Maistru Termo Energetician

MINISTERUL EDUCAIEI CERCETARII SI TINERETULUI COALA POSTLICEAL DE MAITRI
CURRICULUM PENTRU SPECIALIZAREA ,,MAISTRU TERMOENERGETICIAN
DROBETA TURNU SEVERIN 2004
INTRODUCERE Curriculumul pentru coala Postliceal de Maitri, specializarea Maistru termoenergetician, asigur formarea unor competene tehnice specializate i a unor competene de organizare i conducere a unei echipe de lucru. Abordarea curricular cuprinde toi factorii care concur la realizarea procesului de nvmnt: obiective, coninut, condiii materiale, metode didactice, metode i parametrii de evaluare. Curriculumul s-a dezvoltat pe module la specializarea de baz la care s-au adgugat discipline aplicate, precum ,,Informatic aplicat, Limb modern aplicat, Termohidraulica i altele. Sistemul modular de pregtire profesional constituie o combinaie de module care permite oricrei persoane, idiferent de vrst ori de formare a sa iniial, s se perfecionze sau s-i actualizeze cunotinele, s se familiarizeze cu noile tehnici. La gruparea disciplinelor tehnice n module am pornit de la faptul c ele pot fi parcurse independent de restul sistemului, fiind centrate pe obiective, autonomia lor rezultnd din activitile de nvare proiectate n funcie pe specializrile cursanilor. Aceasta ne permite corectarea din mers a deciziilor iniiale i chiar reluarea unor module. Pregtirea profesional pe discipline tehnice se realizeaz n trepte, de la general la particular, ducnd la specializare, asigurndu-se interdependena dintre ele, att pe orizontal ct i pe vertical. Maistrul termoenergetician este ndrumtorul activitii de asamblare, exploatare, ntreinere i repararea mijloacelor de producie. El coordoneaz funcionarea punctelor de lucru, asigur planificarea operaiilor de diagnosticare, ntreinere i reparare, ntocmete documentele aferente, urmrete respectarea graficelor de activiti i asigur legtura cu personalul tehnologic. Maistrul termoenergetician i desfoar activitatea n societi comerciale mari ROMAG TERMO si ROMAG PROD sau n ntreprinderi mici i mijlocii, unde desfurarea unui proces de producie impune existena unei mari varieti de maini, utilaje i instalaii industriale n care sunt implicate valori materiale semnificative. Pentru a satisface o pregtire ct mai apropiat de locul de munc, prezentul Curriculum conine module de specialitate opionale: Gosposarirea energiei . O atentie deosebita se va da organizarii elaborarii proiectului de diploma pentru care s-a alocat in planul de invatamant 120 ore. Profesorii indrumatori au raspunderea de a organiza de asa natura activitatea , incat elaborarea proiectului sa se realizeze in scoala , sub directa indrumare a acestora. Tema proiectului de diploma se va transmite la timp ,cu un enunt foarte clar si va avea continutul axat pe atributiile maistrului din societatea economica de la care provine. Prin tematica se va stabili ca proiectul sa cuprinda partea scrisa ce va contine: Memoriu justificativ Cuprins propriuzis
-Parte organizatorica si economica a lucrarilor -Desene de ansamblu , executie , scheme tehnice -N.T.S.M. si P.S.I. Partea practica a proiectului se va desfasura in cabinete sau direct pe fluxul tehnologic din cadrul unor societati comerciale in care sunt utilizate linii tehnologice cu un inalt nivel tehnic. VIZAT, SCOALA PROF.ENERGETICA, REGIA AUTONOMA DE ACTIVITATI NUCLEARE Ing.Daniela Olteanu Dr.ing. R.Traicu
INSPECTORATUL SCOLAR JUD.MEHEDINTI Insp. Spec.ing.G.Brehui
COLECTIVUL DE ELABORARE: 1. Dr. ing.ROU DORIN - Inspector colar Centrul Naional de Dezvoltare a nvmntului Profesional i Tehnic, membru al Comisiei Naionale de Specialitate 2.Dr. ing. TRAICU RODIN Director general Regia Autonom de Activiti Nucleare Drobeta Turnu Severin 1. Ing. BREHUI GABRIELA inspector de specialitate, Inspectoratul colar judeean al jud.Mehedini 2. Ing. PRVULESCU GHEORGHE profesor gr.did.I 3. Ing. OLTEANU DANIELA-RODICA profesor gr.did. I 4. Ing. UNCHEIU MIRCEA-CORNEL profesor gr.did.II
PLANUL DE INVATAMANT
Specializarea : Maistru termoenergetician
Tipul de pregatire I. Pregatire generala
Modulul / Disciplina Tehnologii asistate de calculator Legislatia muncii Modulul 1 Managementul intreprinderii si productiei Materiale industriale Evidenta contabila primara
Numar de ore Anul I Anul II 2 1 1 2 1 5 2 1 1 1 2 7 2 1 2 1 6 19 1 1 3 3 1 2 1 2 9 2 1 2 1 6 18
Total I II. Pregatire Modulul 2 de Cazane si turbine specialitate Modulul 3 Gospodarirea energiei Modulul 4 Centrale, statii si retele electrice Modulul 5 Protectia muncii, P.S.I. si protectia mediului inconjurator Modulul 6 Tehnica masurarii Total II III. Pregatire Limba engleza aplicata optionala Psihologia muncii Desen tehnic si de specialitate Optional 1 Automatizari in termocentrale Total III TOTAL
Nota: Anual se va proiecta un stagiu de pregatire practica in saptamani comasate cu durata de trei saptamani (120 ore) care se recomanda a fi structurat astfel: Numar de ore Anul Anul I Anul II 60 ore Stagiu de specialitate Stagiu de specialitate 60 ore Tehnologii asistate de calculator Stagiu pentru pregatirea proiectului de absolvire
Nota privind practica: Instruirea practic se organizeaz n ultimele 3 sptmni din sem II cu 40 ore pe sptmn. Practica de proiect (documentare si finalizarea proiectului de absolvire) se organizeaza in ultimele 3 saptamani de scolarizare, sem.IV, cu 40 de ore pe saptamana.
CURRICULUM
SPECIALIZAREA: MAISTRU TERMOENERGETICIAN
TURNU SEVERIN, 2004
PLAN DE NVMNT ANUL I
Specializarea : Maistru termoenergetician
Tipul de pregatire I. Pregatire generala
Modul/disciplina Tehnologii asistate de calculator Modulu M1:Managementul intreprinderii si productiei Materiale industriale Evidenta contabila primara Total I Modulul M2:Cazane si turbine Modulul M3:Gospodarirea energiei Modulul M4:Centrale, statii si retele electrice Modulul M5:Protectia muncii, PSI si protectia mediului inconjurator Modulul M6:Tehnica masurarii Total II Limba engleza aplicata Psihologia muncii Desen tehnic si de specialitate Optional O1:Automatizari in termocentrale Total III TOTAL ORE TEORIE PE SAPTAMANA Instruire practica
Ore/sapt Anul I Sem I Sem II 2 1 2 1 5 2 1 1 1 2 7 2 1 2 1 6 19 2 1 2 1 5 2 1 1 1 2 7 2 1 2 1 6 19 120
II. Pregatire de specialitate
III. Pregatire optionala
NOT: INSTRUIREA PRACTIC SE ORGANIZEAZ N ULTIMELE 3 SPTMNI DIN SEM II CU 40 ORE PE SPTMN
Organizarea modulelor Anul I

Sptmna Modul Modul M1 M2 1ora/spt 2 ore/spt M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M1 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 M2 Modul M3 1ora/spt M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 M3 Modul M4 1ora/spt M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 M4 Modul M5 Modul M6 1ora/spt 2 ore /saspt M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M5 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 M6 Modul opional O1 1ore/spt O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1 O1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
DISCIPLINA : TEHNOLOGII ASISTATE DE CALCULATOR Structura competenelor A. De cunoatere Identificarea componentelor unui sistem de calcul Descrierea structurii unui sistem de calcul Explicarea funciilor unui sistem de calcul Definirea sistemului de operare Descrierea conceptelor cu care opereaz sistemul de operare Definirea programelor utilitare i descrierea mecanismelor de aciune ale acestora Explicarea modului n care se realizeaz un document Word Explicarea modului n care se realizeaz un document Excel Comunicarea cu mediul intern i extern prin intermediul INTERNET Descrierea i folosirea diferitelor tipuri de date care intervin n prelucarea informaiilor Identificarea operaiilor efectuate asupra unor baze de date n scopul realizrii unei prelucrri specificate Descrierea operaiilor necesare pentru utilizarea unui program de proiectare asistat de calculator
B. De execuie Aplicarea informaiilor referitoare la componentele unui sistem de calcul i modul de utilizare al acestora Utilizarea unui sistem de operare i a programelor utilitare Realizarea unor documente cu ajutorul editorului de text i a editorului de foi de calcul Folosirea cunotinelor despre bazele de date n scopul rezolvrii unor probleme specifice domeniului de activitate Utilizarea aplicaiilor de tip CAD pentru proiecte specifice domeniului C. Sociale nelege c mnuiete cea mai performant tehnic de lucru Realizeaz lucrri complexe cu aplicare din de n ce mai divers
Sesizeaz reducerea substanial a timpului de lucru prin prelucrarea informatizat a datelor economico-sociale Apreciaz pozitiv faptul c autoinstruirea este continu pentru c i noul n informatic este continuu nelege c trecerea la noul sistem de lucru implic tot mai mult lucrul n echip , transferul de cunotine intre membrii echipei
STRUCTURA I ORGANIZAREA CONINUTULUI Nr. crt.

1.
Coninut tematic 1.Rolul i funciile sistemelor de calcul 1.1 Noiuni introductive 1.2 Structura unui sistem de calcul 1.3 Funciile unui sistem de calcul 2.Sisteme de operare 2.1 Concepte de baz i caracteristici 2.2 Elemente de interfa 2.3 Programe utilitare (arhivare-dezarhivare , antivirus) 3.Birotic 3.1 Prelucrarea textelor 3.1.1 Operaii cu fiiere document 3.1.2 Editarea documentului 3.1.3 Formatarea documentului 3.1.4 Tiprirea documentului 3.2 Prelucrarea foilor de calcul 3.2.1 Operaii cu fiiere document 3.2.2 Mecanismul de lucru cu celule i referine 3.2.3 Utilizarea formulelor i sortarea datelor 3.2.4 Formatarea celulelor i a documentului 3.2.5 Tiprirea documentului 3.3 Transferul datelor ntre aplicaii 3.4 Internetul
2.
Metodologie Forme de activitate/metode -explicaia -conversaia -problematizarea -activitatea frontal -explicaia -conversaia -exercitiul -activitate individual
Criterii de performan - explicarea funciilor unui sistem de calcul - enumerarea i identificarea componentelor unui calculator - definirea funciilor unui sistem de operare - recunoaterea i folosirea elementelor de interfeei Windows - utilizarea facilitilor oferite de programele utilitare -crearea ,salvarea , inchiderea , deschiderea fiierelor document
3.
-explicaia -conversaia -problematizarea -demonstraia -exerciiul -activitate individual
- folosirea opiunilor de editare a documentului - reprezentarea informaiilor n forme ct mai variate folosind un editor de text sau de foi de calcul (text , imagine , grafic , etc.) - realizarea unor aplicaii simple de tip statistici , centralizatoare , etc. - utilizarea mijloacelor moderne de
4.
3.4.1 Noiuni introductive 3.4.2 Servicii asigurate de reeaua internet 4.Iniiere n FoxPro 4.1 Noiuni de baz 4.2 Sisteme de gestiune a bazelor de date 4.3 Operatii elementare asupra bazelor de date 4.4 Prelucrri statistice asupra bazelor de date 4.5 Limbajul de programare n FoxPro 4.6 Generatoare 5.Aplicaii de tip Cad (AutoCad) 5.1 Prezentare general 5.2 Tehnici de realizare a desenelor n AutoCad 5.3 Operaii i modificri ce se pot aplica desenelor 5.4 Plasarea textului i a cotelor
comunicaie(Internet , pot electronic) -explicaia -conversaia -problematizarea -demonstraia -exerciiul -activitate individual -explicaia -conversaia -problematizarea -demonstraia -exerciiul -activitate individual - crearea , sortarea ,vizualizarea unei baze de date - adugarea, modificarea, tergerea, cutarea nregistrrilor - utilizarea aplicaiilor n FoxPro pentru rezolvarea unor probleme specifice domeniului -specificarea sistemului de coordonate , a formatului paginii , a unitilor de msur i a preciziei de afiare - desenarea i editarea unor elemente geometrice - inserarea elementelor specifice desenelor tehnice - realizarea unei aplicaii de tip Cad
5.
RECOMANDRI PRIVIND ACTIVITATEA DE NVARE I EVALUARE Studiul disciplinei ,,Tehnologii asistate de calculator are caracter teoretic i practic, predarea disciplinei se va desfura n laboratorul de informatic. Predarea disciplinei va fi orientat pe rezolvarea de probleme, utilizndu-se preponderent metoda nvrii prin descoperire i punndu-se accent pe analiza problemei. Realizarea diferitelor proiecte n cadrul activitilor practice va urmri dezvoltarea abilitilor de lucru n echip. Prezentarea aspectelor de proiectare asistat de calculator trebuie s fie realizat n strns concordan cu standardele n vigoare referitoare la desenele tehnice. Este important s se sublinieze avantajele proiectrii asistate de calculator (arhivare, parametrizare, automatizare a proiectrii, conectare n sisteme informaionale i n procese tehnologice). Pentru proiectarea didactic eficient, profesorul trebuie s-i propun finalizarea unei etape de instruire ntr-o edin de lucru de 2 ore, astfel nct s nu mai fie necesar reluarea anumitor secvene dintr-o edin anterioar.
BIBLIOGRAFIE 1. Emanuela Cerchez, Marinel erban Tehnologia informaiei, Ed. L&S Infomat, Buc., 1999 2. Radu Mran s.a. Informatic aplicat, EDP, Bucureti, 1995 3. Tudor Sorin s.a. Tehnologia informaiei, Ed. L&S Infomat, Buc., 1999 4. Dan Ionescu s.a. Baze matematice pentru calculatoare numerice, Ed. tehnic, Buc., 1978 5. Ioan Odgescu s.a. Programarea avansat a calculatoarelor personale,Ed.Militar,Buc, 1993 6. Dorin Zaharie, Pavel Nstase Sisteme expert de gestiune, Ed. Romcart, Bucureti, 1993 7. Susanne Weixel Word pentru Windows, Ed. Teora, Bucureti, 1996 8. Joshua C. Nossiter Utilizare Excel pentru Windows, Ed. Teora, Bucureti, 1996 9. Jenna Howard, Michael Howard - Corel Draw, Ed. Teora, Bucureti, 1996 10. Scott Mueller PC depanare i modernizare, Ed. Teora, Bucureti, 1998 11. Mioria Ilie Norton Commander, Ed. Teora, 1997
MODULUL 1: MANAGEMENTUL INTREPRINDERII SI PRODUCTIEI STRUCTURA COMPETENELOR
A.DE CUNOATERE
Explic rolul i funciile managementului ntr-o ntreprindere Definete conceptele de baz ale managementului Prezint metode, tehnici, strategii specifice managementului unitilor de productie Explic elementele sistemului de management al calitii Identific documentele care stau la baza unui management eficient
B.DE EXECUIE
Propune soluii de optimizare a activitii n funcie de rezultatele obinute n procesul de producie Elaboreaz planul managerial, regulamente de organizare si funcionare, organigrama, fie de post i alte documente specifice Respecta obligatiile pe care le are prin contractul de munca
C.SOCIALE
Utilizeaz limbajul adecvat Respect disciplina tehnologic si ierarhia organizaional Asumarea rolului n echip, dezvoltarea contiinei de leadership Adaptarea la cerinele pieei i la dinamica evoluiei tehnologice Manifest sim estetic, gndire critic si creativitate Contientizeaz dubla valen de productor i beneficiar ntr-un sistem de asigurare a calitii Folosete un comportament ecologic n activitatea profesional Contribuie la ridicarea prestigiului firmei
STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI Nr . Coninut tematic crt .
Metodologie Forme de activitate/Metode
Criterii de performan - definete rolul managementului cu conceptele de baz ale managementului; - descrie evoluia conceptului de management de-a lungul timpului - clasific principiile managementului dup diferite criterii - enumer / explic principiile managementului - precizeaz teoriile alternative n management - definete procesul de conducere i elementele acestuia - enumer i explic funciile conducerii - clasific metodele i tehnicile de conducere - precizeaz cele trei modaliti de abordare a ntreprinderilor i exemplific - definete S.O. - precizeaz tipurile,
1.
1.
INTRODUCERE IN MANAGEMENT I MANAGEMENTUL GENERAL 1.1. Definirea managementului 1.2. Concepte de baz n nelegerea managementului 1.3. Evoluia n abordarea managementului
- prezentare frontal; - dezbatere; - folii retroproiector i fie de lucru
2.
2.
PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI 2.1. Clasificri 2.2. Teorii alternative n management
expuneri i discuii prezentare frontal analiza comparativ folii retroproiector i fie de lucru
3.
3.
PROCESUL CONDUCERII
3.1. Definire 3.2. Funciile conducerii. 3.3. Metode de conducere i tehnici conducere
- expuneri i discuii - prezentare frontal - folii retroproiector i fie de lucru expuneri i discuii prezentare frontal analiza comparativ folii retroproiector
4.
4. 5.
MODALITI DE ABORDARE A INTREPRINDERILOR
4.1. 4.2. 4.3.
Abordarea morfologic Abordarea tipologic Abordarea sistemic Definire.
5.
STRUCTURI DE ORGANIZARE I TEHNOLOGII DE ANALIZ
5.1.
- prezentare frontal - discuii i joc de rol
principiile
5.2. Tipuri de S.O. 5.3. Principii i criterii de constituire S.O. 5.4. Etape de elaborare a S.O.
5.5.Regulament de Organizare i Funcionare ROF
5.6. Comunicaie i motivaie (sistem informaional, obstacole n circulaia informaiilor) 5.7. Fia postului
- studiu de caz - analiza comparativ a surselor de informaie - formulare tipizate specifice
criteriile S.O. enumer etapele de elaborare ale S.O. elaboreaz un R.O.F. precizeaz elementele unui sistem informaional, modalitile de interaciune i factorii perturbatori elaboreaz fia postului pentru diferite categorii de personal
6.
6.
DECIZIA 6.1. Locul i rolul deciziei 6.2. Factorii determinani 6.3. Etape i principii n procesul de luare a deciziei 6.4.Metode, tehnici i procedee de luare a deciziei 6.5. Decizia colectiv
- exemplificarea prin experiene personale - exerciii i discuii - fie de lucru - studiu de caz - analiza comparativ
7.
7.
ORGANIZAREA N UNITILE ECONOMICE 7.1. Cerine generale 7.2. Elemente a sistemului de lucru al conducerii 7.3. Stiluri de conducere 7.4. Msuri de utilizare mai eficient a timpului de munc 7.5. Managementul calitii produselor i serviciilor
- prezentarea de materiale informative - exerciii i discuii - fie de lucru - studiu de caz - analiza comparativ
- stabilete rolul deciziei n management - precizeaz factorii determinani n luarea deciziei - enumer etapele i principiile procesului de luare a deciziei - descrie i aplic metode, tehnici i procedee de luare a deciziei; - particip mpreun cu colegii la luarea unei decizii colective cu privire la cazul prezentat - precizeaz cerinele generale ale organizrii n activitile de productie; - enumer elementele sistemului de lucru al conducerii unei uniti de productie; - descrie diferite stiluri de conducere, apreciind avantajele / dezavantajele acestora; - determin msurile de utilizare eficient a timpului de munc pentru cazurile prezentate
8.
8.
MEDIUL 8.1. 8.2.
Mediul intern Mediul extern
- studiu de caz - aplicaii - analiza comparativ i discuii prezentare frontal; dezbatere; aplicaii folii retroproiector i fie de lucru
9.
9.
RESURSE UMANE I FINANCIARE 9.1. Caracteristici ale resurselor 9.2. Resurse umane 9.3. Resurse financiare
- enumer elementele sistemului de management al calitii - stabilete influenele mediului extern asupra mediului intern - elaboreaz convenii de parteneriat - descrie caracteristicile resurselor - enumer resursele naturale i financiare
elaboreaz economice organigrama unei uniti
- elaboreaz un proiect de finanare - descrie diferite tipuri de societi comerciale; - exemplific modaliti de organizare i desfurare a unor activiti economice.
SOCIETI COMERCIALE. FORME, MODUL DE CONSTITUIRE I DE FUNCIONARE 10.1.Societi comerciale 10.2.Organizarea i desfurarea unor activiti economice pe baza liberei iniiative 10.3.Managementul I.M.M.-urilor 11. CONTRACTUL DE MANAGEMENT 11.1.Necesitatea ncheierii contractului de management 10. 11.2.Coninutul cadru al contractului de management 11.3.Modaliti de concretizare a contractului de management 12. CONDUCEREA SHIMBRILOR 12.1 Schimbarea element dinamizator 12.2 Factorii care determin 12. rezistena la schimbare 12.3 Managementul i strategiile pentru schimbare n contextul economiei de pia
10.
- prezentare frontal; - dezbatere; - folii retroproiector i fie de lucru
- prezentarea de materiale informative - discuii i exerciii - problematizare
- descrie contractul de management; - elaboreaz un contract de management. - definete rolul schimbrii ca element dinamizator; - enumer factorii care determin rezistena la schimbare - elaboreaz o strategie de schimbare pentru o situaie dat
- prezentarea frontal - discuii i exerciii - problematizare
13. 13. STUDII DE CAZ MINIPROIECT
- studiu de caz
- elaboreaz un miniproiect managerial, pentru o unitate de productie
Recomandri privind activitile de nvare i evaluare Predarea modulului se recomand a fi realizat prin metode active care s urmreasc mbinarea permanent a elementelor teoretice cu cele ntlnite n practic. La stabilirea obiectivelor se va ine cont de competenele specifice urmrite. n comunicarea noilor cunotine este de dorit antrenarea elevilor aa nct acestea s vin din partea elevilor , iar profesorul s organizeze i s sintetizeze materialul oferit. Se pot utiliza fie de lucru concepute astfel nct s asigure o palet ct mai larg de activiti pentru elevi: nvare prin descoperire, studiul de caz, metoda problematizrii, metoda proiectului, . a. Evaluarea se va face prin prisma obiectivelor urmrite i va fi formativ i sumativ. n activitatea concret se va pune accent i pe autoevaluare att pentru cadrul didactic ct i pentru elev. Autoevaluarea cadrului didactic presupune analiza rezultatelor obinute de elevi la testele de evaluare. Autoevaluarea pentru elevi urmrete ca ei s devin capabili s-i verifice singuri fiele de lucru i miniproiectele. Ca resurse se vor folosi: cataloage, pliante, normative, filme, plane, foliir etroproiector, .a.
Bibliografie 1. Natalia Stoica, Economia i organizarea produciei, E.D.P. 1994 Bucureti 2.Aurelia deaconescu,.a. Organizarea activitii unitilor economice, E.D.P.1994 Buc. 3.Documentaia existent n seciile agentului economic. 4. Natalia Stoica, Economia i organizarea produciei, E.D.P. 1994 Bucureti 5.Aurelia deaconescu,.a. Organizarea activitii unitilor economice, E.D.P.1994 Buc. 6.Documentaia existent n seciile agentului economic.
MATERIALE INDUSTRIALE
STRUCTURA COMPETENELOR
nsuirea principalelor cunotine referitoare la nomenclatorul materialelor utilizate n mod curent n procesul de producie, a proprietilor i caracteristicilor acestora; formarea capacitii de a analiza, nelege i explica fenomenele fizice i chimice pe care se bazeaz procesele tehnoloigice de elaborare a diferitelor categorii de materiale; formarea gndirii deschise; iniierea n limbaje tehnice specifice domeniului termoenergetic; formarea deprinderilor de a nelege i folosi materialele prevzute n procesele tehnologice n concordan cu cerinele normelor i standardelor n vigoare; formarea capacitii de a aplica cunotinele dobndite la aceast disciplin n situaii reale ale proceselor de producie; capacitatea de a aplica cunotinele dobndite n procese tehnologice n concordan cu cerinele normelor i standardelor n vigoare; formarea competenelor polifuncionale prin care se asigur capacitatea de a interveni n activiti conexe cu activitatea de baz innd cont de dezvoltarea automatizrii i robotizrii; dezvoltarea spiritului tiinific de cercetare, amplificarea capacitilor creative; implementarea pe tehnologie a modalitilor de realizare a calitii i fiabilitii produselor; formarea unei personaliti deschise, adaptabile la schimbarea de tip novator; crearea abilitilor pentru realizarea produselor de calitate competitive la un pre rezonabil; luarea n considerare a factorilor de risc; nelegerea raportului ntre tehnologie, mediu i cultivarea unui comportament ecologic; formarea convingerii c indiferent de domeniul unde lucreaz un maistru, acesta trebuie s cunoasc aspecte ale tiinei materialelor, legate de producerea, prelucrarea i utilizarea lor
A. DE CUNOATERE
B. De execuie
C. SOCIALE
STRUCTURA I ORGANIZAREA CONINUTULUI

Modulul : PROPRIETILE I STRUCTURA MATERIALELOR METALICE Nr. crt. Coninut tematic
Noiuni generale despre metale i aliaje
Metodologie Forme de activitate/Metode -expunerea; -conversaia; -demonstraia; -descoperirea dirijat
Criterii de performan -identific matedrialele sub form de mostre sau n componena unor produse; -deosebete metalele de aliaje; -recunoate elementele componente ale unui a;iaj de compoziie dat; -recunoate metalele i aliajele fizice; -numete proprietile fizice pe baza crora alege materiale metalice pentru anumite piese, scule sau obiecte
definirea i clasificarea materialelor; obiectivul studiului materialelor; definirea metalelor i aliajelor; componentele unui aliaj
Proprietile fizice i chimice ale metalelor i aliajelor

luciul metalice; culoarea specific; densitatea; fuzibilitatea; dilatarea termic; conductivitatea termic conductibilitatea electric proprietile magnetice; rezistena la coroziune refractarietatea
-demonstraia; -conversaia; -observaia dirijat
-numete proprietile fizice pe baza crora alege materialele metalice pentru anumite piese, scule sau obiecte
Nr. crt.
Coninut tematic
Proprietile i ncercrile mecanice ale metalelor i aliajelor
Criterii de performan
elasticitatea; plasticitatea; duritatea (LT) rezistena mecanic (LT) rezilien (LT rezistena la oboseal
-conversaia; -demonstraia; -activitatea de laborator.
-recunoate materialele metalice dup proprietile mecanice; -determin duritatea, reziliena i rezistena mecanic pe diferite probe metalice i epruvete.
Proprietile i ncercrile tehnologice ale metalelor i aliajelor

4 capacitatea de turnare; deformarea plastic (LT); sudabilitatea; prelucrarea prin achiere; clibilitatea;
Solidificarea metalelor i aliajelor
-demonstraia; -activitatea de laborator; -conversaia;
-determin deformabilitatea plastic a diferitelor materiale metalice prin forjare i ndoire; -precizeaz, prin comparaie, proprietile tehnologice a diferitelor materiale metalice i factorii care le determin;
-demonstraia; definiie; -conversaia; etapele procesului de solidificare; -observaia dirijat factorii ce influeneaz solidificarea solidificarea spontan i solidificarea forat
Structura cristalin a metalelor i aliajelor
-precizeaz influena anumitor factori asupra etapelor solidificrii i respectiv asupra mrimii i uniformitii cristalelor
-expunerea; -demonstraia;
-tie s caracterizeze structura cristalin i s motiveze de ce aceasta apare n starea de agregare
Nr. crt.
Coninut tematic formarea structurii cristaline; reele cristaline caracteristice metalelor. Defecte de reea
Metodologie Forme de activitate/Metode -dialogul.
Criterii de performan solid a materialelor metalice; -specific la ce metale se ntlnete fiecare tip de reea cristalin i influena acesteia asupra proprietilor. -recunoate i caracterizeaz constituenii structurali
Constituenii struc turale materialelor metalice

formarea i proprietile constituienilor structurali; interdependena dintre structura i proprietile materialelor metalice (LT: pregtirea probelor metalografice; determinarea macro i microstructurii la microscopul metalografic).
Aliaje fier-carbon
ai
-expunerea; demonstraia; activitatea de laborator;
proprietile fierului i carbonului; definirea aliajelor feroase, a fontelor i oelurilor; elaborarea aliajelor feroase
demonstraia; -conversaia; -observaia dirijat
-recunoate, dup procentul de carbon, care aliaje feroase sunt fonte i care oeluri; -cunoate sub ce form structural se gsete carbonul n fonte i oeluri; -caracterizeaz strtile polimorfice ale fierului; -cunoate rolul materiilor prime din ncrctura cuptoarelor de elaborare -determin pe diagrama de echilibru fier-carbon structura unui aliaj feros avnd un anumit coninut de carbon i nclzit la o anumit temperatur;
Diagrama de echilibru a aliajelor feroase
definirea diagramei de echilibru; variante ale diagramei fier-carbon; puncte c ritice, linii principale i
-expunerea; -demonstraia; -descoperirea
Nr. crt.
Coninut tematic transformri principale pe diagrama fiercementit constitueni structurali normali prezeni pe diagrama fier-cementit (LT: determinarea structurii aliajelor feroase pe diagrama fiercarbon)
Fonte
Metodologie Forme de activitate/Metode dirijat; -activitatea de laborator
Criterii de performan -recunoate la microscop constituenii structurali ai aliajelor feroase;
10
fonte brute (nealiate i aliate ): clasificare, simbolizare, proprieti, utilizri; fonte turnate n piese : clasificare, simbolizare, proprieti, utilizri (LT: identificarea fontelor dup simbolizare i structur)
Oeluri
-expunerea; -demonstraia; -conversaia; -aplicaii practice; -activitate de laborator
-identific fontele dup simbolizare i structur; -precizeaz proprietile si ntrebuinrile fontelor
11
clasificarea oelurilor; oeluri carbon pentru construcii (notrare, proprieti, utilizri) oeluri carbon pentru scule (notrare, proprieti, utilizri)
-expunerea; -demonstraia; -conversaia; -aplicaii practice; -activitate de laborator
-identific oelurile dup simbolizare i structur; -precizeaz proprietile si ntrebuinrile oelurilor
12
-Modificarea structurii i proprietilor aliajelor feroase prin deformri plastice:
Modificarea structurii i a proprietilor aliajelor feroase prin deformri plastice i tratamente -expunerea; termice -demonstraia;
-conversaia;
-recunoate modificrile structurale care au avut loc n urma deformrii plastice la cald i la rece; -arat influena structurii rezultate dup deformare
Nr. crt.
Coninut tematic definirea deformrii plastice; operaii de deformri plastice; deformri plastice la rece; deformri plastice la cald; modificarea proprietilor mecanice i tehnologice (LT: studierea structurii aliajelor feroase dup deformare plastic) -Modificarea strcturii i a proprietilor aliajelor feroase prin tratamente termice: definirea i scopul tratamentelor termice; ciclogram de tratament termic, parametrii termici i temporali; clasificarea tratamentelor termice; recoacerea; clirea; revenirea; tratamente termochimice (definiie, scop, clasificare, cementare, nitrurare, metalizare prin difuzie) LT: studierea structurii aliajelor feroase dup tratamente termice
Metale i aliaje neferoase
Metodologie Forme de activitate/Metode -activitate de la
Criterii de performan plastic asupra proprietilor;
-justific necesitatea efecturii tratamentelor termice n cazul unor piese i scule; -deosebete tipurile de tratamente termice i argumenteaz scopul acestora; recunoate modificrile structurale ce au loc prin tratamente termice; -arat influena structurii obinute prin tratament termic asupra proprietilor;
13
cupru i aliajele sale; aluminiul i aliajele sale; zincul i aliajele sale; magneziul i aliajele sale;
-expunerea; -demonstraia; conversaia; folosirea STAS-
-identific aliajele neferoase dup modul de simbolizare; -precizeaz proprietile i ntrebuinrile metalelor i aliajelor neferoase;
Nr. crt.
Coninut tematic staniul; plumbul; aliaje staniu-plumb ; nichelul, cromul; aliaje nichel-crom coroziunea materialelor metalice i protecia mpotriva coroziunii
Materiale nemetalice
Metodologie Forme de activitate/Metode urilor
Criterii de performan -recunoate procedeele de protejare a diferitelor materiale metalice
14
materiale semiconductoare i electroizolante; lubrefiani; lichide de rcire; materiale de etanare materiale abrazive; degresani; decapani; matedriale de construcii; combustibili
-expunerea; -conversaia; -demonstraia.
-identific diferite matedriale nemetalice; -precizeaz scopul folosirii diferitelor materiale nemetalice;
EVIDENTA CONTABILA PRIMARA

INTRODUCERE PROGRAMA COLAR PENTRU DISCIPLINA EVIDENTA CONTABILA PRIMARA CUPRINDE NOIUNILE OBLIGATORII PENTRU A FI PARCURSE DE ELEVII COLII DE MAITRI PE PARCURSUL ANULUI I DE STUDIU.
Maistrul trebuie s fie capabil s desfoare o activitate de calitate n domeniul energetic, corespunztor ocupaiilor pe care le poate avea, prezentate n standardul ocupaional i unitilor de competen cerute de agentul economic. Avnd n vedere transformarea economiei romneti ntr-o economie de pia real, n care se presupune c toi agenii economici trebuie s fie competitivi, viitorii maitri din domeniul energetic trebuie s rspund acestor cerine. Parcurgerea coninuturilor prevzute va urmri formarea unor deprinderi preponderent practice, utilizarea limbajului economic de specialitate, analiza i nelegerea fenomenelor economice. De asemenea, se va urmri formarea capacitii de a manifesta o conduit civilizat n cadrul echipei pe care o va conduce (sau din care face parte) i cptarea unor competene de comunicare bine dezvoltate. Rezolvarea unor probleme cu caracter economic, specifice domeniului energetic, ca i aplicarea standardelor de calitate n efectuarea lucrrilor, constituie unul dintre obiectivele majore ale programei.
EVIDENTA
Obiectivele si motivatia sa explice importanta organizarii contabilitatii n cadrul ntreprinderii pentru ndeplinirea functiilor de raportare financiara externa si a celei de sustinere manageriala sa prezinte contabilitatea ca disciplina economica si sa cunoasca principiile si procedeele metodei contabilitatii pentru a da o imagine fidela patrimoniului sa descrie elementele patrimoniale si sa prezinte echilibrul intern al patrimoniului pentru delimitarea acestora i nregistrarea lor n contabilitate sa descrie modelul de principiu al bilantului contabil si sa prezinte conceptul de echilibru Continut tematic Intreprinderea si contabilitatea 1.Intreprinderea abordare economica si juridica; caracterizare - tipuri de ntreprinderi. 2.Procesele economice Obiectul si metoda contabilitatii 1.Sfera de cuprindere a obiectului contabilitatii; 2.Metoda contabilitatii; 3.Principiile contabile; 4.Procedeele metodei contabilitatii. Patrimoniul agentilor economici 1.Patrimoniul abordare economica, juridica si economico-juridic; 2.Structuri patrimoniale.
CONTABILA PRIMARA
Metode si procedee Conversatia Explicatia Problematizarea Conversatia Expunerea Explicatia Problematizarea Mijloace si materiale didactice diapozitive folii Legea contabilitatii si Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii casete video cu tipuri de intreprinderi folii Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii Criterii de evaluare recunoaste principalele tipuri de societati comerciale in care se organizeaza contabilitatea conform legii contabilitatii
delimiteaza elementele patrimoniale diferentiaza tehnica contabila de disciplina stiintifica abordeaza patrimoniul din punct de vedere economic, financiar si juridic
Expunerea Conversatia Exercitiul
folii
Modele de baza privind situatia patrimoniala si rezultatele obtinute 1.Bilantul contabil - instrument al
Conversatia Explicatia Exercitiul
bilant contabil (formulare tipizate
intocmeste bilanturi contabile simplificate
Obiectivele si motivatia bilantier pentru a determina coret rezultatele si a le prezenta prin bilantul contabil sa analizeze operatiile economice; sa nregistreze operatiile contabile n formule contabile fiind capabili s` aplice tehnicile de nregistrare n conturi sa prezinte grupele de conturi pe tipuri de elemente patrimoniale si sa nregistreze fluxuri de operatii economicofinanciare prin sistemul de conturi . sa prezinte importanta documentelor n nregistrarea operatiilor economice; sa ntocmeasca documente prin care sa se furnizeze utilizatorilor informatii clare si utile sa prezinte necesitatea evaluarii si a reevaluarii patrimoniului sa prezinte categorii de preturi ce stau la baza
Continut tematic dublei reprezentri; 2.Tipuri de modificari bilantiere; 3.Contul de rezultate
Metode si procedee
Mijloace si materiale didactice
Criterii de evaluare analizeaza operatiile economice si stabileste tipurile de modificari determinate de acestea opereaza datele contabile in conturi conform regulilor de functionare a acestora
Teorie si model privind contul 1.Contul si dubla nregistrare; 2.Structura contului. Reguli de functionare; 3.Dubla nregistrare si corespondenta conturilor; 4.Analiza contabil` si formula contabil`; 5.Felurile conturilor. Analiza si functionarea conturilor 1.Clasificarea conturilor; 2.Analiza si functionarea sistemului de conturi.
Conversatia Demonstratia Exercitiul
folii program contabil privind fluxuri de operatii economicofinanciare nregistrate n contabilitate calculator si LCD
Conversatia Exercitiul
planse folii plan conturi
selecteaza din planul de conturi potrivit operatiilor care se deruleaza conturile corespondente
Documentele contabile 1.Documente justificative; 2.Registre contabile; 3.Documente contabile de sinteza; 4.Gestiunea documentelor reconstituirea documentelor; 5.Forme de contabilitate. Evaluarea patrimoniului 1.Evaluarea notiune, principii; 2.Forme de evaluare; 3.Reevaluarea n contabilitate.
Conversatia Exercitiul Problematizarea
documente contabile (formulare tipizate) planse folii
recunoaste si completeaza documente justificative si contabile
Conversatia Explicatia Exercitiul
Regulamentul aplicarii Legii Contabilitatatii planse folii
utilizeaza metode diverse pentru evaluarea elementelor patrimoniale
Obiectivele si motivatia evaluarii; sa delimiteze necesitatea reevaluarii pentru cuantificarea corecta a elementelor patrimoniale si redimensionarea patrimoniului n raport cu indicele inflationist sa identifice tipurile de balante de verificare; sa ntocmeasca balante de verificare pentru a identifica erorile de nregistrare n conturi si pentru centralizarea datelor n vederea ntocmirii bilantului contabil. sa evidentieze etapele si modul de desfasurare a inventarului; sa regularizeze diferentele rezultate din inventariere n urma confruntarii bunurilor economice existente cu nregistrarile din suportul informational si documentar, pentru rezolvarea situatiilor aparute n gestionarea valorilor economice
Continut tematic
Metode si procedee
Mijloace si materiale didactice
Criterii de evaluare
Balanta conturilor 1.Balanta - procedeu al metodei contabilitatii, clasificare; 2.Tehnica ntocmirii balantei de verificare.
Conversatia Demonstratia Exercitiul
balante de verificare (formulare tipizate) program calculator calculator si LCD
verifica corectitudinea inregistrarilor in conturi prin intermediul egalitatilor balantei conturilor
Inventarierea patrimoniului 1.Inventarierea ca procedeu al contabilit`tii; 2.Etapele desfasurarii inventarierii.
Conversatia Exercitiul
liste de inventar (formulare tipizate)
efectueaza inventarierea unei gestiuni
Recomanadri pentru activiti de nvare. Se recomand ca leciile s aib un suport material corespunztor: plane, diagrame, folii de retroproiector, casete video, CD, documentaie de specialitate, publicaii privind legislaia n vigoare,etc. Activitile vor avea mai ales caracter aplicativ, deoarece viitorul maistru trebuie s fie capabil s-i organizeze fie echipa, fie o mic firm privat,. Se va avea n vedere formarea de competene polifuncionale, prin care se asigur capacitatea de a interveni n activiti conexe cu activitatea de baz. Orele de curs se vor desfura n cabinete de specialitate, dar i la o centrala electric din care provin cursanii. Parcurgerea coninuturilor este obligatorie. Numrul de ore alocat fiecrei secvene va fi la latitudinea profesorului. Spaiul va fi organizat n aa fel nct activitatea s se desfoare n condiii optime. Evaluarea elevilor se va face pe tot parcursul anului prin evaluari curente, periodice i finale, la sfrstul fiecrui semestru.
MODULUL 2. CAZANE SI TURBINE STRUCTURA COMPETENELOR
1 .De cunoatere descrie constructia si functionarea centralelor termoelectrice si de termoficare defineste conditiile de functionare economica a cazanelor si turbinelor cu abur explic logic principiul de funcionarea cazanului de abur si a turbinelor cu abur sau gaze specifica criteriile de clasificare a cazanelor de abur si a turbinelor defineste marimile caracteristice ale instalatiilor de cazane explica rolul si constructia elementelor componente ale cazanelor si turbinelor cu abur defineste avariile care pot sa apara la instalatiile de cazane si turbine si metodele de remediere a defectiunilor explic principalele operaii de demontare i montare a elementelor componente ale cazanelor si turbinelor. descrie instalatiile auxiliare ale cazanelor si turbinelor, rolul acestora in cadrul ciclului termic, avariile care pot sa apara la acestea si metode de remediere a defectiunilor prezint aparatele de msur i control utilizate in exploatare pentru urmarirea parametrilor de functionare a instalatiilor de cazane si turbine. explic principalele operaii de demontare i montare a elementelor componente ale cazanelor si turbinelor descrie i argumenteaz soluiile constructive, funcionale i de fiabilitate n condiii de siguran i securitate enumer i explic regulile generale i individuale de protecia muncii, de prevenire a bolilor profesionale, de prevenirea i stingerea incendiilor in activitatea de reparatii si de exploatare a cazanelor si turbinelor 2.De execuie respecta normativele privind operatiile de montare si reparare a cazanelor si turbinelor. utilizeaz instructiunile tehnice de exploatare a instalatiilor de cazane si turbine. urmareste functionarea economica a instalatiilor de cazane si turbine. urmareste respectarea regimurilor de functionare a instalatiilor de cazane si turbine.
efectueaza probe cu agregatele iesite din reparatie. conduce manevrele de pornire a instalatiilor de cazane si turbine. urmareste respecterea instructiunilor tehnice cu privire la prevenirea incidentelor si avariilor conduce manevrele de lichidare a urmarilor avariilor. urmareste si ia masuri de creare si respectare a conditiilor tehnice de protectie a muncii si PSI pentru lucrarile de revizii si reparatii a instalatiilor de cazane si turbine. urmareste respectarea normelor specifice de protectie a muncii si PSI in activitatea de exploatare a instalatiilor de cazane si turbine. 3.Sociale nelege i apreciaz evoluia tehnic i tiinific evideniaz disponibilitate de relaionare social (politee, respect fa de cei din jur, cooperare, toleran, exigen fa de condiiile tehnice, atitudine activ-pozitiv) i asum responsabiliti contiente privind coordonarea personalului din subordine. se preocup de autoinstruire permanent. se documenteaz sistematic pentru a fi la curent cu noutile ce apar n domeniu mprtete cunotinele specifice construciei i funcionrii cazanelor si turbinelor. dovedete respect pentru lege, normative, documente i relaii de serviciu i argumenteaz necesitatea respectrii acestora sesizeaz i asigur legturile interdisciplinare are convingerea utilitii i importanei propriei persoane,
18. CAZANE DE ABUR.

Nr. Crt.
Coninut tematic Noiuni generale de termotehnica Proprietatile apei in faza lichida si gazoasa Abur saturat Abur supraincalzit Transformarile aburului Instalatii de cazane de abur Clasificare, marimi caracteristice. Cazane cu volum mare de apa. Cazane cu volum mic de apa cu circulatie naturala si fortata. Generatoare de abur pentru centrale nucleare Elementele instalatiei de cazan Instalatia de ardere Suprafetele de schimb de caldura Inzidirea si scheletul metallic al cazanului
1.
activitate teoretic problematizare, conversaie dirijat
18. defineste vaporizarea, condensarea, transformarile aburului.
2.
-specifica criteriile de clasificare a cazanelor de abur 18. defineste marimile caracteristice 18. explica diferenta dintre circulatia naturala si cea fortata 18. descrie cazanele de abur din centrale electrice clasice si nucleare 18. descrie circuitul apa-abur al cazanului Pp-55 -prezint prile componente ale instalatiei de ardere: -focare si arzatoare de combustibil solid, gazos si lichid pentru arderea combinata a combustibililor -specifica rolul elementelor si le localizeaza pe schema cazanului -defineste avariile care pot sa apara la acestea si metodele de remediere a defectiunilor
3.
Nr. Crt.
Coninut tematic Instalatiile auxiliare ale cazanelor Instalatia de alimentare cu apa

Instalatii de alimentare cu carbune si preparare a prafului de carbune

activitate teoretic problematizare, conversaie dirijat demonstraia practic
4.
Instalatia de gaz mertan Instalatia de alimentare cu pacura Instalatia de insuflare a aerului Instalatia de tiraj Instalatia de suflare cu abur a zgurii de pe suprafetele de schimb de caldura Instalatia de evacuare hidraulica a zgurii din palnia rece a cazanului Electrofiltre CONDUCTE SI ARMATURI Conductele principale Conductele auxiliare Armaturile cazanului
18. definete rolul instalatiei 18. descrie partile componente -specifica regulile de exploatare -specifica defectele care pot aparea in exploatare si modul de remediere 18. precizeaza operatiile de intretinere
5.
18. descrie schemele de realizare a conductelor principale de abur 18. precizeaza rolul conductelor de apa de alimentare 18. descrie schema si modul de exploatare a conductelor de pornire 18. precizeaza rolul conductelor de purjare, drenare si aerisire - precizeaza rolul si descrie tipurile de armaturi (apa alimentare, abur, dispozitive de siguranta) -precizeaza indicii de calitate ai apei si aburului -precizeaza cauzele impurificarii aburului si neajunsurile produse de aceasta -descrie rolul si amplasarea in schema
APA DE ALIMENTARE
Indici de calitate ai apei si aburului
6.
Tratarea apei de alimentare Tratarea condensatului principal Impurificarea aburului
Nr. Crt.
Coninut tematic RANDAMENTUL CAZANULUI

activitate teoretic problematizare, conversaie dirijat, studiu de caz
Criterii de performan termomecanica a statiei de tratre a condensatului -defineste pierderile cazanului si metodele de cresteree a randamentului -calculeaza randamentul prin metoda directe si indirecta -precizeaza manevrele de pornire si oprire a cazanului -precizeaza conditiile impuse la reglarea cazanului in timpul functionarii -descrie modul de reglare a parametrilor cazanului (debitul apa alimentare, debitul de combustibil, debitul de aer, temperatura aburului) -descrie protectiile cazanului ( precizeaza parametrii nominali si de avarie ai cazanului de abur) -precizeaza normele specifice de protectia muncii si PSI in activitatea de exploatare -precizeaza normele specifice de protectia muncii si PSI in activitatea de exploatare
-precizeaza cauzele si consecintele aparitiei
7 EXPLOATAREA CAZANULUI
Pornirea cazanului din stare rece si calda
Controlul si reglarea parametrilor cazanului Oprirea cazanului pentru scurta durata Oprirea cazanului si izolarea in vederea executarii lucrarilor de reparatii Protectiile cazanului Norme de protectia muncii si PSI in activitatea de exploatare a cazanelor
activitate teoretic problematizare, conversaie dirijat, studiu de caz
Avariile cazanului 9 10. Incidente si avarii la cazanele de abur Prevenirea si inlaturarea avariilor MONTAREA CAZANELOR activitate teoretic problematizarea conversaia dirijat
incidentelor si avariilor in exploatare cazanelor de abur -descrie metodele de prevenire si inlaturare a avariilor
Nr. Crt.
Coninut tematic Organizarea lucrarilor de montare Planificarea lucrarilor Tehnologia de montare Controlul calitatii lucrarilor de montaj Pregatirea cazanului in vederea punerii in functiune Norme specifice de protectia muncii si PSI in activitatea de montaj Revizii si reparatiii la instalatiile de cazan Clasificarea lucrarilor de revizii si reparatie Planificarea lucrarilor de revizii si reparatii Controlul calitatii lucrarilor de revizii si reparatii Pregatirea pentru punerea in functiune a cazanului dupa reparatie Norme specifice de protectia muncii si PSI in activitatea de reparatii
Metodologie Forme de activitate/Metode activitate teoretic problematizarea conversaia dirijat
Criterii de performan -Prezinta masurile organizatorice necesare in activitatea de montaj -Precizeaza rolul planificarii lucrarilor -Descrie principiile si metodele de montare -Descrie modul de executare si control a sudurilor -Prezinta lucrarile de pregatire a cazanului in vederea punerii in functiune -Precizeaza normele de protectie e muncii si PSI in activitatea de montaj -Prezinta tipurile de lucrari de revizii si reparatii -Prezinta criteriile de planificare a lucrarilor -Descrie modul de control a lucrarilor -Precizeaza lucrarile necesare inainte de punerea in functiune a cazanului dupa reparatie
activitate teoretic problematizarea conversaia dirijat
11.
B. TURBINE CU ABUR SI GAZE.

Nr. Cr t
Coninut tematic PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE A TURBINELOR CU ABUR Principiul de functionare Transformarea energiei in turbina (trepte cu actiune; trepte cu reactiune; curgerea prin ajutaje si palete) Pierderile in turbina; randamentul turbinei Cicluri termice Tipuri de turbine cu abur

1.
-explica principiul de functionare a turbinei cu abur -explica transformarile care au loc in turbine -defineste pierderile si randamentul turbinei -prezinta ciclul termic al turbinei cu abur si metode de imbunatatire a randamentului
2.
Clasificare, notare simbolica, tipuri de turbine activitate teoretic din centralele din tara problematizare, Turbine cu actiune conversaie dirijat Turbine cu reactiune Turbine pentru termoficare Functionarea turbinelor cu abur in regim varaiabil
-specifica criteriile de clasificare a cazanelor de abur -defineste marimile caracteristice -explica diferenta dintre treptele cu actiune si trepele cu reactiunecirculatia naturala si cea fortata prezinta tipuri de turbine pentru termoficaredescrie
3.
Regimurile de functionare ale turbinelor cu abur Metode de reglare Diagrame de consum
-prezinta metodele de reglare a turbinelor cu abur -defineste consumurile specifice ale instalatiei de turbine
Nr. Cr t
Coninut tematic
Elementele constructive ale turbinei Rotor (discuri, palete, arbore) Ajutaje Diafragme Carcasa Etansari Cuplaje Lagare SCHEMA TERMICA DE BAZA A UNEI TURBINE CU CONDENSATIE INSTALATIA DE CONDENSDARE Condensatoare
Ejectoare.Pompe de vid activitate teoretic problematizare, conversaie dirijat demonstraia practic
4.
-descrie elementele componente ale turbinei (constructie, rol, materiale) -prezinta montarea elementelor componente ale turbinei -przinta operatiile de intretinere si reparare a elementelor componente
5.
activitate teoretic
-descrie schema termica de baza a unei turbine cu condensatie
6. 7.
Pompe de condens de baza Instalatia regenerativa

Preincalzitoare de joasa presiune
activitate teoretic problematizare, conversaie dirijat demonstraia practic activitate teoretic problematizare, conversaie dirijat demonstraia practic
-descrie condensatorul (constructie, rol, materiale) -defineste rolulejectoarelor si a pompelor de vid -prezinta pricipiul de functionare a ejectorului cu abur -descrie preincalzitoarele de joasa si inalta presiune (constructie, rol, locul acestora in schema termica , materiale) -precizeaza tipurile de degazare -descrie degazorul termic (constructie, materiale)
Preincalzitoare de inalta presiune Degazorul Pompe de alimentare Pompe de condens secundar
Nr. Cr t
Coninut tematic
Criterii de performan -precxizeaza criteriile dupa care se stabileste locul de montare a degazorului in instalatie -prezinta rolul pompelor de condens secundar in instalatiile de turbine
8.
Instalatia de ulei a turbinei Instalatia de ulei ungere si reglare Instalatia de ulei etansare ax generator
Sistemul de reglaj al turbinei

9. CIRCUITUL DE APA RACIRE Circuit hidrotehnic Pompe de circulatie Turnuri de racire
activitate teoretic problematizare conversaia dirijat demonstraie practic activitate teoretic problematizare conversaia dirijat
-defineste rolul instalatiilor de ulei ale turbinei -descrie componenta schemelor instalatiilor de ulei ungere si ulei etansare (elemente componente, rol)
-prezinta schema sistemului de reglaj
-defineste rolul elementelor componente ale sistemului de reglaj

-descrie schema circuitului hidrotenic al unei centrale
10.
activitate teoretic problematizare conversaia dirijat

demonstraie practic
(elemente componente, rol) -precizeaza diferenta intre instalatiile de racire in circuit inchis si deschis -prezinta rolul pompelor de circulatie -precizeaza tipurile de pompe de circulatie -prezinta alcatuirea unui turn de racire cu circulatie naturala
-prezinta elementele componente ale instalatiei de
Dispozitive de protectie si control 11.
protectie a turbinelor -precizeaza rolul dispozitivelor de protectie si control -prezinta protectiille turbinei -defineste parametrii nominali si de avarie la o turbina
Nr. Cr t
Coninut tematic
Metodologie Forme de activitate/Metode activitate teoretic problematizare conversaia dirijat
Criterii de performan cu abur -prezinta manevrele de pornire ale unei turbine cu abur din stare rece si calda -prezinta principiile care se respecta la pornirea turbinelor
-prezinta masurile organizatorice necesare in activitatea
Exploatarea turbinelor cu abur

12. Montarea turbinelor Organizarea lucrarilor de montare Planificarea lucrarilor Tehnologia de montare 13. Controlul calitatii lucrarilor de montaj Pregatirea turbinei in vederea punerii in functiune Avarii la turbinele cu abur 14. Probleme generale de reparatie la turbine
de montaj -precizeaza rolul planificarii lucrarilor -descrie principiile si metodele de montare -prezinta lucrarile de pregatire a turbinei in vederea punerii in functiune -precizeaza normele de protectie e muncii si PSI -prezinta avariile care pot avea loc la turbine -descrie cauzele avariilor si modul de prevenire a acestora -prezinta tipurile de reparatii -precizeaza operatiile care se executa in cadrul unei reparatii capitale -prezinta sculele si dispozitivele folosite -descrie principiul de functionare nturbinelor cu gaze -prezinta elementele componente ale turbinei cu gaze -descrtie ciclurile de functionare a turbinelor cu gaze
activitate teoretic problematizare conversaia dirijat activitate teoretic problematizare conversaia dirijat
15.
Turbine cu gaze Principiul de functionare activitate teoretic 16. Scheme pentru ciclurile de turbine cu gaze problematizare Elementele constructive ale turbinelor cu gaze conversaia dirijat 17. Turbine hidraulice
Nr. Cr t
Coninut tematic Tipuri constructive si functionale
Metodologie Forme de Criterii de performan activitate/Metode activitate teoretic -descrie tipurile de turbine hidraulice problematizare -precizeaza diferentele intre tipurile de turbine conversaia dirijat hidraulice activitate teoretic problematizare conversaia dirijat -descrie schema unei centrale nucleare -prezinta tipuri de turbinne pentru centrale nucleare
Turbine pentrtu centrale nucleare 18.
Recomandri privind activitile de nvare i evaluare pentru modulul 6 Se recomand utilizarea metodelor active care s mbine permanent elementele teoretice cu cele practice. La stabilirea obiectivelor se va ine cont de competenele specifice urmrite. Se utilizeaz texte de specialitate, prospecte, tiri i informaii din mass-media i documente din domeniul specialitii. Evaluarea se va realiza prin tehnici tradiionale i alternative: probe orale, scrise, observaii sistematice, proiecte, portofolii.
Universul tematic va cuprinde descoperiri tiinifice i tehnice i texte referitoare la aspecte teoretice i practice ale specialitii.
MODULUL 3
Gospodarirea energiei A Competenelor de cunoatere Analizeaza starea tehnic a utilajelor i instalaiilor energetice Identific soluiile de remediere a defectelor mecanice aprute n timpul functionarii in vederea reducerii pierderilor consumurilor de combustibil sau energie electrica. Identific cile de modernizare a utilajelor si instalatiilor existente n exploatare pentru reducerea consumurilor energetice. Alege metodele de remediere a fenomenelor de uzura specifice componentelor mecanice care duc la cresterea consumurilor energetice. Analizeaza eficienta economica a modernizarii utilajelor. Alege NTSM si PSI specifice instalatiilor energetice.
B Competene de execuie Instruieste personalul tehnologic privind exploatarea utilajelor si instalatiilor modernizate si a noilor investitii Realizeaza programul de modernizare a utilajelor la termenele prevazute Urmrete aparatele de msur i control i alte operaii care necesit nalt calificare i experien Asigur cu dosumentaie tehnologic specific, formaiile de lucru. Acord primul ajutor n caz de accident i comunic imediat organelor ierarhice superioare Aplica inventiile si inovatiile care reduc consumurile energetice. Urmareste respectarea NTSM si PSI specifice instalatiilor energetice
C Componente sociale Verific ndeplinirea sarcinilor de munc individual sau pe ntreaga formaie de lucru Rspunde de stadiul realizrii programului de modernizare a utilajelor Rspunde de calitatea lucrrilor de modernizare executate de formaiile de lucru Informeaz superiorii despre ndeplinirea sarcinilor de lucru Apreciaz corect timpul de lucru necesar realizrii operatiilor de modernizare a utilajelor. Verifica si inlatura cauzele generatoare de pericol Intervine cu solutii pentru reducerea surselor de poluare Asigura echipamentele de lucru si de protectie prevazute in normele specifice fiecarui loc de munca
Structura si oraganizarea continutului Metodologie Forme de activitate metode 1 2 Strategia energetica pe termen mediu si lung a Romaniei Metode de comunicare - fie de lucru Dezvoltarea sistemului energetic Aportul in producerea de energie electrica si termica a resurselor -problematizare -dezbatere energetice conventionale - documentare Cresterea aportului in producerea de energie electrica a resurselor energetice neconventionale( nucleare). Cresterea rolului cercetarii stiintifice si a noilor tehnologii in realizarea programului de producerea a energiei. Schimbarea managementului sectorului energetic in vederea reducerii consumurilor si lichidarea pierderilor energetice Coninutul tematic
Criterii de performan 3 -identific directiile preconizate pentru dezvoltarea sistemului energetic proiecteaz strategii pentru eficientizarea folosirii resurselor energetice disponibile la ora actuala in tara. - ntocmete fia tehnologic de constatare tehnic i stabilete metodele de reducere a consumurilor si a perderilor energetice
Cosumuri de energie in industrie Normarea consumurilor specifice de energie electrica Caracteristici electroenergetice, bilanturi de energie electrica Evidenta electroenergetica si rolul sau in normarea si reducerea consumurilor specifice de energie electrica Normarea consumurilor de energie termica, bilanturi de energie termica, bilanturi de energie termica, reducerea consumurilor specifice de energie termica.
Metode de cercetare-descoperire -defineste consumurile specifice de - direct(observaia sistematic, energie electrica. independent, experimentul) -intocmeste bilanturi de energie electrica si caracteristici electroenergetice -normeaza consumurile de energie -identifica cai de reducere a consumurilor specifice de energie termica Metode bazate pe aciuni - studiul dup caz - activiti de grup - exerciiul - miniproiect -descrie modul de organizare a activitatilor in unitatile de producere a energiei electrice -identific sarcinile si responsabilitatile comisiei energetice
Coordonarea actiunilor de gospodarirea a energiei Organizarea corespunzatoare a activitatilor energetice in unitatile de producere a energiei electrice Sarcinile si responsabilitatile comisiei energetice din unitatile economice.
Imbunatatirea sistemului informational in domeniul urmaririi consumurilor energetice, pe destinatii Obiectivele comisiei permanente pentru coordonarea, avizarea si controlul consumurilor de combustibil, energie electrica si termica Acte normative privind economisirea combustibililor si energiei Economisirea energiei, ca sursa de energie Reprezentarea grafica a consumurilor energetice finale in industrie, transporturi, la incalzire si climatizare si pentru iluminat Consideratii generale privind posibilitatile de economisire a energiei electrice in faza de utilizare. Cai de reducere a consumurilor specifice tehnologice de energie electrica in centrale electrice Metode de comunicare - fie de lucru -problematizare -dezbatere - documentare
din unitatile economice. -cunoaste actele normative ce privesc economia de combustibil
-reprezinta grafic consumurile energetice in industrie -cunoaste posibilitatile de economisire a energiei in faza de utilizare -calculeaza bilanturi energetice pentru identificarea cailor de reducere a consumurilor -identifica caile de folosire a resurselor secundare de energie -specifica metodele de crestere a randamentului termic folosind pompa de caldura -explica influenta termoficarii urbane si industriale asupra randamentului termic al centralei termoelectrice
Resurse secundare de energie

Surse noi. Pompa de caldura. Termoficarea urbana si industriala
Metode de comunicare - fie de lucru -problematizare -dezbatere - documentare
Metode de cercetare-descoperire Imbunatatirea randamentelor energetice pentru masini, instalatii si -direct(observaia sistematic, utilaje. independent, experimentul) Dotarea ramurilor economiei nationale cu echipamente termoenergetice cu randamente ridicate. Imbunatatirea parametrilor functionali ai cazanelor energetice pentru scopuri industriale Tipizarea arzatoarelor.Modernizarea cuptoarelor industriale. Asimilarea si producerea aparatelor de masura, control si automatizare destinate functionarii cu randamente ridicate a
-stabileste care sunt avantajele dotarii economiei nationale cu echipamente termoenergetice cu randamente ridicate. -proiecteaza graficele de functionare a cazanelor energetice -identifica modalitati de folosire numai a arzatoarelor tipizate -descrie functionarea instalatiilor si utilajelor din economie dotate cu
masinilor, instalatiilor si utilajelor din economie. Metode bazate pe aciuni - studiul dup caz Masuri practice generale de economisire a combustibilului si caldurii. - activiti de grup Reducerea pierderilor de combustibil la transportul, manipularea - exerciiul - miniproiect si depozitarea acestora. Masuri pentru imbunatatirea si intensificarea arderii combustibililor. Metode bazate pe aciuni - studiul dup caz - activiti de grup - exerciiul -miniproiect
aparate de automatizate
masura
si
control
-identifica cauzele care produc pierderi de combustibil -stabileste masuri pentru imbunatatirea si intensificarea arderii combustibililor.
Masuri de economisire a combustibilului la cazane Eliminarea intrarii aerului fals in cazan. Etansarea surubelelor de inchidere a gazelor de ardere la cazane Risipa de combustibil datorata murdaririi suprafetelor cazanelor Utilizarea aerului cald al salilor de cazane. Pierderile de caldura prin particole solide de combustibil nears Pierderi prin combustibil cazut prin gratar. Pierderi de combustibil inglobat in cenusa si zgura Pierderi de combustibil antrenat in cocs zburator Pierderi prin gaze nearse. Pierderi prin radiatia peretilor catre exterior Pierderi prin evacuarea gazelor de ardere. Efectele abaterii parametrilor aburului sau ai paiei fierbinti de la valorile nominale Montarea de suprafete recuperatoare la cazane Metode de cercetare-descoperire Utilizarea caldurii apei de purjare -direct(observaia sistematic, independent, experimentul)
-identifica tipurile de pierderi care apar la fiecare echipament al cazanului -stabileste metode de reducere a pierderilor specifice fiecarui echipament al cazanului -descrie efectele aplicarii metodelor de reducere asupra functionarii echipamentelor de cazan
Ridicarea eficientei economice a instalatiilor de turbine cu abur

Transformarea turbinei de condensatie in turbina de termoficare Utilizarea caldurii obtinuta la racirea lubrifiantului din lagarele turbinei si a generatorului.
-calculeaza randamentele turbinei de condensatie inainte si dupa introducerea prizelor de termoficare -compara si concluzioneaza asupra valorilor obtinute -identifica modalitati de folosire a caldurii obtinuta la racirea
Economisirea de energie la anexele instalatiilor de turbinecondensatoare
lubrefiantului din lagarele turbinei
Economisirea energiei in alte instalatii termotehnice industriale Schimbatoare de caldura -Influenta regimului de exploatare asupra functionarii schimbatoarelor de caldura sub aspect economic. -Efectul economic al curatirii periodice sau continue al suprafetelor de schimb de caldura -Reducerea neetanseitatilor -Executarea corecta a izolatiei termice Conducte de transport pentru agentii termici si instalatiile frigorifice -Modalitati de reducere a pierderilor de caldura in sistemul de transport si distributie a aburului si apiei fierbinti -Dotarea cu aparatura de automatizare, masura si control a punctelor termice aferente consumatorilor. -Reglarea regimului termic de livrare a caldurii din sursa -Diagrama de reglaj. -Reducerea consumului specific de energie la instalatiile frigorifice. -Mentinerea etanseitatii circuitelor parcurse de agentii de lucru
Metode de comunicare - fie de lucru -problematizare -dezbatere - documentare
-stabileste care este influenta regimului de functionare a schimbatoarelor de caldura sub aspectul consumurilor energetice -identifica metode de reducere a neetanseitatilor -descrie modalitatea de executie corecta a izolatiei termice -proiecteaza diagrame de reglaj pentru imbunatatirea functionarii instalatiilor in punctele termice aferente consumatorilor -stabileste metode de mentinere a etanseitatii si a bunei izolatii pentru circuite parcurse de agentii de lucru
-analizeaza influenta folosirii recuperatoarelor de caldura si a preincalzitoarelor regenerative asupra randamentului termic a cuptoarelor industriale
Instalatii de prelucrare termica a materialelor -Reducerea pierderilor de caldura in cuptoare indudustriale -Montarea de recuperatoare de caldura, utilizand drept agent termic apa sau aburul, sau de preincalzitoare regenerative ale aerului de
ardere.
MODULUL 4
CENTRALE, STAII I REELE ELECTRICE STRUCTURA COMPETENELOR

A. De cunoatere familiarizarea personalului tehnic din instalaiile termomecanice cu noiunile aferente prii electrice din staii i reele; s cunoasc n ansamblu activitile de producere, transport i distribuie a energieie electrice i termice livrate consumatorilor; s cunoasc condiiile de calitate impuse de normele n vigoare;
B. De execuie se recomand ca leciile s aib un veritabil caracter practic; utilizarea la maximum a materialului didactic corespunztor, adecvat scopului propus, aflat n dotarea laboratorului, respectiv n instalaiile aferente ntreprinderilor energetice;
C. Sociale se adapteaz cerinelor societii i formeaz o personalitate deschis; are responsabilitatea lucrului fcut; respect normativele n vigoare; organizeaz legturile interdisciplinare; respect N.T.S.M. i P.S.I.
STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI MODULULUI O2
Nr. crt. 1
Coninut tematic
RESURSE ENERGETICE CENTRALE ELECTRICE
Metodologie Forme de activitate/Metode -expunere; -conversaie -expunere; -conversaie -expunere; -conversaie dirijat -problematizare -expunere; -conversaie dirijat -problematizare -demonstraie
Criterii de performan -enun resursele energetice; -enun tipurfile de centrale electrice -definete sistemulenergetic; -prezint grafic curbele de sarcin; -explic indicii tehnico-economici -reprezint sisteme de principiu; -prezint prile componente ale circuitelor -definete rolul instalaiilor -definete avariile care pot s apar n exploatare -explic principiul de funcionare -prezint prile componente ale instalaiilor -specific regulile de exploatare -specific defectele care pot aprea n exploatare -prezint prile componente ale instalaiilor -specific rolul elementelor -explic reacia de fisiune nuclear
1.1.Resurse energetice primare i secundare 1.2.Resurse energetice n Romnia 1.3.Tipuri de centrale electrice
SISTEMUL ENERGETIC 2.1.Alctuirea sistemului energetic
2.2.Sistemul energetic naional CENTRALE TERMOELECTRICE

3.1.Scheme termice de principiu
3.2.Transformri de energie, circuite componente, fluxuri de mas i energie, descrierea procesului tehnologic
CENTRALE ELECTRICE DE TERMOFICARE
4.1.Scheme termice de principiu 4.2.Transformri de energie 4.3.Instalaii componente 4.4.Termoficare urban i industrial
CENTRALE NUCLEARE ELECTRICE 5.1.Reactoare nucleare; combustibili nucleari
-expunere; -conversaie
5.2.Scheme termice, componente i instalaii n C.N.G. 5.3.Probleme de amplasare i exploatare 5.4.Centrala nuclear de la Cernavod, randamente i
Nr. crt. consumuri 6
Coninut tematic
CENTRALE HIDROELECTRICE 6.1.Energia hidraulic
Metodologie Forme de activitate/Metode -expunere; -conversaie -expunere;

-conversaie
6.2.Scheme, elemente componente, dispoziia utilajului n centrale

CENTRALE ELECTRICE CU SURSE TERMICE NECONVENIONALE 7.1.Centrale electrice folosind deeuri combustibile
-prezint prile componente ale instalaiilor i rolul lor -definete principiul de funcionare a acestora -prezint prile componente ale agregatelor -specific regulile de exploatare -specific defectele care pot aprea n exploatare -prezint cazurile i locurile unde se folosesc liniile electrice aeriene i subterane -specific regulile de exploatare -specific defectele care pot aprea n exploatare -specific rolul elementelor componente
- specific rolul elementelor componente
7.2.Centrale electrice solare, geotermoelectrice

PARTEA ELECTRIC A CENTRALELOR ELECTRICE
8.1.Generatorul sincron
8.2.Transformatoare - motoare electrice 8.3.Aparate de comutaie primar i secundar 8.4.Servicii interne ale centralei 8.5.Scheme de conexiuni pentru evacuarea puterii din central
REELE ELECTRICE DE DISTRIBUIE
-expunere; -conversaie -problematizare
9.1.Schemele reelelor electrice de distribuie de medie i joas tensiune, rurale i urbane, reele de distribuie local
-expunere; -conversaie -problematizare -expunere; -conversaie -expunere; -conversaie
10 11 12
CONSTRUCTIA LINIILOR ELECTRICE AERIENE 10.1Conductoare, stlpi, izolatoare, armturi CONSTRUCTIA LINIIOLOR ELECTRICE SUBTERANE
11.1.Cabluri, manoane, cutii terminale
PROTECIA CONTRA DESCRCRILOR ATMOSFERICE
12.1.Protecia contra descrcrilordirecte i supratensiunilor
Nr. crt.
Coninut tematic
atmosferice 12.2.Paratrznetul, eclatoarele, descrctoarele, protecia cldirilor i staiilor de transformare
PRIZE DE PMNT
Metodologie Forme de activitate/Metode -expunere; -conversaie -problematizare -expunere; -conversaie
Criterii de performan -definete rolul instalaiilor -descrie prile componente -specific defectele care pot aprea n exploatare -precizeaz cauzele i consecinele apariiei incidentelor
13.1.Tensiunea de pas i tensiunea de atingere
13
13.2.Legarea la pmnt de protecie 13.3.Prizeler de pmnt; determinarea calitii prizei

PUNCTE DE ALIMENTARE I POSTURI DE TRANSFORMARE
14
14.1.Scheme, aparataj
14.2.Posturi de transformare 14.3.Branamente industriale

STAII ELECTRICE DE TRANSFORMARE 15.1.Scheme electrice
-expunere; -conversaie -expunere; -conversaie -expunere; -conversaie -problematizare -expunere; -conversaie

-expunere; -conversaie
-prezint prile componente ale P.A. i P.T
15
15.2.Construcia staiilor de reea de tip interior sau exterior 15.3.Servicii interne

CONDUCEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE 16.1.Funciile conducerii proceselor tehnologice
-definete rolul instalaiilor -descrie prile componente -specific regulile de exploatare -prezint modul de prelucrare a datelor pe calculator
16 17
16.2.Camera de comand, conducerea prin calculator i prelucrarera automat a datelor

STABILIREA FUNCIONRII SISTEMELORENERGETICE 17.1.Explicarea fenomenelor fizice care descriu stabilitatea sistemelor electroenergetice PROBLEME GENERALE DE EXPLOATARE N INSTALAIILE TERMOENERGETICE
-prezint cazurile care pot duce la instabilitatea sistemului

-prezint modul de efectuare a manevrelor
18.
18.1.Regulamentul de manevre i efectuarea manevrelor n instalaii n caz normal i de avarie 18.2.Norme de protecia muncii i P.S.I.
Recomandri privind activitile de nvare i evaluare Se recomand utilizarea metodelor active care s mbine permanent elementele teoretice cu cele practice. La stabilirea obiectivelor se va ine cont de competenele specifice urmrite. Se utilizeaz texte de specialitate, prospecte, tiri i informaii din mass-media i documente din domeniul specialitii. Evaluarea se va realiza prin tehnici tradiionale i alternative: probe orale, scrise, observaii sistematice, proiecte, portofolii.
PROTECTIA MUNCII , P.S.I si PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR.

A.De cunoastere
Identific principalele acte normative care reglementeaz activitile de protecie a muncii, de prevenire si stingere a incendiilor Cunoaterea si nsuirea N.T.S.M. i P.S.I specifice unitailor de construcii navale Precizeaz situaiile periculoase Explic normele de igien a muncii Descrie obligaiile i rspunderile privind realizarea msurilor de protecie a muncii Enumer componentele echipamentelor de protecie a muncii Analizeaz parametrii optimi ai microclimatului de lucru Clasifica factorii de mediu
B. DE EXECUIE
Instaleaz panouri de avertizare specifice fiecrui loc de munc Particip la instructajul periodic de protecie a muncii Respect N.T.S.M i P.S.I n unitatile de productie Folosete echipamentul de protecie specific Realizeaz periodic controlul medical Acord primul ajutor in caz de accidentare Completeaza fise individuale de protectia muncii Stabileste normele de protectia muncii si respecta atentionarile de pericol la locul de munca
C. SOCIALE
Contientizeaz importana cunoaterii si respectrii N.T.S.M i P.S.I Respect prevederile regulamentului de ordine interioar Poart discuii despre necesitatea folosirii echipamentului individual i de protecie Informeaz prompt colegii privind schimbrile aprute : modificri de legislaie Colaboreaz cu echipa i ierarhic pentru ndeplinirea responsabilitilor individuale i colective Identifica pericolele care apar la locul de munca Colaboreza in caz de acident sau de avarii
STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI Nr . crt . Coninut tematic Metodologie Forme de activitate/Metode Criterii de performan
1.
Elemente generale de protecia muncii 1.1. Rolul proteciei muncii n desfurarea activitilor productive 1.2. Elementele procesului de munc i interaciunea lor. 1.3. Accidentele de munc
1.
- factorii de risc; - definiia i clasificarea accidentelor de munc; - conversaie, observaie dirijat, documentare - mecanismul producerii accidentelor de - fie de lucru, folii munc; retroproiector, film didactic - principalele cauze ale accidentelor de munc - evaluare prin itemi obiectivi i msuri de prevenire; - comunicarea i cercetarea accidentelor de munc
1.4. Bolile profesionale
- definete rolul proteciei muncii - definete i clasific accidentele de munc i bolile profesionale - enumer factorii de risc care conduc la accidente de munc i boli profesionale - descriere modaliti de declare a bolilor profesionale
- factorii de risc; - definiia i clasificarea bolilor profesionale; - declararea bolilor profesionale; 2.
2.
Organizarea ergonomic i n condiii de securitate a spaiului de munc 2.1. Capacitatea de munc 2.2. Principiile organizrii ergonomice a activitilor productive 2.3. Organizarea activitilor i locului de munc n condiii de securitate 2.4. Cile de acces i circulaie. Transportul intern.
conversaie, observaie dirijat, studiul de caz fie de lucru, folii retroproiector evaluare prin itemi obiectivi i aplicaie practic
- definete capacitatea de munc i enumer factorii care influeneaz capacitatea de munc; - enun principiile organizrii ergonomice a activitilor i spaiului de lucru - analizeaz modaliti de organizare existente ntr-o unitate economic i
ntocmete o schem de organizare ergonomic a propriului spaiu de munc
3.
Igiena muncii
3.
3.1. Elemente generale de igien 3.2. Diminuarea aciunii factorilor nocivi care determin bolile profesionale noxe chimice i pulberi industriale zgomot i vibraii radiaii factori de microclimat necorespunztor (calitatea aerului, temperatur, umiditate) radiaii iluminat neadecvat
- conversaie, observaie dirijat, studiul de caz - fie de lucru, folii retroproiector - evaluare prin itemi obiectivi i aplicaie practic
- definete rolul igienei muncii n desfurarea unor activiti productive - enumer factorii nocivi care determin boli profesionale i descrie metode de diminuare a aciunii acestora - analizeaz parametrii climatului la propriul loc de munc i stabilete soluii pentru optimizarea acestora
TEHNICA MSURRII
De cunoatere: - definete elementele componente ale procesului de msurare; - clasific procesele de msurare i componentele acestora dup diferite criterii; - indic unitile de msur ale principalelor mrimi caracteristice proceselor tehnice; - definete rolul mijloacelor de msurare n tehnica msurrilor de specialitate; - enumer operaiile corespunztoare metodelor de msurare utilizate la msurarea diferitelor mrimi; - enumer criteriile de alegere a mijloacelor de msurare; - precizeaz documentele care legifereaz activitatea de asigurare metrologic; - enumer modaliti de realizare a controlului metrologic i instituiile abilitate; De execuie: alege mijlocul de msurare corespunztor mrimii msurate, domeniului de msurare i preciziei impuse msurrii identific i folosete corect diferitelor tipuri de mijloace de msurare pentru rezolvarea unor aplicaii practice execut operaiile corespunztoare mijlocului i metodei de msurare alese prelucreaz i interpreteaz rezultatele msurrii aplic normele legate de ntreinerea mijloacelor de msurare utilizate; aplic normele de tehnica securitii muncii i P.S.I. Sociale: contientizeaz importana msurrilor pentru toate domeniile de activitate uman; poart discuii despre instrumentele i tehnicile folosite i apreciaz avantajele i dezavantajele acestora; nelege necesitatea respectrii normelor de calitate; i asum roluri n echip respect disciplina tehnologic i ierarhia organizaional; accept rezultatelor unei evaluri i i asum responsabiliti; manifest spirit critic i autocritic n legtur cu activitatea desfurat; respect normelor de tehnica securitii i P.S.I. respect normele de asigurare metrologic

Nr. crt. Coninut tematic METODOLOGIE Forme de activitate/Metode Criterii de performan definete obiectul metrologiei enumer unitile fundamentale ale S.I. transform uniti de msur n / din multiplii i submultiplii zecimali stabilete corespondene ntre uniti de msur din sisteme diferite enumer, definete i clasific dup diverse criterii componentele procesului de msurare calculeaz erori absolute i raportate definete clasa de precizie a unui aparat i determin erori instrumentale tolerate enumer i definete caracteristici metrologice precizeaz documentele care legifereaz activitatea de asigurare metrologic enumer modaliti de realizare a controlului metrologic i instituiile abilitate enumer i recunoate mijloacele utilizate la msurarea mrimilor
1.
Notiuni generale de metrologie Procesul de msurare i componentele sale Definiie Categorii de msurri Procedee i metode de msurare Sistemul internaional de uniti de masur Sisteme de msurare Erori de msurare Clasa de precizie a aparatelor de masura Caracteristici metrologice Noiuni de legislaie metrologic
problematizare activitate teoretic conversaie dirijat activitate teoretic
extrase din documentele care legifereaz activitatea de asigurare metrologic
2.
Mijloace si metode pentru masurarea marimilor mecanice : masa
problematizare activitate teoretic demonstratie
Nr. crt.
Coninut tematic
presiune
METODOLOGIE Forme de activitate/Metode

experiment conversaie dirijat
Criterii de performan mecanice alege mijlocul de msurare n funcie de caracteristicile sale metrologice i de mrimea msurat utilizeaz corect mijloacele studiate pentru rezolvarea unor aplicaii practice enumer principalele scri de temperatur folosite n tehnic i stabilete corespondene ntre acestea clasific mijloacele folosite pentru msurarea mrimilor termice i precizeaz domenii de utilizare utilizeaz corect mijloacele studiate pentru rezolvarea unor aplicaii practice clasific mijloacele folosite pentru determinarea caracteristicilor combustibilior utilizeaz corect mijloacele studiate pentru rezolvarea unor aplicaii practice
turatie debit nivel deplasari axiale la rotoare de turbina dilatari absolute si relative la rotoare de turbina vibratii lagare agregate energetice
fie de lucru folii pt.retroproiector evaluare prin itemi obiectivi i prin probe practice
Mijloace si metode de masurare a marimilor termice
3.
scri de temperatur msurarea temperaturilor msurarea energiei termice
problematizare activitate teoretic demonstratie experiment conversaie dirijat activitate teoretic
problematizare conversaie dirijat activitate teoretic
4.
Mijloace de masurare a caracteristicilor combustibililor finetea de macinare a carbunilor vascozitatea pacurii puterea calorifica
Nr. crt.
Coninut tematic


Criterii de performan clasific mijloacele folosite pentru determinarea compozitiei gazelor de ardere utilizeaz corect mijloacele studiate pentru rezolvarea unor aplicaii practice clasific mijloacele folosite pentru determinarea vitezei de propagare a flacarii
5.
Mijloace si metode de masurare a compozitiei gazelor de ardere
6.
Determinarea vitezei de propagare a flacarii
7.
Mijloace si metode de determinare a calitatii apei de alimentare a cazanelor de abur duritate conductivitate indice pH
problematizare activitate teoretic demonstratie experiment
clasific mijloacele folosite pentru determinarea calitatii apei de alimentare utilizeaz corect mijloacele studiate pentru rezolvarea unor aplicaii practice enumer i recunoate mijloacele utilizate la msurarea mrimilor electrice
8.
Mijloace si metode de masurare a marimilor electrice curent tensiune
Nr. crt.
Coninut tematic frecventa rezistenta ohmica inductanta capacitate putere activa si reactiva


conversaie dirijat activitate teoretic
Criterii de performan alege mijlocul de msurare n funcie de caracteristicile sale metrologice i de mrimea msurat deseneaz schemele electrice ale instalaiilor de msurare utilizeaz corect mijloacele studiate pentru rezolvarea unor aplicaii practice
APARATE DE MASURA CU MICROPROCESOR
Logica cablata, logica programata. Structura generala a aparatelor de masurat cu P. Structura unicprocesor Structura multiprocesor. Functii ale P in aparatura de masurare. Comanda blocurilor de conditionare si de comutare a semnalelor analogice. Comanda CAN Comanda comunicatiei dintre blocurile componente ale unui aparat. Comanda comunicatiei cu panoul de comanda si de sistemul de afisaj. Comanda comunicatiei cu exteriorul prin intermediul magistralelor standard Testarea si calibrarea blocurilor componente ale aparatului.
fie de lucru folii pt.retroproiector

evaluare prin itemi obiectivi i prin probe practice
recunoaste structura generala a aparatelor de masurat cu microprocesor identifica blocurile functionale ale aparatelor de masura cu microprocesor schemele electrice ale instalaiilor de msurare cu microprocesor utilizeaz corect mijloacele studiate pentru rezolvarea unor aplicaii practice implementeaza un algoritm de masurare
Nr. crt.
Coninut tematic
Implementarea unor noi algoritmi de masurare.
DESEN TEHNIC
A. De cunoatere o precizeaz principalele standarde care reglementeaz desenul tehnic o cunoate semnificaia termenilor specifici din aceste acte normative o enumer i explic standardele specifice desenului tehnic industrial o cunoate semnificaia simbolurilor specifice; o cunoate normele de reprezentare specifice; o cunoate materialele folosite la executarea desenelor o posed cunotine specifice privind realizarea planelor; B. De execuie o citirea corect a desenelor tehnice indusriale; o ntocmirea corect a schielor i a desenelor la scar; o ntocmirea corect a desenelor schematice; o folosete materialele specifice pentru realizarea desenelor tehnice; o extragerea desenului de execuie pentru o pies din desenul de ansamblu. C. Sociale o contientizeaz importana cunoaterii i respectrii normelor privind desenul tehnic industrial.; o realizeaz comunicarea tehnic de specialitate folosind, unde este cazul, desenul tehnic; o poart discuii despre noile instalaii, echipamente, utilaje, pe baza desenelor din documentaia tehnic a acestora;

Nr crt Coninut tematic Metodologie Forme de activitate/Metode - conversaie, observaie dirijat, documentare - fie de lucru, folii retroproiector, film didactic,standarde pentru desenul tehnic, plane, calculator cu AutoCAD, instrumente de desen - evaluare prin itemi obiectivi Criterii de performan - definete rolul desenului tehnic i al standardadizrii - definete i clasific desenele tehnice - enumer i folosete materialele i instrumentele pentru desenul tehnic - realizeaz construcii geometrice plane 3. Notiuni recapitulative privind desenul proiectiv 2.1.Generaliti 2.2.Sisteme de proiecie 2.3.Triedrul de proiecie 2.4.Intersecii de corpuri geometrice 2.5.Dispunerea proieciilor 2.6.Reprezentarea corpurilor n vedere i seciune n proiecie ortogonal
1.
1. Generaliti 1.1.Obiectul i scopul desenului tehnic 1.2.Standarde, norme interne, convenii 1.3.Clasificarea desenelor tehnice 1.4.Materiale i instrumente pentru desenul tehnic 1.5.Realizarea construciilor geometrice n plan
2.
- conversaie, observaie dirijat, studiul de caz, problematizare - fie de lucru, folii retroproiector, plane, calculator cu AutoCAD - evaluare prin itemi obiectivi i aplicaie practic
definete noiunea de desen proiectiv; enumer sistemele de proiecie definete noiunea de triedru de proiecie Realizeaz reprezentri de intersecii de corpuri Realizeaz reprezentri de corpuri n vedere i seciune cu dispunerea corect a proieciilor
3.
3. Standarde pentru desen
3.1. Elemente generale de standardizare 3.2.Linii utilizate 3.3.Formate standardizate 3.4.Indicatoare i tabelul de componen
- conversaie, observaie dirijat, - definete elementele generale de studiul de caz standardizare - fie de lucru, folii - enumer liniile standardizatei retroproiector, colegeri de formatele standardizate standarde pentru desenul - alcatuiete formate standardizate i le
Nr crt
Coninut tematic
Metodologie Forme de activitate/Metode tehnic - evaluare prin itemi obiectivi i aplicaie practic - conversaie, observaie dirijat, demonstraie - fie de lucru, folii retroproiector, diapozitive, piese, plane, calculator - evaluare prin itemi obiectivi - conversaie, demonstraie, studiu de caz - plane, piese, calculator - evaluare prin itemi obiectivi i aplicaie practic - conversaie, observaie dirijat, demonstraie, studiul de caz - fie de lucru, folii retroproiector, plane, calculator - evaluare prin itemi obiectivi i aplicaie practic -
Criterii de performan completeaz completeaz tabelul de componn enumer scrile standardizae folosete scrierea standardizat recunoate elementele de cotare definete i recunoate schia execut schia dup model definete i desenul la scar execut desenul la scar dup model sau de proiect
3.6.Scrierea standardizat 3.7.Elemente de cotare

4. Executarea schitelor i a desenului la scar
4.
4.1. Definiia schiei 4.2.Realizarea schiei dup model 4.3.Realizarea desenului la scar
5. Reprezentarea formelor constructive in vedere si sectiune
5.
5.1.Clasificarea vederilor 5.2.Reguli de reprezentare a seciunilor i rupturilor 5.3.Hauri standardizate pentru desenul tehnic
6. Cotarea in desenul tehnic 6.1.Reguli generale 6.2.Reguli speciale de cotare 6.3.Cotarea simplificat a obiectelor 6.4.Baze de cotare 6.5.Clasificarea cotelor 6.6.Principii de cotare 6.7.Metode de cotare 6.8.Reguli privind notarea strii suprafeelor 6.9.Notarea pe desen a strii suprafeelor 7. Ajustaje si tolerante 7.1.Notare pe desen a abaterilor dimensionale 7.2.nscrierea pe desen a abaterilor de form i poziie a suprafeelor
- descrie clasificarea vederilor - aplic regurile de reprezentare a seciunilor i rupturilor - folosete corect haurile standardizate - descrie i respect regurile generale de cotare - enumer i respect regurile speciale - precizeaz principiile i metodele de cotare - descrie i aplic regurile privind notare pe desen a strii suprafeelor
6.
7.
- conversaie, observaie dirijat, - descrie i aplic normele de notare a documentare abaterilor dimensionale pe desenul tehnic - fie de lucru, folii
Nr crt
Coninut tematic
Metodologie Forme de activitate/Metode retroproiector - evaluare prin itemi obiectivi
Criterii de performan - descrie i aplic normele de notare a abaterilor de form i poziie a suprafeelor pe desenul tehnic -
8.
8. Reprezentari axonometrice i 3D 8.1.Desene axonometrice 8.2.Reprezentarea axonometric izometric 8.3.Reprezentarea desenelor dimetrice 8.1 .Reprezentri 3D - Modele de srm - Modele superficiale - Modele solide 9. Reprezentarea asamblurilor nedemontabile 9.1.Asamblri nituite 9.1 .Asamblri sudate 9.2 .Asamblri prin lipire, ncleiere i coasere
- conversaie, observaie dirijat, - identific desenele axonometrice i studiul de caz 3D - fie de lucru, folii - recunoate reprezentarea retroproiector. Calculator cu axonometric izometric i dimetric program AUTOCAD - realizeaz reprezentri axonometrice - evaluare prin itemi obiectivi - conversaie, observaie dirijat, demonstraie - fie de lucru, folii retroproiector, piese - evaluare prin itemi obiectivi - conversaie, observaie dirijat,demonstraie - fie de lucru, folii retroproiector, piese - evaluare prin itemi obiectivi - conversaie, observaie dirijat, demonstraie - fie de lucru, folii retroproiector, piese - evaluare prin itemi obiectivi cunoate i respect normele privind realizare reprezentrii asamblrilor nituite, sudate, prin lipire, ncleiere i coasere Realizeaz reprezentri de astfel de asamblri cunoate i respect normele privind realizare reprezentrii asamblrilor prin filet Realizeaz reprezentri de astfel de asamblri cunoate i respect normele privind realizare reprezentrii asamblrilor de evi Realizeaz reprezentri de astfel de asamblri
9.
10. 4. Reprezentarea ansamblurilor filetate
11. 5. Reprezentarea asamblrii evilor
Nr crt
Coninut tematic -
12. 6. Reprezentarea asamblarilor prin pene si caneluri
13. 7. Reprezentarea asamblarilor cu arcuri
14. 8. Reprezentarea organelor de transmitere a miscarii de rotatie
15. 9. Reprezentarea rotilor dintate si a angrenajelor 16. 10. Executarea desenului de ansamblu -
Metodologie Forme de activitate/Metode conversaie, observaie dirijat, demonstraie fie de lucru, folii retroproiector, piese evaluare prin itemi obiectivi conversaie, observaie dirijat, demonstraie fie de lucru, folii retroproiector, piese evaluare prin itemi obiectivi conversaie, observaie dirijat, demonstraie fie de lucru, folii retroproiector, piese evaluare prin itemi obiectivi conversaie, observaie dirijat, demonstraie fie de lucru, folii retroproiector, piese evaluare prin itemi obiectivi conversaie, observaie dirijat, demonstraie fie de lucru, folii retroproiector, piese evaluare prin itemi obiectivi, aplicaii practice
Criterii de performan - cunoate i respect normele privind realizare reprezentrii asamblrilor prin pene i caneluri - Realizeaz reprezentri de astfel de asamblri - cunoate i respect normele privind realizare reprezentrii asamblrilor cu arcuri - Realizeaz reprezentri de astfel de asamblri - cunoate i respect normele privind realizare reprezentrii organelor de transmitere a micrii de rotaie - Realizeaz reprezentri de organe de transmitere a micrii de rotaie - cunoate i respect normele privind realizare reprezentrii roilor dinate i a angrenaelor - Realizeaz reprezentri de roi dinate i angrenaje - cunoate i respect normele privind realizare reprezentrii desenelor de ansamblu - realizeaz citirea i interpretarea desenelor de ansamblu - realizeaz extragerea desenelor de execuie pentru piesele componente ale desenului de ansamblu
Nr crt
Coninut tematic
Criterii de performan - Realizeaz reprezentri de astfel de desene specifice meseriei
17. 11. Desene cu destinaie special
18. 12. Executarea desenului de schem
- conversaie, observaie dirijat, demonstraie - fie de lucru, folii retroproiector, plane - evaluare prin itemi obiectivi - conversaie, observaie dirijat,demonstraie - fie de lucru, folii retroproiector, ansambluri, scheme specifice meseriei - evaluare prin itemi obiectivi, aplicaii practice
- cunoate i respect normele privind realizare reprezentrii desenelor cu deswtinaie special - Realizeaz reprezentri de desene cu destinaie special - cunoate i respect normele privind realizare reprezentrii asamblrilor prin pene i caneluri - Realizeaz reprezentri de scheme specifice meseriei
AUTOMATIZRI N TERMOCENTRALE
STRUCTURA COMPETENELOR A. De cunoatere cunoate elemente de automatizare cunoate principii de funcionare ale elementelor Exploatare i ntreinere elemente de automatizare. Reguli N.T.S.M. i P.S.I. B. De execuie utilizeaz documentaia tehnic specific organizeaz grupe i puncte de lucru n vederea optimizrii lucrrilor de ntreinere a instalaiilor aferente controleaz i verific lucrrile de ntreinere supravegheaz respectarea fazelor i etapelor proceselor tehnologice C. Sociale evideniaz disponibilitile de relaionare social, politee, respect fa de cei din jur, cooperare tolerant, exigen fa de condiiile tehnice, atitudine activ-pozitiv i asum responsabiliti contiente privind coordonarea echipei de lucru interpreteaz condiiile de lucru, felul solicitrilor umane, efectele acestora asupra bunei funcionri a procesului tehnologic se documenteaz periodic pentru a fi la curent cu noutile ce apar n domeniu sesizeaz i asigur legturi interdisciplinare

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Coninut tematic
Automatizri n termoenergetic
Elemente de automatizare
Relee Noiuni de telemecanic Sisteme de reglare automat
6.
Reglarea automat a cazanelor cu circulaie forat
Metodologie Forme de activitate/Metode -expunere -conversaie; -problematizare. -expunere; conversaie dirijat; demonstraie practic; -expunere; -demonstraie -expunere; -demonstraie practic -expunere; -conversaie; -problematizare. -expunere; -demonstraie practic; -conversaie dirijat;
Criterii de performan -cunoate periodicitatea operaiilor de ntreinere; -organizeaz echipa de lucru; -cunoate elemente de automatizare -enumer tipuri de relee; -principii de funcionare; -enumer operaiile de ntreinere; -faze ce compun ordinea logic -enumer elemente de comp; -odinea logic; scopul reglrii -cunoate modul de funcionare; -enumer elementele componente;
-ordinea logic;
- expunere; -demonstraie practic; 7.

Reglarea automat a turbinelor cu abur -conversaie dirijat;
-definete S.D.V.; cunoate i respect reglementrile N.T.S.M. i P.S.I. -cunoate modul de funcionare; -enumer elementele componente; -ordinea logic; -definete S.D.V.; cunoate i respect reglementrile N.T.S.M. i P.S.I.
Nr. crt.
Coninut tematic
8.
Reglarea blocului cazan-turbin
Metodologie Forme de activitate/Metode - expunere; -demonstraie practic; -conversaie;
Criterii de performan -cunoate modul de funcionare; -enumer elementele componente; -ordinea logic; -definete S.D.V.; cunoate i respect reglementrile N.T.S.M. i P.S.I. -cunoate parametrii de calitate a energiei; -metode de reglare ; -respectare N.T.S.M. i P.S.I. -cunoate modul de funcionare; -respectare N.T.S.M. i P.S.I. -cunoate periodicitatea operaiilor de ntreinere; -cunoate i respect N.T.S.M i P.S.I.; -execut controlul i verificarea final -organizeaz echipa de lucru n vederea desfurrii bunei funcionri
9.
Reglarea frecvenei i a puterii reactive. Reglarea tensiunii i puetrii
- expunere; -demonstraie practic;

-conversaie;
10.
Aspecte economice ; punerea n funciune a SRH
- expunere; -demonstraie practic;

-conversaie;
11.
Probleme de regimuri de exploatare, ntreinere, reparaii n instalaiile de automatizare
-expunere; problematizare; demonstraie
LEGISLATIA MUNCII
Structura competentelor
A. De cunoastere - precizeaza principalele acte normative care reglementeaza activitatile de legislatie a muncii - prezinta principalele tipuri de contracte de munca cu toate subcapitolele aferente - analizeaza metodele de evaluare a personalului muncitor si a personalului cu studii - descrie cele mai importante grupe de munca din unitate - enumera tipurile de concedii de care poate beneficia personalul unitatii - explica modul de acces in initate - prezinta obligatiile conducerii si ale salariatilor - prezinta relatiile intre sindicat si conducerea unitatii; intre sindicat si salariati B. De executie - completeaza principalele tipuri de formulare utilizate - completeaza o foaie colectiva de prezenta - intocmeste un raport lunar privind numarul de absente, de ore suplimentare - verifica periodic locurile de munca - participa periodic la instructaje privind legislatia muncii C. Sociale - constientizeaza importanta cunoasterii si respectarii normelor din legislatia muncii - respecta prevederile regulamentului de ordine interioara - poarta discutii despre necesitatea cunoasterii si respectarii legislatiei munci
STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI
Nr. Continutul tematic crt. 1. 1 Contractul colectiv de munca 1.1 Dispozitii generale 1.2 Timpul de lucru si odihna 1.3 Salarizarea si alte drepturi salariale. 1.4 Conditii de munca.Protectia muncii. 1.5 Masuri de protectie sociala 1.6 Munca si protectia femeilor si a tinerilor 1.7 Incheierea, executarea, modificarea si incetarea C.I.M. 1.8 Pregatirea 1.9 Drepturi, imunitati sindicale.Comunicare interna 1.10 Obligatiile partilor 1.11 Conflicte de muunca 1.12 Dispozitii finale. Anexe. 2. 2. Sistemul de salarizare 2.1 Generalitati 2.2 Grupe diferite de salariati
7
Metodologie Forme de activitate/Metode - conversatie, observatie dirijata, documentatie - fise de lucru, formulare tip - evaluare prin itemuri obiecitivi
Criterii de peformanta - defineste tipurile de contracte de munca; - enumera tipurile de salarizare utilizate in functie de munca prestata; - descrie modalitatile de protectie a femeilor si tinerilor; - prezinta formularele tip utilizate
- conversatia, observatie dirijata, studiu de caz
- defineste notiunea de grila de salarizare, sporuri, prime - enumera grupele de salariati
2.3 Evaluarea personalului muncitor 2.4. Evaluare personalului cu studii medii, superioare 2.5 Contestatii
- fise de evaluare - evaluare prin itemuri obiectivi
- prezinta tipurile de evaluare ale muncitorilor si a celor cu studii medii/superioare
3. Timpul de munca si odihna 3.1 Program normal de lucru 3.2 Inregistrarea accesului 3.3 Pontarea orelor de lucru 3.5 Program de lucru in ture 3.6 Ore suplimentare 3.7 Concediu de odihna 3.8 Concediu medical 3.9 Alte concedii(maternitate, ingrijire copil) 3.10 Stagiu militar 3.11 Invoire cu plata 3.12 Invoire fara plata 3.13 Absente nemotivate 4. Servicii 4.1 Dispensar medical 4.2 Cantine 4.3 Fond de Protectie Sociala 5. Regulament de ordine interioara 5.1 Generalitati 5.2 Obligatiile conducerii
8
- conversatie, observatie, studiu de caz - fise de lucru - fise de evaluare - evaluare prin itemuri obiectivi
- descrie principalele tipuri de programe de munca: normal, redus, in ture. - enumerara tipurile de concedii care se pot acorda salariatilor - descrie tipurile de invoiri de care pot beneficia salariatii - prezinta formularele tip utilizate
- conversatie, observatie dirijata - evaluare prin itemuri obiectivi - conversatie, observatie dirijata - fise de evaluare
- descrie principalele tipuri de servicii - prezinta formularele tip utilizate - descrie modul de acces in intreprindere a salariatilor si vizitatorilor
5.3 5.4 5.5 5.6 5.7 5.8
Accesul in companie Timp de lucru. Timp de odihna. Locuri de munca in schimburi Plata orelor suplimentare Salariiile Invoiri cu plata.Invoiri fara plata
- fise de lucru
- prezinta obligatiile salariatilor - enumera tipurile de invoiri de care pot beneficia salariatii - descrie obligatiile conducerii unitatii
10
DISCIPLINA: PSIHOLOGIA MUNCII INTRODUCERE
Predarea psihologiei muncii n coala de maitri deschide celor ce o studiaz perspective noi de cunoatere a fiinei umane, de nelegere i explicare a personalitii n noul context social i cultural. Cu largi posibiliti de aplicare n domeniul activitii fundamentale a omului, munca, psihologia aduce contribuii reale ale omului n analiza, ntr-o viziune modern, a sistemului om-main-mediu cu finaliti precise n creterea productivitii muncii. Adresndu-se cursanilor colii postliceale de maitri, disciplina prevazut pentru anul doi de studiu i propune familiarizarea acestora cu principalele direcii de aplicare a problematicii psihologiei muncii ct mai aproape de specificul activitii maistrului. Aplicaiile practice pe parcursul desfurrii cursului trebuie s nsoeasc temele teoretice, ele fiind adaptate la specificul profesional al colii. In interiorul acestei discipline au fost incluse i unele elemente de socialogie industrial care completeaz pregtirea viitorului maistru n domeniul tiinelor socio-umane. Distribuirea orelor n interiorul celor trei pri din care este alctuit actuala program (psihologie general, psihologia muncii, sociologie industrial) poate fi apreciat de ctre conductorul de curs, cu recomandarea ca spaiul cel mai extins s fie acordat temelor de psihologie a muncii.
11
STRUCTURA I ORGANIZAREA CONINUTURILOR LA DISCIPLINA PSIHOLOGIA MUNCII METODOLOGIE Forme de Metode activitate 1.Obiectul i problematica psihologiei: Instruire Conversaie -definirea psihologiei teoretic Problemati-ramurile psihologiei zare 2. Elemente de psihologie general Instruire Conversaie -specificul psihicului uman teoretic Problemati-funciile psihicului zare -personalitatea (structura personalitii, Studiu de cunoaterea personalitii) caz 3. Psihologia muncii Instruire Conversaie -specificul psihologiei muncii teoretic Problemati-analiza psihologic a activitii i a locului de zare munc Studiu de -principiile generale ale activitii de formare i caz selecie profesional -ambiana psihologic a muncii -motivarea muncii proiect -problema conducerii i a stilului de conducere -analiza psihologic a cauzelor incidentelor i accidentelor profesionale -creativitatea tehnic i organizaional 4. Elemente de sociologie industrial Instruire Expunerea -obiectul i problematica sociologiei industriale teoretic Conversaia CONINUT TEMATIC CRITERII DE EVALUARE Definete psihologia ca tiin Recunoate ramurile psihologiei dup domenii Enumer funciile psihicului Identific metodele decunoatere a personalitii Recunoate structura personalitii umane Analizeaz optimizarea activitii la locurile de munc Identific factorii de stimulare a creativitii individuale i de grup Elaboreaz profilul psihologic al personalitii Valorizeaz propriul stil de conducere
OBIECTIVE S cunoasc problematica psihologiei i ramurile ei S identifice specificul psihicului uman S analizeze personalitatea ca sistem complex cu autoreglare
S analizeze particularitile activitilor de la locul de munc S analizeze exigenele psiho-fizice specifice diferitelor activiti profesionale S identifice aptitudinile necesare orientrii profesionale S analizeze fenomenele specifice micro grupurilor de munc: coeziunea, conflicte, climat, rezisten la schimbare i apariia subgrupurilor S identifice stilul de conducere S analizeze tipurile de societi industriale S identifice factorii dezvoltrii -studiul fenomenelor specifice societilor sociale industriale S identifice factorii de schimbare n Tipuri de societi: factorii dezvoltrii sociale; Instruire
Analizeaz factorii de schimbare i fenomenele sociologice n cadrul societii industriale Analizeaz factorii de schimbare
12
cadrul organizaiei industriale
organizaiile industriale (tipuri, dimensiuni); teoretic fenomene sociologice n cadrul societii industriale, populaia, industria i calitatea vieii.
i fenomenele sociologice n cadrul societii industriale
13
RECOMANDRI PRIVIND ACTIVITI DE NVARE: ORGANIZAREA SPAIULUI, ORGANIZAREA RESURSELOR, FORME DE EVALUARE Predarea disciplinei Psihologia muncii, se recomanda a fi realizata utiliznd preponderent metode active centrate pe elev. Plecand de la premisa ca situatiile in care apare confruntarea cu diverse elemente ale sistemului calitatii, profesorul isi va axa demersul didactic pornind de la exemplele ntlnite de fiecare elev la locul su de munc. Este benefic i pentru profesor valorificarea experienei dobndit n producie a elevilor, la diveri ageni economici. Se poate recurge, de asemenea, la centrarea instruirii pe o problema - vector de la care sa radieze aspectele teoretice de abordat si pe care sa se realizeze conexiunile si interrelationarile impuse de tema respectiva. Pe cat posibil acestea vor fi obtinute, prin aplicatii adecvat concepute, de la elevi - astfel, ei vor fi implicati major in propria formare continu, iar aceasta va fi motivata superior. Dintre metodele didactice recomandate, avnd n vedere vrsta adult a elevilor, fac parte: metoda proiectului - prin care se pot forma competentele care presupun investigari sistematice asupra unor teme impuse/alese si care simuleaza la scara activitatile pe care le va desfasura viitorul absolvent al colii de maitri. metoda studiului de caz - cu toate variantele sale cunoscute - permite formarea competentelor care presupun rezolvarea unor probleme pornind de la analiza unor date initiale, identificate si inregistrate in activitati concrete sau imaginate, in legatura cu o anumita tema si continuand cu depistarea solutiilor alternative si cu luarea unor decizii argumentate; metoda problematizarii presupune identificarea/ formularea unor probleme si o activitate complexa de documentare pentru rezolvarea ei in concordanta cu criterii prestabilite. Metoda permite implicarea elevului in ambele etape ale abordarii ei sau, dupa caz, doar in etapa determinarii solutiei. Se recomanda desfasurarea procesului instructiv conform strategiilor moderne (fise de lucru, fise de documentare, albume tematice, pliante, filme didactice etc. ) integrate, eventual, intr-un sistem multi - media, astfel incat interesul elevilor sa se mentina la cote inalte si sa fie realizat impactul dorit prin studierea acestei discipline. Pentru integrarea sistemica a cunostintelor dobandite, elevii pot fi evaluati, de exemplu, prin portofolii, eseuri libere sau structurate, referate tematice etc. astfel incat sa fie puse in evidenta si competentele sociale, mai ales cele de comunicare. 5. BIBLIOGRAFIE 1. Paul Popescu Neveanu s.a. Manual de psihologie pentru licee, EDP, Bucureti, 1999 2. D. Cristea Structurile psihosociale ale grupului i eficiena aciunii, Ed. Academiei, Bucureti, 1984 3. P.Pufan Psihologia muncii, Ed. Academiei, Bucureti, 1976 4. P. Pufan Psihologia muncii industriale, EDP, Bucureti, 1976 5. D. Cristea Compendiu i lucrri aplicative de psihologie industrial, EDP, 1991 14
DISCIPLINA: PSIHOLOGIA MUNCII INTRODUCERE
Predarea psihologiei muncii n coala de maitri deschide celor ce o studiaz perspective noi de cunoatere a fiinei umane, de nelegere i explicare a personalitii n noul context social i cultural. Cu largi posibiliti de aplicare n domeniul activitii fundamentale a omului, munca, psihologia aduce contribuii reale ale omului n analiza, ntr-o viziune modern, a sistemului om-main-mediu cu finaliti precise n creterea productivitii muncii. Adresndu-se cursanilor colii postliceale de maitri, disciplina prevazut pentru anul doi de studiu i propune familiarizarea acestora cu principalele direcii de aplicare a problematicii psihologiei muncii ct mai aproape de specificul activitii maistrului. Aplicaiile practice pe parcursul desfurrii cursului trebuie s nsoeasc temele teoretice, ele fiind adaptate la specificul profesional al colii. In interiorul acestei discipline au fost incluse i unele elemente de socialogie industrial care completeaz pregtirea viitorului maistru n domeniul tiinelor socio-umane. Distribuirea orelor n interiorul celor trei pri din care este alctuit actuala program (psihologie general, psihologia muncii, sociologie industrial) poate fi apreciat de ctre conductorul de curs, cu recomandarea ca spaiul cel mai extins s fie acordat temelor de psihologie a muncii.
15
STRUCTURA I ORGANIZAREA CONINUTURILOR LA DISCIPLINA PSIHOLOGIA MUNCII METODOLOGIE Forme de Metode activitate 1.Obiectul i problematica psihologiei: Instruire Conversaie -definirea psihologiei teoretic Problemati-ramurile psihologiei zare 2. Elemente de psihologie general Instruire Conversaie -specificul psihicului uman teoretic Problemati-funciile psihicului zare -personalitatea (structura personalitii, Studiu de cunoaterea personalitii) caz 3. Psihologia muncii Instruire Conversaie -specificul psihologiei muncii teoretic Problemati-analiza psihologic a activitii i a locului de zare munc Studiu de -principiile generale ale activitii de formare i caz selecie profesional -ambiana psihologic a muncii -motivarea muncii proiect -problema conducerii i a stilului de conducere -analiza psihologic a cauzelor incidentelor i accidentelor profesionale -creativitatea tehnic i organizaional 4. Elemente de sociologie industrial Instruire Expunerea -obiectul i problematica sociologiei industriale teoretic Conversaia CONINUT TEMATIC -studiul fenomenelor specifice 16 societilor CRITERII DE EVALUARE Definete psihologia ca tiin Recunoate ramurile psihologiei dup domenii Enumer funciile psihicului Identific metodele decunoatere a personalitii Recunoate structura personalitii umane Analizeaz optimizarea activitii la locurile de munc Identific factorii de stimulare a creativitii individuale i de grup Elaboreaz profilul psihologic al personalitii Valorizeaz propriul stil de conducere
OBIECTIVE S cunoasc problematica psihologiei i ramurile ei S identifice specificul psihicului uman S analizeze personalitatea ca sistem complex cu autoreglare S analizeze particularitile activitilor de la locul de munc S analizeze exigenele psiho-fizice specifice diferitelor activiti profesionale S identifice aptitudinile necesare orientrii profesionale S analizeze fenomenele specifice micro grupurilor de munc: coeziunea, conflicte, climat, rezisten la schimbare i apariia subgrupurilor S identifice stilul de conducere S analizeze tipurile de societi industriale S identifice factorii dezvoltrii
Analizeaz factorii de schimbare i fenomenele sociologice n cadrul societii industriale
sociale industriale S identifice factorii de schimbare n Tipuri de societi: factorii dezvoltrii sociale; Instruire cadrul organizaiei industriale organizaiile industriale (tipuri, dimensiuni); teoretic fenomene sociologice n cadrul societii industriale, populaia, industria i calitatea vieii.
Analizeaz factorii de schimbare i fenomenele sociologice n cadrul societii industriale
17
RECOMANDRI PRIVIND ACTIVITI DE NVARE: ORGANIZAREA SPAIULUI, ORGANIZAREA RESURSELOR, FORME DE EVALUARE Predarea disciplinei Psihologia muncii, se recomanda a fi realizata utiliznd preponderent metode active centrate pe elev. Plecand de la premisa ca situatiile in care apare confruntarea cu diverse elemente ale sistemului calitatii, profesorul isi va axa demersul didactic pornind de la exemplele ntlnite de fiecare elev la locul su de munc. Este benefic i pentru profesor valorificarea experienei dobndit n producie a elevilor, la diveri ageni economici. Se poate recurge, de asemenea, la centrarea instruirii pe o problema - vector de la care sa radieze aspectele teoretice de abordat si pe care sa se realizeze conexiunile si interrelationarile impuse de tema respectiva. Pe cat posibil acestea vor fi obtinute, prin aplicatii adecvat concepute, de la elevi - astfel, ei vor fi implicati major in propria formare continu, iar aceasta va fi motivata superior. Dintre metodele didactice recomandate, avnd n vedere vrsta adult a elevilor, fac parte: metoda proiectului - prin care se pot forma competentele care presupun investigari sistematice asupra unor teme impuse/alese si care simuleaza la scara activitatile pe care le va desfasura viitorul absolvent al colii de maitri. metoda studiului de caz - cu toate variantele sale cunoscute - permite formarea competentelor care presupun rezolvarea unor probleme pornind de la analiza unor date initiale, identificate si inregistrate in activitati concrete sau imaginate, in legatura cu o anumita tema si continuand cu depistarea solutiilor alternative si cu luarea unor decizii argumentate; metoda problematizarii presupune identificarea/ formularea unor probleme si o activitate complexa de documentare pentru rezolvarea ei in concordanta cu criterii prestabilite. Metoda permite implicarea elevului in ambele etape ale abordarii ei sau, dupa caz, doar in etapa determinarii solutiei. Se recomanda desfasurarea procesului instructiv conform strategiilor moderne (fise de lucru, fise de documentare, albume tematice, pliante, filme didactice etc. ) integrate, eventual, intr-un sistem multi - media, astfel incat interesul elevilor sa se mentina la cote inalte si sa fie realizat impactul dorit prin studierea acestei discipline. Pentru integrarea sistemica a cunostintelor dobandite, elevii pot fi evaluati, de exemplu, prin portofolii, eseuri libere sau structurate, referate tematice etc. astfel incat sa fie puse in evidenta si competentele sociale, mai ales cele de comunicare. 5. BIBLIOGRAFIE 6. Paul Popescu Neveanu s.a. Manual de psihologie pentru licee, EDP, Bucureti, 1999 7. D. Cristea Structurile psihosociale ale grupului i eficiena aciunii, Ed. Academiei, Bucureti, 1984 8. P.Pufan Psihologia muncii, Ed. Academiei, Bucureti, 1976 9. P. Pufan Psihologia muncii industriale, EDP, Bucureti, 1976 10. D. Cristea Compendiu i lucrri aplicative de psihologie industrial, EDP, 1991 18
Disciplina: Limba engleza aplicat
Introducere Cursurile se adreseaz elevilor de la coala de maitri, anul I . Deoarece nivelul de stpnire a unor aspecte funcionale ale limbii engleze este de regul sczut sub aspectul utilizrii adecvate a limbii n contexte socio-profesionale i tehnice, considerm c este util s oferim elevilor de la coala de maitri posibilitatea de a exersa deprinderi necesare pentru a-i crea competene de receptare, producere i comunicare n domeniul tehnic. Pentru aceasta au fost derivate din competene generale ale disciplinei noi competene specifice utilizrii limbii engleze tehnice i noi coninuturi pentru activiti cu un preponderent caracter comunicativ, practic aplicativ, pe baza unor materiale autentice. Acestea vor crea oportuniti de a exersa limba englez n contexte situaionale specializate realiste i i vor ajuta pe elevi s-i mbunteasc competene de utilizare practica a limbii n situaii de comunicare legate de domeniul specialitii. Competenele specifice vizeaz trsturile specifice ale registrului tehnic al limbii engleze. Receptarea mesajelor transmise oral sau n scris n diferite situaii de comunicare se realizeaz prin desprinderea ideilor eseniale din prezentri orale / conversaii n limbaj standard, pe teme de specialitate. i identificarea unor detalii specifice n mai multe texte de specialitate scrise, autentice, pentru a ndeplini o sarcin de lucru. Pentru aceasta se folosesc urmtoarel coninuturi: prezentri orale pe teme de specialitate, interviuri, rapoarte orale, rapoarte i referate scrise, fragmente de text de specialitate, documente din domeniul specialitii. Pentru producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare se vor avea n vedere coninuturi de tipul: raport oral/scris, descrieri de fenomene, procese, paragrafe, texte, documente pe teme de specialitate, texte funcionale de specialitate, formulare diverse pentru vizarea competenelor: producerea unui raport oral/scris asupra unei teme/proiect individual/de grup pe o tem de specialitate, prezentarea structurat, cu argumente, n scris sau oral, a unei opinii, poziii, idei, ipoteze legate de specialitate. Realizarea de interaciuni n comunicarea orala sau scris vizeaz urmtoarele funcii ale limbii: a confirma acordul/dezacordul, a cere repetarea unei replici/informaii, a face presupuneri, a susine cu argumente opinii personale. 19
De asemenea, elevii vor avea posibilitatea s-i dezvolte valori i atitudini privind universul spiritual i cultural tehnic anglo-saxon. Pentru elevii colii de maitri este important s obin astfel de competene pentru o mai uoar inserie socio-profesional i pentru accesul pe piaa muncii.
Disciplina: LIMBA ENGLEZA APLICATA
OBIECTIVELE SI MOTIVATIA
CONTINUT TEMATIC
METODE SI PROCEDEE
MIJLOACE SI MATERIALE DIDACTICE
CRITERII DE EVALUARE
Sa traduca unele texte de specialitate din engleza in romana si invers (cu ajutorul dicionarului) S transpun unele informaii de specialitate, din texte (audiate sau citite) n form grafic i invers S ia notie pe baza observrii unor procese sau a audierii unui text S transpun informaiile din notie sub form de text coerent, oral sau scris. - sa dialogheze cu persoane straine;
- simularea; Elemente de construcie a - exercitii auditive; comunicrii. Corespondena - expunere; timpurilor, exprimarea modalitii, - conversatia; elemnte de vocabular specializat - lectrura explicativa; - lectura independenta.
- culegere de texte; - dictionare si enciclopedii; - planse fotografice si desene; - reviste si carti de specialitate - texte referitoare la aspecte teoretice i practice ale specialitii
- foloseste dictionare; - traduce texte; - elaboreaza texte; - converseaza, pe baza vocabularului cunoscut
Conversatii - prezentarea, stabilirea de contact cu o
- conversatie; - dialog;
- carti, reviste de specialitate; - planse;
- stabileste relatii cu persoane straine, in functie de situatiile
20
- sa participe la conversatii - sa utilizeze vocabularul in cazul diferitelor activitati; - sa dialogheze in locuri publice; - sa intretina relatii interpersonale
persoana necunoscuta; - relatii interpersonale Activitati: - activitate zilnica; - convorbire telefonica; - la magazin; - la sediu de firma; - la spectacole; - la unitati de cazare; - in calatorii; - la sedii administrative
CONTINUT TEMATIC
- exercitii de aplicare
- prospecte
create - intocmeste programul activitatii zilnice individuale; - dialogheza in locuri publice in functie de specificul activitatii; - intretine relatii interpersonale
- conversatie dirijata; - descoperire
- carti, reviste de specialitate; - planse; - prospecte
OBIECTIVELE SI MOTIVATIA
METODE SI PROCEDEE
MIJLOACE SI MATERIALE DIDACTICE
CRITERII DE EVALUARE
- sa se prezinte; - sa prezinte pe altcineva; - sa puna si sa raspunda la intrebari; - sa scrie un CV atunci cand face o angajare - sa inteleaga termenii utilizati; - sa se faca inteles - sa descrie si sa dea detalii asupra unor profesiuni specifice domeniului; - sa conceapa o cerere de angajare si sa dea raspuns la o asemenea cerere - sa cunoasca terminologia tehnica de specialitate
Interviuri, CV: - interviu; - participare la discutii; - biografie scrisa Informatii personale: - familia; - relatii de familie Meserii si profesiuni: - oameni si meserii; - viitoarea meserie; - fisa postului Locul de munca: - masini si unelte; - aparatura;
- simulare; - problematizare; - studiu de caz; - interpretare de rol - problematizare; - simulare; - interpretare de rol
- casete audio si video; - folii; - diverse CV
- evalueaza CV-ul unui coleg
- casete audio si video; - folii
- realizeaza dialoguri situationale
- studiu de caz; - problematizarea; - conversatia dirijata - studiu de caz; - conversatia.
- afise; - planse; - prospecte - planse; - prospecte
Concepe o cerere de angajare pentru o anumita meserie Sa realizeze un dialog situational
21
- proces de productie; - materiale; - comenzi; - termeni de specialitate - sa redacteze scrisori catre persoane cu activitati diferite Corespondenta: - redactare scrisori - problematizare; - corespondenta; - studiu de caz. - carti, reviste de specialitate - redactare corespondentei in functie de activitate
22
Recomandri privind activitile de nvare i evaluare Se recomand utilizarea metodelor active care s mbine permanent elementele teoretice cu cele practice. La stabilirea obiectivelor se va ine cont de competenele specifice urmrite. Se utilizeaz texte de specialitate, prospecte, tiri i informaii din mass-media i documente din domeniul specialitii. Evaluarea se va realiza prin tehnici tradiionale i alternative: probe orale, scrise, observaii sistematice, proiecte, portofolii. Universul tematic va cuprinde descoperiri tiinifice i tehnice i texte referitoare la aspecte teoretice i practice ale specialitii.
Bibliografie
Dicionar tehnic E-R i R-E, Ed. Tehnic IAMI Iron Age Metalworking International, 1978-1986 Banta A et. Al., Limba Englez tiin i tehnic, EDP, Bucureti, 1981 Levitchi L., ndrumar pentru traductorii din limba englez, TUB, Bucureti, 1981 Lipnitsky A, The Melting of Cast Iron and Non-ferrous Allozy, peace Publishers, Moscow, 1975 Patrascu O, Translation Orientted Approach to Teaching EST, Galai, 1988
23

Maistru Termo Energetician

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Maistru Termo Energetician

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAIEI CERCETARII SI TINERETULUI COALA POSTLICEAL DE MAITRI

CURRICULUM PENTRU SPECIALIZAREA ,,MAISTRU TERMOENERGETICIAN

DROBETA TURNU SEVERIN 2004

INSPECTORATUL SCOLAR JUD.MEHEDINTI Insp. Spec.ing.G.Brehui

Tipul de pregatire I. Pregatire generala

Numar de ore Anul I Anul II 2 1 1 2 1 5 2 1 1 1 2 7 2 1 2 1 6 19 1 1 3 3 1 2 1 2 9 2 1 2 1 6 18

TURNU SEVERIN, 2004

PLAN DE NVMNT ANUL I

Specializarea : Maistru termoenergetician

Tipul de pregatire I. Pregatire generala

Ore/sapt Anul I Sem I Sem II 2 1 2 1 5 2 1 1 1 2 7 2 1 2 1 6 19 2 1 2 1 5 2 1 1 1 2 7 2 1 2 1 6 19 120

II. Pregatire de specialitate

III. Pregatire optionala

Organizarea modulelor Anul I

STRUCTURA I ORGANIZAREA CONINUTULUI Nr. crt.

-explicaia -conversaia -problematizarea -demonstraia -exerciiul -activitate individual

MODULUL 1: MANAGEMENTUL INTREPRINDERII SI PRODUCTIEI STRUCTURA COMPETENELOR

STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTINUTULUI Nr . Coninut tematic crt .

Metodologie Forme de activitate/Metode

- prezentare frontal; - dezbatere; - folii retroproiector i fie de lucru

PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI 2.1. Clasificri 2.2. Teorii alternative n management

MODALITI DE ABORDARE A INTREPRINDERILOR

4.1. 4.2. 4.3.

Abordarea morfologic Abordarea tipologic Abordarea sistemic Definire.

STRUCTURI DE ORGANIZARE I TEHNOLOGII DE ANALIZ

- prezentare frontal - discuii i joc de rol

- studiu de caz - analiza comparativ a surselor de informaie - formulare tipizate specifice

MEDIUL 8.1. 8.2.

Mediul intern Mediul extern

- prezentare frontal; - dezbatere; - folii retroproiector i fie de lucru

- prezentarea de materiale informative - discuii i exerciii - problematizare

- prezentarea frontal - discuii i exerciii - problematizare

13. 13. STUDII DE CAZ MINIPROIECT

- elaboreaz un miniproiect managerial, pentru o unitate de productie

STRUCTURA I ORGANIZAREA CONINUTULUI

Metodologie Forme de activitate/Metode -expunerea; -conversaia; -demonstraia; -descoperirea dirijat

Proprietile fizice i chimice ale metalelor i aliajelor

-demonstraia; -conversaia; -observaia dirijat

Metodologie Forme de activitate/Metode

-conversaia; -demonstraia; -activitatea de laborator.

Proprietile i ncercrile tehnologice ale metalelor i aliajelor

-demonstraia; -activitatea de laborator; -conversaia;

-tie s caracterizeze structura cristalin i s motiveze de ce aceasta apare n starea de agregare

Metodologie Forme de activitate/Metode -dialogul.

Constituenii struc turale materialelor metalice

demonstraia; -conversaia; -observaia dirijat

Diagrama de echilibru a aliajelor feroase

-expunerea; -demonstraia; -descoperirea

Metodologie Forme de activitate/Metode dirijat; -activitatea de laborator

Criterii de performan -recunoate la microscop constituenii structurali ai aliajelor feroase;

-expunerea; -demonstraia; -conversaia; -aplicaii practice; -activitate de laborator

-identific fontele dup simbolizare i structur; -precizeaz proprietile si ntrebuinrile fontelor

-expunerea; -demonstraia; -conversaia; -aplicaii practice; -activitate de laborator

-identific oelurile dup simbolizare i structur; -precizeaz proprietile si ntrebuinrile oelurilor

-Modificarea structurii i proprietilor aliajelor feroase prin deformri plastice:

Metodologie Forme de activitate/Metode -activitate de la

Criterii de performan plastic asupra proprietilor;

-expunerea; -demonstraia; conversaia; folosirea STAS-

Metodologie Forme de activitate/Metode urilor

Criterii de performan -recunoate procedeele de protejare a diferitelor materiale metalice

-expunerea; -conversaia; -demonstraia.

EVIDENTA CONTABILA PRIMARA

Expunerea Conversatia Exercitiul