-Mononucleoza-infectioasa

Mononucleoza infectioasa

Introducere Mononucleoza infectioasa este o boala infectioasa, provocata de un prim contact cu virusul Epstein-Barr, un virus foarte contagios din familia virusurilor herpetice. Mononucleoza infectioasa este numita si "boala sarutului", deoarece se transmite frecvent prin saliva, sau "febra glandulara", deoarece provoaca inflamatia ganglionilor. Inca de la varsta de 5 ani, 50% din populatie este purtatoare a virusului Epstein-Barr, iar la 40 ani, procentul ajunge la 90%. Dupa ce este contractat, virusul ramane prezent in organism, fara a antrena complicatii. In majoritatea cazurilor, in special la copiii sub 5 ani, simptomele sunt atat de usoare incat trec neobservate. La adolescenti si tinerii adulti infectia este insotita (in 50% din cazuri), simptomele caracteristice ale mononucleozei infectioase sunt: febra, oboseala intensa, curbaturi (dureri musculare), inflamatia sau sensibilitatea ganglionilor din regiunea cervicala, etc. Virusul Epstein-Barr este foarte contagios si se transmite prin saliva, deci prin sarut si prin utilizarea in comun a unor obiecte. Ocazional, poate fi contractat in timpul unei transfuzii de sange sau a unui transplant de organe. Dupa ce patrunde in organism, virusul prolifereaza rapid in globulele albe. Incubatia (intervalul de timp intre introducerea virusului si aparitia simptomelor) variaza de la 4 la 6 saptamani. Semnele infectiei dispar dupa 2 -3 saptamani, dar o stare de oboseala poate persista timp de cateva luni. Perioada de contagiune variaza de la o persoana la alta. In general, o persoana infectata este contagioasa cateva zile inainte de aparitia bolii si pana la 18 luni dupa aceasta. Mononucleoza infectioasa afecteaza atat barbatii cat si femeile si este mai frecventa in randul tinerilor. Varful incidentei se intalneste intre 14 si 16 ani pentru fete si 16 – 18 ani pentru baieti. Semne si simptome - oboseala extrema - stare de slabiciune - adenopatie (cresterea in volum a ganglionilor) cervicala si axilara - pusee de febra seara – pot ajunge pana la 40,5 ºC - dureri de cap - inapetenta - angina (inflamatia faringelui) insotita de dureri la deglutitie Alte simptome: - curbaturi (dureri musculare) - roseata - hepatomegalie (marirea in volum a ficatului) in 20% din cazuri sau splenomegalie (marirea in volum a splinei) in 50% din cazuri - eruptii cutanate asemanatoare scarlatinei – la 5% din pacienti - icter - rar (5% din cazuri) - eruptia pruriginoasa (asemanatoare urticariei) se datoreaza administrarii inutile si chiar periculoase de ampicilina La copiii cu varste intre 4 si 15 ani, virusul poate cauza simptome usoare, asemanatoare unei infectii respiratorii. La adulti, mononucleoza antreneaza semne si simptome mai severe, ce dureaza mai mult timp. Perioada de incubatie a virusului este de 4 – 6 saptamani, desi la copii aceasta perioada poate fi mai scurta. Unele simptome (febra si durerile in gat) se amelioreaza de obicei in doua saptamani, desi oboseala, adenopatia si splenomegalia pot persista cateva saptamani.

prin picaturi. mielita si psihoza. se observa o jena respiratorie legata de angina. in special in limfocitele B.Cauze si factori de risc Virusul Epstein-Barr face parte din familia virusurilor herpetice si infecteaza 50% din copii inaintea varstei de 5 ani. persoanele care urmeaza un tratament de prevenire a rejetului dupa un transplant Evolutie si complicatii Simptomele mononucleozei infectioase regreseaza in general in 2 -3 saptamani. Transmiterea se poate face prin utilizarea in comun a unor obiecte contaminate cu secretii.se manifesta prin durere acuta localizata in partea stanga superioara a abdomenului si prin scaderea presiunii arteriale. care sunt contraindicate in aceasta boala. Doar 5% din pacientii cu mononucleoza infectioasa contracta boala de la un alt pacient cu infectie acuta. numeroase persoane in stare de sanatate pot transmite in mod intermitent virusul pe toata durata vietii. de catre pacienti in absenta oricarei manifestari simptomatice. Majoritatea persoanelor care intra in contact cu pacientii cu mononucleoza infectioasa au fost deja infectati cu EBV in trecut. trombocitopenia si anemia hemolitica. Infectia severa cu virusul Epstein-Barr survine rar. virusul Epstein-Barr (EBV) ramane in organism. Granulocitopenia sau trombocitopenia temporare survin la cca 50% din pacienti. Eruptiile cutanate se datoreaza in general luarii de antibiotice (ampicilina). exista o evolutie spre: . Dupa infectia primara. dar astenia poate dura cateva luni.convulsii . . deoarece virusul se gaseste frecvent in saliva persoanelor sanatoase. Rar.persoanele cu sistem imunitar slabit – bolnavii de SIDA. asociate cu infectiile bacteriene sau hemoragii survin rar. Dupa ce patrunde in organism. Limfocitele B (tip de globule albe) sunt singurele infectate de acest virus si secreta imunoglobuline (anticorpi heterofili). Complicatiile hepatice includ nivelurile crescute de aminotransferaza (de 2. Din acest motiv. situata in spatele conductului auditiv) Rar. urmeaza replicarea virusului la nivelul nazofaringelui. Perioada de incubatie (intervalul de timp intre patrunderea virusului in organism si aparitia simptomelor) este de 4. Complicatiile respiratorii (obstructia cailor aeriene superioare. pe toata durata vietii si poate fi excretat in mod intermitent de la nivelul orofaringelui. de exemplu) survin rar si raspund uneori la corticoterapie.transfuziile de sange .6 saptamani. Uneori.varsta: adolescentii si tinerii adulti .miocardita (inflamatia muschiului inimii) . In majoritatea cazurilor insa. sindromul Guillain-Barré.seropozitiva asimptomatica la o persoana infectata. pot exista complicatii ce necesita un tratament de urgenta: ruptura splenica . in special cele cu sindromul limfoproliferativ X-linkat. Cu toate acestea. EBV nu este foarte contagios.hepatita .endocardita secundara (inflamatia tunicii interne a inimii) .otita sau inflamatia mastoidei (parte a osului temporal. nu sunt necesare precautiile speciale sau izolarea pacientilor.3 ori mai mari decat normalul) ce revin la normal in 3 -4 saptamani – se intalnesc in 95% din cazuri. Dupa vindecarea infectiei primare cu EBV. Complicatiile hematologice cuprind granulocitopenia. De fapt. meningita aseptica.anemie hemolitica autoimuna . cazurile severe. (rar) prin transfuzii de sange. dar pot exista mai multe cazuri in cadrul unor familii. pacientii prezinta un risc ridicat de a dezvolta agamaglobulinemie sau limfom. Virusul poate fi detectat in secretiile orofaringiene la 15% -25% din adultii sanatosi. neuropatie periferica. dar mult mai frecvent prin contact direct (sarut). transmiterea virusului este aproape imposibil de prevenit. Ruptura splenica este rezultatul cresterii in volum a splinei si poate antrena consecinte severe. transmiterea are loc de la o persoana EBV . Complicatiile neurologice constau in encefalita. Factori de risc .

in principal din cauza complicatiilor (encefalita. La pacientii cu simptome caracteristice pentru mononucleoza infectioasa. durerilor de cap. timp de cateva luni. odata cu reducerea febrei. sau in 1 -2 % din cazuri. dar potential fatala. precum cresterea anormala in volum a amigdalelor sau pentru a preveni ruptura splenica.faza acuta dureaza in general 2 saptamani. care devine maxima dupa 2 -3 saptamani de boala. Tratamentul medicamentos Unele medicamente permit reducerea simptomelor si tratarea complicatiilor. Analgezicele – Impotriva febrei. ruptura splenica. suc de fructe) sunt recomandate pentru prevenirea deshidratarii . ce dureaza 1. De aceea. Corticosteroizii – sunt recomandati doar in tratamentul complicatiilor. iar cele fals-negative sunt obtinute la 10% -15% din pacienti. care nu face parte din clasa penicilinelor. sinusurilor sau amigdalelor).renuntarea la exercitiile intense si la sporturile de contact. cat si evitarea ridicarii de obiecte grele .Diagnostic In majoritatea cazurilor de mononucleoza infectioasa. Tratament Durata bolii variaza . dar da si rezultate fals. Reactia este pozitiva incepand din a 7-a zi de infectie pana la a 3-a luna.aporturile lichidiene suplimentare (apa. diagnosticul clinic este stabilit pe baza triadei caracteristice: febra. o afectiune rara. daca este cazul. testele suplimentare nefiind necesare. crestere a numarului de limfocite. nu exista un tratament specific pentru mononucleoza infectioasa. testele de laborator sunt necesare pentru confirmarea diagnosticului. anginei si a curbaturilor. angina si adenopatie. . anginei si a durerilor . Prezenta anticorpilor anti-EBV este cautata cu ajutorul testului MNI. Hepatomegalia (cresterea in volum a ficatului) nu este frecventa. obstructia cailor respiratorii.pe o perioada de minim 2 luni pentru a evita o ruptura splenica.4 saptamani. medicul poate prescrie comprimate de acetaminofen sau ibuprofen. Decesul survine in mai putin de 1% din cazuri. Totusi. ce consta in amestecarea pe o lama a unei cantitati mici de ser provenind de la pacient cu o suspensie. a reactie pozitiva PaulBunnel are valoare diagnostica. testul trebuie completat cu reactia Paul-Bunnel (reactie de aglutinare a anticorpilor specifici ce sunt prezenti in serul pacientilor cu mononucleoza infectioasa). In 50% din cazuri se observa o crestere moderata in volumul splinei. deoarece antibioticele derivate din penicilina provoaca eruptii cutanate importante la 90% din pacientii cu mononucleoza. In general. Medicul va prescrie in acest caz un antibiotic. Atentie! Aspirina este contraindicata in cazurile de infectii virale copiilor sub 16 ani.pacientii sunt incurajati sa se odihneasca pe durata fazei acute si sa-si reia progresiv activitatile anterioare. Antibioticele – Aproximativ 20% din pacientii cu mononucleoza infectioasa dezvolta simultan o infectie bacteriana (a gatului. etc. in special la copiii sub 10 ani. deoarece poate provoca sindromul lui Reye. Testul MNI poate fi efectuat inca din primele zile de boala. oboseala poate persista timp de cateva saptamani. ce confirma sau infirma diagnosticul.pozitive. Cu exceptia acestor masuri.) Obiectivul tratamentului consta in reducerea simptomelor pana la vindecarea completa si in prevenirea complicatiilor. deoarece boala este usoara si dispare in general de la sine in 2 -3 saptamani. peste 10% limfocite atipice. Sfaturi de ingrijire . Rezultatele fals-pozitive se intalnesc la un numar mic de pacienti.solutiile saline sunt indicate pentru calmara durerilor de gat . Testele serologice arata o crestere moderata a numarului de globule albe.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful