GHQ-12

Citii cu atenie fiecare din cele 12 ntrebri ale chestionarului urmtor. Gndii-v bine nainte s rspundei. Punei un x n ptrelul corespunztor rspunsului dat. Va multumim! AFIRMAII N ULTIMA VREME: 1. Ai fost capabil s te concentrezi asupra a tot ceea ce faci? 2. Ai avut insomnii din cauza grijilor? 3. Ai simit c joci un rol util n desfurarea lucrurilor? 4. Te-ai simit capabil s iei decizii asupra unor evenimente? 5.Te-ai simit constant ncordat, tensionat? 6. Ai simit c nu poi nvinge dificultile? 7. Ai fost capabil s te bucuri de activitile tale de zi cu zi? 8. Ai fost capabil s faci fa problemelor care i s-au pus? 9. Te-ai simit nefericit i deprimat? 10. i-ai pierdut ncrederea n tine? 11. Te-ai gndit la tine ca la o persoan pierdut? 12. Te-ai considerat rezonabil fericit raportat la ultimele evenimente n ansamblul lor? Varsta: Genul: M / F
Mai mult ca de obicei La fel ca de obicei Mai puin dect de obicei Mult mai puin dect de obicei

INVENTARUL DE ASERTIVITATE AI
Autori : Eileen Gambrill si Cheryl Richey. Scop : Pentru a masura trei aspecte ale asertivitatatii. Descriere : Acesti patruzeci de itemi multilaterali masoara trei aspecte ale asertivitatii: discomfort cu asertivitate (DAI), probabilitatea raspunsului (RP) angajarii intr-un comportament asertiv, si identificarea situatiilor (IS) unde asertivitateea necesita imbunatatire. Pentru a calcula scorurile pe toate trei scalele, la fiecare item trebuie sa se raspunda de trei ori. Oricum, oricare din cele trei scoruri poate fi folosit. Masurarea poate fi folosita de asemenea pentru a caracteriza un client ca fiind asertiv ,nonasertiv, nerabdator anxios si nepasator. Aceasta tipologie este folositoare in selectarea unei interventii care se potriveste cel mai bine tipului de asertivitatee a clientului. In final, in itemii cunoasterii diferentelor asertivitatii, inventarul compara favorabil cu alte instrumente ale asertivitatii, existand o balanta intre comportamentele negative de asertivitate si cele pozitive. Norme : Datele normative sunt valabile pentru esantioanele de studenti ai colegiului din Barkeley si Seattle (N=608). Media scorurilor DAI, RP, si IS a fost 93.9, 103.8 si respectiv 10.1 Calcularea scorurilor : Scorurile DAI si scorurile RP reprezinta suma evaluarilor fiecarui

item din respectiva coloana. Scorul IS reprezinta totalul numarului de itemi incercuiti. Profilul clientului este determinat prin categorizarea scorurilor DAI si RP dupa cum urmeza: Scoruri RP Scoruri DAI >=96 <=95 <=104 nonasertiv nepasator >=105 nelinistit anxios asertiv

De exemplu, daca scorul DAI al unui client este mai mare sau egal cu 96 si scorul RP este mai mare sau egal cu 105, problema clientului poate fi considerata nonasertiva. Inventarul de asertivitate, poate de asemenea fi cotat ca reflectand 11 factori specifici situatiilor de discomfort (vezi prima referinta). Grad de incredere : Inventarul AI are o foarte buna stabilitate, cu corelatii test-retest de . 87 si .81 pentru scorurile DAI si respectiv RP. Datele privitoare la consistenta interna nu sunt valabile. Validitate : Suportul de validitate al inventarului AI este foarte puternic. Testele valide ale grupurilor cunoscute, ilustreaza ca scorurile disting intre probleme clinice si probleme normale. De asemenea, instrumentul este sensibil la schimbare, dupa cum demonstreaza diferentele dintre scorurile pre-terapie si post-terapie. Documentare : Gambrill, E.DRichey, C.A.(1975).Un Inventar de Asertuine folosit in evaluare si cercetare. Terapia comportamentului, 6.550-561. Instrument reprodus cu acordul lui Cheryl A. Richey. Valabilitate : Dr.Cheryl A. Richey, School of Social Work (JH-30), 4101 Strada 15 N.E., Universitatea din Washington, Seattle, WA 98195.

Instrumente pentru practica Instrumet de Asertivitate

Etapa 1 Multi oameni intalnesc dificultati cand trebuie sa rezolve situatii interpersonale care cer sa se autocaracterizeze in anumite situatii, de exemplu: sa refuze o cerere, o rugaminte sau o favoare. Va rog indicati gradul de discomfort sau anxietate in spatiul de la inceputul randului corespunzator fiecarei situatii de mai jos. Folositi urmatoarea scala pentru a indica gradul de discomfort: 1 = Deloc 2 = Putin 3 = Asa si asa 4 = Mult 5 = Foarte mult

Etapa 2 Apoi, reciteste lista si indica dupa fiecare item raspunsurile posibile in raport cu cele din situatia * De exemplu daca rareori iti ceri scuze cand gresesti, vei nota cu 4 spatiul de la sfarsitului itemului. Folositi scala urmatoare pentru a indica raspunsul posibil. 1 = Intotdeauna 2 = De obicei 3 = Cateodata 4 = Rar 5 = Niciodata

Etapa 3 Va rog indicati situatiile pe care v-ati dori mai mult sa le rezolvati incercuind numarul itemului.

*Nota: Este bine sa va evaluati nivelul discomfortului separat de raspunsurile posibile. Astfel se pot
influentta una pe cealalta. Pentru a preveni aceasta situatie puneti o bucata de hartie peste raspunsurile dvs. referitoare la gradul de discomfort in timp ce analizati situatia a doua oara pentru raspunsurile posibile.

Instrumente pentru adulti Gradul de discomfort ------------------------------------------------------------------------Situatie Raspuns probabil

----------

1.Refuzi rugamintea de a-ti imprumuta masina. ----------2.Complimentezi un prieten. ----------3.Ceri o favoare cuiva. ----------4.Rezist presiunii tentatiei de a face cumparaturi. ----------5.Imi cer scuze cand sunt vinovat. ----------6.Refuz o intalnire amicala sau o intalnire amoroasa. ----------7.Recunosc frica si cer consideratie. ----------8.Spun unei persoane cu care am o relatie intima cand face sau spune ceva care ma deranjeaza. --------------------9.Cer o marire de salariu. ----------10.Admit ignoranta in anumite situatii.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

----------11.Refuz o rugaminte de a imprumuta bani. ----------12.Pun intrebari personale. --------------------13.Infrunt un prieten vorbaret. ----------14.Cer critici oneste. ----------15.Incep o conversatie cu un necunoscut. ----------16.Complimentez o persoana cu care am o relatie romantica sau de care sunt interesat. ----------17.Cer o intalnire de afaceri sau o intalnire romantica cu o persoana. ----------18.Cererea initiala pentru intalnire a fost refuzata. Adresez mai tarziu o noua cerere persoanei respective? ----------19.Recunosc confuzia asupra punctului in discutie si cer lamuriri. ----------20.Solicit un job. ----------21.Intreb daca am suparat pe cineva. ----------22.Spun cuiva ca il plac (pe el sau pe ea). ----------23.Cer serviciile asteptate cand acestea nu exista, de exemplu intr-un restaurant ----------24.Discut deschis cu o persoana care imi critica comportamentul. ----------25.Returnez produsele stricate intr-un magazin sau restaurant. ----------26.Exprim o opinie care difera de cea a persoanei cu care vorbesc. ----------27.Rezist avansurilor sexuale cand nu ma intereseaza. ----------28.Spun unei persoane cand simt ca a facut ceva nedrept pentru mine. ----------29.Accept o intalnire sentimentala. ----------30.Spun cuiva vesti bune despre mine. ----------31.Rezist tentatiei de a bea. ----------32.Rezist la revendicarea nedreapta a unei persoane. ----------33.Renunt la un job. ----------34.Rezist tentatiei de a fuma. ----------35.Discut deschis cu o persoana care critica munca mea. ----------36.Cer returnarea unui obiect returnat. ----------37.Primesc complimente.

----------------------------

----------38.Continui sa vorbesc cu cineva care nu este de acord cu mine . ----------39.Spun unui prieten sau unui coleg cand spune sau face ceva care ma deranjeaza. ----------40.Spun unei prsoane care ma deranjeaza intr-o situatie publica sa inceteze. -----------

Inventar de autoevaluare pentru training asertiv Prezentm n continuare un instrument de evaluare a gradului de saturaie n asertivitate a propriului nostru comportament. Cei doi autori, E. GAMBRILL i C. RICHEY (1975) apud M. RDAN (1992, p.180-185) au denumit instrumentul Inventar de autoevaluare pentru training asertiv pentru c acesta poate sta la baza unui program individual de dezvoltarea abilitilor asertive. Pentru msurarea gradului de asertivitate al comportamentului, autorii instrumentului au recurs, pe de o parte, la identificarea gradului de agitaie emoional de la nivelul subiectului provocat de diferite situaii tensionante, i pe de alt parte, estimarea probabilitii ca subiectul s acioneze ca n respectivele situaii. Menionm faptul c acest instrument nu a fost validat pe populaia romneasc. Stabilii gradul de agitaie emoional provocat de fiecare din situaiile enumerate, apreciind procentul de emoii interferente pe care l simii n momentul respectiv (disconfort, anxietate, fric, mnie, vinovie etc.) i notai cu 1 2 3 4 5 Deloc Un procent mic Un procent destul de mare Un procent mare Un procent foarte mare

Parcurgei apoi lista pentru a doua oar i apreciai probabilitatea de a aciona ca n situaiile descrise, pentru dumneavoastr, notnd cu 1 2 3 4 5 Nu fac niciodat Fac rareori Fac cam jumtate din timp Fac de obicei Fac ntotdeauna

La sfrit totalizai separat punctele pentru cei doi indicatori (gradul de agitaie emoional i probabilitatea de a aciona) i urmrii n care din categoriile de mai jos se ncadreaz comprtamentul dumneavoastr.
Gradul de agitaie Situaia Probabilitat ea de a aciona

1. Refuzai o solicitare a de mprumuta magnetofonul dumneavoastr

2. Facei un compliment unui prieten 3. Solicitai pe cineva s v fac un serviciu 4. Rezistai presiunilor unui vnztor care vrea s v determine s cumprai ceva 5. V cerei scuze cnd ai greit 6. Refuzai o ntlnire persoanl sau una profesional solicitat de cineva 7. Admitei c v este fric i cerei s fii neles 8. Spunei unei persoane cu care suntei n relaii de intimitate cnd v supr, prin ceea ce face sau spune 9. Cerei recuperri dac lucrai ore suplimentare 10. V admitei ignorana ntr-un anumit domeniu 11. Refuzai o solicitare de a mprumuta bani 12. Punei ntrebri referitoare la viaa personal 13. Expediai un prieten vorbre 14. Cerei s fii criticat n mod constructiv 15. Iniiai o conversaie cu un strin 16. Facei un compliment unei persoane care v place sau cu care suntei ntr-o relaie sentimental 17. Cerei o ntlnire profesional sau personal cuiva 18. Cererea dumneavoastr iniial pentru o ntlnire este refuzat i solicitai din nou, aceeai persoan, alt dat 19. Admitei c ai neles greit ceva ntr-o discuie i ntrebai dac vi se poate explica 20. Solicitai un post 21. ntrebai dac ai suprat pe cineva 22. Spunei cuiva c l (o) placei 23. Cerei serviciul cuvenit, cnd acesta nu vi se face, de exemplu, ntr-un restaurant 24. Discutai n mod deschis cu o persoan critica pe care v-a fcut-o 25. napoiai, ntr-un magazin, marfa defect 26. V exprimai o opinie care difer de cea a persoanei cu care discutai 27. Rezistai unor propuneri sau provocri cu caracter erotic, cnd nu suntei interesat() 28. Spunei unei persoane cnd simii c a fcut ceva nedrept fa de dumneavoastr 29. Acceptai o ntlnire
Gradul de agitaie Situaia Probabilitat ea de a aciona

30. Spunei cuiva veti bune dumneavoastr 31. Rezistai insistenelor de a bea

despre

185)

32. Rezistai cnd o persoan important v cere ceva nedrept 33. Prsii un post 34. Rezistai presiunilor de a v schimba atitudinea 35. Discutai n mod deschis cu o persoan critica pe care a adus-o lucrrii dumneavoastr 36. Cerei s vi se napoieze lucruri pe care le-ai dat cu mprumut 37. Primii complimente 38. Continuai s stai de vorb cu cineva care nu este de acord cu dumneavoastr 39. Spunei unui prieten, sau cuiva care lucreaz cu dumneavoastr, cnd spune sau face ceva care v supr 40. Spunei unei persoane care v enerveaz s nceteze, n public Sursa: E. GAMBRILL i C. RICHEY (1975) apud M. RDAN (1992, p.180-

A. Tipul neasertiv gradul de agitaie este mai mare dect probabilitatea de a aciona. V comportai predominant neasertiv pentru c nu reuii s facei fa emoiilor i s v reducei gradul de agitaie. Acestea v copleesc i v mpiedic s acionai n contextul respectiv. B. Tipul indiferent grad redus de agitaie emoional i probabilitate mic de aciune n majoritatea situaiilor. Suntei genul de persoan care, n general, nu dorete s-i schimbe comportamentul pentru a fi mai asertiv. S-ar putea s facei confuzii ntre asertivitate i comportamentul agresiv, sau s avei un sistem de convingeri neadecvate, de tip iraional, care s v mpiedice s v recunoatei drepturile personale sau pe cele ale celorlali. ncercai s v gndii mai mult la motivele pentru care v comportai ntr-un anumit fel, n diverse situaii concrete. C. Tipul agitat grad mare de agitaie emoional i probabilitate mare de aciune. Dei v comportai asertiv, suntei anxios sau tensionat emoional. Dac aceast agitaie emoional apare, mai ales, sub forma mniei sau suprrii, devine indicator pentru un comportament cu note agresive. Pentru a face fa emoiilor perturbatoare trebuie s ncercai s v schimbai n primul rnd convingerile, s nvai s recunoatei, n diferite situaii, senzaiile vegetative care sunt semnalele strilor afective neplcute i s le determinai cauzele, apoi s le contracarai prin mesaje interioare raionale constructive. D. Tipul asertiv, echilibrat msura probabilitii de aciune depete gradul de agitaie emoional. Emoiile nu v perturb modul constant de aciune. Reuii fr dificultate s comunicai celor din jur ceea ce v deranjeaz fr a acumula tensiune n plan psihic.

STIMA DE SINE

Sunt doua component de baza ale stimei de sine, si acestea sunt : increderea in sine si iubirea de sine. Le ai este foarte bine ; nu le ai mai ai de invatat. Iubirea de sine este un element de baza in structura stimei de sine ; ea este o dragoste neconditionata pentru sine, o experienta intima ce evolueaza din instinct si trebuinte de baza. Ca sentiment, iubirea de sine exista la toti oamenii, chiar si la cei nedreptatiti de viata ; din aceasta iubire de sine apar resursele care ne permit sa rezistam si sa facem fata esecului, si care, impreuna cu increderea in sine, ne dau stima de sine, respectul, atat de necesare pentru a infrunta viata. Increderea in sine se refera la increderea pe care noi o avem in capacitatile noastre : de a gandi si actiona, de a face fata evenimentelor si provocarilor vietii, de a alege si a lua decizii pe baza propriilor abilitati si insusiri psiho-fizice. Daca avem incredere in aceste capacitati, in timp, ele se transforma in convingere, care poate lua forme extreme: de incredere sau neincredere in sine. Astfel, trebuie sa stabilim exact care sunt adevaratele probleme care pot afecta increderea, respectul si stima de sine ; in viata adevarata problema nu esti tu, ci relatiile pe care le ai cu lumea exterioara, iar acestea pot fi imbunatatite. Cum sa facem asta ? Nu trebuie sa cautam sa schimbam sau sa controlam situatii, pareri sau oameni care nu se pot schimba ; trebuie doar sa nu ne lasam influentati de acestea sau afectati de parerea lor. Sa acceptam responsabilitatea de a face schimbari in viata noastra, educand felul in care relationam, succesul profesional si gestionarea emotiilor. Nu trebuie sa luam in tragic esecul ; orice greseala este o oportunitate de a invata. Fii competitiv doar cu tine si nu pentru a dovedi ceva, altora. Fii ambitios, realist si optimist, viseaza visele tale, nu pe ale altora ; fixeaza jaloane in drumul catre scopul propus. Fii pozitiv, nu te gandi la ce crezi tu ca nu se poate, ci la ceea ce se poate. Nu te gandi la ce nu vrei, ci la ce vrei. Investeste in dezvoltarea personala, e cea mai buna investitie. Anturajul este vital in evolutia ta, alege-l cu grija ! Urmand acestea vei capata incredere in tine. Ceea ce ati citit pana acum va poate duce cu gandul la un oarecare sablon, dar veti observa in continuare ca lucrurile nu sunt chiar atat de neutre si ca nimic din ceea ce facem nu urmareste neaparat un traseu prestabilit. CUM DOBANDIM STIMA DE SINE Trebuie sa acceptam cu totii un adevar cert : stima de sine este foarte importanta si un nivel ridicat al acesteia ne poate ajuta sa realizam mult mai multe in viata. Pentru dobandirea stimei de sine sau a imbunatatirii acesteia, trebuie sa facem cativa pasi, si anume: sa invatam sa ne simtim bine in pielea noastra ; putem face asta zabovind asupra lucrurilor pozitive pe care le facem, iar nu a celor negative. Daca ne oprim asupra celor negative, sa incercam a gasi modalitati de a le inlatura, remedii nu scuze. Mai putem sa ne simtitm bine, cand ne ingrijim de felul in care aratam; ceilalti vor observa si ei cu siguranta. Sa ne cultivam hobby-urile, pentru ca vom avea un tonus mai bun. Sa fim fermi cu cei care incearca sa ne intimideze; sa facem asta cu calm si fermitate si ne vom simti mai bine. Sa acceptam eventuale complimente, sa nu le ignoram sau contrazicem ; trebuie sa acceptam aprecierile, daca simtim ca sunt sincere. Sa ne facem iubiti pentru ceea ce suntem, prin onestitate si sinceritate. Sa ne stabilim clar barierele personale, nelasand pe altii sa ne vorbeasca urat sau sa ne supere.

Sunt si lucruri pe care nu trebuie sa le facem, si anume : sa nu asteptam ca altii sa ne invete cum sa traim; numai noi putem face asta. Sa nu ne neglijam interesele, ajutand pe altii sa faca ceva ce pot face singuri. Sa nu ne comparam mereu cu cei din jur, caci astfel vom gasi mereu motive sa ne consideram inferiori. Sa nu ne dorim mereu lucruri care nu ne sunt la indemana sau pe care evident nu le putem avea, caci vom ajunge sa nu pretuim ceea ce avem deja nu ne sabotam singuri succesele sau sa le minimalizam, spunand a fost o intamplare sau am avut noroc. Sa nu ne temem sa fim sinceri si deschisi. Si, mai ales, atunci cand avem un esec, suntem furiosi si frustrate, sentimente provenite dintr-un nivel scazut al stimei de sine, sa nu ne refugiem in alcool, drog, mancare, sex sau shoping. Si cateva imperative : A te simti sanatos, optimist si impacat cu tine insuti nu este un lux, ci o necesitate. Trebuie sa invatati ca Nimeni nu ne poate face sa ne simtim inferiori fara acceptul nostru ( Eleanor Roosevelt ) ; nu acceptati asa ceva.

Trebuie sa ne fixam obiective personale. Trebuie sa acceptam critica ; ea poate fi un lucru pozitiv si constructiv, daca vine din partea cuiva care ne respecta. Trebuie sa acceptam ca putem gresi, putem avea esecuri ; important este cum ne raportam la ele, cum trecem peste ele si ce invatam din ele. Trebuie sa formulam gandurile despre noi la modul afirmativ, nu negativ. Nu vom spune nu fac nimic bun ci uneori mai gresesc. Trebuie sa traim in prezent, sa ne bucuram de clipa de fata; trecutul a trecut, viitorul va veni. Si, nu in ultimul rand Trebuie sa ganditi in mod pozitiv.

SA NE AMINTIM Cine are stima de sine, are incredere in propria valoare. Sa ne amintim de cateva personalitati care, au dovedit ca, impotriva circumstantelor vietii, impotriva ingustimii vederilor celorlalti, avand incredere in sine, au reusit. Cand s-au prezentat la o casa de productie, cunoscuta trupa The Beatles, au fost refuzati pe motiv ca nu ne place cum suna si, oricum, epoca chitarelor a trecut Au renuntat ? Nu, si iata, au facut epoca, ei cu muzica lor. Despre Thomas Edison s-a spus la scoala ca este prea prost ca sa invete ceva si el a descoperit becul, dupa mii de incercari nereusite ! Ce sa mai spunem despre Michael Jordan, astazi cel mai bun baschetbalist, care, in copilarie, a fost dat afara din echipa de baschet a scolii ?! Sau Abraham Lincoln, cel de al 16-lea presedinte american, care a condus tara in timpul celei mai mari crize interne, razboiul civil, si care, inainte de a fi ales, a suferit numeroase incercari ale sortii : i-a murit logodnica, a dat faliment de doua ori, a avut o depresie puternica si a fost invins in alegeri de 8 ori ! Iata un om care s-a stimat pe sine si cu incredere a depasit totul, ajungand in cea mai inalta functie in statul american. Va amintiti de fabulosul Walt Disney, intemeietorul studiourilor de film cu acelasi nume ? Imaginatia sa a creat o minunatie de filme animate, iar in trecut fusese concediat de la un ziar, pe motiv ca nu are imaginatie ! Daca numai despre acestia ne amintim, putem vedea ce rol important joaca dragostea si increderea de sine, pe scurt, stima de sine. SCALA ROSENBERG Exista un instrument prin care se poate evalua, relativ usor, stima de sine ; este un instrument orientativ, dar care poate fi un bun inceput pentru a afla nivelul actual al stimei de sine. Sa mai spunem ca : Stima de sine cu un nivel ridicat se asociaza cu trasaturi, ca : intuitia, creativitatea, independent, flexibilitatea, capacitatea de a ne recunoaste si indrepta greselile, gandirea pozitiva. Stima de sine cu un nivel scazut se asociaza cu negarea realitatii, reactii defensive, teama de nou si necunoscut, comportament anxios si ostil, gandire negativa. Scala Rosenberg este o scal format din 10 afirmaii. Notati acordul conform optiunilor dvs., alegand una

dintre acestea : Acord puternic, Acord moderat, Dezacord puternic, Dezacord moderat si punctajul aferent.

Calculati totalul raspunsurilor dvs. Scorurile posibile obinute variaz intre 10 i 40. Scoruri : - intre 10-20 indica un nivel redus al stimei de sine; - intre 20-30 indica un nivel mediu al stimei de sine; - intre 30-40 indica un nivel ridicat al stimei de sine.