Sunteți pe pagina 1din 9

<script type="text/javascript" src="//api.filepicker.io/v1/filepicker.

js"></script>

Evolutia Publicitatii

-0-

Cuprins :

1. Originile publicitatii 2. Scurt istoric al publicitii n Europa occidental i S.U.A.

2.2 Germania

2.3 Statele Unite ale Americii

2.4 Italia

2.5 Franta

3. Concluzie

-1-

Evolutia publicitatii

1. Originile publicitatii
Termenul Publicitate provine din latin de la verbul publico-publicare = a aduce la cunotina publicului. El desemneaz n sens larg, totalitatea aciunilor i mijloacelor folosite pentru a face cunoscute i apreciate de consumatori produsele sau serviciile propuse spre vnzare sau pentru formarea unei atitudini favorabile fa de o idee, aciune deosebit, etc. Putem identifica trei mari perioade in istoria publicitatii: (1) perioada premarketing dinainte de Antichitate pana la aparitia mijloacelor de comunicare in masa; (2) perioada comunicarii de masa - din 1800 pana la jumatatea secolului XX; (3) perioada publicitatii stiintifice (bazata pe abordari structurate) din anii 50 pana in prezent (O Guinn, Allen si Semenik, 1998, Jefkins, 2000, Russel si Roland, 1996). [1] Publicitatea cu scop persuasiv isi are inceputurile in Antichitate. De exemplu in Babilon, Egipt, Grecia au aparut inscriptii pe pereti, tablite de argila, papirus sau pe alte suporturi, continand anunturi de evenimente importante pentru colectivitate, de recompense pentru anumite actiuni solicitate din partea membrilor comunitatii, sau oferte de produse si servicii. Asemenea inscriptii si/sau desene sunt strabunicele reclamei contemporane. [2] Inainte sa apara scrisul, chiar si dupa, reclama se facea prin mesaje strigate pe strazi, langa locurile unde se vindeau produsele sau in alte locuri publice. O data cu aparitia tiparului, la mijlocul secolului al XV-lea, s-au dezvoltat si noi forme de reclama. De fapt primele reclame adevarate au fost afisele si foile volante care contineau mesaje publicitare. De exemplu, in Anglia, la Londra (1472), prima reclama tiparita a fost un anunt pentru difuzarea unei carti de rugaciuni, pus pe usile bisericilor. Dar prima reclama tiparita la nivel de masa a aparut intr-o brosura in Germania, promovand un medicament miraculos. Ziarele au alocat reclamei sectiuni speciale. Primul ziar englezesc a aparut in 1622, dar de abia in 1625 apare prima reclama distribuita prin acest suport media.

-2-

In 1630, la Paris, apare agentia publicitara sub cordonarea lui Theophraste Renaudot, director fondator al publicatiei La Gazette, care avea un scop umanitar, ajutand institutiile de binefacere sa se intalneasca si sa comunice. Un prim jurnal publicitar datorat lui Jean-Louis Albert se numea La Petite Affiche. Prima agentie publicitara apare la Londra, in 1812. [3] Britanicii schimba rolul agentiei de publicitate, atribuindu-i un scop comercial. In SUA (1704), primul anunt, care oferea o recompensa pentru prinderea unui hot, a aparut in ziarul Boston Newsletter. Mult mai tarziu, tot in SUA (1844), reclama apare si intr-o revista, in Southern Messenger, editata o vreme de scriitorul celebru Edgar Allan Poe. Revistele ofereau reclamei si alte avantaje majore: spatiu pentru mesaje mai lungi si mai complexe, o calitate grafica superioara ziarelor si posibilitatea folosirii ilustratiei pentru potentarea mesajului. Progresul tehnologic in domeniul tipografic a facut ca reclama de revista sa ajunga, treptat, sa fie dominata de ilustratie. [4]

Citate [1]Petre Dan, Nicola Mihaela, Introducere in publicitate, Bucuresti, Editura comunicare.ro, cursuri universitare, 2004, p. 25. [2] Maria Modoveanu, Dorina Miron, Psihologia reclamei. Publicitatea in afaceri., Bucuresti, Editura Libra, 1995, p. 37. [3] Gheorghe Teodorescu, Petru Bejan, Relatii publice si publicitate. Discurs. Metoda. Interpretare, Iasi, Editura Fundatiei Axis, 2003, p. 145. [4] Maria Modoveanu, Dorina Miron, Psihologia reclamei. Publicitatea in afaceri., Bucuresti, Editura Libra, 1995, p.39.

-3-

2. Scurt istoric al publicitii n Europa occidental i S.U.A.

2.2 Germania n anul 1438, germanul Johann Gutenberg inventeaz tiparul cu litere mobile. Acest lucru va revoluiona modalitatea de comunicare n lume. Astfel, n 1525, apar primele forme de publicitate n Germania, acestea fiind reprezentate cu ajutorul unor foi volante care stimulau vnzarea unei poiuni cu puteri magice. n 1675 apare primul anun ntr-o publicaie german, iar n 1722, n oraul Frankfurt, se editeaz foi de anunuri n care erau publicate informaii privind date de stare civil, obiecte pierdute-gsite, cumprri-vnzri. Mai trziu, n 1728, editarea acestor tipuri de foi, vor fi emise doar de ctre rege. Aceste publicaii de anunuri, numite i Intelligenzbltter, apar i la Hamburg i Osnabrck. Ferdinand Hasenstein n 1855 nfiineaz prima agenie de publicitate, iar n 1867 apare agenia Rudolf Mosse, care i deschide filial n toate capitalele europene, inclusive Bucureti, unde devine lider pe pia. Germanii au stilul lor unic de a face reclame. De exemplu, stilul german nu folosete reclame pline de zmbete menite s ofere sigurana clienilor atunci cnd fac reclam la o banc n contextual crizei financiare. Afiele lor transmit est-europenilor c spiritul german este singurul lucru de care au nevoie de la o banc. Le insufl clienilor certitudini i nu promisiuni.

O alt reclam german, sun obscen cnd o citeti n romn. Un produs recomandat femeilor care are o denumire ce i-e ruine s o pronuni de fa cu mama ta, poate devein gluma zilei. Produs din extracte de plante atent alese n form concentrat, ce ofer pielii o doz suplimentar de ngrijire, substana este eficient i vizibil rapid se arat n prezentarea oficial a Ampullen-Kur. Parte a

-4-

gamei de ngrijire a corpului Charlotte Meentzen, produsul nu are nimic amuzant n el, doar n momentul n care i citeti denumirea n limba romn.

2.3 Statele Unite ale Americii n anul 1740 publicaia The Boston Newsletter, editeaz primele anunuri publicitare standardizate ca form i tarif. James Gordon Bennet a fondat cotidianul Herald n 1835, la New York. Aceast publicaie a permis flexibilizarea formelor n care putea fi tiprit publicitatea, acest lucru atrgndu-i simpatia i colaborarea comercianilor, devenind astfel pionierul jurnalismului american modern. n 1851, ziarul New York Times elimin publicitatea mincinoas din paginile sale. n 1860, existau 30 de agenii de publicitate care ofereau spaiu publicitar. J. Walter Thompson, n 1889, face primul pas spre internaionalizarea afacerilor publicitare. Printele publicitii americane moderne este considerat Albert D. Lasker, pentru c anunurile lui publicitare erau foarte expresive. A creat primul serviciu redacional dintr-o agenie de publicitate i a contribuit la extinderea promovrii produselor de prob, sub forma cupoanelor, a eantioanelor. Americanii sunt cei care sunt n stare s plteasc foarte mult pentru a-i face reclam unui produs. O companie american ce vindea trabucuri cu 9 ceni bucata, a pltit n 1932 un sfert de million de dolari productorilor Scarface, pentru ca protagonistul Paul Muni s le fumeze produsele pe tot parcursul peliculei. Nu exist cifre despre evoluia vnzrilor White Owl Cigars, cert este c firma exist i astzi. Pentru a-i menine loialitatea consumatorilor, Steve Jobs a neles importana strategic a product placement-ului la compania Apple. i-a schimbat procedurile, a creat stocuri generoase de produse disponibile pentru filmele si serialele de producie, le-a mprosptat n permanen cu modelele de ultim generaie, a simplificat operaiunile de predare a lor ctre productor. A avut grij pn i la micile detalii lipind stikerele Apple rsturnat pe produsele care urmau s fie filmate pentru ca acestea s fie vizibile n poziia -5-

fireasc de ctre spectator. Mission Impossible, Independence Day, Twilight, Seinfeld, Sex and the City, 30 Rock, sunt unele dintre filmele i serialele de mare audien n care Apple i face apariia. Statisticile sunt spectaculoase.

2.4 Italia n Italia, publicitatea prinde via abia n secolul al XIX-lea, prin anunurile cu miz economic aprute n ziarul Il Secolo Gazetta de Milano. n revista Illustrazione Italiana, din 1877, apar forme modern de publicitate. Primele agenii de publicitate nu au fost create de italieni, ci de germani, agenia Hasenstein & Vogler care se deschide n 1866 la Torino.

2.5 Franta Afiul publicitar francez nc din momentul n care a aprut pentru prima dat, afiul a fost folosit drept act al comunicrii. Odat cu trecerea timpului, fie c vorbim despre un afi tradiionalist sau modern, cultural sau comercial, putem afirma faptul c acesta este prezent constant n viaa omului contemporan. Perioad grandioas numit Belle Epoque a coincis cu nceputurile afiului artistic n culori. Jules Chret este printele acestuia, utiliznd litografia n anul 1867. Acest proces l ajuta s obin orice culoare , pornind de la trei pietre mbibate cu cerneal de culori diferite.

-6-

Perioad Belle Epoque este marcat de o explozie de expoziii de afie, de proliferarea magazinelor i comercianilor de afie ntru satisfacerea dragostei publicului pentru aceast form de arta. n Frana, cultul cafenelelor a devenit omniprezent iar numeroi artiti de diferite orientri i temperamente au devenit creatori de afie. Printre acetia se afla i Toulouse-Lautrec, care se remarc prin faptul c afiele sale oglindesc realitatea cafenelor, dar i a altor locuri din Pari de la acea vreme. Afiele sale reprezint de asemenea i pasul ctre o nou etap, cea expresionist.

-7-

La sfritul secolului XIX, un nou stil artistic i-a fcut apariia n universul afiului: Art Nouveau, sau stilul metro. Francezul de origine ceh Alphonse Mucha a creat prima capodoper a acestui nou stil. Caracteristicile principale erau influentele prerafaelite, medievale i bizantine. Dup rzboi, arta afiului a fost revoluionat de principiile enunate de Leonetto Capiello n 1905 i de studiile tiinifice realizate de americani asupra publicitii. Dintr-o dorina de lizibilitate, Capiello i-a concentrat atenia n designul afiului pe o singur imagine, plasat pe un fundal monocrom, care s atrag imediat atenia privitorului. Alegerea s estetica, bazat pe culori puternice, contrastante, a reprezentat o inovaie n arta afiului. Tot Capiello este cel care a aplicat primul ideea c o anumit marc a unui produs poate fi asociat cu un personaj, devenind astfel printele publicitii moderne. nainte de Capiello i de inovaia s, n publicitatea francez a secolului XIX existau doar personaje standard : pe afie, arabii fceau reclam la cafea, africanii la spun sau rom, fermieri roii n obraji la unt etc. n concluzie, afiul a fost, este i va rmne n continuare una dintre armele cele mai puternice ale publicitii, ct i o modalitate de exprimare a artitilor, dar i de reliefare a societii.Afisul este o imagine ce trebui sa aiba frumusetea evidentei si spiritul sintezei.(1) Citat 1.Raymond Savignac

Concluzie
In concluzie, de la apariia sa si pana in prezent publicitatea sa modificat si a evoluat att in ceea ce privete coninutul cat si in modalitile de utilizare a acesteia. Aa cum fiecare tara este diferita din punct de vedere geografic, cultural, lingvistic etc aa si din punct de vedere a publicitii fiecare ara are obiceiurile si metodele sale de promovare., Pentru a supravieui in acest viitor, industria publicitii trebuie sa se adapteze, in special in ceea ce privete felul in care se creeaz si se transmite audientei creaia publicitara si sa dea dovada inca odat ca publicitatea evolueaz ntr-o legtur directa cu dezvoltarea noilor instrumente economice si tehnologice. [1] Citat [1] Mihaela Nicola, Dan Petre, Publicitate i reclama, Bucureti, 2001, pg 93

-8-