Sunteți pe pagina 1din 41

Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea Cadastru Geodezie si Construcii


Catedra Constructii si Mecanica Structurilor
Memoriu tehnic
la proiectul de curs
Discilpina: Beton armat
Tema: Alcatuirea elementelor planseului cu placi si grinzi
din beton armat a halelor industriale etajate
Elaborat st. gr. CIC-054 Chiriac N.
Verificat l.s.E.
Chisinau 2007
1.Alc tuirea planeului
Date iniiale:
1.Dimensiunle cladirii in plan dintre axe:
Lungimea -L
1
= 70 m;
Latimea -L
2
= 26.4 m;
2.Inaltimea etajului(de la etaj la etaj)
H
et
= 3.73m;
3.Sarcina utila (temporara) normata pe planseu
V
n
= 7.074kN/m
2
;
4.Rezistenta de calcul a solului fundatiei
R
f
= 368kPa
Pentru determinarea prealabila a numarului de deschideri ale grinzilor principale (in directia transversala
a cladirii) si ale celor secundare (in directia longitudinala), prealabil admitem valoarea deschiderii
grinzii principale l
2
=7.0m, iar ale celor secundare,respectiv l
1
=6.0m.
Prin urmare,numarul necesar de deschideri ale grinzilor principale va fi
4000 771 . 3
7
4 . 243026
2
2
2

l
L
n

Numarul de deschideri poate fi doar un numar intreg n
2
=4 deschideri.
Trebuie de mentionat ca numarul deschiderii trebuie sa asigure lungimea grinzii principale in intervalul
6 8 m si ca deschiderile intermediare pot fi cu circa 5 10% mai mari decit cele marginale.
Prealabil valoarea medie a deschiderii grinzii principale intermediare poate fi
cm
L
l 6 . 6
4
4 . 26
4
2
2

cm
L
l 947 . 6
8 . 3
4 . 26
8 . 3
2
2

Adoptam l
2
=670cm, l
2ext
=cm
In directia longitudinala,tinind cont de recomandarile expuse mai sus,vor fi
1
n
deschideri
5 . 10
600
6300
1
1
1

l
L
n

Numarul de deschideri poate fi doar un numar intreg n
1
=10 deschideri.
Prealabil valoarea medie a deschiderii nominale ale grinzii secundare va fi
cm
n
L
l 630
10
6300
1
2
1

cm
L
l 9 . 642
8 . 9
6300
8 . 9
2
1

l
1
=640cm
l
1ext
=[L
1
-(n
1
-2)l
sb2
]/2=[6300-(10-2)640]/2=590cm
L
1
=8l
1
+2l
1ext
=8640+2590=6300cm
Numarul necesar de grinzi secundare (latimea placilor) in directia transversale a cladirii (in dependenta
de valoarea sarcinei normate
2
10 /
n
V kN m ) il determinam prin admiderea nominala a placii l
sl
=210cm.

Atunci numarul optimal de placi in partea intermediara a grinzilor principale va fi
3
210
630
2

sl
mb
sl
l
l
n
In rezultatl dimensionarii planseului au fost obtinute:
1.Deschiderea nominala a grinzii principale:
Intermediara -
.2
600
mb
l cm
Marginala -
2. .1
600
ext mb
l l cm
2
2.Deschidera nominala a grinzilor secundare:
Intermediara -
.2
600
sb
l cm
Marginala -
1. .1
600
ext sb
l l cm

3.Latimea(deschiderea )nominala a placilor,adica distanta dintre axele grinzilor secundare:
Intermediara -
.2
200
sl
l cm
Marginala -
. .1
200
sl ext sl
l l cm

2.Alctuirea ,Calculul i Dimensionare plcii Planeului
Pentru calculul plcii convenional tiem din planeu o fi cu o lime de 100 cm, perpendiculara la
grinzile secundare.
Aceasta fisie grinda continua are sectiunea transversala dreptungiulara cu dimensiunile
Inaltimea-
0.
200
8
25 25
I sl
sl f
l
h h cm
Latimea - 100 b cm
2.1Determinarea deschiderii de calcul a plcii.
Lungimea de calcul a deschiderii placii .(fig.2.3),ca atare este egala cu distanta dintre articulatiele
reazemului acesteia.Pentru deschidera concreata ,aceasta va fie gala cu:
1)pentru deschiderea marginala (prima si ultima)
- distanta de la centrul de reazem a placii pe perrete pina la muchia laterala a grinzii secundare

0, 1 ,1
12 30
200 20 171
2 2 2 2
sl sb
sl sl
C b
l l C cm + ; (2.1)
C=20cm- distanta de la axa peretelui exterior pina la marginea lui laterala
C
sl
= 12 cm lungimea de reazem pe perete;
b
sb
limea sectiunii grinzii secundare.

2)pentru deschidera intermediare(a doua,a treia si altele)
- distanta dintre fetele laterale ale grinzilor secundare
0, 2 0, 3 0, 2
2* 2*30
200 170
2 2
sb
sl sl sl
b
l l l cm ; (2.2)
Fig 2.3 Schema placii si deschiderilor ei de calcul
Inaltimea sectiunii grinzii secundare
0 .2
1 1 600 600
40 75;
8 15 8 15
sb sb
h l
_ _


, ,
60
sb
h cm
Latimea grinzii secundare va fi:
0.5* 0.5*60 30
sb sb
b h cm
Prin urmare,dimensiunile prealabile ale sectiunii grinzii secundare sunt
x 60x30
sb sb
h b
cm
3
Atunci deschiderile de calcul ale placii vor fi:
1)pentru deschideri marginale formula (2.1)

0, 1 ,1
12 30
200 20 171
2 2 2 2
sl sb
sl sl
C b
l l C cm + ;
2)pentru deschideri intermediare
0, 2 0, 3 0, 2
2* 2*30
200 170
2 2
sb
sl sl sl
b
l l l cm
2.2 Determinarea sarcinii
Lund n consideraie c pentru calcul am luat o fie cu limea de 1m, atunci valoarea
sarcina pe 1m de lungime a acestei fisii va fi egala cu valoarea sarcinii pe 1m
2
al acestui planseu.
Reiesind din recomandarile anterioare grosimea placii
8.0
I
f
h cm
Valoarea sarcinilor normate si de calcul pe 1 m
2
al planseului sunt prezentate in tabel 2.1.


Denumirea sarcinii Valoarea N
normat m
2
Coeficient de
siguran f

Valoarea de calcul
N/m
2
Permanenta
1. Masa proprie a plcii

'
f
h
=0.08*25000
2000 1,1 2200
2. Strat de mortar de nivelare
* 0.02*19000
380 1,3 494
3.Masa pardoselei din plci de
ceramic 400 1,1 440
Sarcina permanent sumar g
n
=2780 - g = 3124
Temporara V
n
=10000 1,2 12000
Totala P=g+V
n
12780 15134
De scurt durata V
sh
1500 1.2 1800
Sumara de lunga durata
P-V
sh
12780-
1500=11280 -
15134-1800=13334
2.3Determinarea eforturilor de calcul din plac
In dependenta de gradul de inportanta a cladirii,eforturile de calcul care vor fi folosite la calculul si
dimensionarea elementelor structurii de rezistenta vor fi modificate prin multiplicarea sarcinelor
determinante pentru astfel de calcule cu un coeficient de siguranta

n
,care reflecta gradul de
importanta a cladirilor.Majoritatea cladirilor industriale si civile se considera obesnuite,adica de gradul
II dupa importanta. Coeficient de siguranta a cldirii de gradul II,

n
= 0,95;
Tinind seama de cele expuse,valoarea sarcinei de calcul pe planseu va fi
2 2
15134 0, 95 14377.3 / 11, 095 /
tab n
P P N m kN m ;
Valoarea momentelor ncovoitoare n plac determin cu urmtoarele formule:
- pentru prima i ultima deschidere i primul i primul reazem intermediar.

2
2
0, 1
,1
14377.3 1, 71
3821.87 3.8
11 11
sl
sl
Pl
M N m kN m

;

2
2
0, 2
,2
14377.3 1.7
2596.89 * 2.6 *
16 16
sl
sl
Pl
M N m kN m

;
2.4Materiale pentru plac
4
Pentru plac folosim beton de clasa B-15 cu urmtoarele caracteristici de calcul:

MPa R
b b
65 , 7 95 , 0 5 , 8 5 , 8
2

;(comprimare)

9 , 0
2

b

- coeficientul condiiilor de lucru a betonului.



MPa R
b bt
675 , 0 9 , 0 75 , 0 75 , 0
2

(intindere)
Placa se reazem cu plase din srm din clasa Bp-I care are rezistena de calcul R
s
( 5 mm ) = 365
MPa.

2.5Determinarea ariei necesare a armturii planei
Deoarece pentru calculul plcii am luat o fie cu limea de 100 cm, placa se calculeaz ca un element
cu seciunea dreptunghiular cu limea b
sl
=100cm, i nlimea h
sl
= h
j
=8 cm.
Fig 2.4 Sectiunea de calcul a placii

Aria necesar a armturii de rezistenta se determina in ordinea urmatoare:
Prealabil,determinam valoarea coeficientului tabular
0



,
0, 2
0,
sl i
i
b sl sl
M
R b h


; (2.3)
unde:
, sl i
M
-Este valoarea momentului de incovoiere in sectiunea examinata ,N*cm;
b
R
-Rezistenta de calcul a betonului(v.pct.2.4);
sl
b
-Inaltimea de calcul a fisiei(placii),
100
sl
b cm
;
0,sl
h
-Inaltimea efectiva (de calcul) a placii,cm

0,
8 1.5 6.5
2
sl
sl sl s sl s
d
h h a h a cm ;
unde:
s
a
-grosimea stratului de acoperire a armaturii,care conform normativelor trebuie sa
fie nu mai mic 10 mm pentru placi cu grosimea de pina la 100 mm
sl
d
-diametrul armaturii de rezistenta.In calcule este neglijat fiind o valoare relative mica.
Pentru valoarea obtinuta a coeficientului
0

din anexa3,se determina (prin interpolare) valoarea


inaltimii relative a zonei comprimate a betonului

si bratul relativ al eforturilor interne de calcul

Inaltimea relativa a zonei comprimate a betonului -

trebuie san u depaseasca valoarea inaltimii


relative limita a zonei comprimate a betonului -
R


R
<
(2.4)
Valoarea inaltimii relative limita a zonei comprimate a betonului -
R

se determina cu relatia
1 1
500 1,1
R
s
R

_
+

,
(2.5)
unde:
0.85 0.008*
b
R
-caracteristica zonei comprimate a betonului
s
R
-rezistenta de calcul a armaturii(v.pct 2.4)
Daca condiytia (2.4) se respecta,aceasta inseamna ca nu necesara armature de calcul in zona
comprimata si, deci, armarea va fi simpla.
Dupa verificarea conditiei (2.4) se detremina aria armaturii de rezistenta necesara pentru preluarea
eforturilor din zona intinsa.Aria acestei armature se determina cu formula
,
0,
sl
S
s sl
M
A
R h


(2.6)
Calculele sunt urmatoarele :
5
Pentru deschiderile marginale si primul reazem intermesiar,valoarea maxima a momentului incovoitor
3.8 *
sl
M kN m
5
,
0, 2 2
0,
3.8*10
0.117
7.65*100*6.5 *100
sl i
i
b sl sl
M
R b h


Pentru
0,
0.117
i

din aneaxa (prin interpolare),determinam
0,133
;
0, 932


0.122 0.113
(0.117 0.113) 0.94 0.932
0.935 0.94

0.113 0.94 0.13


0.117 x x
0.122 0.113
(0.117 0.113) 0.13 0.133
0.14 0.13

0.122 0.935 0.14


Valoarea nlimii relative limite a zonei comprimate a betonului
R

(v.formula(2.5)) pentru
0.85 0.008* 0.85 0.008*7.65 0.782
b
R

0, 782
0, 647
360 0, 782
1 1 1 1
500 1,1 500 1,1
R
s
R


_ _
+ +

, ,
;

782 , 0 65 , 7 008 , 0 85 , 0 008 , 0
b
R a
Si ,deci, conditia (2.4)
0,133 0, 647
R
<<
se respecta .
Asadar,placa este armata simplu si aria armaturii intinse necesare pentru preluarea eforturilor maximale
va fi egala cu
5
,1 2
, ,1
0,
3,8 10
1.74
0, 932*360*100*6.5
sl
S Sl
s sl
M
A cm
R h


;
In deschiderile si pe rezemele intermediare valoarea maxima a momentului de incovoiere
,2
2.6 *
sl
M kN m
si deci
5
,2
0,2 2 2
0,
2.6 10
0, 08
7, 65(100) 100 6.5
sl
b sl sl
M
R b h




Din anexa
133 , 0
2 , 0

3 obtinem
0, 942
;
0, 089
;


0.086 0.077
(0.08 0.07) 0.96 0.942
0.955 0.96

0.077 0.96 0.08


0.08 x x
0.086 0.077
(0.08 0.07) 0.08 0.089
0.09 0.08

0.086 0.955 0.09


Conditia (2.4) se respecta
0, 089 0, 647
R
<<
si deci aria necesara a armaturii intinse de
rezistenta va fi :

5
,2 2
,2
0,
2.6 10
1,17
0, 942 360(100) 6.5
sl
sl
s sl
M
A cm
R h



;
2.6Armarea plcii
Din anexa 2 alegem plasa de baza pentru A
s,2
.
6

% 8 , 4 % 100
87 , 1
87 , 1 96 , 1
%


; (pasul 100)
% 05 , 4 % 100
48 , 1
48 , 1 96 , 1
%


( 3, pasul 50)
n legtur c suprapunerea este prea mare lum plase individuale:
n
bare
= 8 cu 5;
12
8
1000

mm
S
- pasul
Aria necesara 1,87-1,42=0,45
Lum pasul individual mai optimal
Plasa:
L B
BpI
BpI
Pl

300 3
50 5
;

3
, 1 m P
- limea plasei (1,5-3)
Lum plasa cu armatura transversal d=3 pasul 150.
600/3 = 200 = B;

2
5 125
200 5500
3 300
Bp I
Pl
Bp I


;
3.Alcatuirea ,Calculul i dimensionarea grinzii secundare
Pentru calculul grinzii convenional examinm din planeu o fie de-a lungul cldirii cu grinda
secundar n centru i limea acestei fii egale cu distana dintre axele grinzilor secundare
,2 sl
l
.
Prealabil dimensiunile grinzii 60 ; 30 ; 8
I
sl sl f
h cm b cm h cm
,2
I
f sl
b l
Astfel se obtine o grinda cu sectiunea T ,reazemele careia sunt peretii exteriori si grinzile principale.(fig
3.1)
Fig .3.1 Sectiunea transversala a grinzii secundare
3.1Determinarea deschiderilor de calcul
Deschiderea de calcul a grinzii secundare,in general,este egala cu distanta dintre articulatiele
reazemelor acesteia ,iar la concret (fig 3.2) va fi egala:
1) pentru deschiderile marginale(prima si ultima):
-cu distanta de la centru reazemului grinzii pe perete pina la muchia laterala a grinzii pricipale
0, 1 1
,
2 2
sb mb
sb sb
C b
l l C + (3.1)
aici
25
sb
C cm
-este lungimea de reazem a grinzii pe perete

mb
b
- latimea nervurii grinzii principale
C -vezi pct.2.1(C=20cm)
2)pentru a doua si celelalte deschideri intermediare
- cu distanta dintre fetele laterale ale grinzii principale
7
0, 2 2
2
,
2
mb
sb sb
b
l l (3.2)
Asadar,pentru determinarea deschiderilor de calcul ale grinzii secundare continui(pnc.3.1 si 3.2)
trebuie sa stim latimea grinzii principale.
Din conditii contructive
.2
1 1
*
8 15
mb mb
h l
_


,
.Prealabil admitem
.2
600
60
10 10
mb
mb
l
h cm .Apoi
dupa aceleasi conditii constructive ,admitem ca latimea grinzii principale
0.4* 0.4*60 25
mb mb
b h cm
.Dimensiunile acestei grinzi sunt:
25 ; 60
mb mb
b cm h cm
Prin urmare,deschiderile de calcul ale grinzii secundare vor fi:
1)in prima si ultima deschidere conform formulei(3.1)

0, 1 1
25 25
600 20 560 ;
2 2 2 2
sb mb
sb sb
C b
l l C cm + +
2)in deschiderile intermediare,conform formulei(3.2)

0, 2 2
2 25
600 2* 575 ;
2 2
mb
sb sb
b
l l cm

3.2Determinarea sarcinilor
Tinint de faptul ca pentru grinzii secundare conventional se separa o fisie de planseu (fig3.1)
,precum si de gradul de importanta a cladirii proiectate (asfel de cladiri fac parte din clasa a doua ,
0.95
n

),valoarea de calcul a sarcinelor uniforme distribuite (repartizate) pe un metru de lungime a
grinziii va fi alcatuita din sarcina care actioneaza pe
2
1m a planseului (
, . .2.2, .2.1. P g v v pct tab +
)
multplicata la latimea acestei fisii
.2 sl
l
si de la actiunea masei proprii a nervurii grinzii secundare.Suma
respectiva,cum s-a mentionat mai sus,trebuie mutiplicata cu coeficientul ce tine cont de gradul de
importanta a cladirii
0.95
n

.
Asadar , sarcina total de calcul pe un metru lungime este:
.2
( * ( ) )*
(15.134*2 (0.4 0.08)*0.2*25*1.1)*0.95 28.92 /
I
sb sl sb f sb b f n
P P l h h b
kN m
+
+
Unde:
b

- este masa proprie a unui de nervura a grinzii;



3 3 3
2500 / 25000 / 25 /
b
kg m N m kN m
f

- coeficientul de siguranta egal cu 1.1 pentru actiuni de la masa proprie a constructielor din
beton armat;
15.134 (tab2.1) P
200 (din pct I)
sl
l cm
40 (din pct 2.1)
sb
h cm
8 (din pct 3.0)
I
f
h cm
20 (din pct.2.1)
b
b cm
8
Valoarea de calcul ale sarcinii temporare( utile )
sb
V
si a celor permanente
sb
g
alcatuesc
sarcina totala,care actioneaza pe un metro lungime a grinzii secundare.Tinind cont de clasa de
importanta a cladirii proiectate
0.95
n

,
sb
V
si
sb
g
vor fi:

,2 ,2
* * ( )* * (1.8 10.2)*2*0.95 22.8 /
sb sl n sh l sl n
V V l V V l kN m + +

1800
sh
V
;
12000 1800 10200
l
V
28, 92 22.8 6.12 /
sb sb sb
g P V kN m
3.3. Determinarea valorilor de calcul ale momentelor ncovoietoare i
ale forelor tietoare.(Trasarea deagramwlor infasuratoare)
Calculele sectiunilor grinzilor continui,adica a grinzilor cu mai multe deschideri,se efectuiaza
pentru valori ,aximale ale momentelor incovoitoare pozitive sau negative,precum si pentru cele maxime
ale fortelor taetoare .Totodata,sarcinele utile,fiind temporare,pot sa lipseasca in unele deschideri.Prin
urmare eforturile de raspundere ale grinzii vor fi variabile,atingin valori maxime si minime.
Diagramele care grafic prezinta limita valorilor eventualelor eforturi de raspuns a grinzii la
actiunea sarcinelor se numesc Diagrame infasuratoare ale momentelor incovoitoare,ale fortelor
taetoare(transversale) sau ale fortelor normale.
Pentru trasarea diagramelor infasuratoare a momentelor incovoitoare,fiecare din deschiderile
examinate (prima,a doua si a treia) se divizeaza in 5 sectoare egale,marcind totodata sectiunile dintre
aceste sectoare.De asemenea,vor fi marcate si sectiunile in care momentele incovoitoare din cimp este
maximal.Valorile limita ale momentelor incovoitoare in fiecare din aceste sctiuni marcate se determina
cu formula:
2
, , ,
2
, , , 0 ,
) (
j i sb o ij ij j i sb sb sb ij ij sb
l P l V g M +
(3.3)
Unde:
sb
V
si
0, , , sb i j
l
(v.pct.3.2 si 3.1)
Raportul
22.8
3.72 4.0
6.12
sb
sb
V
g

Valorile de calcul ale coeficientilr
ij

si ale momentelor incovoitoare


, sb ij
M
,care sunt necesare pentru
trasarea diagramei infasuratoare a momentelor incovoitoare,precum si pentru calculul rezistentei grinzii
secundare in sectiunile normale ale acesteia sunt prezentate in tab.3.1

Tabelul 3.1
Valorile de calcul ale momentelor ncovoietoare n seciunile caracteristice ale grinzii secundare.
D
e
s
c
h
i
d
e
r
e
a
S
e
c

i
u
n
e
a
Distana de la
reazem pn la
seciune
Valoarea P
sb
l
0,sb,i
kNm
Coeficienii j i,

Moment.ncov.
M
sb,ij
, kNm
max min max min
I 0
1
2
2

3
4
5
0
0,2l
0
=1,12
0,4l
0
=2,24
0,425l
0
=2,38
0,6l
0
=3,36
0,8l
0
=4,48
1,0l
0
=5,6
O
28,925,6
2
=
=906,93
0
0,065
0,09
0,09
0,075
0,02
-0,075
0
-
-
-
0,004
-0,027
-0,080
0
58,95
81,62
81,62
68,02
18,14
-68,02
0
-
-
-
-3,63
-24,49
-72,55
II 5
6
7
7

8
9
10
0
0,2l
0
=1,15
0,4l
0
=2,3
0,5l
0
=2,875
0,6l
0
=3,45
0,8l
0
=4,6
1,0l
0
=5,75
28,925,75
2
=
=956,17
-0,075
0,009
0,053
0,060
0,058
0,021
-0,054
-0,080
-0,038
-0,018
-0,014
-0,014
-0,026
-0,0625
-71,71
8,60
50,67
57,37
55,45
20,07
-51,63
-76,49
-36,33
-17,21
-13,38
-13,38
-24,86
-59,76
9
III 10
11
12
12

13
14
15
0
0,2l
0
=1,15
0,4l
0
=2,3
0,5l
0
=2,875
0,6l
0
=3,45
0,8l
0
=4,6
1,0l
0
=5,75
28,925,75
2
=
=956,17
-0,054
0,024
0,0625
0,0625
0,0620
0,021
-0,060
-0,0625
-0,023
-0,008
-0,007
-0,009
-0,036
-0,0625
-51,63
22,94
59,76
59,76
59,28
20,08
-57,37
-59,76
-21,99
-7,64
-6,69
-8,60
-34,42
-59,76
Valorile maxime ale forelor tietoare n seciunile din preajma reazemelor respective sunt:
1.Pe reazemul marginal pe perete(fig.3.3,sectiunea 0):
0
0, 4 0, 4 28.92 5, 6 64.78
b
Q P kN
2.Pe primul reazem intermediar n seciunea din deschiderea marginal:

0, 6 0, 6 28.92 5, 60 97.17
lef sb
Q P kN
3.Pe primul reazem intermediar n seciunea deschiderii a dou,precum i pe celelalte reazeme
intermediare:

2,
0, 5 0, 5 28.92 5, 750 83.145
rig sb
Q P kN
3.4Materiale utilizate pentru grinda secundar.
Grinda secundar ca i planeul este fabricat din beton B-15:
R
b
= 8,5 MPa; R
bt
= 0,75 MPa;
R
b
= 7,65 MPa (
9 , 0
2

b

); R
bt
= 0,675 MPa.
Pentru armatura clasa A-III R
s
= 365 MPa;
A-I R
s
= 225 MPa;
R
sw
= 175 MPa.
Pentru armatura din srm Bp I ( 5 mm ) R
s
= 360 MPa.
3.5Definitivarea dimensiunilor seciunii transversale ale grinzii
secundare.
Valoare maximala a momentelor incovoitoare M
max
= M
10
=59.76 kNm,iar cea maximala a fortei
taietoare Q
max
= Q
l.ef
= 97.17 kN.
nlimea efectiv a seciunii grinzii se recomand sa fie determinata cu formula:

5
' max
0
59.76*10
1,8 1,8 35.57
7, 65(100) 20
sb
b sb
M
h cm
R b


in care:
b
sb
= 20;b
sb
limea seciunii grinzii secundare,admisa si adoptata anterior (v.pct.2.1).
nlimea total a grinzii:
'
0
35, 57 2, 0 37, 57
sb sb s
h h a + +
unde:
s
a
-este distanta de la centru armaturii de rezistenta,pina la cea mai intinsa fibra
a sectiunii care depinde de grosimea stratului de acoperire(protectie) a armaturii si de
amplasarea acesteia.
h
sb
=40 cm;
Pentru verificarea h
sb

b
sb
verificm rezistena ei la aciunea forei tietoare maximale.
sb sb b b w
h b R Q
0 1 1 max
3 , 0 <
1 b

- coeficient ce ine cont de influena armturii transversale


(etrierilor);

1 w

- coeficient ce ine cont de rezistena biaxial a betonului.


3 , 1 5 1
1
< +
sw w

;
0 , 1
1

w

;
10

9235 , 0 65 , 7 01 , 0 1 01 , 0 1
1

b b
R
;

0
0,
40 3.5 36.5
40 2 38
sb sb s
I
sb sb s
h h a cm
h h a cm


h
0sb
= 37cm;
Rezistena limit a fiilor nclinate ale grinzii:

1 1 0
0, 3 0, 3 1, 0 0, 9235 7, 65(100) 20 37 154.718
w b b sb sb
Q R b h kN
;
Prin urmare condiia se satisface:
Q
max
= 97.17 kN <154.718 kN
h
sb

b
sb
=40

20 cm
3.6.1 Determinarea ariei necesare a armturii longitudinale de rezisten n deschideri.
Dimensiunile grinzii sunt:

'
8
f sl
h h cm
; h
sb
= 40 cm; b
sb
= 20 cm.
l
sl,2
= 171 cm;
0. .2
575
sb
l cm

Raportul
8
0, 02 0,1
40
sl
sb
h
h

a)
'
,2
200
f sl
b l cm
Deoarece aceasta valoare este mai mica
0,
575
20 211.66
3 3
sb
sb
l
b cm + +
Adoptm:
'
,2
200
f sl
b l cm
.
3.6.1.1. Calculul ariei necesare a armturii longitudinale de rezisten
Valoarea maximal a momentului ncovoietor n prima i ultima deschidere:

I
ext 2
M =M 81.62 kNm

5
M 76.49 kNm

I
7
M 57.37 kNm

10
M 51.63
kNm

I
12
M 59.76 kNm
Momentul incovoitor preluat de talpa comprimata a grinzii conform formulei
' ' ' '
0,
( 0.5* ) 7, 65(100) 200 8*(37 0.5*8) 40392000
f b f f sb f
M R b h h h Ncm
;

'
8162000 40392000
ext f
M Ncm M Ncm <
;
Axa grinzii trece prin talpa grinzii. Aria armturii longitudinale se determin ca pentru un element cu
seciunea dreptunghiular: h
sb

I
f
b

40

200 cm.
Valoarea coeficientului tabular
0i

:

5
2
2 2 0.2
0,
81.62*10
0, 04
7, 65 (100) 200 36.5
I
I
I
b f sb
M
R b h


11
Determinm
R

:
646 , 0
1 , 1
782 , 0
1
500
365
1
782 , 0
1 , 1
1
500
1

,
_

,
_

s
R
R
;
782 , 0 65 , 7 008 , 0 85 , 0 008 , 0 85 , 0
b
R
0, 04 0, 646
R
<
;
Dupa
0.2
0, 04
I

din anexa 3 alegem
0, 04
si
0.98
5
2 2
0,
81.62*10
6.25
0.98 365(100) 36.5
I
S
S sl
M
A cm
R h


La alegerea numarului de bare si a diametrelor acestora se recomanda de luat in vedere urmatoarele
exigente ce tin de alcatuirea si fabricarea grinzilor:
1)diametrul armaturii longitudinale de rezistenta in carcase poate fi in limitele de la 12 pina la
36mm;
2)grinzile cu latimea de pina la 150mm se armeaza cu o carcasa(fig.3.5a),iar cele cu latimea de la
150 pina la 350mm cu 2 carcase.Cele mai late de 350mm- cu 3carcase(v.fig.3.5c);
Fig.3.5 Schema de armare longitudinala a grinzilor
3)in fiecare carcasa plana,armature de rezistenta poate fi dint-o bara,doua sau in cazuri
execeptionale,cel mult cu trei bare(fig.3.6).
4)numarul de bare si diametrul acestora sau combinarea de diameter se admite in asa mod,ca
supraarmarea sectiuniiginzii( % + ) san u depaseasca 10-15%,iar armarea redusa ( % + )-5%.
Pentru armare cu doua carcase din anexa 5 admitem 4 bare 14 mm,
2
6.16
real
s
A cm ;
% 1.4% 5% <
5
12
2 2 0.12
0,
59.76*10
0, 029
7, 65 (100) 200 36.5
I
I
I
b f sb
M
R b h


Dupa
0.12
0, 029
I

din anexa 3 alegem
0, 029
si
0.986
5
2 12
0,
59.76*10
4.55
0.986 365(100) 36.5
I
S
S sl
M
A cm
R h


Dup anexa 5 admitem 1 18+1 16
2
4 64
real
s
A cm , ;
% 1 9% 10% + < ,
3.6.2.1 Calculul ariei necesare a armturii de rezisten pe primul reazem
intermediar.
Valoarea maximal a momentului ncovoietor pe primul reazem intermediar.
M
max
= M
5
= (72.55+76.49)/2=74.52 kNm
nlimea efectiv (util a grinzii pe reazeme):

' '
0, ,1
40 2 38
sb sb s
h h a cm
Atunci coeficientul tabular va fi:
12

5
max
0,1 2 2
0,
74.52 10
0, 337
7, 65(100) 20 38
b sb sl
M
R b h




;
Dup anexa 3
0
0, 337
, lum
0, 430
;
0, 785
;

0, 430 0, 646
R
<
- nu e nevoie de armatura de calcul din zona comprimat.
Aria armturii:

5
2 max
,sup,
0,
74.52 10
6.93
360 38 0, 785(100)
s l
s sb
M
A A cm
R h



;

2
,sup
.2
6.93
1, 73
(2 ) 2*2.0
s
l
sl
A
A cm
l

;
1.
2
sup , ,
42 , 1 cm A
real
s l

cu barelor transversale
2
s

3mm, armare redus este de 17%, distana ntre


bare mm S 50
'
2
;
2.
2
, ,sup
1, 31
real
l s
A cm
cu barelor transversale 5mm, suprapunerea este de 13%, distana ntre bare
2
150 S mm
;
Pentru armarea grinzilor secundare pe primul reazem intermediar se recomand dou plase:

sup.1 sup
3 300
x
5 150
Bp I
P B L
BpI

;

3.6.2.2. Calculul ariei necesare a armturii de rezisten pe reazemele
intermediare.
Valoarea maximal a momentelor ncovoietoare pe al doilea reazem intermediar al grinzii i pe alte
reazeme centrate.
M
max
=M
10
= 59.76 *10
5
Ncm;
Coeficientul tabular:

5
max
0,2 2 2
0,
59.76 10
0, 27
7, 65(100) 20 38
b sb sl
M
R b h




;
Din anexa 3 pentru 0.27
0, 330
;
0, 835

0, 330 0, 646
R
<
- nu e necesar armatura de calcul n zona comprimat.
Aria armturii ntinse:

5
2 max
,sup,2
0,
59.76 10
5.2
360 (100) 38 0,835
s s
s sb
M
A A cm
R h




2
,sup,2
5.2
1.3
(2 2.0)
sl
A cm

Din anexa 4 admitem dou variante de plas:


1.
2
,sup,2
1.26
real
s
A cm
cu barelor transversale 4mm, distana ntre bare
2
100 % 3.0% 5% S mm <
;
2.
2
,sup,2
1.42
real
s
A cm
cu barelor transversale 5mm, distana ntre bare
2
150 S mm

% 9 2% , .
Aici se pot adopta dou plase de marca:
sup.2 sup
3 300
x
5 150
Bp I
P B L
BpI

;
3.7.Calculul grinzii secundare la rezisten n seciunile nclinate de la aciunea forei tietoare.
Fisuri nclinate nu apar dac valoarea forei maximale tietoare de calcul
max
Q
de la aciunea
ncrcturii pe grind nu depete valoarea forei tietoare
b
Q
la care pot aprea fisuri nclinate:

b
Q Q <
max
.
13
Fora tietoare de calcul la care se consider c pot aprea fisuri nclinate se poate determina cu
formula:
sb sb bt b n b
h b R Q
, 0 3
) 1 ( +
;

k
b

3

coeficient empiric pentru grinzi din beton


6 , 0
3

b

;

k
n

coeficient ine cont de influena forelor axiale asupra forelor de
forfecare.
.
, si ( v.pct.3.4 si 3.5)
bt sb o sb
R b h
3.7.2Calculul grinzii secundare la rezistena n seciunea nclinate n deschiderile marginale.
Fora tietoare maximal n deschiderile marginale (prima i ultima).
Q
max
= Q
l,lef
=Q
grig
= 97.17 kN = 97170 N
Fora tietoare de calcul

3 0,
(1 ) 0,6 (1+0) *0,675(100)* 20 * 36.5=29565
b n b bt sb sb
Q R b h +
N
Q
b
= 29565N <Q
max
= 97170 N
Intensitatea minimal a eforturilor, care trebuie asigurat de armatura transversal, pe o unitate de
lungime a grinzii.

.min 3
(1 ) / 2 0,6 (1+0,20+0) 0,675(100) 20 / 2=486N/cm
sw b f n bt sb
q R b + +

( )
0. 0.
0, 75 3*
0.75( )
0.75*[(3*8 20) 20]*8
0.20
* * 20*36.5
I
I
f sb sb
f sb
f
sb sb sb sb
h b b
b b
b h b h

1
+

+
]

;
M
b
momentul de ncovoiere al forelor de forfecare preluate de beton din zona comprimat n raport
cu axa normal la planul de ncovoiere i care trece prin reazem.

2
, 0 2
) 1 (
sb sb bt n f b b
h b R M + +
;

k
b

2

coeficient empiric pentru beton obinuit = 2,0


M
b
= 2(1+0,20) 0,675(100) 2036.5
2
= 4316490 Ncm;

1
2 2 4316490 289, 20 70664
b b
Q M q N
Q
b1
-este forta taietoare conventionala preluata de betonul din zona comprimata.
q- este valoarea de calcul a sarcinii uniforme distribuite,care actioneaza pe grinda.
(v.pct.3.2)q=P
sb
=28.92kN/m
1
max
70664
117773 97170
0, 6 0, 6
b
Q
N Q N >
;
Valoarea q
sw
se va determina:

( )
2
2 2
max 1 97170 70664
258 /
4 4 4316490
b
sw
b
Q Q
q N cm
M

;

max 1
,min
0
97170 70664
363 /
2 2 36.5
b
sw
sb
Q Q
q N cm
h

;
Asadar. In sectiunile inclinate ale deschiderilor marginale ale grinzilor secundare continui
intensitatea eforturilor uniforme distribuite din armatura
sw
q
trebuie sa fie nu mai mica de 486 N/cm si
de 363 N/cm363 / > 258 / N cm N cm .In continuare vom dmite In calcul
486 /
sw
q N cm
Din condiiile de sudabilitate a armaturii longitudinale cu diametrul
14
sl
d mm
(vezi.pct.3.6.1.1,
2
I
M ) din anexa 6 admitem armturii transversale
6
sw
d mm
de clasa A-I (vezi.pct. 3.4) sau
5
sw
d mm

-I
p
B
Din anexa 5 luam aria unei bare a armaturii transversale - A
sw
=0,283 cm
2
(pentru
6
sw
d mm
).
n deschiderile marginale ale grinzii secundare sunt proiectate cte dou carcase plane, deci:
A
sw
= 20,283 =0,566cm
2
, atunci pasul etrierilor va fi:
14

,min
175(100) 0, 566
20.4
486
w sw
sw
R A
S cm
q


;
unde:
w
R
-rezistenta de calcul a armaturii transversale (v.pct. 3.4)

*
sw w swI
A n A
- aria armaturii transversale instalate in nervura grinzii ce depinde de numarul
carcaselor -
w
n
,instalate in sectiune(v.fig. 3.5b).

swI
A
- aria armaturii transversale a unei etriere,
2
cm

sw
q
-efortul(forta taietoare ) preluata de etrieri pe o unitate de lungime ,N/cm
Pasul maximal admisibil al etrierilor:
max
2
, 0 4
max
) 1 (
Q
h b R
S
sb sb b n t b
+ +


;
5 , 1
4

b

(coeficient empiric pentru beton obesuit );


2
max
1, 5(1 0, 2 0) 0, 675(100) 20 36.5
33.3
97170
S cm
+ +
;
Distanta dintre etrieri din conditii de alcatuire sau de armare constructiva S
con
se recomada sa fie:
1)in zonele de linga reazeme (egale cu 1/4 din deschiderea de calcul a grinzii la actiunea
sarcinii uniform distribuite):
- 150
2
sb
con
h
S mm pentru grinzi cu inaltimea sectiunii
450mm
sb
h
- 500
3
sb
con
h
S mm pentru grinzi cu inaltimea sectiunii
450mm
sb
h >
2) in zona centrala a grinzii (egala cu 1/2 din deschidere)
-
3
500
4
sb
con
h
S mm indiferent de valoarea
sb
h
.
1)
40
20
2 2
sb
con
h
S cm ,dar nu mai mare de 15cm.
Asadar, definitiv in preajma reazemului pasul etrierilor(se recomanda sa fie multiplu la 25mm) admitem
valoarea minimala egal cu 15 cm.
2)In zona centrala a deschiderilor marginale ale grinzelor secundare pasul etrierilor va fi
3
*40 30 50 .
4
m
S cm cm
_
<

,
3.7.3Calculul grinzilor secundare la rezisten n seciunile nclinate n
deschiderile centrale.
Q
max
=Q
i,rig
= 83.145 kN = 83145 N

3 0, max
0, 6(1 ) 0, 6(1 0) 0, 675 (100) 20 36.5 29565 83145
b n b bt sb sb
Q R b h N Q N + + <
Deci armatura transversal trebuie calculat. Din condiiile de sudabilitate a armturii
longitudinale(in deschiderea a doua
14
s
d
(
12
I
M )), armatura etrierilor de clasa A-I poate fi de
6
sw
d mm
,iar cea de clasa
-I
p
B
respctiv de 5mm.

2
, 0 2
) 1 (
sb sb bt n f b b
h b R M + +

M
b
= 2(1+0,20) 0,675(100) 2036.5
2
= 4316490 Ncm;
1
2 2 4316490 289, 20 70664
b b
Q M q N

1
max
70664
117773 97170
0, 6 0, 6
b
Q
N Q N >

( )
2
2 2
max 1 83145 70664
111 /
4 4 4316490
b
sw
b
Q Q
q N cm
M

15

max 1
,min
0
83145 70664
171 /
2 2 36.5
b
sw
sb
Q Q
q N cm
h


.min 3
(1 ) / 2 0,6 (1+0,20+0) 0,675(100) 20 / 2=486N/cm
sw b f n bt sb
q R b + +
Deoarece valoarea intensitatii minime a eforturilor,care este necesara sa fie asigurata de etriere in
sectiunea inclinata pe o unitate de lungime a grinzii sa fie 486N, atunci pasul etrierilor din conditia
rezistentei lor va fi :

,min
175(100) 0, 566
20.4
486
w sw
sw
R A
S cm
q


(aceiasi ca si in deschiderile marginale )
Pasul maximal admisibil al etrierilor:
max
2
, 0 4
max
) 1 (
Q
h b R
S
sb sb b n t b
+ +


;
5 , 1
4

b

(coeficient empiric pentru beton obesuit );


2
max
1, 5(1 0, 2 0) 0, 675(100) 20 36.5
33.3
97170
S cm
+ +
;
Iar in conditii constructive
40
20 15
2 2
sb
con
h
S cm cm >
Atunci definitiv in preajma reazemului pe o distanta de 0.25*l
sb.i
pasul etrierilor(se recomanda sa
fie multiplu la 25mm) S se adopta 15 cm.
In zona centrala a deschiderilor marginale ale grinzelor secundare pasul etrierilor va fi
3
*40 30 50 .
4
m
S cm cm
_
<

,
3.8Alctuirea (armarea) grinzii secundare.
Valoarea momentelor negative rezonabile
n deschiderea a doua la distana de 0,25l
01
de la primul reazem intermediar.
1.
'
0,25 6 6 7
0, 25( ) 36.33 0, 25( 36.33 ( 17.21)) 31.55 / M M M M kN m
;
2. n deschiderea a doua la distana 0,25 lor de la reazem din stnga (de la al doilea reazem
intermediar).

'
0,75 8 8 9
0, 75( ) 13.38 0, 75( 13.38 ( 24.86)) 22 M M M M kNm
.
3.n deschiderea a reia la distana 0,25 lor de la reazem din stnga (de la al doilea reazem
intermediar).

'
0,25 11 11 12
0, 25( ) 21.99 0, 25( 21.99 ( 7.64)) 18.40 M M M M kNm
;
4.n deschiderea a treia la distana de 0,25l
03
de la reazemul din dreapta (de la al treilea reazem
intermediar):

'
0,75 13 13 14
0, 7( ) ( 8.60) 0, 75(( 8.60) ( 34.42)) 27.96 M M M M kNm
.
Calculul se va face ca pentru un element armat simplu, cu seciunea dreptunghiular:
1. n deschiderea a doua:

' 5
0,25
31.55 10 M Ncm
;
Coeficientul tabular:
'
5
0,25
0 2 2
0,
31.55 10
0.143
7, 65(100) 20 38
b sb sb
M
R b h




0,143

0,160

0, 920
Deoarece:
0,160 0, 646
R
<
16

'
5
0,25 ' 2
,2
0,
31.55 10
2.50
360 (100) 38 0, 920
s
s sb
M
A cm
R h



2.in deschiderea a treia si toate celelalte intermediare.
' 5
0,75
22 10 M Ncm
Coeficientul tabular:
'
5
0,75
0 2 2
0,
22 10
0.10
7, 65(100) 20 38
b sb sb
M
R b h




0, 095

0,10

0, 95
Deoarece:
0,10 0, 646
R
<

'
5
0,75 ' 2
,3
0,
22 10
1.70
360 (100) 38 0, 95
s
s sb
M
A cm
R h



Concluzie: Reeind din ariile necesare ale armturii necesare putem admite n deschiderea a doua 1
12 mm+1 14 de clasa A-III,
2
2 67 ,
real
s
A cm , % 6 8%. + + , ,iar in a treia i celelalte intermediare
1 10 mm+1 12 mm de clasa A-III
2
1 915 ,
real
s
A cm , % 12%. +
' ' 2
,sup , ,
2 5 1 7 0,80
s l s calc s calc
A A A cm , ,
In deschiderea a doua la a doua carcasa de baza se va adauga in mod obligatoriu,in partea superioara a
grinzii o bara suplimentara cu 12mm ,de clasa A-III,care se va insteaza separat la mijlocul de sus a
ginzii.
In asa mod, grinda secundara se armeaza in deschideri cu cite 2 carcase:
- cu 2 14 A-III in partea de jos si cu 1 14 A-III sus,in deschiderea prima si ultima.
- cu 1 18 A-III in partea de jos si cu 1 14 A-III sus,in deschiderea a doua si penultima.
- cu 1 18 A-III in partea de jos si cu 1 14 A-III sus,in deschiderea a treia si si celelalte
mijlocii.Pasul etrierilor carcaselor respective in preajma reazemelor la distanta de *l
sb
este de
150mm ,iar in rest (partea centrala a carcaselor ) -300mm(v.3.7.2 si 3.7.3).
Armare grinzii pe reazem , de asemnea ,este expusa desfasurat in pct.3.6.2.2.1 si 3.6.2.2.2

3.9.1 Informatie necsara pentru construirea diagramei infasuratoare a momentelor incovoitoare.

Grinda secundara examinata cu sectiunea transversala T are latimea nervurii b
sb
=20cm,latimea
200
I
f
b cm
,inaltimea talpii
8
I
f
h cm
si cea totala h
sb
=40cm.Este prevazut ca o sa fieturnata din beton
B15.
In deschiderea marginala (prima si ultima),conform calculelor efectuate ,sunt prevazute cite doua
carcase, in care armatura longitudinala de rezistenta cu 2 14 A-III in partea de jos si cu 1 10 A-III
sus(constructiva).
In deschiderile centrale ,incepind cu a doua pina la penultima,vor fi instalate cite doua carcase , in
care amatura longitudinala de rezistenta 1 18 mm este de clasa A-III.
De asemenea ,de clasa A-III este si armatura longitudinala a carcasei instalata in partea superioara (sus )
1 10 A-III,care va fi implicata la preluarea eforturilor de la eventualele momente negative.
In deschieile a doua si penultimele ,in care valorile eventualelor momente incovoitoare negative
sunt mai mari decit in alte deschideri centrale ,in partea superioara a grinzii la cele doua carcase este
instalata suplimentar 1 12 mm de clasa A-III.
Cum s-a mentionat aterior (v.pct.3.6.2.1,3.6.2.2. si 3.8),pe reazem in zona superioara ,grinda va fi
armata cu plase ,care in imediata apropiere de acestea ,fiind suprapuse una peste alta ,asigura preluarea
unui moment incovoitor mai mare ,iar pe masura indepartarii de reazem(deoarece momentul descreste )
este rational de redus si armatura ,intrerupind una din plase .Procedura intreruperii plaselor se poate face
pe doua cai:
-folosind plase de latimi diferite;
- deplasind una fata de alta.
17
Pe primul si ultimul rezem intermediar au fost adoptate cite doua plase cu armatura de rezistenta
transversala cu aria A
s
=1.31
cm
2 pe un metru(plasa cu armatura 5mm B
p
-I),iar pe reazemele centrale se
vor folosi cite doua plase de acelas tip cu armatura de rezistenta 3mm B
p
-I cu aria armaturii de
rezistenta pe un metru A
s
=1.42
cm
2.
3.9.2Calculul momentelor ncovoietoare preluate, materialele folosite pentru grinda examinat.
In prima deschidere a rinzii ,cum s-a mentionat in pct.3.8 si 3.9.1 sunt utilizate doua carcase cu barele
longitudinale: 2 14 A-III in partea de jos si cu 1 10 A-III sus(constructiva).Dimesiunile sectiunii
b
sb
=20cm,latimea
200
I
f
b cm
,
40
sb
h cm
0
40 3.5 36.5
sb sb s
h h a cm
;
0,
40 2 38
I I
sb sb s
h h a cm
;
40 3 5 2 34 5
s
z cm , ,
.
Calculam

.
'
0
6 16 360 1, 57 360
0 030
7, 65 200 36 5
S S SC S
R
b sb sb
R A R A
A b h




,
,
,
0 03 36 5 1 08 2 2 2 4
I
s
x cm a < , , , si deci armatura coprimata trebuie exclusa din cacul si
recalculam

0
6 16 360
0 039
7, 65 200 36 5
S S
R
b sb sb
R A
A b h




,
,
,
Din anexa 3.pentru
0 039 ,
dupa interpolare
0
0 038 ,
;
0 39 0 646
R
< , ,
se respecta deci
valoarea momentului va fi
2 2
0
7 65 (100) 200 36 5 0 039 79 5( )
b sb sb
M R b h kNm , , , , ;
D
e
s
c
h
i
d
e
r
e
N
r
.

o
r
d
i
n
e
Eforturi din armtur
10
-2
Dimensiuni Valorile calculate
ntis Comprimat
N
S
=R
s

A
s
N
sc
=R
sc

A
s
b
sb
h
0,sb

X, cm

M,
kNm
Momente Pozitive n cmp
I 1
2
3656.16
3656.16
3652.67
-
200
200
36.5
36.5
0 <
0,038
-
1,11
-
0,037
-
81.7
II 3 3654.64 - 200 36.5 0.03 1.15 0.03 66.27
Momente Negative din Preajma Reazemelor
I 4
5
6
7
3652.67
3652.67
3652.67+23
601,31
3652.67+23
601,31
3652.67+23
601,312
36021,31
2
3654.64
-
3654.64
-
3654.64
2252.67
20
20
20
20
20
20
38
38
38
38
38
38
0 <
0,16
0 <
0,41
0,36
0.238
-
5.96
-
15.6
13.7
14.5
-
0.147
-
0,338
0,295
0.204
-
32.5
-
74.6
65.1
45.0
8 36021,31
2
- 20 38 0,48 19,92 0,365 80.6
II 9 3652.67+23
601,312
3652.67+23
3654.64
3654.64
20
20
38
38
0,36
0.14
13.7
0.55
0.295
-
65.1
-
18
10
11
12
13
14
15
601,31
3652.67+23
601,31
365(2.67+1.13)
+23601,96
365(2.67+1.13)
365(2.67+1.13)
+37521.42
3652.67+23
751.42
3652.67+23
751.422
-
3654.64
-
3654.64
3654.64
-
20
20
20
20
20
20
38
38
38
38
38
38
0.41
0,19
0,24
0,13
0 <
0,35
15.6
7.2
9.88
4.95
-
13.3
0.326
0,172
0,204
0,122
-
0,289
72.0
38.0
45.7
26.9
-
63.8
16 23751.42
2
2252.67 20 38 0,26 9,66 0,219 48.4
III 17
18
19
20
23751.42
2
23751.42
2
3652.67+23
751.422
3652.67+23
751.42
3652.67
3654.64
-
3654.64
-
-
20
20
20
20
20
38
38
38
38
38
0.07
0.37
0,24
0,35
0,16
2.85
13.9
9.22
13.3
6.36
-
0.302
0,211
0,289
0,147
-
66.7
46.6
63.8
32.4
33,38
Calculul sgeii grinzii secundare.
Date iniale:
l
0
=560 cm; A
s
= 6,16cm
2
; h
0.sb
= 40-3.5=36.5cm;
g
n
= 2780kN/m; E
s
= 210
5
; b
f
=200 cm;
V
n
= 10000kN/m; R
b,sec
= 11,0; V
sh,n
= 1500;
P
n
=11280; R
bt,ser
= 1,15. E
b
= 2,310
4
.
b = 20;


, ,2
11280 2, 0 (0, 4 0, 08) 0, 2 25 1 22561 6
sb n n sl sb
P P l G + + ,
;

,max
0, 09
j



2 2
1 max 0
0, 09 22 56 5 6 63 7
n ij sb
M P l kNm , , ,
V
sl,n
= (11280+1500) 2,0=25560;

2 2
,max ln 0
0, 09 25 560 5 6 72 1
nl j s
M V l kNm , , ,
M
n1
= 63.7 kNm
M
nl
= 72.1kNm;
M
cre
moment de fisurare;
M
p
moment elastico-plastic nainte de fisurare.

1
6,16
0, 0077
20 40
S
A
b h


;
7 , 8
10 3 , 2
10 2
4
5


b
S
E
E

;

' '
'
2( )
2(200 20)8
3 6
20 40
f sb f
f
sb sb
b b h
b h





, ;
' 2 2
1
(0, 292 1, 5 0, 075 ) (0, 292 1, 5 8, 7 0, 0077 0, 075 3, 6)20 40 21199 5
pl f sl
W b h + + + + ,

,
1,15(100)21199 5 24 4
crc bt ser pl
M R W kNm , ,
19
1
1
1 1
0, 054
1 5( ) 1 5(0, 021 0)
1, 8 1,8
10 8, 7 0, 00077 10


+ + + +
+ +

;
2
1
1 1
0, 053
1 5( ) 1 5(0, 024 0)
1,8 1,8
10 8, 7 0, 00077 10


+ + + +
+ +


5
, 1
1 2 2
, 0
63 7 10
0, 021
11(100) 200 36 5
sb n
b ser
M
R b h




,
,
;
5
2 2
72 1 10
0, 024
11(100) 200 36 5




,
,
'
6,16
0 00077
200 40
S
f
A
b h


1
11 0
0, 054
1 36 5 1 35 5
2 2
z h
_ _


, ,
, ,
1
12 0
0, 053
1 36 5 1 35 5
2 2
z h
_ _


, ,
, ,

1
24 4
0 383
63 7
crc
m
n
M
M

,
,
,
;
1 1
1, 25 1, 25 1,1 0, 383 0,828
S m
S
2
24 4
0 338
72 1
crc
m
nl
M
M

,
,
,
;
2 2
1, 25 1, 25 1,1 0, 338 0, 877
S m
S
3
24 4
0 338
72 1
crc
m
nl
M
M

,
,
,
2 2
1, 25 1, 25 0 8 0, 338 0, 979
S m
S ,

1
2
0 45
0 15

,
,
;
10
0, 1
1
1
1 1 1 1
3 65 3 55 10
0, 695 0, 9 0, 9
2 0 616 0 054 0, 45 36 5 2 2 3 ( )
sb
s
real
s s f b b
h z
B
E A A E



+ +
+
, ,
, , , ,
10
1
16 5 10 B ,
10
0, 1
2
1
1 1 2
3 65 3 55 10
0, 877 0, 9 0, 9
2 0 616 0 053 0, 45 2 36 5 2 3
sb
s
real
s s b b
h z
B
E A A E



+ +

, ,
, , , ,
10
2
13 5 10 B ,
10
0, 12
3
1
1 2 2
3 65 3 55 10
0, 989 0, 9 0, 9
2 0 616 0 53 0,15 2 36 5 2 3
sb
s
real
s s b b
h z
B
E A A E



+ +

, ,
, , , ,
10
3
14 9 10 B ,

2
1 0
;
l
i
M
f Sl
B

;
0
0 18 14
4 48 (5 6 4 48) 4 88
68 02 18 14
l

+
+
,
, , , ,
, ,

2 5
1 10
5 488 63 7 10
0 957
48 16 5 10
f cm

,
,
,
2 5
2 10
5 488 72 1 10
1 32
48 13 5 10
f cm

,
,
,
20
2 5
3 10
5 488 72 1 10
1 2
48 14 9 10
f cm

,
,
,
;
2 0
1 0
200 200
l
f cm
,
,

1 2 3
0 957 1 32 1 2 0 837
tot
f f f f cm + + , , , ,
;

1 2 0
0, 010
200 200
f
m
l

,
;

4 88
2, 44
200
i
f cm
,
;
Calculul deschiderii fisurilor:

3
1
20 (3, 5 100 )
s
crc
s
a d
E


;

0 , 1
- pentru elementele ncovoietoare;

1, 478
- pentru aciunea sarcinilor de lung durat.
1, 6 15 1 6 15 0 0084 1 474
l
, , ,
;
0
6 16
0 00843
20 36 5
S
bh

,
,
,
1
(pentru armatura de clasa A III).
z A
M
z A
b z P M
S S
sb
S

) (

5
1
63 7 10
291 3
6,16 35 5(100)
S
MPa

,
,
,
5
2
72 1 10
329 7
6,16 35 5(100)
S
MPa

,
,
,
3
,1 5
291 3
1 1 1 20(3, 5 100 0, 0084) 14 0, 37
2 10
crc
a

3
,1 5
329 7
1 1 1 20(3, 5 100 0, 0084) 14 0, 211
2 10
crc
a

,
,3 ,2
1, 478 1, 478 0, 211 0,10
crc crc
a a
;

,1 ,2 ,3
0, 37 0, 211 0,1 0, 259
crc crc crc crc
a a a a mm + +
;


Calculul la fisurare in sectiuni nclinate
0, 6
0 15 (1 2 )
sw w
crc
w
s b w
o
d
a l
d
E E
h



+ + ,
;
1 de scutra durata
1 5 de lunga durata
=1
l
l


,
4
3
20 10
8 69
23 10
s
b
E
E

0 57
0 0019; 15 e pasul armaturii plasei
20 15
sw
w
A
undeS
b S

,
,

0
b
S
SW
Q Q
A h

;
1
(12 78 2 (0 4 0 08) 0 2 25) 0 6 5 6 91 25 Q kN + , , , , , , ,
21
2
(11 28 2 (0 4 0 08) 0 2 25) 0 6 5 6 81 17 Q kN + , , , , , , ,
2
2 0
0
(1 )
;
b f bt
b
R bh
Q
c
+

0
( )
0 75 0 5
(44 20)8
0 75 0 25 0 5
20 36 5
3 20 3 8 44
I I
f f
f
f
I I
f f
b b h
bh
b b h cm


+ +
, ,
, , ,
,

2
2
b

2 0
0
(1 )
;
175 (100) 0 57
665
15
b f bt ser
w
sw sw
w
R bh
c
q
R A
q
S
+


,
,
2
0
0 0
2 (1 0 25) 1 15 20 36 5 100
107 3;
665
2 2 36 5 73 76
c
daca c h adoptam c
+

>
, , ,
,
,
2
2 (1 0 25) 1 15 20 36 5 (100)
100 8 ;
76
b
Q kN
+

, , ,
,

0
b
S
SW
Q Q
A h

91 25 100 7
0 45
0 57 36 5
S



, ,
,
, ,
Capitolul III:
3.Calculul grinzii continue
3.1 Deschiderile de calcul
Dimensiunile deschiderilor
- marginala
01
30
600 20 595
2
l cm +
- mediana
01
600 l cm
3.2 Sarcinele pe 1m lungime a grinzii
Aria sectiunii transversale
2
[0 25 0 6 (0 55 0 25) 0 1 0 2 0 1] 0 21 A cm + + , , , , , , , ,
Greutatea proprie a unui metru al grinzii
1
1 0 21 1 2500 9 8 1 1 0 95 5376 / 5 38 /
f n
g A N m kN m , , , , ,
Tabelul 1
Calculu sarcinelor pe 1 m lungime
Tipul sarcinii Sarcina de calcul
N/m kN/m
Greutatea proprie a grinzii
permanente de la greutatea
panseului
5376
Placa cu nervuri 2850*1.1=3135
Placi ceramice 300*1.2=360
Strat de egalizare din mortar
5.38
22
400*1.3=575;
3135+360+572=4067N/
2
m
4067(6-0.25)*0.95=22216N/m
22.22
Sarcina permanenta g 5376+22216=27592N/m 27.6
Sarcina temporara

(conform temei)
6000*1.2*5.75*0.95=39330 39.33
Sarcina totalaP 66922N/m 66.92
Adotata in calcul g=27.59kN/m
P=g+

=66.92kN/m
39 3 ,
3kN/m
3.3 Determinarea valorilor auxiliare de calcul
Momentul de inertie al sectiunii:
-grinzii
3 3 4 4
/12 25 60 /12 45 10
b
I bh cm
-stilpului
3 3 4 4
1
/12 40 50 /12 41 7 10
st st
I b h cm ,
Rigiditatea liniara a grinzii
4
2
/ 40 10 / 600 750
b b
i I l cm
Rigiditatea liniara :
A stilpului primului nivel (
2
( 3 9 )
et
H H m ,
)
4 3
1 2
1 33 /( 0 15) 1 33 41 7 10 / 405 1369 4
l
i I H cm + , , , , ,
A stilpului nivelului doi
4 3
2 1 2
/ 0 5 41 7 10 /195 2138 4 i I H cm , , ,
Coeficientul
1 2 2 1 2
( ) / (1369 4 2138 4) / 750 4 67 5
B l B b B B
K E i i E i E E + + ; , , ,
(Consideram
1 1 B B
E E
)
3.4 Calculul static al grinzii
Calculul momentului pe reazem
1 B
M
:
2 2
1 1 01 1 01 B
M gl Vl +
Din tab.A-I,cind sarcina permanenta actioneaza conform schemei 1,iar cea temporara conform schemei
2;determinam prin interpolare coeficientii:
1 2
0 1121; 0 0991 , ,
Caracteristicele de incarcare:
2 2
01
2 2
01
2 2
02
2 2
02
27 6 5 95 977 1 /
39 33 5 95 1392 4 /
27 6 6 993 6 /
39 33 6 1415 9 /
gl kN m
l kN m
gl kN m
l kN m





, , ,
, , ,
, ,
, ,
Valoarea momentului incovoitor
1
(0 1121 977 1 0 0991 1392 4) 247 5 /
B
M kN m + , , , , ,
Calculul momentelor incovoitoare sunt date in yab.2.In acest tabel sunt prezentate gruparile
posibile ale schemelor de incarcare a grinzii si reducerea cu 20% a momentelor incovoitoare pe reazeme
pentru gruparea 1+4.Aceasta reducere tine seama de formareaarticulatiilor plastice in grinda stadiului de
echilibru limita.
Pentru calculul momentelor incovoitoare in cimp determinam in fiecare deschidere momentul de
incovoiere M ca intr-o grinda simplu rezemata (fig.6):
23
2
2
max
0 125
8
loi
loi
P
M P , sau
2
0 125
mon loi
M gl ,
in raport de tipul incarcarii.Tipul incarcarii se determina de gruparile schemelor de
incarcare:1+2,1+3,1+4.Cind contruim diagrama momentelor,depinem valorile momentelor pe reazem,le
unum cu o dreapta si de ea suspendam ordonatele momentelor de incovoiere in grinda siplu rezemata,
cum este aratat in fig.6.
Nr.
Crt.
Schema de incarcare a grinzi Momentele pe reazeme ,kNm
1 B
M
2 B
M
2 C
M
3 C
M
1 2 3 4 5 6
1
-0.1121*
977.1=
-109.5
-0.0842*
993.6=
-83.6
-0.0842*
993.6=
-83.6
-0.1121*
993.6=
-111.4
2
-0.0991*
1392.4=
-137.9
-0.0089*
1415.9=
-12.6
-0.0089*
1415.9=
-12.6
-0.0991-
1392.4=
-137.9
3
-0.0131*
1392.4=
-18.2
-0.0753*
14151.9=
-106.6
-0.0753*
1415.9=
-106.6
-0.0131*
1392.4=
-18.2
4
-0.1136*
1392.4=
-158.2
-0.0879*
1415.9=
-124.5
-0.0751*
1415.9=
-106.3
-0.1136*
1392.4=+
-158.2
1+2 -247.4 -96.2 -96.2 -250.3
1+3 -127.7 -190.2 -190.2 -129.6
1+4 -267.7*
0.8=-214.16
-208.1*0.8
-166.5
-189.9 -269.6
Nota.Analizind valorile momentelor de incovoiere pe reazeme pentru gruparile de incarcari
1+2,1+3,1+4,observam ca in urma redestribuirii valorilor maximale ale momentelor in gruparea 1+4
ca valoare de calcul devine momentul de incovoiere din gruparea 1+2 (M=)
24
Fig.6 Diagrama momentelor in grinda cu o deschidere.
Valoara momentului in cimp (de exemplu
2
M
pentru deschiderea doi) se determina ca diferenta
momentului de incovoiere in grinda simplu rezemata si momentele pe reazeme:
2 2
2
2
B C
M M
M M
+

Diagrama momentelor de incovoiere in grinda cadrului primului nivel,construite dupa rezultatele
tab.2,sunt prezentate in fig.7. Ordonatele momentelor din cimpuri si valorile fortelor taietoare pe
reazeme le calculam in modul urmator.Din tab.2 si fig.7 e evident ca in cazul incarcarii simetrice
(gruparea de incarcari 1+2 si 1+3)
1 3 2 2
;
B C B C
M M M M + +
, de aceia pentru deschiderea intermediara.

0
(1 3) 0
0 5 0 5 66 92 6 200 76
2
Pl
Q Pl kN
+
, , , , ;

(1 2) 0
0 5 0 5 27 6 6 82 8 Q gPl kN
+
, , , ,
;
0 2 2
2(1 3) 0 2
0 125 0,125 66, 92 36 190 9 106 2
8 2
B C
B
Pl M M
M Pl M kNm
+
+
, - = - , , ;
2
2(1 2) 0 2
0 125 0,125 27 6 36 96 9 27 3
B
M gl M kNm
+
, = , - , ,
;
Pentru deschiderile marginala si intermediara la incarcarea 1+4 valorile maximale ale momentelor din
cimpuri se vor gasi la distanta
1
y
de la reazemul din stinga (de la reazemul
A pentru deschiderea marginala si reazemul B pentru deschiderea intermediara).
adica:
valoarea
max
M
in deschiderea marginala
1
1max 1 1 0 1 01
/ ( ) / 2 0
B
M M y l Py l Pyi +
Asadar,pentru gruparea de incarcari 1+2
1(1 2)
247 4 66 92 5 95
/ 66 92 3 6
5 95 2
y m
+
_
+

,
, , ,
, ,
,
1(1 2)
247 4 3 6
66 92 3 6(5 95 3 6) / 2 133 4
5 95
M kNm
+
+
, ,
, , , , ,
,
Pentru gruparea de incarcari 1+3
1(1 3)
127 7 27 6 5 95
/ 27 6 2 19
5 95 2
y m
+
_
+

,
, , ,
, ,
,
1(1 3)
127 7 2 19
27 6 2 19(5 95 2 19) / 2 66 6
5 95
M kNm
+
+
, ,
, , , , ,
,
25
Fig .7 .Diagrama momentelor la diferite scheme de incarcare.
26
Valorile Q pentru deschiderile marginale se determina ca intr-o grinda cu o deschidere statica
determinate,solicitata de o incarcare uniforma distribuita si momentele pe reazeme:
1
(1 2) 01
01
0 5
B
M
Q Pl
l
+
+ ,

1
(1 3) 01
01
0 5
B
M
Q gl
l
+
+ ,
adica forta taietore pe reazemul A pentru grupare de incarcari 1+2

(1 2)
247 4
0 5 66 92 5 95 199 087 41 57 157 5
5 95
A
Q kN
+

+
,
, , , , , ,
,
pe reazemul din stinga :
(1 2)
199 087 41 57 240 6
B
Q kN
+
+ , , ,
Analogic
(1 3)
127 7
0 5 27 6 5 95 82 11 21 46 60 6
5 95
A
Q kN
+

+
,
, , , , , ,
,
(1 3)
82 11 21 46 103 57
B
Q kN
+
+ , , ,
Numeric
3 1
=
C B D A
Q Q si Q Q
(1 4)
214 6
0 5 66 92 5 95 199 087 36 067 163 02
5 95
A
Q kN
+

+
,
, , , , , ,
,
(1 4)
199 087 36 067 235 13
B
Q kN
+
+ , , ,
Pentru gruparea de incarcare 1+4
1(1 4)
214 6 66 92 5 95
/ 66 92 3 5
5 95 2
y m
+
_
+

,
, , ,
, ,
,

1(1 4)
214 6 3 5
66 92 3 5(5 95 3 5) / 2 160 7
5 95
M kNm
+
+
, ,
, , , , ,
,
Pentru gruparea de incarcare a deschiderii intermediare
2 2
2(1 4) 01
02
( 166 5 189 9)
0 5 0 5 66 92 6 200 76 3 9 196 86
6
B C
B
M M
Q Pl kN
l
+
+

, ,
, , , , , ,
2(1 4)
200 76 3 9 204 66
C
Q kN
+
+ , , ,
2 2 2 02 2
2(1 4) 2 2
02
( ) ( 189 9 166 5)2 95 66 92 2 95(6 2 95)
166 5
2 6 2
C B
B
M M Py l y
M M y
l
+
+
+ + + +
, , , , , ,
,
166 5 11 505 301 06 123 05kN + , , , ,
In deschiderea trei pentru gruparea de incarcari 1+4(
3
y
distanta de la reazemul D)
3(1 4)
269 6 27 6 5 95
/ 27 6 1 33
5 95 2
y m
+
_
+

,
, , ,
, ,
,
3(1 4)
269 6
27 6 1 33(5 95 1 33) / 2 84 79 45 31 39 48
5 95
M kNm
+
+ +
,
, , , , , , ,
,
3(1 4)
0 5 27 6 5 95 269 6/ 5 95 82 11 45 31 127 42
C
Q kN
+
+ + , , , , , , , ,
(1 4)
82 11 45 31 36 8
D
Q kN
+
, , ,
Diagrama infasuratoare a momentelor incovoitoare este prezentata in fig.8, iar infasuratoarea
fortelor taietoare in fig.9.Pe diagrame sunt evidentiate valorile maxime M si Q.Din fig.7 si fig.8
reiese,ca valorile de calcul ale momentelor de incovoiere din cimp sunt
1
M
pentru gruparea de
incarcare 1+4 ;
3
M
pentru gruparea 1+2 si momentele pe reazeme
2 1 B C
M M
pentru gruparea
1+3.Analogic se determina fortele taietoare din fig.9.
27
Determinam momentele pe reazeme ale grinzii in sectiunea ce trece pe muchia
stilpului,stabilind
50
col
h cm
.
Reazemul
1
B
1
11 1
( 240 6) 0 5
247 4 187 25
2 2
B col
B
Q h
M M kNm


, ,
, ,
Reazemul
2
B

2
21 2
( 196 86 0 5)
190 2 141
2 2
B col
B
Q h
M M kNm


, ,
,
Reazemul
2
C
22
( 196 86 0 5)
190 2 141
2
M kNm


, ,
,
Reazemul
3
C
32 11
187 25 M M kNm ,
Compararea momentelor de calcul cu cele corectate arata,ca in calitate de momente corectate pot
fi admise momentele la incarcari seismice ale grinzii cu trei deschideri,iar gruparea de incarcarii 1+4
poate sa nu fie examinata.
Fig.8. Infasurarea diagramei momentelor.
28
3.5 Determinarea inaltiii sectiunii
Grinda se executa din beton greu,prelucrat termic ,de clasa B20 cu urmatoarele caracteristici
mecanice:
4
2
11 5 ; 0 9 ; 0 9; 2 4 10
b bt b b
R MPa R MPa E MPa , , , ,
Armatura de rezistenta de clasa A-III 1040mm cu
5
365 ; 2 10
s s
R MPa E MPa
Inaltimea utila necesara a sectiunii grinzii se determina cu relatia(5).
5
11
0 2
187 25 10
1 8 1 8 48 4
11 5 0 9 10 25
b
M
h cm
R b

,
, , ,
, ,
Adoptam
0
60 si 54 h cm h cm
0 77
0 63
365 0 77
1 1 1 1
500 1 1 500 1 1
0 85 0 008 0 85 0 008 0 9 1 5 0 77
R
s
b
R


_ _
+ +

, ,

,
,
,
, ,
, , , , , , ,
1(1 4) 11
160 7 187 25 M kNm M kNm
+
< , ,
3.6 Calculul la starea limita de rezistenta a fisiei inclinate itre doua fisuri
In prima deschidere
max 1
240 6
b
Q Q kN ,
2
max 1 1 0 2
0 3 0 3 1 0 896 25 54 0 9 11 5 10 375581 375 581
w b b b
Q bh R N kN , , , , , ,
1
1 1 5
s sw
w w
b
E A
E bs
+ +
adoptam
1
1
w

-valoarea minima
1
1 ( ) 1 0, 01 11, 5 0, 9 0, 896
0, 01
b b
R MPa
unde pentru beton greu

Rezistenta fisii inclinate intre doua fisuri este asigurata,iar dimensiunile admise ale sectiunii
transversale a grinzii sunt suficiente ,deoarece
240 6 375 6
nax
Q kN kN < , ,
3.7 Calculul grinzii la starea limita de rezistenta in sectiuni normale
29
Este necesar de calculate sectiunea grinzii in deschiderea marginala si intermediara la actiunea
momentelor din cimpuri
1 2
160 7 si 123 05 M kNm M kNm , ,
sectiunea grinzii pe razemul intermediary
B din stinga si din dreapta la actiunea momentelor respective
11 21
187 25 si 141 M kNm M kNm ,
.
Sectiunea in deschiderea marginala:
1 0
160 7 ; 54 M kNm h cm ,
Determinam
5
0 2 2 2
2 0
160 7 10
0, 21
0 9 11 5 25 10 54
b b
M
R b h



,
, ,
Dupa
0
0, 21
din anexa 2 alegem
0.880
5
2
0
160 7 10
9 26
0.880 365(100) 54
S
S
M
A cm
R h


,
,
Dup anexa 3 admitem 4 18 A-III cu
2
10 18
real
s
A cm , ;
Sectiunea din cimp in deschiderea intermediara:
2
123 05 ; M kNm ,
Determinam
5
0 2 2 2
2 0
123 05 10
0 163
0 9 11 5 25 10 54
b b
M
R b h



,
,
, ,
Dupa
0
0,16
din anexa 2 alegem
0.91
5
2
0
123 05 10
6 86
0.91 365(100) 54
S
S
M
A cm
R h


,
,
Dup anexa 3 admitem 2 14AIII+216AIII cu
2
3 08 4 02 7 1
real
s
A cm + , , , ;
Sectiunea pe reazemul B din stinga,
11
187 25 M kNm ,
,
0
60 4 56 h cm
(armature este dispusa intr-
un singur rind);
5
0 2 2 2
2 0
187 25 10
0, 23
0 9 11 5 25 10 56
b b
M
R b h



,
, ,
Dupa
0
0, 23
din anexa 2 alegem
0.87
5
2
0
187 25 10
10 52
0.87 365(100) 56
S
S
M
A cm
R h


,
,
Dup anexa 3 admitem 2 25 A-III cu
2
9 82
real
s
A cm , ;sau 2 22 A-III+1 20 A-III cu
2
7 6 3 142 10 742
real
s
A cm + , , ,
Sectiunea pe reazemul B din dreapta,
21
141 M kNm
,
0
60 4 56 h cm
(armature este dispusa intr-un
singur rind);
5
0 2 2 2
2 0
141 10
0,17
0 9 11 5 25 10 56
b b
M
R b h

, ,
Dupa
0
0,17
din anexa 2 alegem
0.905
5
2
0
141 10
7 62
0.905 365(100) 56
S
S
M
A cm
R h

,
Dup anexa 3 admitem 2 18 A-III cu
2
7 63
real
s
A cm , ;
In zona comprimata a sectiunii grinzii armatura longitudinala se dispune din cerinte constructive 2
12 A-III cu
2
2 26
real
s
A cm , ;
Armatura transversala o admitem din conditii de sudare (A.4) pentru cel mai mare diametru al
armaturii de rezistenta 2 25 A-III
8
w
d mm
,clasa AIII.
3.7 Calculul grinzii la starea limita de rezistenta in sectiuni inclinate
30
Calculul grinzii din prima deschidere la actiunea fortei tietoare
max
240 6 Q kN ,
Incarcarea permanenta
27 6 / ( 1 g kN m tab , ,
)
Incarcarea temporara
39 33 / ( 1) kN m tab , ,
1
/ 2 27600 0 5 39330 47265 / 472 65 / q g v N m N cm + + + , ,
Proectia fisurii inclinate
0
2 5 2 5 54 135 c h cm , ,
3
max 1
240 6 10 472 65 135 176792 25 Q Q q c N , , ,

2 2
4 0
(1 ) / 1 5(1+0) 0 9 (100) 25 54 /135=72900N
b b n bt
Q R b h c + , ,
Q
b
= 176792.25N <Q
max
= 72900 N
Conditia de asigurare a rezistentei nu se indeplineste si de aceea este necesar calculul armaturii
transversale.

2 2 4
2 0
2 0 9 (100) 25 54 1312 2 10 /
b b bt
M R b h N cm , , ;

4
1 1
2 2 1312 2 10 472 65 157507
b b
Q M q N , ,
1
/ 0 6 157507 / 0 6 262512 262 512
b
Q N kN , , ,
Q
max
= 240.6kN <Q
b1
/0.6 = 262.512N

Valoarea q
sw
se va determina:

( )
2 2
2 2
max 1
1
240 6 157 5
63 0 / 630 /
4 4 131 22
b
sw
b
Q Q
q kN m N cm
M

, ,
,
,
;
( )
3
max 1
2
0
(240 6 157 5) 10
769 /
2 2 54
b
sw
Q Q
q N cm
h



, ,

1 2
630 / 769 /
sw sw
q N cm q N cm <
Adoptam
3 2
769 /
sw sw
q q N cm
min 3 0
0 6 1 0 9 (100) 25 54 72900N=72 9N
b b bt
Q kR b h
,
, , ,

min
,min
0
72 9
0 675 / 675 /
2 2 54
b
sw
Q
q kN cm N cm
h

,
,
;
Trebuie sa s erespecte conditia ca
3
769 /
sw sw
q q N cm
Pentru
2
8 ; 0 503
w sw
d mm A cm
,1
,
Iar
2
2 0 503 1
sw
A cm ; ,
Pasul etrierilor din conditia de asigurare a rezistentei

285(100) 1
37 1
769
w sw
sw
R A
S cm
q

,
Pasul maximal admisibil al etrierilor:
2 2 2
4 0
max 3
max
1 5 1 0 9 10 25 54
40 9
240 6 10
b bt
kR b h
S cm
Q


, ,
,
,
;
5 , 1
4

b

(coeficient empiric
pentru beton obesuit );
Din cerinte constructive
a) in zonele de linga reazeme cu lungimea
1
4
l
1 1
60 20 ;
3 3
S h cm
_ _


, ,
b)in cimp
3 3
60 45 50 ;
4 4
S h cm
_ _


, ,
Definitiv adoptam pasul etrierilor ;
31
a) in zonele de linga reazeme -20cm
b) in cimp -45cm
Calculul grinzii in deschidera intermediara la actiunea fortei tietoare
max
204 76 Q kN ,
Incarcarea permanenta
27 6 / ( 1 g kN m tab , ,
)
Incarcarea temporara
39 33 / ( 1) kN m tab , ,
1
/ 2 27600 0 5 39330 47265 / 472 65 / q g v N m N cm + + + , ,
Proectia fisurii inclinate
0
2 5 2 5 54 135 c h cm , ,
3
max 1
204 76 10 472 65 135 140952 25 Q Q q c N , , ,

2 2
4 0
(1 ) / 1 5(1+0) 0 9 (100) 25 54 /135=72900N
b b n bt
Q R b h c + , ,
Q
b
= 140952.25N <Q
max
= 72900 N
Conditia de asigurare a rezistentei nu se indeplineste si de aceea este necesar calculul armaturii
transversale.

2 2 4
2 0
2 0 9 (100) 25 54 1312 2 10 /
b b bt
M R b h N cm , , ;

4
1 1
2 2 1312 2 10 472 65 157507
b b
Q M q N , ,
1
/ 0 6 157507 / 0 6 262512 262 512
b
Q N kN , , ,
Q
max
= 204.76kN <Q
b1
/0.6 = 262.512N

Valoarea q
sw
se va determina:

( )
2 2
2 2
max 1
1
204 76 157 5
32 6 / 326 /
4 4 131 22
b
sw
b
Q Q
q kN m N cm
M

, ,
,
,
;
( )
3
max 1
2
0
(204 76 157 5) 10
437 6 /
2 2 54
b
sw
Q Q
q N cm
h



, ,
,

1 2
326 / 437 6 /
sw sw
q N cm q N cm < ,
Adoptam
3 2
437 6 /
sw sw
q q N cm ,
min 3 0
0 6 1 0 9 (100) 25 54 72900N=72 9N
b b bt
Q kR b h
,
, , ,

min
,min
0
72 9
0 675 / 675 /
2 2 54
b
sw
Q
q kN cm N cm
h

,
,
;
Trebuie sa s erespecte conditia ca
3
437 6 /
sw sw
q q N cm ,
Pentru
2
8 ; 0 503
w sw
d mm A cm
,1
,
Iar
2
2 0 503 1
sw
A cm ; ,
Pasul etrierilor din conditia de asigurare a rezistentei

285(100) 1
65 1
437 6
w sw
sw
R A
S cm
q

,
,
Pasul maximal admisibil al etrierilor:
2 2 2
4 0
max 3
max
1 5 1 0 9 10 25 54
48 1
204 6 10
b bt
kR b h
S cm
Q


, ,
,
,
;
5 , 1
4

b

(coeficient empiric
pentru beton obesuit );
Din cerinte constructive
b) in zonele de linga reazeme cu lungimea
1
4
l
1 1
60 20 ;
3 3
S h cm
_ _


, ,
b)in cimp
3 3
60 45 50 ;
4 4
S h cm
_ _


, ,
32
Definitiv adoptam pasul etrierilor ;
c) in zonele de linga reazeme -20cm
d) in cimp -45cm
3.9 Armarea grinzii
Momentele de incovoiere in sectiunea grinzii:
Gruparea de incarcare 1+2
( 0) 0 M y
2 2
1 01
( 0.2 ) -0.2 0, 08 0 2 247 4 0 08 66 92 (5 95) 140
B
M y l M pl kNm + + , , , , ,
2 2
1 01
( 0.4 ) 0 4 0,12 0 4 247 4 0 12 66 92 (5 95) 185 3
B
M y l M pl kNm + + , , , , , , ,
2 2
1 01
( 0.5 ) 0 5 0,125 0 5 247 4 0 125 66 92 (5 95) 172 4
B
M y l M pl kNm + + , , , , , , ,
2 2
1 01
( 0.6 ) -0.6 0,12 0 6 247 4 0 12 66 92 (5 95) 135 8
B
M y l M pl kNm + + , , , , , ,
2 2
1 01
( 0.8 ) -0.8 0, 08 0 8 247 4 0 08 66 92 (5 95) 8 4
B
M y l M pl kNm + + , , , , , ,
1
( ) = 247 4
b
M y l M kNm ,
2 2
1 01
( 0.2 ) -0.2 0, 08 0 2 247 4 0 08 66 92 (5 95) 140
B
M y l M pl kNm + + , , , , ,
Gruparea de incarcare 1+3
( 0) 0 M y
2 2
1 01
( 0.2 ) -0.2 0, 08 0 2 127 7 0 08 27 6 (5 95) 52 62
B
M y l M ql kNm + + , , , , , ,
2 2
1 01
( 0.4 ) 0 4 0, 08 0 4 127, 7 0 12 27 6 (5 95) 66 17
B
M y l M ql kNm + + , , , , , ,
2 2
1 01
( 0.5 ) 0 5 0, 08 0 5 127 7 0 125 27, 6 (5 95) 58 28
B
M y l M ql kNm + + , , , , , ,
2 2
1 01
( 0.6 ) -0.6 0, 08 0 6 127 7 0 12 27 6 (5 95) 40 63
B
M y l M ql kNm + + , , , , , ,
2 2
1 01
( 0.8 ) -0.8 0, 08 0 8 127 7 0 08 27 6 (5 95) 23 99
B
M y l M ql kNm + + , , , , , ,
1
( ) = 127 7
b
M y l M kNm ,
Gruparea de incarcare 1+4
( 0) 0 M y
2 2
1 01
( 0.2 ) -0.2 0, 08 0 2 214 6 0 08 66 92 (5 95) 146 6
B
M y l M pl kNm + + , , , , , ,
2 2
1 01
( 0.4 ) 0 4 0, 08 0 4 214 6 0 12 66 92 (5 95) 198 4
B
M y l M pl kNm + + , , , , , , ,
2 2
1 01
( 0.5 ) 0 5 0, 08 0 5 214 6 0 125 66 92 (5 95) 188
B
M y l M pl kNm + + , , , , , ,
2 2
1 01
( 0.6 ) -0.6 0, 08 0 6 214 6 0 12 66 92 (5 95) 155 5
B
M y l M pl kNm + + , , , , , ,
2 2
1 01
( 0.8 ) -0.8 0, 08 0 8 214 6 0 08 66 92 (5 95) 17 8
B
M y l M pl kNm + + , , , , , ,
1
( ) = 214 6
b
M y l M kNm ,
Momentele de incovoiere in cimp
1
160 7 M kNm ,
Armatura de rezistenta 4 20 A-III cu
2
12 56
real
s
A cm , ;
Coeficientul de armare
12 56
0 009
25 54

,
,

Inaltimea relativa a zonei comprimate


0 009 365
0 317
11 5 0, 9
s
b
R
R


,
,
,
Dintabelul A.2 admitem
0 84 ,
5
(4 18 ) 0
365 (100) 10 18 0 868 54 174 16 10
AIII s s real
M R A h kNm


,
, , ,
Determinam momentul de incovoiere preluat de barele de armatura ramase
2 20 A-III cu
2
6 28
real
s
A cm , ; luind in consideratie ,ca pot fi intruperi in cimp nu mai multe de 50%
din numarul de bare ale armaturii de rezistenta.
33
Coeficientul de armare
6 28
0 0046
25 54

,
,

Inaltimea relativa a zonei comprimate


0 0046 365
0 162
11 5 0, 9
s
b
R
R


,
,
,
Dintabelul A.2 admitem
0 92 ,
5
(2 20 ) 0
365 (100) 6 28 0 92 54 113 9 10 11 39
AIII s s real
M R A h Ncm kNm


,
, , , ,
Locul teoretic de rupere a 2 20 A-III se determina la intrsectia liniei orizontale,care
corespunde momentului
(2 20 )
113 39
AIII
M kNm

,
cu ramura pozitiva a infasuratoarei.
Distanta de la axa reazemului A pina la locul theoretic de rupere se determina graphic si este egla
cu 0.75m.
In locul teoretic de rupere a barelor de armatura
Q kN
285 1 (100)
145 /
20
sw sw
sw
R A
q N cm
s


Lungimea de ab=ncorare a armaturii intrerupte
1
5 20
2
s s
sw
Q
d d
q
+
3
1
133 9 10
5 2 56 9 20 20 2 40
2 1425
s
cm d cm + >
,
,

Pe rezemul intermediary pentru preluarea momentului


11
187 25 M kNm ,
;
adoptam 2 25 A-III cu
2
9 82
real
s
A cm , ;
Coeficientul de armare
9 82
0 007
25 56

,
,

Inaltimea relativa a zonei comprimate


0 007 365
0 246
11 5 0, 9
s
b
R
R


,
,
,
Dintabelul A.2 admitem
0 875 ,
(2 25 ) 0
365 (100) 9 82 0 875 56 175 6
AIII s s real
M R A h kNm


,
, , ,
In zona comprimata a grinzii instalam armature constuctiva
2 12 A-III cu
2
2 26
real
s
A cm , ;
Coeficientul de armare
2 26
0 0016
25 56

,
,

Inaltimea relativa a zonei comprimate


0 0016 365
0 056
11 5 0, 9
s
b
R
R


,
,
,
Dintabelul A.2 admitem
0 97 ,
(2 25 ) 0
365 (100) 2 26 0 97 56 44 8
AIII s s real
M R A h kNm


,
, , ,
Lungimea de zncorare
11

34
Fig .10 Alcatuirea grinzii si diagrama armaturii
Calculul stlpului.
35
Determinarea sarcinelor de calcul
Se d:
2
15134 / p N m

2
g = 3124N/m ;

2
13334 / v N m ;
1
600 l cm
2
600
b
l l cm
Dimensiunile sectiunii transversale a grinzii 25 60 b h cm
Dimensiunile sectiunii stilpului
50 50
c c
b h cm
1
(1 2) 247400
B
M Nm +
;
1
(1 3) 127700
B
M Nm +
;
2
(1 2) 96200
B
M Nm +
;
1
190200
B
M Nm
; 3 9 H m ,
Valorile forelor longitudinale totale (N) i de lung durat n diferite seciuni.
a) n seciunea de jos de la nivelul ncastrrii stlpului n fundaie.
Greutatea unui stilp
0 5 0 5 3 9 1 1 25000 24375
c c c f b
G b h H N , , , ,
Greutatea unei grinzi ( ) 0 25 0 6(6 0 0 5) 1 1 25000 22687 5
b b c f b
G bh l h N , , , , , ,
1 2
(4 1)( ) (15134 6, 0 6, 0 24375 22687 5) 591886 5 3 1775659 5
b
c
N pl l G G N + + + + , , ,
1 2
(4 1) ( ) ) (3124 13334) 6, 0 6, 0 24375 22687 5) 639550 5 3
1918651 5
b
l l c
N g v l l G G
N
+ + + + + +

, ,
,
1 , 1
f

- coeficientul de siguran al solicitrilor


3
/ 2500 m kJ
b

- masa volumetric.
n numrul de etaje a cldirii;
P fora de calcul total care revine la 1m
2
de planeu
a) n seciunea de sus:
1775659 5 24375 1751284 5
1918651 5 24375 1894276 5
c
I
l c
N N G N
N Nl G N


, ,
, ,
Precizam dimensiunile sectiunii stilpului

2
2
1775659 5
1268 3
( ) 1(0 9 11 5(100) 0 01 365 (100))
b b s
N
A cm
R R

+ +
,
,
, , ,
1268 3 35 6
c
b cm , ,
Sectiune stilpului o primim patrata
40 40
c c
h b
Momentul de inerie a sectiunii stilpului:
3 3
4
1
40 40
213333
12 12
bh
I cm

Rigiditatea liniara a stilpului


a) pentru primul etaj
3 1
1
1 33 1 33 213333/ 390 727 5
I
i cm
H
, , ,
b) pentru etajul doi
3 1
2
2 2 213333/ 390 1094
I
i cm
H

Atunci valoarea momentului de incovoiere :
1) pentru sectiunea de sus a stilpului
a) pentru combinarea de sarcini (1+2)
36
1
1 2
1 2
727 5
(1 2) [ (1 2) (1 2)] [ 247400 ( 96200)] 60388 6
727 5 1094
I
I B B
i
M M M Nm
i i
+ + +
+ +
,
,
,
b) pentru combinarea de sarcini (1+3)
1
1 2
1 2
727 5
(1 3) [ (1 3) (1 3)] [ 127700 ( 190200)] 24962 2
727 5 1094
I
I B B
i
M M M Nm
i i
+ + +
+ +
,
,
,
2) pentru sectiunea de jos a stilpului
1
1
(1 2) 0 5 (1 2) 0 5 60388 6 30194
(1 3) 0 5 (1 3) 0 5 24962 2 12481
I
I
I
I
M M Nm
M M Nm
+ +
+ +
, , ,
, , ,
Calculul capacitatii portante a stilpului din planul de incovoiere

0
(390 15)0, 7 284 l cm +
;
rapotul
/ 248/ 40 7 1 20
c c
l b < ,
ceea ce ne permite ca calculul stilpului sa sr calculeze cu formul
Raportul / 1775659 5/1918651 5 0 925 Nl N , , ,
Din tab4
0 912
b
,
si
0 914
sb
,
2
0 015 365/ 0 9 11 5 0 529
sc
s
b b
R
R

, , , ,
deoarece
0 5
s
> ,
atunci primim
0 919
sb
,
Aria necesara a armaturii longitudinale
2
2
1918651 5
0 9 11 5(100) 40 40
1 0 914
12 14
365(100)
b b c c
s tot
sc
N
R h b
m
A cm
R



,
,
, ,
,
,
Procentul de armare
12 14 100%
0 758%
40 40

,
,

Dupa A3 alegem 4 20 A-III cu


2
12 57
real
s
A cm , ;
12 57 12 14
0 035 3 5%
12 14


, ,
, ,
,
Calculul capacitatii portante a stilpului in planul de incovoiere
max 1
(1 2) 60388 6
I
M M M Nm + ,
1751284 5 N N ,
0
/ 284/ 40 7.1
c
l h ;
0.758%
;
25
s
a mm
; 25
I
s
a mm ;
Calculam valorile urmatoare:
0
6038860
3.4
1751284.5
M
e cm
N

3143 13334
1 2.08
15134
l
+
+
0
40 2.5 37.5
c
h cm
,min
0.5 0.01/ 284/ 40 0.01*11.5 0.308
e

0
3.4
0.085
40
e
e
h

In calcul present primim
0.308
e

4
. s
3
b
E 12.57*20*10
x 0.058
E 40*40*27*10
s tot
c c
A
b h

Forta critica de pierdere a stabilitatii
crc
N
37

3
2 2
0
27 10 40 40(100)
0,15 0,15 12854592
7.1
b c c
crc
c
E b h
N kN
l
h


_

,
;
Deci dimensiunile sectiunii transversale a stilpului sint indestulatoare.
1 1
1,157
1751284.5
1 1
12854592
crc
N
N


'
40
1,157 3.4 2.5 21.43
2 2
o s
h
e e a + +
0
1751284.5
1.015
11.5(100) 40 37.5
n
b c c
N
R b h


0.85 0.008*11.5 0.758
0, 758
0.617
365 0, 758
1 1 1 1
500 1,1 500 1,1
R
S
R


_ _
+ +

, ,
1 2 2
0
* 1751284.5*21.43
0.580
11.5(100) 40 37.5
m
b c c
N e
R b h


'
0
2.5
0, 0670
37.5
s
c
a
h

1
(1 0, 5 ) 0, 58 1, 015(1 0, 5 1, 015)
0, 087
1 1 0, 0870
m n n
s




(1 ) 2 1, 015(1 0, 617) 2 0, 087 0, 617
0, 89
1 2 1 0, 617 2 0, 087
n R S R
R S


+ +

+ +
Deoarece
1.015 0.617
n R
>
,atunci



1
) 5 , 0 1 (
1 ' m
s
c c b
s s
R
h b R
A A
'
11.5(100) 40 37.5 0, 58 0, 89(1 0, 5 0,89)
47.26*0.0922 4.35
365 100 1 0, 067
S S
A A




'
4.35
S S
A A .
Admitem 2 bare 16 mm cu
2
4.02
real
s
A cm ;

2
% 100% 0,125%
40 40

- procentul de armare longitudinal.


Calculul i construirea fundaiilor
Dimensionarea tlpii fundaiei R
f
= 210 kPa.Admitem beton de clasa B15
Valorile fortelor maxime si momentelui incovoitor
max
max 1
1775659 5
(1 2) 30194
N N N
M M Nm

+
,
Valorile normale ale eforturilor
fn
N
si
fn
M
max
1775659 5
1544054.7
1,15 1,15
fn
N
N N
,
;

max
30194
26255.6
1,15 1,15
fn
M
M Nm
;
Calculul fundatiei la strapungere
38
Dimensionarea talpii fundatiei
Preliminar determinm dimensiunile laturii mai mici a tlpii fundaiei, reieind din cazul solicitrii
centrice:

1
1544.0547
2.59
250 20*1
fn
f m
N
b m
R



2, 7 b m
;

2
/ 20 m kN
m

- masa volumetric a materialului fundaiei i a solului de pe treptele
ei.
Avnd raportul laturilor
8 , 0
l
b
m
, obinem l= 3.3 m.
Aria total a fundaiei:

2
2, 7 3 3 8 91 A b l m , ,
Momentul de rezisten a tlpii fundaiei:
2 2
3
2, 7 3 3
4 9
6 6
bl
W m


,
, ;
Presiunea asupra solului:
W
M
A
N
d P
f
s
m n
t +
1
;
1544 26 25
20 1 (20 173 3 5 35)
8 91 4 9
n
P kPa + t + t
,
, ,
, ,
;

,max 0
20 173 3 5 35 198 6 1, 2 1, 2 250 300
n
P R kPa + + < , , ,

,min
20 173 3 5 35 187 95 0
n
P + > , , ,

, 0
20 173 3 193 3 250
n m
P kPa R kPa + < , ,
Determinm nlimea fundaiei
nlimea de calcul h
0,pl
, se determin:

r
c c b b
b h
b e c
c pl
+
+
+
1
) ( 25 , 0
5 , 0
2 2
, 0

max
0, 75
3 77
0,1986
bt
R
r
P
,

0, 5( ) 0, 5(3 3 0, 4) 1, 45
0, 5( ) 0, 5(2 7 0, 4) 1 15
e c
b c
c l h m
c b b m


,
, ,

2
0,
0, 25 0, 4 (2 7 1, 45 1,15)
0, 5 0, 4 0, 561
1 3 77
pl
h
+
+
+
,
,
;
nlimea total a fundaiei va fi:

0,
0, 05 0, 56 0, 05 0, 61
pl pl
h h + +
;
nlimea fundaiei trebuie s satisfac i condiiile constructive:
a) din condiiile de ncastrare a stlpului :

m h b h
p c pl
8 , 0 2 , 0 4 , 0 5 , 1 5 , 1 + +
.
b) din condiia de ancoraj a armaturii longitudinale a stlpului n fundaie:

30 30 0, 016 0, 2 0, 68
pl s p
h d h m + +
Admitem nlimea fundaiei cu cea mai mare valoare:

m h
pl
3 , 8 8 , 0
(rotunjim multiplul la 30).
nlimea treptelor :
m h
pl
90
,
cm cm h h
pl pl
85 5 90 5
, 0


cm h h h 30
3 2 1

. Presiunea de la stlp se transmite fundaiei prin piramida de strpungere, format
din limite duse sub 45
0
.
39
Determinm lungimile treptelor:

C
3
=75 cm; C
3
= 60 cm;
C
2
= 115 cm; C
2
= 90 cm;
C
1
= 140 cm. C
1
= 115 cm.
'
1 3
2 270 2 60 150 b b C cm - limea treptei a doua;
'
2 1 2
2 270 2 90 90 b b C cm - limea treptei a treia.

0
26255.6
0, 017
1544054.7
f
f
M
e m
N

;
Valoarea momentului incovoitor in sectiunea I- I marginea stilpului.

l
e
c e
l
e
C N
M
f
I I

,
_

2
4 6
1
2
1 0
2
0 2
1
2
2
6 0, 017 4 0, 017 1, 4
1544054.7 1, 4 1
3 3 3 3
468701 9
2 3 3
I I
M Nm

_
+

,

, ,
,
,
Calculm coeficientul tabular
0

0 2 2
2 0,
46870190
0, 084
8, 5(100) 90 85
I I
b pl
M
R b h





0, 955

2
1
0,
46870190
20 6
280 (100) 0, 955 85
I I
s
S pl
M
A cm
R h



,
;

l
l
C e
l
e
C N
M
f
II II

,
_

2
4 6
1
2
2 0 0 2
2
2
2
6 0, 017 4 0, 017 1, 4
1544054.7 1, 4 1
3 3 3 3
468702
2 3 3
II II
M Nm

_
+

,

, ,
,
;
0 2 2 2
1 01 2
46870200
0 12
( ) 8 5(100) 150(25 30)
II II
b
M
R b h h



+ +
,
,
;
0, 935
;

2
2
0,1 2
46870200
32 55
( ) 280 (100) 0, 935 (25 30)
II II
s
S
M
A cm
R h h


+ +
,
;
Pentru seciunea 3-3:
l
l
C e
l
e
C N
M
f
III III

,
_

2
4 6
1
2
3 0 0 2
3
2
2
6 0, 017 4 0, 017 0, 75
1544054.7 0, 75 1
3 3 3 3
135047
2 3 3
III III
M Nm

_
+

,

, ,
,
0 2 2
01
13504700
0, 094
8, 5(100) 270 25
III III
b
M
R b h




40
0, 950

2
3
0,1
13504700
20 3
280 (100) 0, 950 25
III III
s
S
M
A cm
R h



,
;
Alegem barele de armtur n dependen de cea mai mare arie din aceste trei seciuni.
Alegem numrul de bare:
270
1 1 19 .
15
b
n bare
s
+ +

2 3
32 55
1 713
19
s
s
A
A cm
n

,
,

16 mm,
m m A
real
s
2
01 , 2
;
19 16 A-III, cu pasul S=15cm
2
,
19 2, 01 38 19
s tot
A cm ,

41

S-ar putea să vă placă și