. Al. Rosca defineste creativitatea ca o "caracteristica a performantei persoanei (o performansa originala si de valoare), strans legata de nebunie, de dezechilibrul mintal". M. Bejat intelege prin creativitate capacitatea gandirii umane de a gasi solutii noi, de a da nastere unor idei sau unor lucruri necunoscute anterior (cel putin pentru individ). Creativitatea apare ca o formatiune complexa de personalitate, focalizata pe nou, structurata in raport cu legile ti criteriile originalitatii si constand dintr-o interactiune specifica intre aptitudini si atitudini. M. Rocco afirma: "creativitatea se defineste ca o formatiune deosebit de complexa a personalitatii - caracterizata in principal prin originalitate si valoare - ea integrand intr-un mod specific toate aspectele care concura la realizarea noului. Creativitatea individuala si colectiva rezida in valorificarea sociala a capacitatii omului de a asimila si a depasi mereu nivelul existent al informatiei, de a imagina si a produce noul, de a actiona pentru materializarea acestui produs.

Calitatile si conditiile care contribuie la dezvoltarea creativitatii

n sprijinul creativitii oamenilor de afaceri, pe lng caliti de personalitate, vin i acele informaii i sisteme de cunotine care le asigur inventivitatea. Exist, de asemenea, o cultur specific a oamenilor de afaceri, o cultur bazat pe creativitate i inventivitate. Muli autori de management afirm c, creativitatea nu se poate manifesta n deplintatea ei fr acest suport cultural.