UNIVERSITATEA ECOLOGIC A BUCURE S TI FACULTATEA DE DREPT

DREPT PENAL - PARTEA SPECIAL A

NOTE DE CURS

Prof. univ. dr. Buneci Petre Lector univ. dr. Cleopatra Drimer

-2012-

I. Obiectivele Cursului Cursul se adreseaza studen ilor Faculta ii de Drept si Stiin e Administrative, Specializarea Drept, anul III, formele de nva amnt: frecven a redusa (FR) si nva amnt la distan a (ID). Aceste note de curs sunt scrise ntr-o maniera sintetica si urmaresc trasarea unor repere n studierea infrac iunilor prevazute n legisla ia penala n vigoare, n principal, n Partea speciala a Codului penal, a carui structura o si adopta. Cunoasterea aprofundata va putea fi realizata prin studiul individual bazat pe consultarea bibliografiei selective care va fi prezentata la finalul lucrarii. II. Competen e profesionale Dupa parcurgerea acestui curs studentul va dobndi, dezvolta si aplica : Co mpeten e specifice (transversale): 1. autonomie si responsabilitate (executarea responsabila a sarcinilor profesionale, n condi ii de autonomie restrnsa si asisten a calificata); 2. interac iune sociala (familiarizarea cu rolurile si activita ile specifice muncii n echipa si distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate); 3. dezvoltare personala si profesionala (constientizarea nevoii de formare continua, utilizarea eficienta a resurselor si tehnicilor de nva are pentru dezvoltarea personala si profesionala). Competen e profesionale: Cuno s tin e: 1. cunoaster e, n elegere si utilizare a limbajului specific (cunoasterea, n elegerea conceptelor dreptului penal special si utilizarea lor adecvata n comunicarea profesionala); 2. explicare si interpretare (utilizarea cunostin elor d e baza, pentru explicarea si interpretarea importan ei studiului dreptului penal special ); Abilit a ti: 3. aplicare, transfer si rezolvare de probleme (utilizarea unor principii si metode de drept penal special pentru rezolvarea unor probleme/situa ii bine definite, tipice dreptului penal, n condi ii de asisten a calificata); 4. reflec ie critica si constructiva (utilizarea adecvata de criterii si metode standard de evaluare, pentru a aprecia calitatea, meritele si limitele dreptului penal romn); 5. creativitate si inovare (elaborarea d e proiecte profesionale cu utilizarea unor principii si metode consacrate n dreptul penal special). III. Cerin e preliminare Anterior, studentul a studiat urmatoarele discipline necesare cercetarii si n elegerii materiei curente: - Drept penal general; IV. Evaluarea Componen a notei finale este: - ponderea evaluarii finale (examen) 80% - ponderea evaluarilor pe parcurs 20 %

TITLUL VI INFRAC IUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVIT A I DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR ACTIVIT A I REGLEMENTATE DE LEGE
CAPITOLUL I INFRAC IUNI DE SERVICIU SAU N LEGATURA CU SERVICIUL

Aspecte generale s i comune Prima subdiviziune n titlul privitor la grupul infrac iunilor care aduc atingere unor activita i de interes public sau altor activita i reglementate de lege cuprinde dispozi ii privitoare la infrac iuni de serviciu sau n legatura cu serviciul. Ceea ce caracterizeaza, n principal, subgrupul infrac iunilor de serviciu sau n legatura cu serviciul este valoarea sociala aparata si anume: bunul mers al activita ii organelor sau institu iilor de stat sau publice si, implicit, apararea intereselor legale ale persoanelor particulare. Organele ori institu iile de stat sau publice, ct si persoanele particulare sunt egal interesate ca sa fie asigurata ndeplinirea regulata si eficienta de catre func ionari a ndatoririlor de serviciu, ca exerci iul func iunilor sa fie asigurat mpotriva venalita ii unor func ionari, precum si mpotriva tendin ei de a ob ine cstiguri ilicite. Legea penala proteguieste activitatea organelor sau institu iilor de stat sau publice contra abuzurilor si neglijen elor func ionarilor savrsite fie n raporturile interne, adica n prejudiciul imediat al unita ilor unde sunt angaja i, fie n raporturile externe, adica n prejudiciul imediat al unor persoane particulare (dar se poate si n prejudiciul unei unita i, alta dect aceea unde se presteaza serviciul de catre func ionar). De asemenea, activitatea organelor sau institu iilor de stat sau publice este protejata penaliceste contra unor fapte (darea de mita, traficul de influen a etc), pentru a caror savrsire nu se cere ca faptuitorul sa aiba calitatea de func ionar public sau func ionar, dar au legatura cu atribu iile de serviciu ale acestora. Infrac iunile de serviciu sau n legatura cu serviciul se mai caracterizeaza dupa Siegfried Kahane si prin elementul lor material care consta ntr-o atingere adusa valorii sociale ocrotite. Aceasta atingere poate avea uneori consecin e deosebit de grave (ca n cazul abuzului n serviciu contra intereselor publice, prevazut n art. 248 C.pen.), dar poate avea si consecin e mai pu in grave [ca n cazul neglijen ei n serviciu, prevazuta 1 n alin. (1) al art. 249 C.pen.]. Obiectul ocrotirii penale. Infrac iunile de serviciu sau n legatura cu serviciul au acelasi obiect juridic generic si o strnsa legatura n raport cu obiectul lor juridic special si anume valoarea sociala (desprinsa din fasciculul valorilor care formeaza obiectul juridic generic), adica apararea bunului mers al activita ii organelor sau institu iilor de stat sau publice si, implicit, apararea intereselor legale ale persoanelor. La infrac iunile de serviciu sau n legatura cu serviciul obiectul material, de regula, lipseste. Subiec ii infrac iunilor. Subiectul activ nemijlocit (autor) al acestor infrac iuni este de regula un func ionar public sau func ionar (n n elesul art. 147 C.pen.). n cazul ctorva infrac iuni (de exemplu, darea de mita, traficul de influen a) subiect activ nemijlocit poate fi orice persoana ce ntruneste condi iile generale ale raspunderii penale. Prin func ionar public", n sensul legii penale - art. 147 alin. (1) C.pen. -, se n elege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o nsarcinare de orice natura, retribuita sau nu, n serviciul unei unita i dintre cele la care se refera art. 145 C.pen. (autorita ile publice, institu iile publice, institu iile sau alte persoane juridice de interes public). Autorita ile publice sunt cele prevazute n Titlul III din Constitu ia Romniei, iar institu iile publice sunt, n principiu, calificate astfel prin actele normative ce le reglementeaza activitatea. n lipsa unei defini ii legale n acest sens, prin sintagma alte persoane juridice de interes public" s-a spus ca se n elege orice persoana juridica indiferent de forma de organizare - asocia ii, funda ii, sindicate etc. - indiferent de felul proprieta ii pe care se ntemeiaza si indiferent daca sunt guvernamentale sau neguvernamentale, daca, prin actul constitutiv legal aprobat, sunt destinate a organiza sau a servi o colectivitate mare de oameni, o mul ime de oameni, fie din ntreaga ara, fie dintr-o zona sau unitate 3

administrativ-teritoriala, fie dintr-un domeniu de activitate dintr-o anumita profesie. Nu pot fi considerate alte persoane juridice de interes public" acele persoane juridice care au un caracter nchis, nfiin ate doar pentru satisfacerea unor interese ale unui grup restrns de oameni, asocia i, salaria i, colaboratori si care urmaresc un profit. Spre exemplu, o societate comerciala care are ca obiect de activitate comer ul avnd ca partener alte persoane juridice nu putem spune ca aceasta este o persoana juridica de interes public chiar daca bunurile pe care aceasta persoana juridica le desface ajung la popula ie. Dupa al i autori, se considera ca legiuitorul a inten ionat ca prin expresia institu iile sau alte persoane juridice de interes public sa le nominalizeze pe cele nfiin ate de persoanele fizice sau juridice pentru satisfacerea unor interese publice, facnd parte dintre acestea partidele politice, organiza iile sindicale, patronale sau profesionale. Sintagma serviciile de interes public este mai pu in delimitabila dect celelalte, incluznd regiile autonome si companiile na ionale create prin reorganizarea unor regii, cum ar fi: Posta Romna, CONEL, SNCFR si ROMTELECOM. Categoria societa ilor care desfasoara servicii de interes public este nsa mult mai ampla, incluznd societa ile de transport, termoficare, distribuirea apei, prestarea serviciilor medicale etc. Multe dintre acestea nu provin din fostele regii, au capital privat si poten ial economic redus, nsa nu pot fi separate de anterioarele societa i numai pe criteriul interesului public. Aceasta no iune nu este definita n Codul penal, n titlul VIII intitulat n elesul unor termeni sau expresii n legea penala", ea nu poate fi asimilata nici cu termenul public definit n art. 145, ntruct nicio no iune nu se poate defini prin ea nsasi. Pe de alta parte, este evident faptul ca no iunea public din dreptul penal a primit un n eles mai larg dect cel specific dreptului constitu ional, desi pe parcursul ctorva ani s-a considerat n mod eronat ca ele sunt identice. In dreptul penal, termenul de func ionar public are un n eles mai larg dect n alte ramuri de drept (ex.: dreptul administrativ), fapt ce se justifica prin nevoia de a se realiza n mod corespunzator ocrotirea intereselor sociale prin mijloace de drept penal. n doctrina, s-a subliniat ca sunt asimila i func ionarilor publici si cei care ndeplinesc n fapt" o nsarcinare n serviciul unei persoane juridice de drept public cu condi ia ca unitatea de drept public sa aiba stiin a de acest lucru. Aceeasi solu ie se impune n aceasta concep ie si n situa ia n care func ionarul public este angajat cu ncalcarea dispozi iilor legale (de ex.: nu are studiile necesare) ori urmeaza a fi nvestit, fiind pe cale de a fi angajat (de ex.: cei afla i n termenul de ncercare). Nu poate fi considerat nsa func ionar public persoana care, n mod sporadic, ine locul unuia dintre acestia fara consim amntul organelor de conducere caci ntr-o asemenea situa ie, nu exista un raport de serviciu ntre aceasta persoana si unitatea n care activeaza. Func ionar", n sensul legii penale - art. 147 alin. (2) C.pen. - este func ionarul public, precum si orice salariat care exercita o nsarcinare n serviciul unei alte persoane juridice dect o unitate dintre cele la care se refera art. 145 C.pen. n doctrina este discutabila, n raport cu legea penala n vigoare, calitatea de func ionari a anumitor categorii de persoane care exercita o profesie liberala (de exemplu: avoca ii, notarii publici, medicii, arhitec ii etc). n ceea ce priveste avoca ii, Ilie Pascu, arata ca trebuie facuta distinc ia ntre avoca ii care au numai calitatea de membri ai baroului, n baza carora sunt abilita i sa exercite profesia de avocat, de acordare a asisten ei juridice justi iabililor, si avoca ii alesi n organele de conducere ale baroului, deoarece n n elesul prevederilor sus-men ionate, numai acestia din urma pot fi subiec i activi ai infrac iunilor de serviciu. Referitor la medici, corelnd dispozi iile privind asisten a medicala cu cele penale, se poate trage concluzia ca doar cei care func ioneaza n re eaua sanitara de stat sunt func ionari publici n condi iile art. 147 alin. (1) C.pen.. Aceasta solu ie se ntemeiaza pe dispozi iile constitu ionale, conform carora dreptul la ocrotirea sanata ii este garantat" - art. 34 alin. (1) din Constitu ia Romniei, iar statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanata ii publice" - art. 33 alin. (2) din Constitu ie. Recent, instan a suprema a decis ca, n raport cu prevederile art. 147 C.pen. si art. 1 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, potrivit carora aceasta profesie este libera si independenta, cu organizare si func ionare autonoma, avocatul nu are nici calitatea de func ionar public si nici calitatea de func ionar si, n consecin a, nu poate fi subiect activ al infrac iunii de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor. n literatura de specialitate, s-a sus inut ca notarul public, desi desfasoara o activitate de interes public (de aceea si denumirea sa apare no iunea de public, n sensul ca sta la dispozi ia publicului, ca serveste interesul acestuia), presteaza aceste servicii fara a fi n serviciul unei unita i, fara a fi ncadrat ntr-o anumita forma de organizare ierarhica, subordonat unui regulament intern de func ionare etc, elemente care caracterizeaza pe func ionar, adica pe acela care exercita o func ie si se afla n exercitarea unei nsarcinari n serviciul unei persoane juridice publice. Ca atare, n aceasta concep ie, notarul public nu este func ionar n 4

sensul art. 147 C.pen.. Desi extrem de interesanta, aceasta pozi ie teoretica n-a fost nsusita de al i autori ' sau 1 de instan ele de judecata. Subiect activ al acestor infrac iuni poate fi si o persoana juridica, n condi iile si cu limitarile aratate n art. 19' alin. (1) C.pen. Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, n orice mod, la savrsirea aceleiasi infrac iuni de serviciu sau n legatura cu serviciul. Infrac iunile din acest subgrup sunt susceptibile de participa ie penala (pluralitate de subiec i activi) n toate formele sale: coautorat, instigare, complicitate. Cnd un act este dat n caderea unui colectiv (comisie, complet de judecata etc), infrac iunea va avea drept coautori pe to i membrii colectivului. Instigatori si complici pot fi orice persoane. Daca instigatorul sau complicele este si el func ionar, aceasta va constitui o mprejurare agravanta judiciara. Latura obiectiv a . Elementul material al infrac iunilor de serviciu sau n legatura cu serviciul consta, de regula, ntr-o ac iune si uneori ntr-o inac iune (unele modalita i normative ale abuzurilor n serviciu sau ale luarii de mita). Nu trebuie nsa sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu infrac iunile comisive si infrac iunile omisive. De asemenea, nu trebuie sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu fapta descrisa n con inutul normei de incriminare. Urmarea imediat a a acestor infrac iuni consta ntr-o atingere adusa bunului mers al activita ii unui organ sau institu ii de stat ori publice, nso ita uneori si de o vatamare a interesului legal al vreunei persoane. Leg a tura de cauzalitate ntre ac iunea sau inac iunea incriminata si urmarea imediata trebuie sa existe si, de regula, rezulta din materialitatea faptei (ex re). Latura subiectiv a . Forma de vinov a ie n cazul acestor infrac iuni este, de regula, inten ia; infractorul trebuie sa-si fi dat seama de natura si urmarile faptei sale si sa le fi urmarit (inten ie direct a ) sau sa le fi acceptat (inten ie indirect a ). Unele infrac iuni pot fi savrsite, nsa numai cu inten ie direct a (de pilda, luarea de mita - art. 254 C.pen.). Faptuitorul nu poate invoca pentru nlaturarea vinova iei ordinul primit de la un superior. Principiul legalita ii nu ngaduie nici darea si nici acceptarea de ordine ilegale. n anumite situa ii, legea pedepseste si faptele savrsite din culp a (neglijen a n serviciu, art. 249 C.pen.). Posibilitatea de prevedere a rezultatului faptei la infrac iunile de serviciu savrsite din culpa se apreciaza n mod concret, inndu-se seama de condi iile n care se aduc la ndeplinire sarcinile de serviciu, de aptitudinile individuale (psihice, intelectuale) ale func ionarului public, de pregatirea si calificarea sa profesionala. De asemenea, se vor avea n vedere gradul de aten ie si de pruden a ori experien a dobndita n munca . ) De regula, n con inutul acestor incriminari nu sunt cerin e esen iale referitoare la scop sau mobil. Prin urmare, cunoasterea acestora va servi la dozarea pedepsei aplicabile infractorului. Acolo nsa unde sunt prevazute astfel de cerin e esen iale, forma de vinova ie cu care se pot comite acele infrac iuni va fi inten ia directa. Forme. Modalit a i. Sanc iuni Forme. Infrac iunile de serviciu sau n legatura cu serviciul sunt, de regula, comisive. Ca atare, la aceste infrac iuni pot fi concepute si efectuate acte care sa constituie forme de activitate infrac ionala imperfecta, adica acte de preg a tire si tentativ a . n ceea ce priveste infrac iunile omisive, ele nu sunt susceptibile de tentativa, dar si n privin a lor se pot efectua unele acte de pregatire. La nici una dintre infrac iunile de serviciu sau n legatura cu serviciul legea nu prevede nsa ca tentativa se pedepseste (art. 21 C.pen.). La unele infrac iuni numite de consumare anticipata (de exemplu, luarea de mita) unele acte ncercate sunt asimilate faptei consumate. Ct priveste actele de pregatire la infrac iunile de serviciu sau n legatura cu serviciul, n sistemul Codului penal ele nu sunt incriminate ca o forma de activitate infrac ionala. Atunci nsa, cnd infrac iunea n vederea careia au fost efectuate actele de pregatire a fost consumata, actele de pregatire savrsite de alte persoane dect autorul infrac iunii devin relevante, juridiceste, ca acte de participare, opinie discutabila ntruct aceste acte nu dobndesc relevan a juridica (complicitate anterioara) dect daca se comit acte de executare nemijlocita a faptei prevazute de legea penala de catre autor. Pe de alta parte, aceste categorii de acte pregatitoare la care se face referire nu sunt savrsite de autor, n lipsa caruia nu putem pune n discu ie existen a vreunei fapte din acest capitol. La infrac iunile de serviciu sau n legatura cu serviciul consumarea faptei implica executarea ac iunii prin care s-a adus atingere bunului mers al activita ii institu iei de stat sau publice respective si s-au produs uneori anumite vatamari (de pilda, la infrac iunea de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor, art. 246 C.pen. sau la infrac iunea de purtare abuziva, art. 250 C.pen.), ori o stare de fapt periculoasa (de exemplu, la 5

infrac iunea de neglijen a n pastrarea secretului de stat, art. 252 C.pen.). Modalit a i. De regula, infrac iunile din acest grup prezinta mai multe modalit a i normative n raport de felul n care se nfa iseaza ac iunea sau inac iunea incriminata carora n concret le pot corespunde o varietate si multitudine de modalit a i faptice de care se va ine seama la individualizarea judiciara a pedepsei. Sanc iuni. Fiind fapte destul de grave, de regula, acestea se sanc ioneaza numai cu pedeapsa nchisorii n limite destul de ridicate. La unele infrac iuni pedeapsa nchisorii este prevazuta nsa alternativ cu cea a amenzii. La abuzul n serviciu n forma calificata si la luarea de mita este prevazuta si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. Pentru faptele din acest capitol, persoana juridica este sanc ionata cu amenda de la 5.000 lei la 600.000 lei, cnd legea prevede pentru infrac iunea savrsita de persoana fizica pedeapsa nchisorii de cel mult 10 ani sau amenda sau cu amenda de la 10.000 lei la 900.000 lei, cnd legea prevede pentru infrac iunea savrsita de persoana fizica pedeapsa deten iunii pe via a sau pedeapsa nchisorii mai mare de 10 ani, potrivit art. 71 alin. (2) si (3) C.pen. Conform art. 258 alin. (1) C.pen., dispozi iile art. 246-250 C.pen. privitoare la func ionari publici se aplica si celorlal i func ionari, n acest caz maximul pedepsei reducndu-se cu o treime. n cazul prevazut la alin. (1), pentru faptele prevazute n art. 246, 247 si 250 alin. (l)-(4), ac iunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate, cu excep ia acelora care au fost savrsite de o persoana dintre cele prevazute n art. 147 alin. (1) C.pen. Sistematizarea incrimin a rilor. Capitolul privitor la infrac iunile de serviciu sau n legatura cu serviciul cuprinde, n art. 246-250, 252 si art. 2531-257 C.pen., infrac iunile de: abuz n serviciu contra intereselor persoanelor, abuz n serviciu prin ngradirea unor drepturi, abuz n serviciu contra intereselor publice, abuzul n serviciu n forma calificata, neglijen a n serviciu, purtarea abuziva, neglijen a n pastrarea secretului de stat, conflictul de interese, luarea de mita, darea de mita, primirea de foloase necuvenite, traficul de influen a. Pe lnga infrac iunile de serviciu acest capitol cuprinde si unele infrac iuni care nu sunt de serviciu, ci n legatura cu serviciul (darea de mita, traficul de influen a etc), ai caror subiec i activi nemijloci i pot fi orice persoane ce ndeplinesc condi iile generale ale raspunderii penale. Desi capitolul ar fi trebuit sa cuprinda numai infrac iunile de serviciu, exigen ele unei perfecte clasificari nu au putut fi respectate, deoarece strnsa legatura pe care o au cu atribu iile de serviciu a impus ca si infrac iunile n legatura cu serviciul sa fie incluse n acest capitol.

Abuzul n serviciu contra intereselor persoanelor 1. Con inut legal Potrivit art. 246 Cod penal, constituie infrac iune "fapta func ionarului public, care, n exerci iul atribu iilor sale de serviciu, cu s tiin a , nu ndepline s te un act ori l ndepline s te n mod defectuos s i prin aceasta cauzeaz a o v a t a mare intereselor legale ale unei persoane". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special al infrac iunii de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor este reprezentat de rela iile sociale referitoare la ndeplinirea ndatoririlor de serviciu n mod corect, cu respectarea intereselor legale ale persoanelor. De regula, infrac iunea este lipsita de un obiect material. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ al infrac iunii de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor poate fi numai un func ionar public sau un alt func ionar. Participa ia penala este posibila sub toate formele. n cazul coautoratului, acesta presupune ca faptuitorii sa aiba calitatea speciala ceruta de lege autorului infrac iunii. Subiect pasiv general al infrac iunii este statul romn. Subiect pasiv special este persoana fizica vatamata n interesele sale legale prin savrsirea faptei. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Abuzul n serviciu contra intereselor persoanelor se realizeaza, sub aspectul elementului material, fie printr-o inac iune (nendeplinirea unui act) fie printr-o ac iune (ndeplinirea defectuoasa a unui act). 6

Termenul "act" are aici sensul oricarei opera ii pe care faptuitorul trebuie sa o efectueze n temeiul ndatoririlor sale de serviciu. Prin nendeplinirea unui "act" se n elege omisiunea faptuitorului de a efectua opera ia pe care era inut sa o efectueze, iar prin "ndeplinirea n mod defectuos a unui act" se n elege efectuarea unei opera ii altfel de cum trebuia efectuata. Nendeplinirea unui act sau ndeplinirea n mod defectuos a unui act de catre func ionarul public sau de catre orice alt func ionar aflat n exerci iul atribu iilor sale de serviciu trebuie sa aiba ca urmare socialmente periculoas a vatamarea intereselor legale ale unei persoane. Interese legale ale unei persoane sunt toate acele posibilita i de manifestare ale persoanei, n concordan a cu interesele generale ale societa ii, pe care legea i le recunoaste si garanteaza. Pentru existen a infrac iunii, ntre nendeplinirea sau ndeplinirea n mod defectuos a unui act de catre func ionarul public sau de catre orice alt func ionar aflat n exerci iul atribu iilor sale de serviciu si vatamarea intereselor legale ale persoanei trebuie sa existe o leg a tur a de cauzalitate. Latura subiectiv a . Sub aspectul formei de vinov a ie, infrac iunea de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor se savrseste, n ambele sale modalita i de realizare, numai cu inten ie. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila numai n cazul formei comisive a abuzului n serviciu contra intereselor persoanelor, nsa legea nu prevede sanc ionarea acesteia. Consumarea are loc n momentul ndeplinirii actului n mod defectuos n prima modalitate si n momentul expirarii termenului nauntrul caruia trebuie ndeplinit actul respectiv n cea de-a doua modalitate. 5. Sanc iuni. Abuzul n serviciu contra intereselor persoanelor se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani. Abuzul n serviciu prin ngr a direa unor drepturi 1. Con inut legal Potrivit art. 247 Cod penal, constituie infrac iunea "ngr a direa, de c a tre un func ionar public, a folosin ei sau a exerci iului drepturilor unei persoane ori crearea pentru aceasta a unei situa ii de inferioritate pe temei de ras a , na ionalitate, etnie, limb a , religie, gen, orientare sexual a , opinie, apartenen a politic a , convingeri, avere, origine social a , vrst a , dizabilitate, boal a cronic a necontagioas a sau infec ie HIV/SIDA ". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale referitoare la activitatea de serviciu. De regula obiectul material lipseste. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ al infrac iunii este calificat, poate fi numai un func ionar public sau un alt func ionar. Participa ia penala este posibila sub toate formele. n ceea e priveste coautorii, remarcam faptul ca fiecare dintre acestia trebuie sa aiba calitatea speciala ceruta de lege autorului. Instigator sau complice poate fi orice persoana. Subiect pasiv este persoana careia i-au fost ngradite drepturile n sensul precizat n textul de lege enun at. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material al laturii obiective se poate realiza n oricare din modalita ile alternative prevazute, respectiv fie prin ac iunea de ngradire a folosin ei sau exerci iului drepturilor vreunui ceta ean, fie prin cea de creare pentru acesta a unor situa ii de inferioritate pe temei de na ionalitate, rasa, sex sau religie. n prima ipoteza, faptuitorul mpiedica fara drept ceta eanul, subiect pasiv, sa foloseasca drepturile pe care le are sau sa le exercite n ntregime. 7

n cea de a doua, faptuitorul creeaza ceta eanului, fara nici o justificare legala, o situa ie de inferioritate pentru acesta comparativ cu a celorlal i ceta eni. n ambele situa ii faptuitorului ac ioneaza determinat de na ionalitatea, rasa, sexul sau religia subiectului pasiv. Infrac iunea de abuz n serviciu prin ngradirea unor drepturi poate fi savrsita att prin ac iune ct si prin omisiune. Urmare socialmente periculoas a consta n prejudiciul adus unui drept al unei persoane prin ngradirea folosin ei sau exerci iului acelui drept sau prin nesocotirea lui. Leg a tura de cauzalitate nu trebuie demonstrata, ea rezulta din nsasi savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Forma de vinov a ie cu care se savrseste infrac iunea de abuz n serviciu prin ngradirea unor drepturi este inten ia directa. n ce priveste stabilirea mobilului faptei acesta constituie o condi ie esen iala pentru existen a infrac iunii. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila dar nu se sanc ioneaza. Infrac iunea se consuma n momentul n care ac iunea de ngradire a folosin ei sau exerci iului drepturilor vreunui ceta ean sau ac iunea de creare pentru acesta a unor situa ii de inferioritate pe temei de na ionalitate, rasa, sex sau religie a fost dusa pna la capat. 5. Sanc iuni. Abuzul n serviciu prin ngradirea unor drepturi se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Abuzul n serviciu contra intereselor publice 1. Con inut legal Potrivit art. 248 Cod penal, constituie infrac iune "fapta func ionarului public, care, n exerci iul atribu iilor sale de serviciu, cu s tiin a , nu ndepline s te un act ori l ndepline s te n mod defectuos s i prin aceasta cauzeaz a o tulburare nsemnat a bunului mers al unui organ sau al unei institu ii de stat ori al unei alte unit a ii din cele la care se refer a art. 145 sau o pagub a patrimoniului acesteia". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale care asigura buna desfasurare a activita ii de serviciu. n situa ia n care, prin savrsirea infrac iunii se produce o tulburare a bunul mers al unui organ sau al unei institu ii de stat ori al unei alte unita i din cele la care se refera art. 145 Cod penal, sau o paguba constatam existen a unui obiect juridic secundar reprezentat de rela iile sociale cu caracter patrimonial sau cele privind activitatea institu iilor de la art. 145 Cod penal. De regula obiectul material lipseste. n cazul n care prin comiterea faptei a fost avut n vedere un anumit bun acesta devine obiect material al infrac iunii (ex. nepredarea unor bunuri, desi intra n atribu iile de serviciu ale faptuitorului). Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, el trebuie sa aiba calitatea de func ionar public sau func ionar. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Existen a coautoratului este condi ionata pentru to i coautorii de existen a calita ii speciale cerute de lege pentru autor. Instigator sau complice poate fi orice persoana. Subiect pasiv este institu ia sau orice alta unitate dintre cele enumerate care a suferit o tulburare nsemnata a activita ii sau al carei patrimoniu a fost prejudiciat prin savrsirea faptei. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se poate realiza att printr-o inac iune - nendeplinirea unui act privitor la ndatoririle de serviciu, ct si prin ac iune - ndeplinirea defectuoasa a acestuia. 8

Urmarea socialmente periculoas a este expres prevazuta n textul de lege si consta fie n tulburarea nsemnata a bunului mers al activita ii unui organ, al unei institu ii de stat sau al uneia din unita ile men ionate anterior, fie ntr-o paguba adusa patrimoniului acesteia. n ce priveste leg a tura de cauzalitate aceasta condi ioneaza existen a infrac iunii si trebuie demonstrata. Latura subiectiv a . Forma de vinov a ie cu care se savrseste infrac iunea este inten ia cu ambele sale forme, directa sau indirecta. Mobilul sau scopul servesc doar la individualizarea judiciara a pedepsei. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila numai n cazul formei comisive a infrac iunii, dar nu este pedepsita de lege. Consumarea infrac iunii are loc n mod diferit, dupa modul de realizare a faptei. Astfel, n cazul comisiunii n momentul ndeplinirii n mod defectuos a actului, n timp ce n cazul omisiunii n momentul expirarii termenului n care ar fi trebuit efectuat acesta. 5. Sanc iuni. Abuzul n serviciu contra intereselor publice se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Abuzul n serviciu n forma calificat a 1. Con inut legal Prin art. 248 Cod penal, legiuitorul a consacrat o forma agravata, comuna pentru toate cele trei forme 1 ale abuzului n serviciu. Potrivit textului de lege, abuzul n serviciu are forma calificata "daca faptele prevazute n art. 246, 247, si 248 au avut consecin e deosebit de grave". Prin consecin e "deosebit de grave" se n elege (conform art. 146 Cod penal) o paguba materiala mai mare de 2.000.000.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activita ii, cauzata unei autorita i publice sau oricareia dintre unita ile la care se refera art. 145 Cod penal ori altei persoane juridice sau fizice. 2. Sanc iuni. Abuzul n serviciu n forma calificata se sanc ioneaza cu nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Neglijen a n serviciu 1. Con inut legal Potrivit art. 249 Cod penal, constituie infrac iune "nc a lcarea din culp a , de c a tre un func ionar public, a unei ndatoriri de serviciu, prin nendeplinirea acesteia sau prin ndeplinirea ei defectuoas a , dac a s-a cauzat o tulburare nsemnat a bunului mers al unui organ sau al unei institu ii de stat ori al unei alte unit a i din cele la care se refer a art. 145 sau o pagub a patrimoniului acesteia ori o v a t a mare important a intereselor legale ale unei persoane". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special l constituie rela iile sociale referitoare la ndeplinirea corecta si competenta a ndatoririlor de serviciu. Obiect material al infrac iunii lipseste de obicei. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, el trebuie sa aiba calitatea de func ionar public. Fiind o infrac iune savrsita din culpa, neglijen a n serviciu este susceptibila numai de participa ie penala improprie. 9

Subiectul pasiv este organul ori institu ia de stat sau orice alta unitate dintre cele men ionate careia i s-a cauzat o tulburare nsemnata a activita ii sau al carei patrimoniu a fost prejudiciat prin savrsirea faptei. Calitate de subiect pasiv poate avea, de asemenea, persoana careia i s-a cauzat o vatamare importanta intereselor sale legale. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin ncalcarea unei ndatoriri de serviciu de catre un func ionar public prin nendeplinirea acesteia sau prin ndeplinirea ei defectuoasa. Prin "ndatorire de serviciu" sunt n elese toate obliga iile ce-i revin func ionarului public potrivit normelor care reglementeaza postul respectiv sau care sunt inerente acestuia. "ncalcarea unei ndatoriri de serviciu" nseamna nerespectarea unei asemenea ndatoriri; poate fi comisa fie printr-o inac iune (nendeplinirea acelei ndatoriri), fie printr-o ac iune (ndeplinirea ei n mod defectuos). Urmarea socialmente periculoas a consta fie ntr-o tulburare nsemnata a bunului mers al uneia din unita ile prevazute n textul de lege, fie n prejudicierea patrimoniului acesteia, dar ea poate consta, n anumite cazuri, si n vatamarea importanta adusa intereselor legale ale unei persoane Existen a leg a turii de cauzalitate ntre elementul material si urmarea imediata trebuie ntotdeauna demonstrata. Latura subiectiv a . Forma de vinov a ie cu care se savrseste aceasta infrac iune este ntotdeauna culpa, posibila n cele doua forme: usurin a sau neglijen a. 4. Forme s i modalit a i. Fiind o infrac iune care se savrseste din culpa, neglijen a n serviciu nu este susceptibila de tentativa. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care se produce urmarea periculoasa a faptei. Forma agravata, potrivit art. 249 alin.(2) Cod penal, se considera comisa daca a avut consecin e deosebit de grave. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda. Forma agravata se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 10 ani. Purta rea abuziv a 1. Con inut legal Potrivit art. 250 Cod penal, infrac iunea se poate realiza att ntr-o varianta tip precum si n patru variante agravate. n art. 250 alin.(1) Cod penal legiuitorul incrimineaza ca varianta tip "ntrebuin area de expresii jignitoare fa a de o persoan a de c a tre un func ionar public n exerci iul atribu iilor de serviciu". n art. 250 alin.(2) Cod penal se prevede prima varianta agravata, respectiv: amenin area s a vr s it a de c a tre un func ionar public, n condi iile alin.(1)". A doua varianta agravata, conform art. 250 alin.(3) Cod penal consta n: lovirea sau alte acte de violen a s a vr s ite de c a tre un func ionar public, n condi iile art. (1)". A treia varianta agravata, conform art. 250 alin.(4), precum si a patra varianta agravata, conform art. 250 alin.(5) au ca rezultat vatamarea corporala, respectiv vatamarea corporala grava savrsite de catre un func ionar public n condi iile alin.(1) al aceluiasi text de lege.

2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. 10

Obiectul juridic special l constituie, n principal, rela iile sociale referitoare la buna desfasurare a activita ii de serviciu si, n secundar, cele referitoare la demnitatea sau integritatea corporala ori sanatatea persoanei. Obiectul material al infrac iunii este prezent doar n situa iile agravante cnd este reprezentat de corpul persoanei vatamate. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, el trebuie sa aiba calitatea de func ionar public aflat n exerci iul atribu iilor de serviciu. n cazul participa iei penale instigatorii sau complicii nu trebuie sa aiba, cu necesitate, calitatea ceruta de lege pentru autori. Subiect pasiv poate fi orice persoana careia i s-au adresat expresiile jignitoare sau care a suferit o vatamare a integrita ii sale corporale sau sanata ii prin savrsirea infrac iunii. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material al laturii obiective se realizeaza, n varianta tip, prin ntrebuin area de expresii jignitoare fa a de o persoana. Nu intereseaza daca aceasta s-a realizat oral, n scris, prin gesturi, etc., este suficient ca n acest mod sa fi fost adusa o atingere onoarei sau demnita ii victimei. n situa ia descrisa n variantele agravate elementul material se realizeaza prin ac iunile sau inac iunile capabile sa produca rezultatele stipulate n textul de lege. Urmarea socialmente periculoas a rezulta implicit din ac iunea incriminata si consta n crearea unei stari care aduce atingere demnita ii persoanei si, n cazurile agravate, n vatamarea efectiva adusa integrita ii corporale si sanata ii persoanei. Leg a tur a de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Forma de vinov a ie este inten ia directa sau indirecta. Mobilul si scopul au relevan a doar pentru individualizarea pedepsei. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa la infrac iunea de purtare abuziva nu este sanc ionata de lege. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care faptuitorul ntrebuin eaza expresii jignitoare ori cnd recurge la lovituri sau alte violen e de natura sa produca urmarile cerute de lege, asa cum sunt stipulate pentru formele agravate. 5. Sanc iuni. Purtarea abuziva savrsita n varianta tip se pedepseste cu nchisoare de la o luna la un an sau cu amenda. Pedeapsa n cazul formelor agravate difera n func ie de gravitatea urmarilor, respectiv: - nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau amenda, n cazul prevazut la alin.(2) - nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda, n cazul prevazut la alin.(3) - nchisoare de la 6 luni la 6 ani, n cazul prevazut la alin.(4) - nchisoare de la 3 la 12 ani, n cazul prevazut la alin.(5). Neglijen a n p a strarea secretului de stat 1. Con inut legal Potrivit art. 252 Cod penal, constituie infrac iune "neglijen a care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat, precum s i neglijen a care a dat prilej altei persoane s a afle un asemenea secret, dac a fapta este de natur a s a aduc a atingere intereselor statului". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Infrac iunea are ca obiect juridic special rela iile referitoare la buna desfasurare a activita ii de serviciu. Obiectul material al infrac iunii consta n documentul distrus, alterat, pierdut sau sustras, n cazul n care comportarea neglijenta a faptuitorului a avut ca urmare distrugerea, alterarea, piederea sau sustragerea 11

unui document de stat. Potrivit art. 150 alin.(1) Cod penal coroborat cu art. 44 alin.(2) din Legea nr. 182/2002 privind protec ia informa iilor secrete de stat, "secrete de stat" sunt documentele si datele care prezinta n mod vadit acest caracter, precum si cele declarate sau calificate astfel prin hotarre a Guvernului. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, el trebuie sa aiba calitatea de func ionar public deoarece numai n aceste condi ii ar putea avea o comportare neglijenta n raport cu documente ce con in informa ii cu caracter de secret de stat. Subiect pasiv poate fi orice persoana juridica ale carei interese au fost lezate din cauza neglijen ei n pastrarea secretului de stat. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Infrac iunea presupune, sub aspectul elementului material al laturii obiective, o comportare neglijenta a faptuitorului n pastrarea secretului de stat. Prin comportarea neglijenta a faptuitorului n pastrarea secretului de stat se n elege att lipsa de grija a faptuitorului, ct si nesocotin a, impruden a, nepasarea, nedibacia acestuia n pastrarea documentelor sau datelor ce constituie secrete de stat. Comportarea neglijenta se poate manifesta printr-o ac iune sau inac iune si trebuie sa aiba drept consecin a distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat ori sa constituie un prilej dat altei persoane de a afla un astfel de secret. Pentru existen a infrac iunii sub aspectul laturii obiective mai este necesar ca fapta sa fie de natura sa aduca atingere intereselor statului. Urmare socialmente periculoas a trebuie sa se realizeze n formele prevazute de textul de lege, respectiv sa constea n distrugerea, alterarea, sustragerea sau pierderea unui document ce constituie secret de stat, sau prilejuirea aflarii acestor secrete de catre o alta persoana. Leg a tura de cauzalitate ntre elementul material si urmarea imediata trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Forma de vinova ie cu care se savrseste infrac iunea este culpa, n oricare din modalita ile sale, cu usurin a sau din neglijen a 4. Forme s i modalit a i. Fiind o infrac iune care se savrseste din culpa, tentativa nu este posibila. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care comportarea neglijenta a faptuitorului manifestata printr-o ac iunea sau inac iune, are ca urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat sau aflarea unui astfel de secret de catre o persoana nendrepta ita a-l cunoaste. 5. Sanc iuni. Infrac iunea de neglijen a n pastrarea secretului de stat se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 3 ani. Conflictul de interese 1. Con inut legal Potrivit art. 253 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune: "fapta func ionarului public care, n exerci iul atribu iilor de serviciu, ndepline s te un act ori particip a la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, so ul s a u, o rud a ori un afin pn a la gradul II inclusiv, sau pentru o alt a persoan a cu care s-a aflat n raporturi comerciale sau de munc a n ultimii 5 ani sau din partea c a reia a beneficiat ori beneficiaz a de servicii sau foloase de orice natur a ". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile referitoare la buna desfasurare a activita ii de serviciu, cu impar ialitate si corectitudine. Infrac iunea de conflict de interese de regula nu are obiect material. Subiec ii infrac iunii. 12

Subiect activ al infrac iunii nu poate fi dect un func ionar public. Participa ia penala este posibila n toate formele, cu men iunea ca n cazul coautoratului participan ii trebuie sa aiba aceeasi calitate, de func ionar public. Subiect pasiv este statul, ca titular al valorii sociale protejate, reprezentat de unitatea n care a i desfasoara activitatea func ionarul public. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material al laturii obiective consta n fapta func ionarului public aflat n exerci iul atribu iilor sale de serviciu care ndeplineste un act sau participa la luarea unei decizii n condi iile n care n urma acestei activita i se ob ine un folos material injust pentru sine sau pentru una dintre persoanele enumerate n textul de lege. Art. 253 alin.(2) Cod penal stipuleaza n mod expres ca dispozi iile alin.(1) nu se aplica n cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative. Urmarea socialmente periculoas a consta n nsasi vicierea rela iilor de serviciu n urma savrsirii faptei. Pentru existen a infrac iunii de conflict de interese ntre elementul material si urmarea imediata trebuie sa existe o leg a tur a de cauzalitate. Latura subiectiv a . Forma de vinov a ie cu care se savrseste fapta este inten ia. Mobilul s i scopul au relevan a doar pentru dozarea pedepsei. 4. Forme s i modalit a i. Desi posibila, tentativa nu se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul ob inerii folosului material ca urmare a savrsirii faptei descrise de catre func ionarul public. 5. Sanc iuni. Infrac iunea de conflict de interese se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o func ie publica pe durata maxima, respectiv 10 ani. Luarea de mit a

1. Con inut legal Potrivit art. 254 Cod penal, constituie infrac iune "fapta func ionarului care, direct sau indirect, pretinde ori prime s te bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accept a promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, n scopul de a ndeplini, a nu ndeplini ori a ntrzia ndeplinirea unui act privitor la ndatoririle sale de serviciu sau n scopul de a face un act contrar acestor ndatoriri". Prin Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea s i sanc ionarea faptelor de corup ie, s-au adus unele modificari n structura si con inutul acestei infrac iuni. 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special consta n rela iile sociale condi ionate de buna desfasurare a activita ii de serviciu realizata cu probitate, cinste si corectitudine. Infrac iunea de luare de mita nu are obiect material. Banii, valorile sau alte foloase reprezinta obiecte ale mitei. Unii autori sunt de parere ca infrac iunea de luare de mita poate avea totusi obiect material, daca ac iunea faptuitorului priveste n mod direct un bun. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat; el trebuie sa aiba calitate de func ionar public sau alt func ionar n sensul art. 147 Cod penal. Potrivit art. 8 din Legea nr. 78/2000, subiect al infrac iunii de luare de mita poate fi si un manager, director, administrator sau cenzor al vreunei societa i comerciale, companii, societa i na ionale ori regii autonome sau al altor agen i economici. Participa ia penala este posibila sub toate formele. n privin a coautoratului, pentru existen a acestuia este necesar ca faptuitorul sa aiba calitatea speciala ceruta de lege autorului. Instigator sau complice poate fi orice persoana. 13

Subiectul pasiv este reprezentat de organul sau institu ia de stat, o unitate din cele enumerate la art. 145 Cod penal sau orice alta persoana juridica prejudiciata prin savrsirea faptei. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Sub aspectul elementului material luarea de mita se poate realiza n doua moduri: fie printr-o ac iune, fie printr-o inac iune. Ac iunea poate consta n pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin faptuitorului, ori n acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, iar inac iunea n nerespingerea de catre acesta a unei asemenea promisiuni. A pretinde ceva nseamna a cere ceva. Pentru a realiza con inutul infrac iunii nu este necesar ca preten ia formulata de faptuitor sa fie satisfacuta. A primi ceva nseamna a lua efectiv ceva n posesie. A accepta o promisiune nseamna a-si exprima acordul cu privire la promisiunea facuta de cineva. Oricare dintre aceste ac iuni si inac iuni trebuie sa aiba ca obiect bani sau alte foloase. No iunea de "foloase" include orice avantaj de natura patrimoniala. Banii sau alte foloase la care se refera ac iunea sau inac iunea faptuitorului trebuie sa fie necuvenite, adica faptuitorul sa nu fie ndrepta it a le pretinde sau primi. n acelasi timp, banii sau foloasele trebuie sa fie pretinse, primite etc. cu titlu de contrapresta ie pentru ndeplinirea, nendeplinirea sau ntrzierea ndeplinirii unui act privitor la ndatoririle sale de serviciu ori pentru efectuarea unui act contrar acestor ndatoriri. Ac iunea sau inac iunea faptuitorului trebuie sa fie anterioara sau concomitenta ndeplinirii, nendeplinirii etc. actului pentru a carui ndeplinire, nendeplinire etc. faptuitorul pretinde sau primeste bani sau foloase. Pentru existen a infrac iunii este necesar ca actul pentru a carui ndeplinire, nendeplinire etc. func ionarul pretinde, primeste etc. bani sau foloase sa faca parte din sfera atribu iilor de serviciu ale acestuia, adica sa fie un act privitor la ndatoririle sale de serviciu. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru buna desfasurare a activita ii de serviciu n una din institu iile men ionate; legea nu condi ioneaza existen a infrac iunii de producerea unei vatamari propriu-zise. Fiind o infrac iune de pericol existen a leg a turii de cauzalitate nu trebuie dovedita; ea rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Forma de vinov a ie cu care se savrseste infrac iunea de luare de mita este inten ia directa. Pentru existen a infrac iunii este necesar ca, n momentul savrsirii ac iunii sau inac iunii incriminate, faptuitorul sa fi urmarit scopul de a ndeplini, a nu ndeplini sau de a ntrzia ndeplinirea unui act privitor la ndatoririle sale de serviciu sau de a efectua un act contrar acestor ndatoriri. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa infrac iunii de luare de mita nu este pedepsita de lege deoarece practic, prin modul de savrsire a infrac iunii, poate fi asimilata infrac iunii - fapt consumat . Infrac iunea se consuma n momentul savrsirii ac iunii sau a inac iunii incriminante, adica n momentul pretinderii sau primirii banilor sau foloaselor necuvenite ori n momentul n care faptuitorul accepta sau nu respinge promisiunea unor asemenea foloase. Potrivit art. 254 alin.(2) Cod penal, luarea de mita este mai grava daca fapta a fost savrsita de un func ionar cu atribu ii de control. Prin art. 7 alin.(1) din Legea nr. 78/2000, modalitatea mai grava a infrac iunii prevazute de art. 254 alin.(2) Cod penal a fost extinsa si la cazurile n care infrac iunea de luare de mita a fost savrsita de o persoana care, potrivit legii, are atribu ii de constatare sau de sanc ionare a contraven iilor ori de constatare, urmarire sau judecare a infrac iunilor. Infrac iunea este mai grava conform art. 9 din Legea nr. 78/2000, cnd a fost savrsita si n interesul unei organiza ii, asocia ii sau grupari criminale, ori al unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influen a negocierile tranzac iilor comerciale interna ionale. n acest caz, maximul pedepsei se majoreaza cu 5 ani. 5. Sanc iuni. Luarea de mita savrsita n varianta tip se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi. 14

n situa ia prevazuta la alin.(2) savrsirea faptei se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului n bani (art. 254 alin.(3) Cod penal). Darea de mit a 1. Con inut legal Potrivit art. 255 Cod penal, constituie infrac iune "promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase, n modurile s i scopurile ar a tate n art. 254 Cod penal". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale condi ionate de buna desfasurare a activita ii de serviciu realizata cu probitate, cinste si corectitudine. Infrac iunea de dare de mita nu are obiect material. Totusi, n doctrina exista opinii care sus in existen a obiectului material n cazul n care ac iunea faptuitorului priveste n mod direct un bun. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ al acestei infrac iuni poate fi orice persoana care raspunde din punct de vedere penal. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv al infrac iunii de dare de mita este orice unitate din cele prevazute la art. 145 Cod penal sau o persoana juridica privata, n al carui serviciu si desfasoara activitatea func ionarul caruia i se promite, i se ofera sau i se da mita. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material al laturii obiective poate fi realizat prin savrsirea uneia dintre urmatoarele ac iuni, prevazute alternativ n textul legii: promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase unui func ionar pentru a ndeplini, a nu ndeplini sau a ntrzia ndeplinirea unui act referitor la ndatoririle sale de serviciu ori pentru a efectua un act contrar acestor ndatoriri. Nu va exista infrac iune daca func ionarului caruia i s-a oferit mita" nu avea competen a de a efectua acel act. A promite nseamna a fagadui unui func ionar un avantaj pe care l va avea daca va ac iona sau nu va ac iona n sensul dorit de acea persoana. A oferi nseamna a prezenta func ionarului folosul pe care l va primi pentru ndeplinirea, nendeplinirea etc. a actului respectiv. A da bani sau alte foloase nseamna a preda, a remite func ionarului banii sau foloase. Darea presupune ntotdeauna actul corelativ al primirii. Promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase trebuie sa fie anterioara ndeplinirii, nendeplinirii etc. a actului avut n vedere de mituitor. Pentru existen a infrac iunii de dare de mita nu este necesar ca promisiunea sau oferta sa fie urmata de executare adica de darea efectiva a banilor sau foloaselor. Urmarea socialmente periculoas a consta n producerea unei stari de pericol pentru buna desfasurare a activita ilor de serviciu ntr-un organ de stat, institu ie publica sau n cadrul unei persoane juridice. Fiind o infrac iune de pericol leg a tura de cauzalitate nu trebuie dovedita; ea rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Forma de vinov a ie cu care se savrseste se savrseste infrac iunea este inten ia directa calificata prin scop deoarece, n momentul savrsirii infrac iunii, faptuitorul trebuie sa urmareasca ndeplinirea, nendeplinirea sau ntrzierea ndeplinirii unui act privitor la ndatoririle de serviciu ale celui asupra caruia savrseste actul de corupere, ori efectuarea unui act contrar ndatoririlor de serviciu ale acestuia. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa la infrac iunea de dare de mita nu este posibila deoarece aceasta este o infrac iune cu consumare anticipata. 15

Infrac iunea se consuma n momentul n care faptuitorul promite, ofera sau da func ionarului banii sau foloasele, n scopul aratat n textul legii, moment n care se produce si urmarea periculoasa a faptei, adica starea de pericol pentru buna desfasurare a activita ii de serviciu. Art. 7 alin.(2) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanc ionarea faptelor de corup ie instituie o agravanta, respectiv atunci cnd darea de mita se savrseste fa a de o persoana care, potrivit legii, are atribu ii de constatare sau de sanc ionare a contraven iilor, ori de constatare, urmarire sau judecare a infrac iunilor, precum si fa a de un func ionar cu atribu ii de control, fapta se sanc ioneaza cu pedeapsa prevazuta de art. 255 Cod penal, al carei maxim se majoreaza cu 2 ani. Infrac iunea este mai grava conform art. 9 din Legea nr. 78/2000, si atunci cnd a fost savrsita si n interesul unei organiza ii, asocia ii sau grupari criminale, ori al unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influen a negocierile tranzac iilor comerciale interna ionale. n acest caz, maximul pedepsei se majoreaza cu 5 ani. Conform art. 255 alin.(3) Cod penal exista o clauz a care exclude infrac iunea. Astfel, fapta de dare de mita nu constituie infrac iune daca mituitorul a fost constrns, prin orice mijloace, de catre cel care a luat mita. 5. Sanc iuni. Darea de mita se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Potrivit art. 225 alin.(3) Cod penal, mituitorul nu se pedepseste daca denun a autorita ii fapta mai nainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infrac iune. Primirea de foloase necuvenite 1. Con inut legal Potrivit art. 256 Cod penal, constituie infrac iune "primirea de c a tre un func ionar direct sau indirect, de bani ori alte foloase, dup a ce a ndeplinit un act n virtutea func iei sale s i la care era obligat n temeiul acesteia". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale bazate pe desfasurarea normala, corecta si cinstita a activita ii de serviciu a func ionarilor dintr-o unitate sau institu ie de stat sau publica, chiar si dupa ndeplinirea atribu iilor pe care le au. De regula, infrac iunea este lipsita de obiect material. Banii sau alte foloase primite de func ionar nu constituie obiect material ci bunuri dobndite prin savrsirea infrac iunii si vor fi supuse confiscarii speciale. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ al infrac iunii de primire de foloase necuvenite este calificat; poate fi numai un func ionar public sau alt func ionar. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Pentru existen a coautoratului, este necesar ca faptuitorii sa aiba calitatea speciala ceruta de lege autorului. Subiect pasiv poate fi autoritatea sau institu ia de stat sau orice alta persoana juridica n al carei serviciu se afla func ionarul public (sau func ionarul) care se face vinovat de savrsirea infrac iunii de primire de foloase necuvenite. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material al infrac iunii consta n ac iunea faptuitorului de a primi bani sau alte foloase necuvenite dupa ce a ndeplinit un act n virtutea func iei sale. A primi nseamna a lua efectiv n posesie. Prin foloase necuvenite se n eleg orice avantaje de ordin patrimonial. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru bunul mers al activita ii unei unita i sau institu ii de stat sau publice sau al oricarei alte persoane juridice n serviciul careia se afla faptuitorul. Fiind o infrac iune de pericol leg a tura de cauzalitate nu trebuie demonstrata ci rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Primirea de foloase necuvenite se savrseste cu inten ie directa. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila, nsa legea nu o pedepseste. 16

Consumarea infrac iunii are loc n momentul savrsirii ac iunii incriminate, adica n momentul n care faptuitorul, dupa ndeplinirea actului, primeste banii sau foloasele necuvenite. Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanc ionarea faptelor de corup ie instituie ca agravanta primirea de foloase necuvenite savrsita de o persoana care, potrivit legii, are atribu ii de constatare sau de sanc ionare a contraven iilor, ori de constatare, urmarire sau judecare a infrac iunilor, precum si fa a de un func ionar cu atribu ii de control, caz n care fapta se sanc ioneaza cu pedeapsa prevazuta de art. 255 Cod penal, al carei maxim se majoreaza cu 2 ani. Infrac iunea este mai grava conform art. 9 din Legea nr. 78/2000, cnd a fost savrsita si n interesul unei organiza ii, asocia ii sau grupari criminale, ori al unui dinte membrii acesteia sau pentru a influen a negocierile tranzac iilor comerciale interna ionale. n acest caz, maximul pedepsei se majoreaza cu 5 ani. 5. Sanc iuni. Primirea de foloase necuvenite se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Potrivit art. 256 alin.(2) Cod penal, banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar daca acestea nu se gasesc condamnatul este obligat la plata echivalentului lor n bani. Daca persoana de la care faptuitorul a primit, n condi iile art. 256 Cod penal, suma de bani a denun at fapta organelor de poli ie si acestea au prins n flagrant delict pe faptuitor, suma urmeaza sa-i fie restituita. Traficul de influen a 1. Con inut legal Potrivit art. 257 Cod penal, constituie infrac iune primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase, ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, s a vr s it a de c a tre o persoan a care are influen a sau las a s a se cread a c a are influen a asupra unui func ionar pentru a-l determina s a fac a ori s a nu fac a un act ce intr a n atribu iile sale de serviciu". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special al infrac iunii de trafic de influen a este reprezentat de rela iile sociale referitoare la activitatea de serviciu si a caror desfasurare normala trebuie realizata n condi ii de ncredere n corectitudinea si probitatea morala a func ionarilor fara a exista dubii legate de posibilitatea de a fi influen a i n activitatea lor de ter e persoane. Infrac iunea este, de regula, lipsita de obiect material. Totusi, daca faptuitorul primeste un bun, acesta nu constituie obiect material al infrac iunii ci lucru dat pentru savrsirea infrac iunii. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ al infrac iunii de trafic de influen a este necircumstan iat, poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub forma coautoratului, instigarii si complicita ii. Subiect pasiv este organul de stat sau institu ia publica, dar si orice persoana juridica n al carei serviciu se afla func ionarul care ar urma sa fie influen at n activitatea sa, n mod real sau doar imaginar, de subiectul activ. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material al infrac iunii de trafic de influen a se poate realiza prin trei ac iuni distincte, respectiv primirea sau pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni sau daruri, direct sau indirect, n vederea determinarii unui func ionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra n atribu iile sale de serviciu. Primirea de bani sau alte foloase presupune preluarea de catre faptuitor a unei sume de bani, a unui bun etc., iar pretinderea acestora nseamna cererea faptuitorului, expresa sau tacita, de a i se da o suma de bani, un bun etc. Acceptarea de promisiuni sau daruri presupune manifestarea acordului cu privire la promisiunile facute sau darurile oferite. Pentru existen a infrac iunii este necesar ca faptuitorul sa aiba influen a sau sa lase sa se creada ca are influen a asupra unui func ionar. A avea influen a asupra unui func ionar nseamna a avea trecere, a se bucura n mod real de ncrederea acelui func ionar, iar a lasa sa se creada ca are influen a nseamna a crea cumparatorului de influen a falsa impresie ca se bucura de trecere n fa a respectivului func ionar. Faptuitorul 17

trebuie sa promita ca va interveni la acel func ionar pentru ca acesta sa faca sau sa nu faca un act ce intra n atribu iile sale de serviciu. A treia condi ie esen iala pentru realizarea infrac iunii este ca faptuitorul sa primeasca ori sa pretinda banii ori foloasele ori sa accepte promisiuni ori daruri mai nainte ca func ionarul asupra caruia are sau a lasat sa creada ca are influen a sa fi ndeplinit actul care constituie obiectul interven iei. Urmarea socialmente periculoas a consta n starea de pericol ce se creeaza n legatura cu prestigiul func ionarilor si, mai ales, cu buna desfasurare a activita ii la nivelul organului de stat, a institu iei publice sau persoanei juridice n al carei serviciu se afla func ionarul respectiv. Fiind o infrac iune de pericol leg a tura de cauzalitate nu trebuie demonstrata ci rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Traficul de influen a se savrseste cu inten ie directa, ca form a de vinov a ie. Faptuitorul savrseste fapta cu scopul de a determina un func ionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra n atribu iile sale de serviciu. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila dar nu este sanc ionata de lege. Infrac iunea se consuma n momentul n care faptuitorul, care are sau lasa sa se creada ca are influen a asupra unui func ionar, pretinde sau primeste bani sau alte foloase, ori accepta promisiunea unor foloase sau daruri, pentru a-l determina pe acel func ionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra n atribu iile sale de serviciu. Potrivit art. 7 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanc ionarea faptelor de corup ie, infrac iunea este mai grava cnd traficul de influen a se savrseste de o persoana care, potrivit legii, are atribu ii de constatare sau de sanc ionare a contraven iilor, ori de constatare, urmarire sau judecare a infrac iunilor, precum si fa a de un func ionar cu atribu ii de control, fapta se sanc ioneaza cu pedeapsa prevazuta de art. 255 Cod penal, al carei maxim se majoreaza cu 2 ani. Potrivit art.9 din aceeasi lege, cnd fapta a fost savrsita si n interesul unei organiza ii, asocia ii sau grupari criminale, ori al unui dintre membrii acesteia sau pentru a influen a negocierile tranzac iilor comerciale interna ionale, maximul pedepsei se majoreaza cu 5 ani. 5. Sanc iuni. Traficul de influen a se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 10 ani. Potrivit art. 257 alin.(2) Cod penal, banii, valorile sau orice alte bunuri primite de faptuitor se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor n bani. Aceste foloase se confisca de la orice persoana la care s-ar gasi, inclusiv de la cel care le-a dat, daca i-au fost restituite de faptuitor.

* * *

n reglementarea noului Cod penal (Legea nr. 286/2009, publicat a n M.Of. nr.510/24.07.2009) Titlul V Infrac iuni de corup ie si de serviciu" este structurat n doua capitole: primul capitol cuprinde infrac iunile de corup ie, iar al doilea capitol pe cele de serviciu. n Capitolul I, la stabilirea con inuturilor infrac iunilor de corup ie s-au avut n vedere, pe de o parte, reglementarea acestor fapte n Codul penal n vigoare, iar pe de alta parte, dispozi iile din Legea nr. 78/2000 cu modificarile si completarile ulterioare,, inclusiv cele produse prin Legea nr. 161/2003, fara a fi aduse modificari semnificative de fond. Luarea de mita, n proiect, este incriminata ntr-o varianta tip, care are un con inut apropiat de cel din Codul penal n vigoare. Intr-un alineat distinct este incriminata luarea de mita cnd este savrsita de catre o persoana care exercita o profesie de interes public, dar numai n ipoteza comiterii acestei fapte n scopul de a nu ndeplini, a ntrzia ndeplinirea unui act privitor la ndatoririle sale legale sau n scopul de a nu face un act contrar acestor ndatoriri. Prin aceasta dispozi ie se rezolva mult controversata problema daca notarul public, executorul judecatoresc sau alte persoane care executa o func ie de interes public, pentru care este necesara o abilitate speciala a autorita ilor publice, poate fi sau nu autor al luarii de mita. Pentru realizarea n condi ii mai bune a preven iei generale, n cazul normei de incriminare a luarii de 18

mita, s-a prevazut ca pedeapsa complementara interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o func ie publica sau de a exercita profesia sau activitatea n executarea careia a savrsit fapta. Infrac iunea de cumparare de influen a a fost adusa n proiect prin preluarea ei din Legea nr. 78/2000, modificata si completata prin Legea nr. 161/2003, la care s-a prevazut aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi. n sfrsit, acest capitol cuprinde un text general (art. 294) preluat din Legea nr. 78/2000 modificata si completata, n care se prevede ca dispozi iile cuprinse n capitolul infrac iuni de corup ie" se aplica n mod corespunzator faptelor de corup ie savrsite de catre func ionarii straini ori n legatura cu activitatea acestora. De asemenea, ca urmare a ratificarii de catre Romnia a Protocolului adi ional la Conven ia penala a Consiliului Europei privind corup ia (Legea nr. 260/2004) s-a impus completarea cadrului infrac iunilor de corup ie cu o prevedere referitoare la extinderea normelor penale respective n privin a faptelor de dare si luare de mita comise de persoanele implicate n solu ionarea litigiilor pe cale de arbitraj intern sau interna ional (art. 2 - 4 din Protocol). Capitolul al II-lea, cuprinde incriminari cu privire la faptele de serviciu, savrsite fie numai de func ionari publici, fie de catre acestia si de catre persoane fizice care exercita o profesie de interes public. n aceasta subdiviziune a proiectului s-au pastrat toate infrac iunile de serviciu prevazute n Codul penal n vigoare al caror con inut nsa a fost modificat sau completat. De asemenea, au fost aduse n cuprinsul acestui capitol si alte infrac iuni prevazute n unele legi speciale sau n alte subdiviziuni ale Codului penal n vigoare. Nu n ultimul rnd, au fost propuse mai multe incriminari noi, menite sa ofere solu ii unor probleme eviden iate de practica ultimilor ani. n primul rnd, trebuie subliniat ca infrac iunile de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor, contra intereselor publice si prin ngradirea unor drepturi au fost unificate ntr-un singur text (art. 297), reglementare ce simplifica modul de aplicare a dispozi iilor legale n materie. Neglijen a n pastrarea informa iilor si-a pastrat con inutul din Codul penal n vigoare cu unele modificari determinate de necesitatea corelarii acestui text cu legea speciala privind clasificarea informa iilor, dar si cu alte texte care au fost introduse n grupul infrac iunilor de serviciu. O alta categorie de infrac iuni de serviciu incluse n Capitolul II al Titlului V al par ii speciale a proiectului Codului penal o constituie delapidarea, folosirea abuziva a func iei n scop sexual, uzurparea func iei, divulgarea informa iilor secrete de stat, divulgarea informa iilor secrete de serviciu sau nepublice, ob inerea ilegala de fonduri si deturnarea de fonduri. Delapidarea, n Codul penal n vigoare face parte din infrac iunile contra patrimoniului, n proiect aceasta fapta a fost adusa acolo unde i era locul, n grupul infrac iunilor de serviciu pentru ca prin comiterea ei, se vatama, mai nti rela ia sociala de serviciu si n secundar se afecteaza patrimoniul unei persoane juridice. Pedeapsa nchisorii prevazuta n proiect pentru delapidare este mai redusa dect cea existenta n norma de incriminare din Codul penal n vigoare, iar n plus se prevede aplicarea obligatorie a interzicerii exercitarii dreptului de a ocupa o func ie publica, cu titlu de pedeapsa complementara. Folosirea abuziva a func iei n scop sexual este o incriminare noua, creata pornind de la infrac iunea de har uire sexuala din reglementarea actuala, cuprinznd att asa-numita har uire verticala, prin abuz de autoritate, ct si ipoteze noi de incriminare. Incriminarea se justifica prin aceea ca faptele de acest gen sunt de natura sa afecteze ndeplinirea corecta de catre func ionarul a atribu iilor sale de serviciu. Aceasta fapta se deosebeste de har uirea sexuala din categoria infrac iunilor contra liberta ii sexuale prin obiectul juridic special si elementul material, desi la ambele fapte subiectul activ nemijlocit poate fi si un func ionar. n redactarea textului au fost avute n vedere si dispozi iile art. 443 C.pen. spaniol. Uzurparea func iei este o incriminare noua si se apropie, prin con inut, de uzurparea de calita i oficiale, dar prezinta, n raport cu aceasta, deosebiri esen iale care justifica incriminarea. Daca uzurparea de calita i oficiale aduce atingeri autorita ii de stat, uzurparea func iei, afecteaza rela iile de serviciu, pentru ca autorul este un func ionar care ndeplineste un act ce excede atribu iunilor de serviciu sau continua sa exercite func ia publica dar alta dect cea care implica exerci iul autorita ii de stat. Divulgarea informa iilor secrete de stat, desi are unele elemente comune cu divulgarea secretului care pericliteaza securitatea na ionala (obiectul material, subiectul activ nemijlocit) se deosebeste de aceasta din urma pentru ca prin comiterea ac iunii incriminate se afecteaza interesele sau activitatea unei persoanejuridice de drept public, ceea ce justifica incriminarea n grupul infrac iunilor de serviciu. Divulgarea informa iilor secrete de serviciu sau nepublice constituie o incriminare noua numai sub aspectul caracterului autonom al reglementarii ntruct n privin a con inutului aceasta reuneste n linii mari actualele reglementari prevazute n art. 298 (divulgarea secretului economic) si art. 20 din Legea nr. 682/2002 privind protec ia martorilor. Deturnarea de fonduri, n Codul penal n vigoare, face parte din grupul de infrac iuni la regimul stabilit pentru anumite activita i economice. n proiect aceasta fapta a fost transferata n Capitolul II al Titlului 19

V ntruct are toate caracteristicile unei infrac iuni de serviciu: autorul este un func ionar, iar prin comiterea acesteia sunt aduse atingeri activita ii autorita ilor publice sau institu iilor publice, prin tulburarea activita ii normale a acestora. n finalul prezentului titlu a fost introdus un nou articol care sanc ioneaza savrsirea faptelor prevazute n art. 295, 297, 298, 300, 303, 304, 306 si 307 daca au produs consecin e deosebit de grave, situa ie n care limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege se majoreaza cu jumatate.

CAPITOLUL II INFRAC IUNI CARE MPIEDICA NFAPTUIREA JUSTI IEI

5 5

Aspecte generale s i comune Infrac iunile care mpiedica nfaptuirea justi iei constituie, datorita importan ei rela iilor sociale pe care le proteguiesc, un capitol distinct n cadrul Titlului VI al par ii speciale a Cod penal. Astfel, n cadrul Capitolului II din Titlul VI sunt incriminate denun area calomnioasa, marturia mincinoasa, ncercarea de a determina marturia mincinoasa, mpiedicarea participarii la proces, nedenun area unor infrac iuni, omisiunea sesizarii organelor judiciare, favorizarea infractorului, omisiunea de a ncunostin a organele judiciare, arestarea nelegala si cercetarea abuziva, supunerea la rele tratamente, tortura, represiunea nedreapta, evadarea, nlesnirea evadarii, nerespectarea hotarrilor judecatoresti, re inerea sau distrugerea de nscrisuri si sfidarea organelor judiciare. Actuala denumire generica de Infrac iuni care mpiedica nfaptuirea justi iei" a fost criticata n literatura de specialitate deoarece sugereaza ca urmarea acestor fapte ar consta n efectiva mpiedicare a activita ii de justi ie, desi n realitate acestea se consuma n momentul crearii pericolului nerealizarii activita ii de justi ie. Aceasta denumire de grup este stabilita n raport cu valoarea sociala a nfaptuirii justi iei", ocrotita de legea penala prin aceste incriminari. Datorita omogenita ii de principiu a infrac iunilor care mpiedica nfaptuirea justi iei, determinata de unitatea valorii sociale ocrotite, aceste infrac iuni nu sunt subdivizate n func ie de aspectele speciale ale acestei valori sociale ocrotite. Spre deosebire de Codul penal n vigoare, Codul penal de la 1936 mpar ea Infrac iunile contra administra iei justi iei" n Delicte contra activita ii judiciare", Delicte contra autorita ii hotarrilor judecatoresti" si Duelul". Codul penal de la 1864 nu avea o sec iune rezervata infrac iunilor contra justi iei, aceste fapte fiind incriminate prin dispozi ii care se regaseau n despar aminte diferite, caracteristice altor valori sociale. Obiectul ocrotirii penale. Faptele ndreptate mpotriva nfaptuirii justi iei reprezinta un grav pericol si un nsemnat obstacol pentru normala desfasurare a activita ii organelor nsarcinate cu nfaptuirea justi iei. Incriminarea acestor fapte reprezinta apararea prin mijloace de drept penal a nfaptuirii justi iei. Justi ia este o forma fundamentala de realizare a puterii de stat, constnd n solu ionarea pricinilor civile, penale si altele prin aplicarea legii la cazurile concrete. Justi ia reprezinta o valoare sociala deosebit de importanta, de a carei nestingherita nfaptuire depinde ntreaga ordine de drept. Orice fapta ndreptata contra activita ii de nfaptuire a justi iei este o atingere adusa rela iilor sociale, fiindca acolo unde justi ia este mpiedicata de a se nfaptui normal, acolo dispare securitatea rela iilor sociale". Faptele prin care se aduce atingere activita ii de nfaptuire a justi iei sunt manifestari antisociale care, afectnd activitatea justi iei, lovesc n realitate n ordinea sociala si n ansamblul rela iilor sociale, formarea si desfasurarea normala a acestora fiind grav periclitata cnd realizarea justi iei nu mai este posibila. Ca atare, ocrotirea penala are, dupa Nicoleta Iliescu, ca obiect rela iile sociale, corectitudinea si legalitatea acestora fiind asigurate prin apararea valorii sociale a nfaptuirii justi iei mpotriva infrac iunilor prevazute n capitolul II din Titlul VI al par ii speciale a Codului penal. nfaptuirea justi iei", ca valoare sociala aparata prin incriminarile din acest capitol, trebuie n eleasa n accep iunea cea mai larga a acestei no iuni. Acest n eles larg, n raport cu ocrotirea penala, cuprinde complexul de func iuni prin care se nfaptuieste justi ia, adica diversele activita i func ionale caracteristice operei de realizare a justi iei. Aceasta accep iune larga se rasfrnge si asupra n elesului terme nului de organ care nfaptuieste justi ia". Prin urmare, nfaptuirea justi iei" n sens larg, cuprinde pe lnga func ia principala de jurisdic ie, si func iile complementare de urmarire penala si de executare a hotarrilor judecatoresti si a masurilor judiciare, toate acestea concurnd la nfaptuirea justi iei . 20

Prin incriminarile din acest capitol este aparata exercitarea tuturor func iilor judiciare men ionate, de catre organele judiciare si cele jurisdic ionale prevazute de legi speciale, ca si activitatea organelor care executa masurile judiciare luate si hotarrile pronun ate de catre aceste organe. nfaptuirea justi iei este aparata de legea penala att n ce priveste infrac iunile savrsite de persoanele particulare, ct si mpotriva abuzurilor savrsite de cei nsarcina i cu nfaptuirea justi iei. nfaptuirea justi iei este aparata nsa si de alte norme de incriminare din Codul penal dect cele prevazute n capitolul II din Titlul VI. Astfel de norme se regasesc n: art. 221 C.pen. - Tainuirea; art. 168 C.pen. Compromiterea unor interese de stat; art. 170 C.pen. - Nedenun area; art. 173 C.pen. - Sanc ionarea tentativei, tainuirii si favorizarii si art. 239 C.pen. - Ultrajul. Legiuitorul a grupat aceste fapte n cadrul capitolului II din Titlul VI deoarece, ntotdeauna, prin natura lor, pun n pericol (amenin a, pericliteaza) n primul rnd nfaptuirea justi iei. Obiectul juridic generic al infrac iunilor care mpiedica nfaptuirea justi iei consta n ansamblul rela iilor sociale a caror formare si dezvoltare depind de apararea valorii sociale a nfaptuirii justi iei. Fiecare infrac iune care mpiedica nfaptuirea justi iei are si un obiect juridic special, propriu, iar unele au si un obiect juridic secundar, adiacent, privind anumite valori sociale conexe, cum ar fi, de exemplu, via a, integritatea corporala, libertatea ori demnitatea persoanei n cazul infrac iunilor de arestare nelegala si cercetare abuziva, supunerea la rele tratamente, represiunea nedreapta si sfidarea organelor judiciare. Obiectul material . Deoarece numai unele din infrac iunile care mpiedica nfaptuirea justi iei au obiect material, acest obiect nu constituie un aspect comun, asa ca explica iile vor fi date cu ocazia explicarii fiecarei norme de incriminare n parte. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ nemijlocit (autor) al majorita ii infrac iunilor care mpiedica nfaptuirea justi iei poate fi orice persoana fizica ce ntruneste condi iile generale pentru a raspunde penal. La unele fapte penale nsa, se cere ca subiectul activ nemijlocit sa ndeplineasca o anumita calitate, stabilita explicit sau implicit pentru fiecare infrac iune n parte (ex.: calitatea de martor, expert sau interpret pentru infrac iunea de marturie mincinoasa, art. 260 C.pen.; calitatea de func ionar public pentru omisiunea sesizarii organelor judiciare, art. 263 C.pen.; calitatea de magistrat pentru represiunea nedreapta, art. 268 C.pen.; persoana care avea ndatorirea de a pazi pe cel care a evadat, pentru nlesnirea evadarii, art. 270 alin. (4) C.pen.). La alte infrac iuni, cerin a calita ii persoanei constituie un element circumstan ial de agravare (ex.: func ionar public cu atribu ii de conducere sau de control pentru omisiunea sesizarii organelor judiciare, art. 263 C.pen.; persoana care avea ndatorirea de a pazi pe cel care a evadat, art. 270 alin. (l)-(3) C.pen.). Sub acest aspect, o caracteristica a infrac iunilor prevazute n acest capitol este ca pot fi comise si de o persoana juridica, cu limitarile si n condi iile prevazute n art. 19 alin. (1) C .pen.. Raspunderea penala a 1 persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, n orice mod, la savrsirea aceleiasi infrac iuni care mpiedica nfaptuirea justi iei. Infrac iunile care mpiedica nfaptuirea justi iei sunt, de regula, susceptibile de a fi savrsite n participa ie penala (coautorat, instigare, complicitate). Subiectul pasiv (general si imediat) al infrac iunilor care mpiedica nfaptuirea justi iei este statul ca titular al valorii sociale ocrotite - nfaptuirea justi iei". n afara de subiectul pasiv principal, unele infrac iuni au si un subiect pasiv secundar, adiacent, si anume persoana fizica vatamata prin savrsirea infrac iunii n integritatea ei corporala sau n libertatea, ori demnitatea sa. De regula, acest subiect pasiv poate fi orice persoana. Totusi, la anumite infrac iuni, legea prevede explicit sau implicit necesitatea existen ei unei calita i sau condi ii speciale a subiectului pasiv (ex.: art. 265 C.pen., art. 266 C.pen., art. 267 C.pen., art. 272 C.pen.). 1 Dar subiect pasiv secundar poate fi si o persoana juridica de drept public din cele prevazute n art. 145 C.pen., ale carei interese sunt vatamate prin savrsirea unei infrac iuni contra nfaptuirii justi iei (ex.: marturia mincinoasa, re inerea sau distrugerea de nscrisuri). Latura obiectiv a . Infrac iunile care mpiedica nfaptuirea justi iei sunt de regula infrac iuni comisive, elementul material al acestor incriminari constnd ntr-o ac iune(comisiune). La unele infrac iuni nsa, elementul material consta ntr-o omisiune (nedenun area unor infrac iuni, art. 262 C.pen.; omisiunea sesizarii organelor judiciare, art. 263 C.pen.; omisiunea ncunostin arii organelor judiciare, art. 265 C.pen.). Nu trebuie nsa sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu infrac iunile comisive si infrac iunile omisive. De asemenea, nu trebuie sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu fapta descrisa n con inutul normei de incriminare. Urmarea imediat a la infrac iunile care mpiedica nfaptuirea justi iei consta n crearea unei stari de pericol prin care se aduce atingere nfaptuirii justi iei si rela iilor sociale care se nasc si se dezvolta n jurul 21

acesteia. La unele infrac iuni se poate produce si o urmare adiacenta, constnd ntr-o vatamare adusa unui subiect pasiv secundar. Leg a tura de cauzalitate ntre ac iunea incriminata si urmarea imediata trebuie sa existe si sa fie dovedita, la infrac iunile materiale (ex.: mpiedicarea participarii la proces, art. 261 C.pen. atunci cnd se realizeaza prin violen a), iar n cazul infrac iunilor formale (majoritatea incriminarilor din acest capitol), aceasta rezulta ex re. Latura subiectiva. Forma de vinova ie. Infrac iunile care mpiedica nfaptuirea justi iei se comit, de regula, cu inten ie, directa sau indirecta. Unele infrac iuni nu se pot comite dect cu inten ie directa calificata prin scop (ex.: cercetarea abuziva, art. 266 alin. (2) C.pen.). n con inutul acestor incriminari, de regula, nu sunt prevazute cerin e esen iale referitoare la mobil sau scop. Prin urmare, de regula, mobilul determinant si scopul nu intereseaza pentru existen a laturii subiective si implicit a acestor infrac iuni. De acestea se va ine seama nsa la stabilirea gradului de pericol social concret al faptei comise de subiectul activ si la individualizarea pedepsei. Alte infrac iuni (cele omisive) se pot savrsi att cu inten ie, ct si din culpa (ex.: nedenun area unor infrac iuni, art. 262 C.pen.; omisiunea sesizarii organelor judiciare, art. 263 C.pen. etc), iar nlesnirea evadarii n ipoteza de incriminare aratata n art. 270 alin. (4) C.pen. nu se poate comite dect din culpa. Forme. Modalit a i. Sanc iuni Forme. Faptele care mpiedica nfaptuirea justi iei sunt, n marea lor majoritate, infrac iuni comisive cu execu ie lenta si inten ionate. Prin urmare, acestea au un iter criminis, fiind susceptibile astfel de acte preparatorii si tentativa. Nedenun area unor infrac iuni (art. 262 C.pen.), omisiunea sesizarii organelor judiciare (art. 263 C.pen.), omisiunea ncunostin arii organelor judiciare (art. 265 C.pen.), fiind fapte de inac iune, nu pot avea acte preparatorii sau tentativa. La fel n cazul faptelor din culpa: nlesnirea evadarii - art. 270 alin. (4) C.pen. Actele preparatorii nu sunt incriminate si implicit pedepsite, desi sunt posibile la majoritatea infrac iunilor din acest grup. Tentativa este posibila la majoritatea infrac iunilor din acest capitol, dar nu este pedepsita dect la faptele prevazute n art. 261 C.pen., art. 267 C.pen., art. 269 C.pen. si art. 270 alin. (l)-(3) C.pen. 1 1 Infrac iunile care mpiedica nfaptuirea justi iei se consuma n momentul realizarii ac iunii sau inac iunii incriminate, dupa caz, si al producerii urmarii imediate. n concret, aceste infrac iuni comisive si inten ionate se vor putea savrsi si n forma continuata, situa ie n care vom avea si un moment al epuizarii care va interveni la data comiterii ultimei ac iuni incriminate. Modalit a i. Infrac iunile care mpiedica nfaptuirea justi iei pot prezenta una sau mai multe modalita i normative carora pot sa le corespunda, n concret, o multitudine de modalita i faptice de care se va ine seama la individualizarea pedepsei. La infrac iunile care nu au dect o singura modalitate normativa, aceasta corespunde cu varianta de incriminare. Majoritatea infrac iunilor din acest capitol, de regula, sunt incriminate att n forma simpla (de baza), ct si n variante calificate (atenuate sau agravate). Sanc iuni. Din punct de vedere al gravita ii, la aceste infrac iuni a fost prevazuta att pedeapsa nchisorii n mod singular, ct si alternativ cu amenda. Persoana juridica se sanc ioneaza pentru toate infrac iunile prevazute n acest capitol, n condi iile art. 71 C.pen. Aspecte procesuale . La toate infrac iunile din acest capitol ac iunea penala se pune n miscare din oficiu. La majoritatea infrac iunilor din acest grup activitatea de urmarire penala se efectueaza de catre organele de cercetare ale poli iei judiciare sub supravegherea procurorului competent, iar la altele (art. 265-268 C.pen.) urmarirea penala se efectueaza n mod obligatoriu de procuror. Competenta sa judece, n prima instan a, aceste fapte penale este judecatoria, cu excep ia infrac iunilor prevazute n art. 266-270 C.pen. care se solu ioneaza de tribunal, ca instan a de fond.

Denun area calomnioas a 22

1. Con inut legal Potrivit art. 259 alin.(1)Cod penal, constituie infrac iune "nvinuirea mincinoas a f a cut a prin plngere sau denun cu privire la s a vr s irea unei infrac iuni de c a tre o anume persoan a ", iar potrivit alin.2 al textului, "producerea sau ticluirea de probe mincinoase, n sprijinul unei nvinuiri nedrepte". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special al infrac iunii de denun are calomnioasa este complex fiind format, pe de o parte, din rela iile sociale referitoare la nfaptuirea justi iei dar si, pe de alta parte, din rela iile sociale referitoare la demnitatea, si libertatea persoanei careia i se atribuie, pe nedrept, comiterea unei infrac iuni. Obiectul material n cazul acestei infrac iuni nu exista. Plngerea, denun ul sau probele mincinoase produse sau ticluite reprezinta mijloace prin care se comite infrac iunea. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ al infrac iunii de denun are calomnioasa este necalificat, poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv principal este statul romn, iar subiect pasiv secundar persoana nvinuita n mod mincinos. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material al infrac iunii, n forma prevazuta la alin.(1), consta n nvinuirea mincinoasa, facuta prin plngere sau denun , cu privire la savrsirea unei infrac iuni de catre o anume persoana. A nvinui o persoana nseamna a afirma ca aceasta s-a facut vinovata de ceva. Pentru existen a infrac iunii nvinuirea trebuie sa priveasca o persoana determinata, respectiv sa se indice numele si prenumele acesteia sau alte elemente care sa permita, fara echivoc, identificarea ei, si sa se refere la savrsirea unei infrac iuni. Prin "savrsirea unei infrac iuni" se n elege, potrivit art. 144 Cod penal, savrsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infrac iune consumata sau ca tentativa, precum si participarea la savrsirea acestora, ca autor, instigator sau complice. nvinuirea poate fi facuta prin plngere sau denun , n scris (semnat ori nesemnat) sau oral, si trebuie sa fie mincinoasa, adica sa nu corespunda realita ii. Netemeinicia nvinuirii va fi stabilita de catre organul de urmarire penala sau de catre instan a de judecata. n forma prevazuta n art. 259 alin.(2) Cod penal, infrac iunea de denun are calomnioasa se realizeaza, sub aspect obiectiv, prin producere sau ticluirea de probe mincinoase, n sprijinul unei nvinuiri nedrepte. A produce probe mincinoase nseamna a prezenta probe neadevarate fie organului de urmarire penala, fie instan ei de judecata. Ticluirea de probe mincinoase consta n inventarea de probe neadevarate n legatura cu savrsirea unei infrac iuni. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru nfaptuirea justi iei, n principal, dar si n vatamarea efectiva adusa persoanei nvinuite pe nedrept, n secundar. Fiind o infrac iune de pericol leg a tura de cauzalitate nu trebuie demonstrata ci rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea de denun are calomnioasa se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila n cazul denun arii calomnioase, nsa legea nu prevede sanc ionarea ei. Infrac iunea se consuma n momentul n care se face nvinuirea mincinoasa sau n momentul n care se produc ori se ticluiesc probele mincinoase.

5. Sanc iuni. Infrac iunea de denun are calomnioasa este sanc ionata, n forma prevazuta n art. 259 alin.(1) Cod penal, cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani, iar n forma prevazuta n alin.(2) al textului, cu nchisoare de la 1 la 5 ani. Prevederile cuprinse n art.259 alin.(3) cuprind si c auze de reducere a pedepsei, daca cel care a savrsit fapta declara mai nainte de punerea n miscare a ac iunii penale fa a de persoana n contra careia s-a 23

facut denun ul sau plngerea, ori mpotriva careia s-au produs probele, ca denun ul, plngerea sau probele sunt mincinoase, astfel pedeapsa se reduce potrivit art. 76 Cod penal. M a rturia mincinoas a 1. Con inut legal Potrivit art. 260 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune "fapta martorului care ntr-o cauz a penal a , civil a , disciplinar a sau n orice alt a cauz a n care se ascult a martori, face afirma ii mincinoase sau nu spune tot ce s tie privitor la mprejur a rile esen iale asupra c a rora a fost ntrebat". Alin.(4) al aceluiasi articol prevede ca aceste dispozi ii se aplica n mod corespunzator att expertului ct si interpretului. 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat n principal de rela iile sociale referitoare la nfaptuirea justi iei. n unele cazuri, infrac iunea poate avea si un obiect juridic secundar constnd n rela iile sociale referitoare la demnitatea sau libertatea persoanei sau n rela iile sociale cu caracter patrimonial. Infrac iunea de marturie mincinoasa nu are obiect material. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ al infrac iunii de marturie mincinoasa este calificat, nu poate fi dect un martor, expert sau interpret, calitate determinata de existen a unui raport juridic procesual ntre organul judiciar si persoana ascultata ca martor ori folosita ca expert sau interpret. Martorul este persoana care are cunostin a despre vreo fapta sau despre vreo mprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului ntr-o cauza penala, civila, disciplinara sau n orice alta cauza. Expertul este nsarcinat de organul judiciar sa lamureasca, n baza cunostin elor de specialitate pe care le are, anumite fapte sa nu mprejurari ale cauzei, n vederea stabilirii adevarului. La interpret recurge organul judiciar atunci cnd una din par i sau o alta persoana care urmeaza a fi ascultata nu cunoaste limba romna sau nu se poate exprima ori atunci cnd unele dintre nscrisurile aflate la dosarul cauzei sunt redactate ntr-o alta limba dect cea romna. Participa ia penala este posibila, de regula, numai sub forma instigarii si a coautoratului. Coautoratul poate fi luat n considerare doar n cazul unei echipe formate din mai mul i exper i. Subiect pasiv n principal este statul si n secundar persoana fizica sau juridica, parte n proces, ale carei drepturi sau interese au fost lezate sau vatamate prin savrsirea infrac iunii. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iunea faptuitorului care ntr-o cauza penala, civila, disciplinara sau n orice alta cauza n care se asculta martori, face afirma ii mincinoase sau nu spune tot ce stie privitor la mprejurarile esen iale asupra carora a fost ntrebat. A face afirma ii mincinoase nseamna a face afirma ii nesincere, adica n neconcordan a cu cele cunoscute de martor. A nu spune tot ceea ce stie nseamna a omite sa spuna anumite fapte pe care le cunoaste, fapte determinante pentru rezolvarea cauzei. n cazul expertului sau a interpretului elementul material consta fie n ac iunea de a efectua o expertiza mincinoasa fie n aceea de a efectua o interpretare mincinoasa. Urmarea socialmente periculoas a presupune crearea unei stari de pericol pentru nfaptuirea justi iei dar nu este necesar sa se produca si un rezultat concret. Leg a tura de cauzalitate ntre elementul material si urmarea imediata rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea de marturie mincinoasa se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. Culpa este exclusa ca forma a vinova iei la aceasta infrac iune iar daca faptuitorul s-a aflat n eroare cu privire la anumite fapte sau mprejurari va opera cauza care nlatura caracterul penal al faptei potrivit art. 51 Cod penal. 24

4. Forme s i modalit a i. Tentativa infrac iunii de marturie mincinoasa desi posibila dar nu este sanc ionata de lege. Infrac iunea se consuma, n cazul martorului, expertului sau interpretului ascultat de organul judiciar, n momentul n care ascultarea lund sfrsit, martorul, expertul sau interpretul semneaza depozi ia facuta. n cazul unor depozi ii sau a unor rapoarte, expertize, traduceri facute n scris, infrac iunea se consuma n momentul n care acestea se depun la organul care a dispus efectuarea lor. 5. Sanc iuni. Marturia mincinoasa se pedepseste cu nchisoare de la 1 la 5 ani. Instan a poate aplica si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi daca pedeapsa nchisorii concret aplicate este mai mare de 2 ani. Art. 260 alin.(2) Cod penal prevede o cauza speciala de nepedepsire daca n cauzele penale, mai nainte de a se produce arestarea inculpatului, ori n toate cauzele mai nainte de a se fi pronun at o hotarre sau de a se fi dat o alta solu ie ca urmare a marturiei mincinoase, martorul si retrage marturia. Potrivit aliniatului final al textului, aceste dispozi ii se aplica n mod corespunzator si expertului sau interpretului. Art. 260 alin.(3) Cod penal stipuleaza si o cauza de reducere a pedepsei daca retragerea marturiei a intervenit n cauzele penale dupa ce s-a produs arestarea inculpatului sau n toate cauzele dupa ce s-a pronun at o hotarre sau dupa ce s-a dat o alta solu ie ca urmare a marturiei mincinoase, instan a va reduce pedeapsa potrivit art. 76 Cod penal. Fiind o circumstan a atenuanta personala, retragerea marturiei mincinoase nu produce efecte asupra instigatorului sau complicelui. ncercarea de a det ermina m a rturia mincinoas a 1. Con inut legal Potrivit art. 261 Cod penal, constituie infrac iune "ncercarea de a determina o persoan a prin constrngere ori corupere s a dea declara ii mincinoase ntr-o cauz a penal a , civil a , disciplinar a sau n orice alt a cauz a n care se ascult a martori". Alin.(2) prevede ca fapta este sanc ionata si cnd este savrsita fa a de un expert sau interpret. 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de acele rela ii sociale referitoare la nfaptuirea justi iei a caror existen a impune asigurarea protejarii martorilor, exper ilor si interpre ilor care participa la proces. n subsidiar, prin savrsirea faptei sunt ncalcate si rela iile sociale referitoare la unele atribute esen iale ale persoanei (rela iile sociale referitoare la integritatea corporala sau cele referitoare la libertatea morala a persoanei). Infrac iunea este lipsita de regula, de obiect material, nsa cnd fapta se realizeaza, prin constrngerea fizica a martorului, expertului sau interpretului, obiectul material al infrac iunii este chiar corpul persoanei constrnse. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ al ncercarii de a determina marturia mincinoasa este necalificat, poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele. Subiect pasiv principal este statul, ca titular al valorii sociale reprezentate de nfaptuirea justi iei si secundar este persoana asupra caruia se realizeaza ncercarea de a determina depunerea unei marturii mincinoase. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin ac iunea de a ncerca determinarea unei persoane fie sa depuna o declara ie mincinoasa, fie sa faca o expertiza ori interpretare incorecta ntr-o cauza penala, civila, disciplinara sau n orice alta cauza, n care se asculta martori sau sunt folosi i exper i sau 25

interpre i. n acest scop faptuitorul trebuie sa recurga la constrngere fizica (violen a) sau morala (amenin are) sau la corupere (oferirea sau promiterea de bani, daruri sau alte foloase). Pentru existen a infrac iunii este necesar ca ac iunea faptuitorului sa ramna fara rezultat. Urmare socialmente periculoas a n principal este starea de pericol la adresa nfaptuirii justi iei dar remarcam si existen a unei urmari secundare, asupra subiectului pasiv secundar. Leg a tura de cauzalitate nu trebuie dovedita ci rezulta implicit, din savrsirea activita ii infrac ionale. Latura subiectiv a . ncercarea de a determina marturia mincinoasa se savrseste cu inten ie directa. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa infrac iunii este posibila, dar nu este sanc ionata de lege. Infrac iunea se consuma n momentul n care faptuitorul ncearca, prin constrngere sau corupere, sa determine o persoana sa dea declara ii mincinoase ori sa faca o expertiza sau interpretare incorecta ntr-o cauza penala, civila, disciplinara sau n orice alta cauza n care se asculta martori sau se folosesc exper i ori interpre i. 5. Sanc iuni. ncercarea de a determina marturia mincinoasa se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. mpiedicarea particip a rii n proces 1. Con inut legal Potrivit art. 261 Cod penal, constituie infrac iune "mpiedicarea particip a rii ntr-o cauz a penal a , 1 civil a , disciplinar a sau n orice alt a cauz a , a unui martor, expert, interpret sau ap a r a tor, s a vr s it a prin violen a , amenin are sau prin orice alt mijloc de constrngere ndreptat mpotriva sa ori a so ului sau a unei rude apropiate". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este constituit n principal din rela iile sociale referitoare la solu ionarea temeinica si legala a unei cauze judiciare si n secundar din rela iile sociale referitoare la libertatea morala, integritatea corporala ori sanatatea persoanei, respectiv a martorului, expertului sau interpretului. Infrac iunea are obiect material corpul victimei numai n cazul n care fapta se realizeaza prin acte de constrngere fizica. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ al infrac iunii este necalificat, poate fi orice persoana, chiar si una dintre par ile n proces. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Subiectul pasiv este n principal statul, ca administrator al justi iei, si n secundar martorul, expertul sau interpretul. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin ac iunea de a mpiedica o persoana, prin violen a, amenin are sau prin orice alt mijloc de constrngere, sa participe ntr-o cauza penala, civila, disciplinara sau n orice alta cauza ca martor, expert, interpret ori aparator, la data, locul si ora stabilita, ori mpiedicarea efectuarii expertizei sau a traducerii. Ac iunea poate fi ndreptata n mod nemijlocit asupra celui ce urmeaza sa participe n proces sau mpotriva so ului ori a unei rude apropiate. Urmarea socialmente periculoas a consta n mpiedicarea activita ii de nfaptuire a justi iei si n ncalcarea unuia sau unora dintre atributele persoanei. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa infrac iunii este incriminata n alin.(2). 26

Consumarea infrac iunii are loc n momentul mpiedicarii participarii n proces prin mijloacele aratate. 5. Sanc iuni. Sanc iunea prevazuta pentru aceasta infrac iune este nchisoarea de la 6 luni la 7 ani. n condi iile art.65 Cod penal este posibila si aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi. Nedenun area unor inf rac iuni 1. Con inut legal Potrivit art. 262 Cod penal, constituie infrac iune "omisiunea de a denun a de ndat a s a vr s irea vreuneia dintre infrac iunile prev a zute n art. 174, 175, 176, 211, 212, 215 , 217 alin.(2)-(4), art. 218 alin.(1) 1 s i art. 276 alin.(3)". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special al infrac iunii este reprezentat de rela iile sociale referitoare la nfaptuirea justi iei, rela ii care implica obliga ia celor n cunostin a de cauza, de a denun a de ndata savrsirea infrac iunilor de o mare gravitate. Nedenun area unor infrac iuni nu are obiect material. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este necalificat, infrac iunea poate fi savrsita de orice persoana, cu excep ia autorului si a participan ilor la infrac iunea nedenun ata. So ul sau ruda apropiata a faptuitorului infrac iunii nedenun ate nu poate fi subiect activ al infrac iunii. Nedenun area unor infrac iuni este susceptibila de savrsire cu participa ie penala sub forma instigarii si a complicita ii materiale. Subiect pasiv este statul romn, ca titular al valorii sociale ocrotite. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin omisiunea faptuitorului de a denun a de ndata savrsirea vreuneia dintre infrac iunile de omor (art. 174), omor calificat (art. 175), omor deosebit de grav (art. 176), tlharie (art. 211), piraterie (art. 212), delapidare (art. 215 ), distrugere n formele agravate 1 (art. 217 alin.(2)-(4)), distrugere calificata (art. 218 alin.(1)) si distrugere si semnalizare falsa (art. 276 alin.(3)) Cod penal. Pentru existen a infrac iunii se cere si ca nedenun atorul sa fi cunoscut savrsirea uneia dintre faptele enumerate, sa nu fi ncunostiin at organele competente iar omisiunea denun arii sa fie nejustificata. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru desfasurarea normala a activita ii de nfaptuire a justi iei. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Fiind o infrac iune omisiva, infrac iunea de nedenun are a unor infrac iuni se savrseste fie cu inten ie directa sau indirecta, fie din culpa simpla sau cu previziune. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa nu este posibila. Consumarea are loc n momentul n care faptuitorul, avnd posibilitatea de a denun a infrac iunea despre a carei savrsire a luat cunostin a, nu-si ndeplineste de ndata obliga ia prevazuta de lege. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 3 ani. Art. 262 alin.(2) al Cod penal stipuleaza ca fapta prevazuta n primul alineat al textului nu se pedepseste daca a fost savrsita de so sau de o ruda apropiata. Alin.(3) al aceluiasi articol prevede n plus ca nu se pedepseste persoana care, mai nainte de a fi nceput urmarirea penala pentru infrac iunea nedenun ata, ncunostiin eaza autorita ile competente despre 27

acea infrac iune sau care, chiar dupa ce s-a nceput urmarirea penala ori dupa ce vinova ii au fost descoperi i, a nlesnit arestarea acestora. Omisiunea sesiz a rii organelor judiciare 1. Con inut legal Potrivit art. 263 Cod penal, constituie infrac iune "fapta func ionarului public care, lund cuno s tin a de s a vr s irea unei infrac iuni n leg a tur a cu serviciul n cadrul c a ruia s i ndepline s te sarcinile, omite sesizarea de ndat a a procurorului sau a organului de urm a rire penal a , potrivit legii de procedur a penal a ". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale referitoare la nfaptuirea justi iei, rela ii care implica ndeplinirea cu promptitudine de catre func ionari a obliga iei de a sesiza organele judiciare cu privire la infrac iunile savrsite n legatura cu serviciul n cadrul caruia si ndeplinesc sarcinile. Infrac iunea este lipsita de obiect material. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect de un func ionar public asa cum este definit acesta n art. 147 alin.(1) Cod penal. Participa ia penala este posibila doar sub forma complicita ii sau instigarii, coautoratul fiind luat n considerare doar n mod excep ional. Subiect pasiv este statul, ca titular al valorii sociale ocrotite de legea penala. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material al laturii obiective este reprezentat de o inac iune, respectiv omisiunea faptuitorului de a sesiza procurorul sau organul de urmarire penala cu privire la savrsirea unei infrac iuni n legatura cu serviciul n cadrul caruia faptuitorul si ndeplineste sarcinile. Pentru existen a infrac iunii este necesar ca faptuitorul sa fi avut cunostin e certe despre infrac iunea savrsita n legatura cu serviciul n cadrul caruia si ndeplineste sarcinile. De asemeni se cere sa se fi omis sesizarea de ndata" a procurorului sau organului de urmarire penala, potrivit legii de procedura penala, si omisiunea sesizarii sa fi fost nejustificata. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru buna nfaptuire a justi iei. Leg a tura de cauzalitate nu trebuie dovedita, ea rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Omisiunea sesizarii organelor judiciare poate fi savrsita att cu inten ie directa sau indirecta, dar si din culpa simpla sau cu previziune. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa nu este posibila. Infrac iunea se consuma n momentul n care faptuitorul, avnd posibilitatea de a sesiza organele judiciare, nu-si ndeplineste aceasta obliga ie de ndata. Art. 263 alin.(2) Cod penal prevede ca omisiunea sesizarii organelor judiciare este mai grava daca fapta este savrsita de catre un func ionar public cu atribu ii de conducere sau de control. Circumstan a agravata se refera la subiectul infrac iunii, care trebuie sa fie o persoana cu atribu ii de conducere sau de control stabilite prin acte normative referitoare la activitatea de serviciu. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 5 ani. Sanc iunea n cazul variantei agravate este nchisoarea de la 6 luni la 7 ani. Este posibila si aplicarea pedepsei complementare de interzicere a unor drepturi

28

Favorizarea infractorului 1. Con inut legal Potrivit art. 264 Cod penal, constituie infrac iune "ajutorul dat unui infractor f a r a o n elegere stabilit a nainte sau n timpul s a vr s irii infrac iunii, pentru a ngreuna sau z a d a rnici urm a rirea penal a , judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infrac iunii". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale referitoare la nfaptuirea justi iei sub aspectul tragerii la raspundere penala a celor care au savrsit infrac iuni sau al executarii pedepselor definitive pronun ate prin hotarri judecatoresti n condi ii legale. De regula, obiectul material lipseste n cazul acestei infrac iuni. Daca nsa ajutorul dat consta n ascunderea bunului provenit din infrac iunea savrsita de infractorul favorizat, bunul ascuns constituie obiect material al infrac iunii. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este necalificat, poate fi, n principiu, orice persoana. Remarcam totusi ca autorul sau participan ii infrac iunii n legatura cu care s-a savrsit activitatea de favorizare nu pot avea aceasta calitate. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv principal este statul, ca titular al valorii sociale ocrotite, n secundar fiind orice persoana ale carei interese au fost prejudiciate prin savrsirea infrac iunii. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material al laturii obiective consta n ajutorul dat unui infractor, prin acte comisive sau omisive, fara o n elegere stabilita nainte sau n timpul savrsirii infrac iunii, fie pentru a ngreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei, fie pentru a-i asigura folosul sau produsul respectiv. Ajutorul trebuie dat infractorului fara o n elegere stabilita nainte sau n timpul savrsirii infrac iunii. n caz contrar, fapta nu constituie infrac iunea de favorizare a infractorului ci complicitate la acea infrac iune. Ajutorul poate fi dat direct sau prin intermediul unei alte persoane, poate fi material sau moral, si trebuie dat cu scopul de a ngreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a-i asigura infractorului folosul sau produsul infrac iunii. Urmarea socialmente periculoas a consta n starea de pericol pentru nfaptuirea justi iei. Leg a tura de cauzalitate rezulta deci din savrsirea faptei.. Latura subiectiv a . Infrac iunea de favorizare a infractorului se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa nu este sanc ionata de lege. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care ajutorul este dat infractorului. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 7 ani. Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare dect pedeapsa prevazuta de lege pentru autor (art. 264 alin.(2) Cod penal). Potrivit prevederilor alin.(3) al aceluiasi articol, favorizarea savrsita de catre so ori o ruda apropiata nu se pedepseste. Omisiunea de a ncuno s tiin a organele judiciare 1. Con inut legal Potrivit art. 265 Cod penal, constituie infrac iune "fapta de a nu aduce la cuno s tin a organelor judiciare a unor mprejur a ri care, dac a ar fi cunoscute, ar duce la stabilirea nevinov a iei unei persoane 29

trimise n judecat a sau condamnate pe nedrept ori la eliberarea unei persoane inute n arest preventiv pe nedrept". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special principal este reprezentat de rela iile sociale referitoare la nfaptuirea justi iei si care sunt periclitate prin nerespectarea obliga iei de a ncunostiin a organele judiciare cu privire la probele de nevinova ie privind o persoana trimisa n judecata sau condamnata pe nedrept, sau inuta n arest preventiv pe nedrept. Prin savrsirea faptei se aduce atingere si rela iilor sociale referitoare la unele atribute esen iale ale persoanei (libertatea, demnitatea), rela ii care constituie obiectul juridic secundar al infrac iunii. Omisiunea de a ncunostiin a organele judiciare este lipsita de obiect material. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este necircumstan iat, poate fi orice persoana care are cunostin a despre vreuna dintre mprejurarile la care se refera textul, altfel neexistnd obliga ia de a ncunostiin a organele judiciare. Participa ia penala este posibila numai sub forma instigarii si a complicita ii. Subiect pasiv este, n principal, statul si n secundar persoana prejudiciata prin savrsirea faptei. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Sub aspectul elementului material, infrac iunea se realizeaza prin omisiunea faptuitorului de a aduce la cunostin a organelor judiciare mprejurari care, daca ar fi cunoscute, ar putea duce la stabilirea nevinova iei unei persoane trimise n judecata sau condamnate pe nedrept ori la eliberarea unei persoane inute pe nedrept n arest preventiv. Pentru existen a infrac iunii, omisiunea faptuitorului trebuie sa se savrseasca fa a de organele judiciare si sa se refere la mprejurari care nu sunt cunoscute de acestea si care sunt de natura sa duca la stabilirea nevinova iei unei persoane trimise n judecata sau condamnata pe nedrept ori la eliberarea unei persoane inute pe nedrept n arest preventiv. Urmarea socialmente periculoas a consta n starea de pericol pentru nfaptuirea justi iei. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei si nu trebuie dovedita. Latura subiectiv a . Infrac iunea poate fi savrsita att cu inten ie directa ori indirecta dar si din culpa simpla sau cu previziune. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa nu este posibila. Infrac iunea se consuma la expirarea intervalului de timp necesar faptuitorului pentru a nstiin a organele judiciare cu privire la mprejurarile pe care le cunoaste si care ar putea duce la stabilirea nevinova iei unei persoane trimise n judecata sau condamnata pe nedrept ori la eliberarea unei persoane inute pe nedrept n arest preventiv. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda. Art. 265 alin.(2) Cod penal stipuleaza o clauza de nepedepsire pentru persoana aflata n situa ia cnd fapta prevazuta n primul aliniat al textului ar produce un prejudiciu pentru ea, pentru so ul sau sau pentru o ruda apropiata.

Arestarea nelegal a s i cercetarea abuziv a 1. Con inut legal Potrivit art. 266 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iunea de arestare nelegala "re inerea sau arestarea nelegal a ori n supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, m a suri de siguran a sau educative, n alt mod dect cel prev a zut n dispozi iile legale ", iar potrivit alin. (2) si (3) ale aceluiasi articol 30

constituie infrac iunea de cercetare abuziva "ntrebuin area de promisiuni, amenin a ri sau violen e mpotriva unei persoane aflate n curs de cercetare, anchet a penal a sau de judecat a , pentru ob inerea de declara ii" dar si "ntrebuin area de promisiuni, amenin a ri sau violen e fa a de un martor, expert sau interpret". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special principal este reprezentat de acele rela ii sociale referitoare la nfaptuirea justi iei, prin asigurarea legalita ii n aplicarea masurilor preventive, a pedepselor si a masurilor de siguran a sau educative, n cazul arestarii nelegale, si a legalita ii mijloacelor folosite pentru ob inerea declara iilor, n cazul cercetarii abuzive. Obiectul juridic special secundar este constituit din rela iile sociale referitoare la libertatea fizica a persoanei, n cazul arestarii nelegale, si din cele cu privire la libertatea psihica, sanatatea si integritatea corporala a persoanelor cercetate, n cazul cercetarii abuzive. n cazul n care infrac iunea se realizeaza prin ntrebuin area de violen e, exista si un obiect material, constnd n corpul persoanei. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, arestarea nelegala nu poate fi savrsita dect de un func ionar public care are atribu ii n legatura cu luarea, punerea n executare sau executarea re inerii ori a arestarii preventive, sau n legatura cu punerea n executare ori executarea unei pedepse, masuri de siguran a sau educative (judecator, procuror, lucrator de poli ie, lucrator de la locul de executare a pedepselor, masurilor de siguran a sau educative), iar cercetarea abuziva, de un func ionar public care are calitatea de a asculta o persoana aflata n curs de urmarire penala sau de judecata, de a audia martori sau de a recurge la serviciile unor exper i sau interpre i (judecator, procuror, organ de cercetare penala). Participa ia penala este posibila n cazul ambelor infrac iuni sub toate formele. n privin a coautoratului este necesar ca faptuitorii sa aiba calitatea speciala ceruta de lege autorului. Instigator sau complice poate fi orice persoana. Subiect pasiv principal, n cazul ambelor infrac iuni, este statul, ca titular al valorii sociale ocrotite de lege, iar subiect pasiv secundar este persoana prejudiciata n drepturile sale prin savrsirea infrac iunilor prezentate. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza n mod diferit, n func ie de modul de ac iune specific fiecarei infrac iuni. Astfel, n cazul arestarii nelegale prin savrsirea uneia dintre urmatoarele ac iuni prevazute alternativ: re inerea sau arestarea nelegala ori supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, masuri de siguran a, sau educative n alt mod dect cel prevazut n dispozi iile legale. A re ine o persoana nseamna a lua fa a de o persoana masura preventiva a re inerii, a pune n executare sau a executa aceasta masura. Pentru a realiza elementul material al infrac iunii, re inerea trebuie sa fie nelegala, adica masura sa fie luata, pusa n executare sau executata n alte cazuri dect cele prevazute de lege sau fara ndeplinirea formalita ilor impuse de lege. A aresta o persoana nseamna a lua fa a de o persoana masura arestarii preventive, a pune n executare sau a executa aceasta masura ori a emite sau a aduce la ndeplinire mandatul de executare a pedepsei nchisorii. Masura arestarii trebuie sa aiba caracter nelegal, adica sa fie luata n alte cazuri dect cele prevazute n Codul de procedura penala. Re inerea sau arestarea nelegala a unei persoane se poate realiza si printr-o inac iune (de exemplu, nepunerea n libertate a unei persoane re inute sau arestate preventiv la expirarea termenului pentru care s-a luat masura). A supune o persoana la executarea unei pedepse, masuri de siguran a sau educative n alt mod dect cel prevazut n dispozi iile legale nseamna a impune persoanei un alt regim de executare a pedepsei, masuri de siguran a sau educative dect cel stabilit de lege. n cazul cercetarii abuzive elementul material se realizeaza nsa prin ntrebuin area fa a de o persoana aflata n curs de cercetare, ancheta penala sau de judecata ori fa a de un martor, expert sau interpret, de promisiuni, amenin ari sau violen e, pentru ob inerea unor declara ii si respectiv expertize sau interpretari n sensul dorit de organul judiciar. 31

Promisiunile se pot referi la bani sau alte foloase materiale, la crearea unei situa ii avantajoase n cursul urmaririi sau al judeca ii etc. Amenin arile creeaza persoanei o stare de temere, aducndu-se atingere liberta ii ei psihice. Violen ele sunt procedee de constrngere fizica. Promisiunile, amenin arile sau violen ele trebuie sa fie ntrebuin ate fa a de o persoana aflata n curs de urmarire penala, de judecata sau fa a de un martor, expert sau interpret si trebuie sa aiba ca obiectiv ob inerea de declara ii sau, respectiv, de expertize sau interpretari n sensul dorit de organul judiciar. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru nfaptuirea normala a justi iei, la care se adauga si o urmare materiala, respectiv producerea unor suferin e morale sau fizice persoanelor n report cu care se dispune arestarea nelegala si cercetarea abuziva. Leg a tura de cauzalitate rezulta n cazul starii de pericol din savrsirea faptei iar n cazul urmarilor materiale existen a acesteia trebuie dovedita. Latura subiectiv a . Cele doua infrac iuni se savrsesc cu inten ie. n cazul arestarii nelegale inten ia poate fi directa sau indirecta, dupa cum faptuitorul cunoscnd caracterul abuziv al ac iunii sale si prevaznd crearea prin savrsirea ei a unei stari de pericol pentru nfaptuirea justi iei doreste sau accepta aceasta urmare. n cazul cercetarii abuzive, faptuitorul urmarind un anumit scop (ob inerea de declara ii, expertize sau traduceri), inten ia acestuia nu poate fi dect directa. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila n cazul ambelor infrac iuni, dar nu este pedepsita de lege. Consumarea infrac iunii are loc, n ambele cazuri, n momentul n care ac iunea incriminata fiind savrsita, se creeaza starea de pericol pentru desfasurarea normala a activita ii de nfaptuire a justi iei. 5. Sanc iuni. Arestarea nelegala se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani, iar cercetarea abuziva, cu nchisoare de la 1 la 5 ani. Cnd aceeasi persoana savrseste succesiv arestarea nelegala si cercetarea abuziva se va re ine concurs de infrac iuni. Supunerea la rele trata mente 1. Con inut legal Potrivit art. 267 Cod penal, constituie infrac iune supunerea la rele tratamente a unei persoane aflate n stare de re inere, de inere ori n executarea unei m a suri de siguran a sau educative". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat, n principal, de acele rela ii sociale ce privesc nfaptuirea justi iei sub aspectul executarii sanc iunilor de drept penal si a masurilor procesuale n conformitate cu prevederile legale, si n secundar de rela iile sociale ce privesc demnitatea si sanatatea persoanelor. Obiectul material al infrac iunii nu exista, dar el poate fi reprezentat de corpul persoanei supuse la rele tratamente cnd este lezata sanatatea fizica a acesteia. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect un func ionar cu atribu ii pe linia organizarii, tratamentului si supravegherii persoanelor aflate n stare de re inere sau de inere ori n executarea unei masuri de siguran a sau educative. Subiect pasiv principal este statul, iar secundar persoana care se afla n stare de re inere sau de inere ori n executarea unei masuri de siguran a sau educative si care este efectiv supusa la rele tratamente. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se poate realiza printr-o ac iune sau inac iune care determina aplicarea unor rele tratamente, respectiv producerea unor suferin e fizice sau psihice care nu se nscriu n cele produse de un tratament normal si specific starii de re inere, de inere sau executare a unei masuri de siguran a sau educative. Suferin ele pot fi determinate prin ncalcari abuzive a ale regimului de cazare, igiena si alimenta ie dar si de munca, odihna, asisten a medicala sau alte tratamente degradante. Cnd ac iunile sau inac iunile care 32

constituie elementul material pot fi catalogate ele nsele ca infrac iuni se vor aplica regulile concursului de infrac iuni. Urmarea socialmente periculoas a consta n starea de pericol pentru nfaptuirea justi iei, dar si pentru sanatatea, integritatea corporala sau demnitatea persoanei supuse la rele tratamente. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei si nu trebuie dovedita. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa, desi posibila, nu este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care s-a realizat elementul material sub forma relelor tratamente. Activitatea infrac ionala trebuie nsa sa dureze, sa se repete, un act izolat putnd constitui doar abuz n serviciu. Infrac iunea se poate savrsi n forma continua sau continuata si este susceptibila de epuizare. 5. Sanc iuni. Infrac iunea este sanc ionata cu pedeapsa nchisorii de la 1 la 5 ani si, daca este cazul, si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. Tortura 1. Con inut legal Potrivit art. 267 Cod penal, constituie infrac iune "fapta prin care se provoac a unei persoane, cu 1 inten ie, o durere sau suferin e puternice, fizice sau psihice, ndeosebi cu scopul de a ob ine de la aceast a persoan a sau de la o persoan a ter a informa ii sau m a rturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o ter a persoan a l-a comis ori este b a nuit a c a l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei ter e persoane, sau pentru oricare motiv bazat pe o form a de discriminare oricare ar fi ea, atunci cnd o asemenea durere sau astfel de suferin e sunt aplicate de un agent al autorit a ii publice sau de c a tre orice alt a persoan a care ac ioneaz a cu titlu oficial sau la instigare ori cu consim a mntul expres sau tacit al unor asemenea persoane". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special principal al infrac iunii este reprezentat de rela iile sociale referitoare la nfaptuirea justi iei iar cel secundar de rela iile referitoare la drepturile omului. Daca activitatea faptuitorului priveste direct corpul persoanei, acesta constituie obiectul material al infrac iunii. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect un agent al autorita ii publice sau o alta persoana care ac ioneaza oficial ori la instigarea sau cu consim amntul unei asemenea persoane. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv al torturii este, n principal, persoana supusa nemijlocit unor suferin e fizice sau psihice deosebite dar, secundar, poate fi si o ter a persoana care prin torturarea victimei suporta o constrngere morala. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material n cazul acestei infrac iuni se realizeaza prin orice activitate care provoaca unei persoane o durere sau suferin e puternice. Deoarece legea nu prevede care trebuie sa fie gravitatea acestor suferin e pentru ca fapta sa constituie infrac iunea de tortura ramne la latitudinea instan ei de judecata sarcina de a aprecia, n raport cu toate mprejurarile re inute n cauza, ndeplinirea acestor condi ii. Daca cerin a legii nu este ndeplinita, fapta va putea constitui o alta infrac iune (supunerea la rele tratamente, purtare abuziva, lovire sau alte violen e etc.). Nu intereseaza daca durerea sau suferin ele provocate persoanei sunt fizice sau psihice si nici metodele sau mijloacele prin care acestea au fost provocate. 33

Urmarea socialmente periculoas a consta n provocarea unor puternice suferin e fizice sau psihice, n mod ilegal, n scopul determinarii victimei sa adopte o anume conduita. Leg a tura de cauzalitate trebuie dovedita. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie. Pentru a constitui infrac iunea de tortura, fapta trebuie savrsita n scopul de a ob ine de la persoana respectiva sau de la o persoana ter a informa ii sau marturisiri, de a o pedepsi, pentru un act de care aceasta sau o ter a persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau de a face presiuni asupra unei ter e persoane. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul savrsirii faptei prin care se provoaca persoanei o durere sau suferin e puternice, n unul din scopurile sau din motivul prevazut n text. Infrac iunea de tortura este mai grava daca fapta a avut vreuna din urmarile prevazute n art. 181 sau 182 Cod penal (art. 267 alin.(2) Cod penal). 1 A doua forma agravata prevede ca urmare moartea victimei (art. 267 alin. (3) Cod penal). 1 5. Sanc iuni. Infrac iunea de tortura se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani. Pedeapsa pentru prima forma agravata a infrac iunii este nchisoare de la 3 la 10 ani. A doua forma agravata se pedepseste cu deten iune pe via a sau cu nchisoare de la 15 la 25 de ani. Legiuitorul a prevazut n mod expres n textul legii ca nici o mprejurare excep ionala, oricare ar fi ea, fie ca este vorba de o stare de razboi sau de amenin are cu razboiul, de instabilitate politica interna sau de oricare alta stare de excep ie, nu poate fi invocata pentru a justifica tortura. De asemenea, a prevazut n mod expres ca nu poate fi invocat nici ordinul superiorului sau al unei autorita i publice. Legea cuprinde si o cauza de nlaturare a caracterului penal al faptei astfel, potrivit art. 267 alin.(6) 1 Cod penal, faptele prevazute n primul aliniat din text nu constituie infrac iunea de tortura daca durerea sau suferin ele rezulta exclusiv din sanc iunile legale si sunt inerente acestor sanc iuni sau ocazionate de ele. Represiunea nedreapt a 1. Con inut legal Potrivit art. 268 Cod penal, constituie infrac iune "fapta de a pune n mi s care ac iunea penal a , de a dispune arestarea, de a trimite n judecat a sau de condamna o persoan a , s tiind c a este nevinovat a ". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale referitoare la nfaptuirea justi iei, grav afectate prin comiterea faptelor calificate ca represiune nedreapta. Prin savrsirea faptei se aduce atingere si rela iilor sociale referitoare la libertatea si demnitatea persoanei, rela ii care constituie, n felul acesta, obiectul ei juridic secundar. Obiectul material este corpul persoanei atunci cnd represiunea nedreapta se rasfrnge asupra persoanei de inute preventiv sau condamnate la pedeapsa nchisorii. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, infrac iunea poate fi savrsita numai de un func ionar public care, potrivit legii, are dreptul de a pune n miscare ac iunea penala, de a dispune arestarea, de a trimite n judecata sau de a condamna o persoana. Participa ia penala este posibila sub forma instigarii sau a complicita ii n toate cazurile, n forma coautoratului, numai n cazul condamnarii unei persoane de catre completul de judecata. Subiect pasiv nemijlocit este persoana fa a de care s-a efectuat un act de represiune nedreapta. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . 34

Sub aspectul elementului material infrac iunea se realizeaza prin savrsirea uneia dintre urmatoarele ac iuni: punerea n miscare a ac iunii penale, dispunerea arestarii, trimiterea n judecata sau condamnarea unei persoane nevinovate. Prin punerea n miscare a ac iunii penale se n elege ac iunea de inculpare a unei persoane. Se poate realiza prin ordonan a procurorului sau prin ncheierea instan ei n cazuri excep ionale. Dispunerea arestarii unei persoane nseamna a lua mpotriva unei persoane masura arestarii preventive, ceea ce nseamna, n cazul procurorului, ntocmirea ordonan ei si emiterea mandatului de arestare, iar n cazul judecatorului, darea ncheierii prin care se dispune luarea masurii si emiterea mandatului de arestare. Trimiterea n judecata consta n a deferi instan ei de judecata o persoana nvinuita de savrsirea unei infrac iuni. Condamnarea unei persoane reprezinta pronun area mpotriva acesteia a unei hotarri prin care se constata ca fapta de care a fost nvinuita exista, constituie infrac iune si a fost savrsita de aceasta. Pentru a realiza elementul material al infrac iunii de represiune nedreapta, oricare dintre ac iunile prevazute n art. 268 Cod penal trebuie savrsite mpotriva unei persoane nevinovate. Urmarea socialmente periculoas a consta, n principal, n crearea unei stari de pericol pentru nfaptuirea justi iei si, n secundar, n punerea n pericol a liberta ii, onoarei sau demnita ii persoanei. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea de represiune nedreapta se savrseste numai cu inten ie. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa infrac iunii nu este sanc ionata de lege. Consumarea are loc n momentul n care se savrseste una dintre ac iunile prevazute n textul legii, moment n care se produce urmarea periculoasa a faptei. 5. Sanc iuni. Represiunea nedreapta se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani. Instan a poate dispune si aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prevazuta n art. 64 Cod penal. Evadarea 1. Con inut legal Potrivit art. 269 Cod penal, constituie infrac iune "evadarea din starea legal a de re inere sau de de inere". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale referitoare la nfaptuirea justi iei, respectiv cele cu privire la autoritatea organelor judiciare si respectarea starii legale de re inere sau de inere la care este supusa o persoana n baza lor. n cazul formei agravate a infrac iunii (art. 269 alin.(2) Cod penal), daca evadarea se savrseste prin folosirea de violen e, infrac iunea are si un obiect juridic secundar, constnd n rela iile sociale referitoare la integritatea corporala sau sanatatea persoanei. Obiectul material consta n corpul persoanei doar n cazul utilizarii de violen e. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ nu poate fi dect de o persoana care se afla ntr-o stare legala de re inere sau de de inere. Starea de re inere sau de de inere este legala daca masura a fost luata n unul din cazurile si n condi iile prevazute de lege. Participa ia penala este posibila doar sub forma coautoratului sau a instigarii. Complicitatea este sanc ionata separat constituind infrac iunea de nlesnire a evadarii (art. 270). Potrivit art. 269 alin.(2) Cod penal infrac iunea este mai grava daca fapta este savrsita de doua sau mai multe persoane mpreuna. Subiect pasiv principal este statul, iar n cazul formei agravate exista si un subiect pasiv secundar reprezentat de persoana mpotriva careia au fost ndreptate violen ele sau unitatea unde a fost re inut sau de inut faptuitorul, daca prin comiterea faptei s-au produs distrugeri sau degradari ale acesteia. 35

3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Infrac iunea se realizeaza, sub aspectul elementului material, prin ac iunea de parasire, fara ncuviin area ob inuta n condi iile legii, a locului n care faptuitorul este re inut sau de inut n mod legal. Nu intereseaza mijloacele de savrsire a infrac iunii. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru nfaptuirea justi iei. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea de evadare se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa infrac iunii de evadare este pedepsita de lege. Infrac iunea se consuma n momentul n care faptuitorul reuseste sa nlocuiasca starea de re inere sau de inere n care s-a aflat n mod legal cu starea de libertate. Art. 269 alin.(2) Cod penal prevede ca infrac iunea este mai grava daca fapta este savrsita prin folosirea de violen e, de arme sau de alte instrumente ori de catre doua sau mai multe persoane mpreuna. Violen ele au acelasi n eles ca si n cazul infrac iunii de tlharie. Ele trebuie folosite mpotriva unei persoane si nu mpotriva unui bun. De asemeni, infrac iunea de evadare este mai grava daca fapta se savrseste prin folosirea de arme. Agravarea infrac iunii este determinata si de folosirea de catre faptuitor a altor instrumente. Prin "alte instrumente" se n elege orice fel de unelte care sunt de natura a servi la evadare si de care faptuitorul s-a folosit efectiv n ac iunea sa. Ac iunea de evadare este mai grava si n cazul n care fapta se savrseste de doua sau mai multe persoane mpreuna. Prin savrsirea faptei "mpreuna" de doua sau mai multe persoane se n elege att savrsirea faptei de doua sau mai multe persoane n calitate de coautori ct si savrsirea faptei de doua sau mai multe persoane, dintre care cel pu in una n calitate de autor, iar cealalta sau celelalte n calitate de complici concomiten i. 5. Sanc iuni. Infrac iunea de evadare se pedepseste cu nchisoarea de la 6 luni la 2 ani. Art. 269 alin.(3) Cod penal prevede ca pedeapsa aplicata pentru infrac iunea de evadare se adauga la pedeapsa ce se executa, fara a se putea depasi maximul general al pedepsei nchisorii. Prevederile se aplica, asa cum rezulta din cuprinsul textului, numai daca cel care a evadat a fost condamnat definitiv si s-a aflat n executarea pedepsei. Evadarea savrsita n cazul variantei agravate se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 8 ani. nlesnirea evad a rii 1. Con inut legal Potrivit art. 270 Cod penal, constituie infrac iune "nlesnirea prin orice mijloace a evad a rii". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii este comun cu al infrac iunii de evadare. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ al infrac iunii poate fi, de regula, orice persoana, cu excep ia celui care evadeaza. Daca fapta este savrsita de o persoana care avea ndatorirea de a pazi pe care cel care a evadat, infrac iunea este mai grava. Participa ia penala este posibila sub forma instigarii si a complicita ii. Subiect pasiv este statul, ca titular al dreptului de a nfaptui justi ia prin organele sale specializate. Daca nsa prin savrsirea infrac iunii au fost comise vatamari ale integrita ii corporale sau ale sanata ii unei persoane vom avea si subiect pasiv secundar reprezentat de aceasta. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin nlesnirea evadarii unei persoane aflata n stare legala de re inere sau de de inere, respectiv prin a-i da orice ajutor sau sprijin pentru a se sustrage de la starea de privare de libertate n care se gaseste n mod legal. 36

nlesnirea evadarii poate fi nfaptuita printr-o ac iune sau printr-o inac iune si poate consta fie ntr-o contribu ie materiala (procurarea unor instrumente necesare evadarii), fie ntr-o contribu ie morala (darea de sfaturi, instruc iuni, furnizarea unor informa ii etc.). Contribu ia poate interveni nainte sau n timpul evadarii. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru desfasurarea normala a activita ii de nfaptuire a justi iei. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste, de regula, cu inten ie. Culpa apare doar n caz excep ional. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa infrac iunii de nlesnire a evadarii este pedepsita de lege. Pentru existen a tentativei este necesar ca ac iunea de nlesnire a evadarii ntrerupta sau dusa pna la capat, sa fi fost apta, prin natura ei, de a produce efectul. Infrac iunea se consuma n momentul n care are loc evadarea sau ncercarea de evadare. n afara formei simple, Codul penal prevede mai multe variante agravate. Astfel, potrivit art. 270 alin.(1) partea a II-a Cod penal, infrac iunea este mai grava daca fapta a fost savrsita de catre o persoana care avea ndatorirea de a pazi pe cel care a evadat, calitatea subiectului activ crescnd n aceste condi ii gradul de pericol social. Art. 270 alin.(2) Cod penal prevede ca infrac iunea este, de asemenea, mai grava daca fapta a fost savrsita n condi iile art. 269 alin.(2) Cod penal, respectiv daca evadarea a fost savrsita prin folosirea de violen a, de arme sau de alte instrumente ori de doua sau mai multe persoane mpreuna. Violen ele, armele sau orice alte instrumente trebuie sa fie folosite de cel care evadeaza. Art. 270 alin.(2) partea a II-a Cod penal stipuleaza ca daca faptuitorul este o persoana care avea ndatorirea de a pazi pe cel care a evadat, infrac iunea de nlesnire a evadarii este mai grava. Art. 270 alin.(3) partea I Cod penal prezinta o alta forma agravata a infrac iunii n cazul n care se nlesneste evadarea unei persoane re inute, arestate sau condamnate pentru o infrac iune prevazuta de lege. cu o pedeapsa mai mare de 10 ani. Art. 270 alin.(3) partea a II-a Cod penal prevede o noua agravare daca fapta este savrsita de o persoana care avea ndatorirea de a pazi pe cel care a evadat. Tentativa la formele agravante prevazute n alin. (2) si (3) se pedepseste (alin.5). Art. 270 alin.(4) incrimineaza si nlesnirea evadarii savrsita din culpa, de catre o persoana care avea ndatorirea de a pazi pe cel care a evadat. Culpa poate fi simpla sau cu previziune. 5. Sanc iuni. nlesnirea evadarii n forma prevazuta n art. 270 alin.(1) partea I Cod penal se pedepseste cu nchisoare de la 1 la 5 ani, iar daca fapta a fost savrsita n condi iile stipulate n partea a II-a cu nchisoare de la 2 la 7 ani. nlesnirea evadarii savrsita n condi iile art. 270 alin.(2) partea I Cod penal se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 8 ani iar daca fapta a fost savrsita n condi iile stipulate n partea a II-a cu nchisoare de la 3 la 10 ani nlesnirea evadarii savrsita n condi iile art. 270 alin.(3) partea I Cod penal se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 10 ani iar daca fapta a fost savrsita n condi iile stipulate n partea a II-a cu nchisoare de la 3 la 12 ani. nlesnirea evadarii savrsita din culpa se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani.

Nerespectarea hot a rrilor judec a tore s ti 1. Con inut legal Potrivit art. 271 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune "mpotrivirea la executarea unei hot a rri judec a tore s ti, prin amenin are fa a de organul de executare sau prin acte de violen a ". Potrivit alin.(2) al aceluiasi articol infrac iunea poate fi savrsita si prin "mpiedicarea unei persoane de a folosi o locuin a sau 37

parte dintr-o locuin a sau imobil, de inute n baza unei hot a rri judec a tore s ti", iar conform alin.(3) fapta are un grad de pericol social mai ridicat daca este savrsita prin amenin are" sau prin acte de violen a ". Alin.(4) stipuleaza a treia forma de savrsire a acestei infrac iuni, respectiv "nerespectarea hot a rrilor judec a tore s ti, prin sustragerea de la executarea m a surilor de siguran a prev a zute n art. 112 lit. c), d ) s i g ) " , iar alin.(5) prevede ca exista aceasta infrac iune si atunci cnd are loc nerespectarea hot a rrilor judec a tore s ti prin neexecutarea, cu rea credin a , a pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice prev a zute n art. 71 s i art. 71 alin.(2)". 4 5 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat, n principal, de rela iile sociale care asigura autoritatea hotarrilor judecatoresti, si n secundar de rela iile sociale referitoare att la drepturile persoanelor care se realizeaza prin hotarri judecatoresti, ct si la integritatea corporala sau libertatea persoanei. Obiectul material poate exista n condi iile n care fapta se savrseste prin violen a, caz n care consta n corpul victimei. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ al infrac iunii, de regula, poate fi orice persoana. Excep ie, n cazul prevazut n art.271 alin.(4), cnd nu poate fi savrsita dect de persoana fa a de care s-a luat una dintre masurile de siguran a prevazute n art. 112 lit. c), d) si g) Cod penal. Participa ia penala este posibila sub toate formele n cazurile prevazute de alin. (1) - (3). n forma prevazuta n art. 271 alin. (4) Cod penal participa ia penala este posibila numai n forma instigarii sau a complicita ii. Subiect pasiv principal este statul, subiect pasiv secundar putnd fi n acest caz att persoana al carui drept se valorifica prin executarea hotarrii judecatoresti, dar si cea care reprezinta organul de executare si mpotriva careia s-au savrsit amenin arile sau actele de violen a. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Pentru existen a infrac iunii n varianta prevazuta n art. 271 alin. (1) Cod penal se cere, sub aspectul elementului material, n primul rnd, o ac iune de mpotrivire la executarea unei hotarri judecatoresti. Este necesar ca hotarrea sa fie executorie, sa existe o activitate efectiva de punere n executare a acelei hotarri de catre organul de executare si ca ac iunea de mpotrivire la executarea hotarrii judecatoresti sa se savrseasca prin acte de violen a sau amenin are fa a de organul de executare. Pentru existen a infrac iunii de nerespectare a hotarrilor judecatoresti n forma prevazuta n art. 271 alin.(2) Cod penal se cere, sub aspectul elementului material, n primul rnd, mpiedicarea unei persoane de a folosi o locuin a, parte dintr-o locuin a sau imobil de inute n baza unei hotarri judecatoresti. mpiedicarea se poate realiza att prin ac iune ct si prin inac iune. Potrivit prevederilor alin. (3) daca pentru mpiedicarea folosirii s-a recurs la acte de violen a sau amenin are infrac iunea este mai grava. Elementul material al infrac iunii, n forma prevazuta n art. 271 alin.(4) Cod penal, se realizeaza prin sustragerea de la executarea masurilor de siguran a prevazute n art. 112 lit. c), d) si g) Cod penal. Fapta se poate comite att prin ac iune ct si prin inac iune si trebuie sa constea n nerespectarea masurilor de siguran a reprezentate de interzicerea de a ocupa o func ie sau de a exercita o profesie, o meserie ori o alta ocupa ie (art. 112 lit.c) Cod penal), interzicerea de a se afla n anumite localita i (art. 112 lit.d) Cod penal) sau de interdic ia de a reveni n locuin a familiei pe o perioada determinata (art.112 lit.g) Cod penal). Alin.(5) cuprinde o serie de dispozi ii cu privire la nerespectarea hotarrilor judecatoresti, prin neexecutarea, cu rea credin a, a pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice cum ar fi: dizolvarea, suspendarea activita ii persoanei juridice sau nchiderea unor puncte de lucru ale acestora, iar elementul material n acest caz se realizeaza prin ignorarea conformarii cu aceste dispozi ii. Urmarea socialmente periculoas a consta n principal n starea de pericol pentru nfaptuirea justi iei si, uneori, mpiedicarea efectiva a unui act de justi ie, iar n secundar n prejudicierea unor drepturi ale persoanei fizice recunoscute printr-o hotarre judecatoreasca sau chiar vatamarea integrita ii corporale sau liberta ii psihice a persoanei.. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei.. Latura subiectiv a . 38

Infrac iunea de nerespectare a hotarrilor judecatoresti, indiferent de forma n care se realizeaza, presupune vinova ia faptuitorului n forma inten iei directe sau indirecte. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila dar nu este sanc ionata. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care se savrseste ac iunea incriminata, respectiv n momentul savrsirii actului de opunere, prin violen a sau amenin are, la executarea unei hotarri judecatoresti, momentul savrsirii actului de mpiedicare a folosirii unei locuin e, par i dintr-o locuin a sau imobil, de inute n baza unei hotarri judecatoresti, si, respectiv, momentul n care se savrseste actul de sustragere de la executarea masurilor de siguran a prevazute n art. 112 lit. c), d) si g) Cod penal. n anumite cazuri infrac iunea poate fi savrsita n forma continuata sau chiar continua, caz n care momentul epuizarii se distinge de cel al consumarii. 5. Sanc iuni. Infrac iunea prevazuta n art. 271 alin.(1) Cod penal, se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani cnd fapta se realizeaza prin amenin are si de la 1 la 7 ani cnd se realizeaza prin acte de violen a. n cea de a doua forma (art. 271 alin.(2)), infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda si, respectiv, cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani cnd fapta se savrseste prin amenin are si nchisoare de la 1 la 5 ani, cnd se savrseste prin acte de violen a (art. 271 alin. (3) Cod penal). Nerespectarea hotarrilor judecatoresti n forma prevazuta n art. 271 alin. (4) se pedepseste cu nchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda. Infrac iunea prevazuta n alin.(5) se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda. Re inerea sau distrugerea de nscrisuri 1. Con inut legal Potrivit art. 272 Cod penal, constituie infrac iune "re inerea sau distrugerea unui nscris emis de un organ de urm a rire penal a , de o instan a de judecat a sau de un alt organ de jurisdic ie, ori mpiedicarea n orice mod a unui nscris destinat unuia dintre organele mai sus ar a tate s a ajung a la acestea, cnd astfel de nscrisuri sunt necesare solu ion a rii unei cauze". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special l constituie rela iile sociale referitoare la nfaptuirea justi iei prin asigurarea unei circula ii normale a nscrisurilor necesare solu ionarii cauzelor de catre organele judiciare. Obiectul material l formeaza nscrisurile emise de un organ de urmarire penala, de o instan a de judecata sau de un alt organ de jurisdic ie ori adresat unuia dintre aceste organe si care sunt necesare solu ionarii unei cauze. Nu intereseaza daca sunt copii sau exemplare originale. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este necalificat, poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv principal este statul, iar secundar persoana fizica sau juridica prejudiciata efectiv prin savrsirea infrac iunii. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material al infrac iunii consta ntr-o ac iune de re inere sau distrugere a unui nscris emis de un organ de urmarire penala, de o instan a de judecata sau de un alt organ de jurisdic ie ori de mpiedicare ca un nscris destinat unuia dintre organele mai sus aratate sa ajunga la acesta, cnd nscrisul este necesar solu ionarii unei cauze. Nu intereseaza modul si mijloacele de savrsire a infrac iunii (rupere, ardere, stergere etc.). Urmarea socialmente periculoas a este reprezentata de starea de pericol referitoare la desfasurarea normala a proceselor de solu ionare a cauzelor aflate n competen a organelor judiciare. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 39

4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila, dar legea nu o sanc ioneaza. Infrac iunea se consuma n momentul n care ac iunea de re inere sau de distrugere a unui nscris emis de unul dintre organele aratate n text sau ac iunea de mpiedicare a unui nscris destinat unuia dintre aceste organe sa ajunga la destina ie este dusa pna la capat. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

* * *

n reglementarea noului Cod penal (Legea nr. 286/2009, publicat a n M.Of. nr.510/24.07.2009) infrac iunile contra nfaptuirii justi iei cunosc modificari importante, justificate si solicitate de noile realita i ale unei societa i democratice n cadrul careia dreptatea este ridicata la rang de valoare suprema [art. 1 alin. (3) din Constitu ie], si are ca obiectiv asigurarea legalita ii, independen ei, impar ialita ii si fermita ii n procesul de nfaptuire a actului de justi ie, prin sanc ionarea penala a faptelor de natura sa influen eze grav, sa ignore ori sa submineze autoritatea justi iei. Pornind de la aceste, ra iuni au fost identificate si incriminate o serie de fapte eviden iate si n practica judiciara, care pot afecta semnificativ activitatea de nfaptuire a justi iei precum: obstruc ionarea justi iei, influen area declara iilor, vendeta, presiuni asupra justi iei, compromiterea intereselor justi iei, sfidarea instan ei, asisten a si reprezentarea neloiala precum sau neexecutarea sanc iunilor penale. Sub aspectul sistematizarii, infrac iunile contra nfaptuirii justi iei sunt prevazute n Titlul IV al par ii speciale, dupa titlul consacrat infrac iunilor contra autorita ii. In primul rnd se observa ca, spre deosebire de reglementarea n vigoare, unde aceasta categorie de infrac iuni este prevazuta n Capitolul II din Titlul IV intitulat Infrac iuni care aduc atingere unor activita i de interes public sau altor activita i reglementate de lege", n noua reglementare infrac iunile contra nfaptuirii justi iei sunt prevazute ntr-un titlu distinct pentru a acorda importan a cuvenita acestei autorita i, care reprezinta una dintre cele 3 puteri ale statului si nu doar o activitate de interes public. In al doilea rnd, sub aspect terminologic, a fost nlocuita denumirea de Infrac iuni care mpiedica nfaptuirea justi iei" cu cea de Infrac iuni contra nfaptuirii justi iei" ntruct, asa cum pe drept cuvnt s-a subliniat de altfel si n literatura de specialitate, prin aceste infrac iuni nu este ntotdeauna mpiedicata efectiv nfaptuirea justi iei, unele neavnd nici macar aceasta aptitudine (denun area calomnioasa n forma de baza sau ncercarea de a determina marturia mincinoasa), dar pot produce o stare de pericol pentru realizarea actului de justi ie. In continuare vor fi prezentate pe scurt principalele modificari aduse n reglementarea infrac iunilor contra nfaptuirii justi iei, ra iunile avute n vedere si, acolo unde este cazul, trimiteri la reglementarile similare din diferite coduri penale europene. 1.Nedenun area (art. 266). Aceasta infrac iune cunoaste o noua reglementare n raport de con inutul sau actual urmare modificarilor evidente ale ra iunilor avute n vedere de legiuitor la data incriminarii acestei fapte. Dupa cum se cunoaste, la apari ia codului penal n vigoare prin infrac iunea de nedenun are se urmarea determinarea oricarei persoane sa sesizeze autorita ile cu privire la savrsirea unor infrac iuni considerate de mare gravitate pentru societatea din acea vreme, precum unele infrac iuni contra avutului obstesc .cum ar fi delapidarea, furtul, tlharia, pirateria, nselaciunea sau distrugerea [art. 223-art. 226, art. 229, si art. 231 alin. (2)-(4)], care puteau atrage chiar pedeapsa cu moartea n cazul n care produceau consecin e deosebit de grave. Ulterior anului 1989, desi ra iunile ce justificau sanc ionarea penala n cazul nedenun arii unor infrac iuni savrsite contra patrimoniului au disparut, legiuitorul, care prin Legea nr. 140/1996 a abrogat integral infrac iunile contra avutului obstesc, a n eles sa sanc ioneze n continuare prin mijloace penale nedenun area unor infrac iuni contra patrimoniului public sau privat, precum tlharia, pirateria, delapidarea, distrugerea sau distrugerea calificata. Sanc ionarea penala a oricarei persoane pentru nedenun area unor infrac iuni savrsite contra patrimoniului nu mai este necesara n prezent, mai cu seama. n condi iile n care infrac iunea a fost deja comisa, asa cum prevede textul n vigoare. n majoritatea legisla iilor penale de referin a ale statelor europene este incriminata nedenun area unei infrac iuni dar numai cnd cel care, avnd cunostin a despre pregatirea comiterii acesteia, nu sesizeaza autorita ile pentru a putea mpiedica savrsirea infrac iunii. Totodata obliga ia 40

de denun are nu subzista dect n cazul unor infrac iuni de o gravitate deosebita pentru ca numai n aceste condi ii poate fi justificata aplicarea unei sanc iuni penale. De aceea, a fost prevazuta doar dispozi ia privitoare la sanc ionarea persoanei care, lund cunostin a de savrsirea unei fapte prevazute de legea penala contra vie ii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, dupa savrsirea acesteia, nu nstiin eaza de ndata autorita ile. Se observa ca n noua reglementare exista obliga ia de denun are pentru toate faptele prevazute de legea penala contra vie ii sau care au avut ca urmare moartea unei persoane si nu doar pentru faptele inten ionate contra vie ii, asa cum prevede textul n vigoare. Textul propus aduce si unele modificari de natura terminologica prin instituirea unei obliga ii de denun are a unei fapte prevazute de legea penala" si nu a unei infrac iuni", ra iunea fiind aceea ca pentru existen a infrac iunii de nedenun are intereseaza doar inerea sub tacere fa a de autorita i a pregatirii sau comiterii unei fapte periculoase interzise de legea penala mpotriva unei persoane, fiind fara relevan a ca fapta respectiva nu a fost nca pusa n executare, ca actele de executare deja comise se afla n faza actelor premergatoare ori a unei tentative nepedepsite de lege sau ca nu s-ar putea angaja raspunderea penala ca urmare a existen ei unor cauze de neimputabilitate (de exemplu minoritatea sau iresponsabilitatea). Pentru aceste ra iuni a fost de asemenea modificata denumirea marginala a infrac iunii din Nedenun area unor infrac iuni" n cea de Nedenun are". n acelasi timp textul instituie obliga ia de denun are att atunci cnd faptele men ionate mbraca forma autonoma a unor fapte prevazute de legea penala (de exemplu omor sau omor calificat), dar si cnd acestea intra ca element constitutiv n con inutul unei infrac iuni complexe (de pilda atentatul care pune n pericol securitatea na ionala n con inutul careia intra o fapta de omor). n privin a formei de vinova ie norma de incriminare prevede expres ca nedenun area constituie infrac iune si atunci cnd este comisa din culpa, men iunea fiind necesara ca urmare a modificarii regulii generale de determinare a formei de vinova ie n raport de natura actului de conduita (ac iune sau inac iune) din art. 16 alin. (6), potrivit careia fapta comisa din culpa constituie infrac iune numai cnd legea prevede aceasta. n acelasi timp se da efect-formei de vinova ie n procesul de individualizare legala a pedepsei prin stabilirea unor limite de pedeapsa mai reduse n cazul faptei din culpa n raport cu cele prevazute n cazul faptei inten ionate, nlaturndu-se astfel si criticile aduse actualei reglementari care prevedea limite de pedeapsa identice att pentru fapta inten ionata ct si pentru cea din culpa. Ct priveste cauza de nepedepsire inciden a n cazul comiterii infrac iunii de so sau de o ruda apropiata din reglementarea actuala aceasta a fost men inuta nsa si aici au fost operate unele modificari. Astfel, nedenun area nu va fi pedepsita daca a fost comisa de un membru de familie (n elesul dat acestei expresii fiind cel aratat n partea generala), deoarece proiectul nu mai opereaza cu expresia rude apropiate" iar persoanele care intrau n aceasta categorie sunt acum incluse n categoria membrilor de familie. Pe de alta parte extinderea cauzei de nepedepsire de la so sau rudele apropiate la cea a membrilor de familie se explica prin nsasi ra iunea care a determinat introducerea n legea penala a acestei categorii de persoane, respectiv recunoasterea de catre legiuitor a existen ei unor legaturi speciale, (afective, de ncredere, de sus inere etc), ntre anumite categorii de persoane care convie uiesc (concubini, parinte sau fiu vitreg etc), legaturi la fel de importante cu cele determinate de rudenie sau casatorie. Din aceasta perspectiva, ntruct argumentele care justifica nepedepsirea so ului sunt la fel de valabile si n cazul concubinului cu care convie uieste faptuitorul, extinderea efectelor cauzei de nepedepsire este una logica. In acelasi sens este si art. 434-1 alin. (2) din codul penal francez. 2. Inducerea n eroare a organelor judiciare (art. 268). Infrac iunea de inducere n eroare a organelor judiciare a fost reglementata pornind de la regndirea actualei infrac iuni de denun are calomnioasa, care nu se mai regaseste n cuprinsul proiectului. Ra iunea acestei modificari are n vedere faptul ca denun area calomnioasa n forma de baza, desi reglementata ca o infrac iune contra nfaptuirii justi iei, nu reprezinta altceva dect o forma speciala a infrac iunii de calomnie, urmarea evidenta a acestei fapte fiind afectarea reputa iei unei persoane careia i se imputa, n mod nereal, savrsirea unei infrac iuni. n plus n cuprinsul proiectului nu se mai regaseste incriminata infrac iunea de calomnie astfel ca denumirea marginala nu mai putea fi men inuta. n realitate sesizarile mincinoase, fie ca invoca savrsirea unor fapte inexistente fie imputarea unor fapte reale unei persoane nevinovate, reprezinta mijloace insidioase prin care organele judiciare sunt determinate sa efectueze investiga ii ori sa desfasoare anumite proceduri de verificare a veridicita ii acestora ceea ce presupune o risipa de timp, energie, personal si resurse n instrumentarea unor cauze sortite din start esecului (spre exemplu se reclama uciderea unei persoane aflate n via a, sustragerea ori distrugerea unui bun inexistent etc. - fapte care n prezent nu sunt incriminate). Mai mult, ele pot determina chiar efectuarea unor acte procedurale care presupun restrngerea exercitarii unor drepturi (de pilda o sesizare care reclama n mod 41

neadevarat existen a unui cadavru ntr-o locuin a, fara a imputa vreo fapta penala unei anume persoane, poate duce la efectuarea unei perchezi ii n acea locuin a -fapta de asemenea neincriminate n prezent). Pornind de la aceste considerente, infrac iunea de inducere n eroare a organelor judiciare reglementeaza att sesizarea neadevarata cu privire la o fapta prevazuta de legea penala ct si atribuirea pe nedrept a comiterii unei fapte reale unei persoane nevinovate. O alta modificare adusa se refera la nlocuirea actualei cauze de reducere a pedepsei prevazuta n art. 268 alin. (3) cu o cauza de nepedepsire, n scopul de a ncuraja persoanele care comit aceasta infrac iune sa comunice organelor judiciare daca denun ul, plngerea sau probele produse sunt neadevarate pentru a nu mai continua investiga iile si a nu se produce vreo vatamare drepturilor ori intereselor unor persoane inocente, cauza de impunitate putnd interveni numai pna la re inerea, arestarea sau punerea n miscare a ac iunii penale mpotriva celui fa a de care s-a facut denun ul sau plngerea ori s-au produs probele. 3. Favorizarea f a ptuitorului (art.269). Aceasta infrac iune pastreaza n linii generale reglementarea actuala nsa au fost aduse unele modificari att sub aspect terminologic dar si de con inut. n primul rnd, s-a renun at la folosirea no iunilor de infrac iune" si infractor" n favoarea celor de fapta prevazuta de legea penala" si de faptuitor" ntruct activitatea de nfaptuire a justi iei este mpiedicata inclusiv prin sprijinirea unei persoane care a comis o fapta interzisa de legea penala dar care ar putea n concret sa nu angajeze raspunderea penala datorita unor cauze care fac imposibila ntrunirea trasaturilor esen iale ale infrac iunii (de pilda minoritatea sau eroarea de fapt). Aceasta deoarece verificarea condi iilor de existen a sau inexisten a a responsabilita ii penale a unei persoane se face n cadrul unui proces penal si nu n raport de aprecierea facuta de favorizator. n acest sens sunt si art. 378 alin. (4) din codul penal italian si art. 453 din codul penal spaniol. n acelasi timp, s-a renun at la favorizarea reala, ca modalitate de comitere a acestei infrac iuni, ac iunile respective fiind prevazute n con inutul infrac iunii de tainuire. 4. T a inuirea (art. 270). n proiectul codului penal infrac iunea de tainuire este reglementata n cadrul infrac iunilor contra nfaptuirii justi iei si nu n cel al infrac iunilor contra patrimoniului ntruct prin con inutul sau aceasta fapta afecteaza n primul rnd desfasurarea actului de justi ie prin ngreunarea sau mpiedicarea identificarii ori a recuperarii bunurilor tainuite si, n plus, nu toate bunurile care formeaza obiectul tainuirii provin din comiterea unor infrac iuni contra patrimoniului ceea ce face dificil de explicat cum poate fi considerata tainuirea infrac iune contra patrimoniului n cazul n care aceasta ar privi de exemplu o suma de bani primita de tainuitor n schimbul ascunderii unor acte de identitate false ori a unor mari sume de bani provenite din traficul de droguri sau de persoane. In privin a con inutului, s-a subliniat n mod explicit ca fapta constituie infrac iune nu numai n cazul n care tainuitorul a cunoscut provenien a ilicita a bunurilor dar si atunci cnd din mprejurarile concrete acesta a putut n mod rezonabil sa prevada ca bunurile provin dintr-o fapta prevazuta de legea penala. De altfel doctrina este unanima n sus inerea acestei solu ii nsa practica judiciara a manifestat unele rezerve. n acest sens este si art: 231 din codul penal portughez. n plus, este suficienta reprezentarea ca bunul provine din comiterea unei fapte interzise de legea penala fara sa fie necesara cunoasterea naturii acesteia (furt, tlharie, nselaciune etc). 5. Obstruc ionarea justi iei (art. 271). Infrac iunea de obstruc ionare a justi iei reprezinta o incriminare noua iar reglementarea este justificata de realita ile practicii judiciare care nu de pu ine ori s-a confruntat cu o lipsa de cooperare din partea persoanelor carora li se solicita sprijinul de catre autorita ile judiciare. Prin aceasta infrac iune este sanc ionata persoana care, n mod nejustificat si dupa ce a fost avertizata asupra consecin elor faptei sale, mpiedica efectuarea unui act procedural ori refuza sa puna la dispozi ia autorita ilor judiciare datele, informa iile, nscrisurile sau bunurile de inute, care au fost solicitate n condi iile legii, n vederea solu ionarii unei cauze. Prin aceasta reglementare se urmareste n primul rnd prevenirea comiterii faptelor incriminate si numai n cazul n care mijloacele nepenale se dovedesc ineficiente sa se aprecieze asupra oportunita ii recurgerii la mijloace de natura penala. 6. Influen area declara iilor (art. 272). Reprezinta o incriminare noua ce porneste de la actuala reglementare a infrac iunii de ncercare de determinare a marturiei mincinoase pe care nsa o dezvolta valorificnd unele reglementari similare ntlnite n codurile penale europene. Reglementarea vizeaza att ncercarea de a determina ct si determinarea unei persoane, indiferent de calitatea acesteia, nu numai sa dea declara ii mincinoase dar si sa nu sesizeze organele de urmarire penala, sa nu dea declara ii, sa si retraga declara iile ori sa nu prezinte probe, ntr-o cauza penala, civila sau n orice alta procedura judiciara. Scopul urmarit prin aceasta incriminare este acela de a ntarii garantarea accesului liber la justi ie prin protejarea liberta ii oricarei persoane de a se adresa justi iei si de a da declara iile ori de a nfa isa probele pe care le considera necesare n raport de interesele sale. independent de orice forma de presiune exercitata din partea vreunui ter , fie asupra sa, fie asupra membrilor de familie. Importan a si necesitatea incriminarii unor asemenea fapte sunt pe deplin justificate de fenomenul actual al criminalita ii si de presiunile asupra celor care pot contribui la nfaptuirea justi iei, dreptul comparat 42

subliniind ca legisla iile europene au introdus, unele destul de recent, reglementari similare n codurile lor penale. Aici avem n vedere 160 din codul penal german, art. 464 din codul penal spaniol, art. 377bis din codul penal italian (introdus prin Legea nr. 63 din 1 martie 2001 privind corectitudinea procesuala), art. 434-5, art. 434-8, art. 434-15 din codul penal francez (texte introduse prin Ordonan a nr. 2000-916 din 19 septembrie 2000 n vigoare de la 1 ianuarie 2002) si Capitolul 15 - Sec iunea 9 din codul penal finlandez (introdus prin Legea 563 din 1998). 7. R a zbunarea pentru ajutorul dat justi iei (art. 274). Prin aceasta noua reglementare, aflata n strnsa corelare cu infrac iunea de influen are a declara iilor, se urmareste de asemenea protejarea liberta ii de voin a a persoanelor care sprijina activitatea de nfaptuire a justi iei prin sanc ionarea mai severa a actelor de razbunare comise prin savrsirea unor infrac iuni mpotriva unei persoane ori a unui membru de familie al acesteia pe motiv ca a sesizat organele de urmarire penala, a dat declara ii ori a prezentat probe ntr-o cauza penala, civila sau n orice alta procedura judiciara. 8. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de nscrisuri (art. 275). Pornind de la realita ile practicii judiciare infrac iunea de re inere sau distrugere de nscrisuri a suferit unele completari prin adaugarea unor noi modalita i normative de comitere a infrac iunii si extinderea obiectului material, n scopul asigurarii unei reglementari mai eficiente n ceea ce priveste securitatea si integritatea mijloacelor materiale de proba sau nscrisurilor prin a caror sustragere, distrugere, re inere, ascundere sau alterare este mpiedicata aflarea adevarului ntr-o cauza penala, ori a mijloacelor de proba sau a nscrisurilor aflate dintr-un dosar penal. Dispozi ii similare con in art. 434-4 din codul penal francez si art. 189 alin. (1) pct. 2 din codul penal olandez. n acelasi timp, innd seama ca, n majoritatea covrsitoare a cazurilor, la nscrisurile sau mijloacele de proba dintr-o cauza penala au acces n mod nemijlocit persoane cu atribu ii judiciare n realizarea actului de justi ie, infrac iunea con ine o forma agravata cnd este comisa de catre de un avocat, expert, interpret, poli ist, grefier, procuror sau judecator. 9. Presiuni asupra justi iei (art. 276). Introducerea acestei incriminari are drept principala ra iune asigurarea si protejarea impar ialita ii si liberta ii judecatorilor si organelor de urmarire penala n exercitarea atribu iilor judiciare conferite de lege fa a de ncercarile de intimidare sau influen are a acestora. Faptele incriminate sunt inspirate din realita ile practicii judiciare dar mai ales de frecven a, intensitatea si modul de manifestarea a acestor fapte n ultimii ani, constnd n ncercarile de influen are sau intimidare din partea par ilor sau a reprezentan ilor acestora, n modalita ile aratate, pe durata desfasurarii unui proces, ob inndu-se astfel o atmosfera de natura sa vicieze grav impar ialitatea judecatorilor sau procurorilor, atmosfera care poate fie sa profite celor ce recurg la asemenea mijloace n cazul ob inerii efectului scontat, fie sa-i dezavantajeze prin ob inerea unei atitudini ostile din partea magistra ilor. 10. Compromiterea intereselor justi iei (art. 277). Reglementarea acestei noi infrac iuni urmareste n primul rnd cresterea gradului de exigen a fa a de func ionarii care si desfasoara activitatea n domeniul administrarii justi iei n legatura cu modul de gestionare a unor date si informa ii pe care le ob in n cursul unui proces penal, care pot influen a semnificativ aflarea adevarului ori dreptul la un proces echitabil al persoanei cercetate sau judecate. Practica judiciara a dovedit fara echivoc ca reglementarile actuale nepenale sunt insuficiente si ineficiente astfel ca folosirea mijloacelor penale pentru atingerea scopului urmarit este justificata si apare ca singura solu ie viabila. Astfel, incriminarea faptei de divulgare, fara drept, de informa ii confiden iale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmeaza sa se administreze o proba n cursul urmaririi penale, de catre un func ionar care a luat cunostin a de acestea n virtutea func iei, are drept scop mpiedicarea scurgerilor de informa ii, dar nu orice fel de informa ii privitoare la urmarirea penala ci doar a acelora care pot mpiedica sau ngreuna administrarea unei probe (de pilda divulgarea identita ii unui suspect ale carui mijloace de comunica ie sunt interceptate, dezvaluirea unei opera iuni sub acoperire preconizata ori aflata n desfasurare, divulgarea datelor din con inutul unei autoriza ii de perchezi ie care nu a fost nca efectuata, dezvaluirea de informa ii privind data si locul n care urmeaza sa se realizeze o prindere n flagrant etc). n acelasi timp, n scopul de a ntari garan iile privind dreptul la un proces echitabil si n special prezum ia de nevinova ie, consacrate n art. 6 din Conven ia pentru apararea drepturilor omului si a liberta ilor fundamentale, a fost incriminata fapta de dezvaluire, fara drept, de mijloace de proba sau de nscrisuri oficiale dintr-o cauza penala nainte de a se dispune o solu ie de netrimitere n judecata ori de solu ionarea definitiva a cauzei, de catre un func ionar care a luat cunostin a de acestea n virtutea func iei. Potrivit Conven iei, statele semnatare au, pe lnga obliga ia negativa de a se ab ine de la orice ncalcare a drepturilor n afara limitelor permise, si obliga ia pozitiva de a lua masurile necesare sa asigure garantarea acestor drepturi mpotriva ncalcarii lor de catre orice alta persoana astfel ca ncalcarea prezum iei de nevinova ie angajeaza responsabilitatea statului n cazul ncalcarii oricareia dintre cele doua obliga ii aratate. Prin aceasta reglementare se urmareste mpiedicarea func ionarilor sa prezinte public mijloace de proba (declara ii de martori, expertize, nregistrari audio-video, procese verbale de redare a con inutului unor 43

convorbiri nregistrate etc.) dintr-un proces penal n curs de desfasurare n scopul de a nu transforma prezum ia de nevinova ie ntr-o prezum ie provizorie de vinova ie pna la solu ionarea cauzei. n plus, aprecierea unei probe, indiferent de con inutul acesteia, poate duce adesea la concluzii eronate atta timp ct nu este evaluata n raport de ntregul probator al dosarului pentru a-i stabili astfel legalitatea, relevan a si for a probatorie (de pilda o interceptare telefonica din con inutul careia rezulta cu certitudine comiterea unei infrac iuni poate fi declarata nelegala daca pe parcursul procesului se dovedeste ca nu a fost autorizata sau ca este falsificata; o marturie care ulterior este dovedita ca fiind mincinoasa etc.) dar odata adusa la cunostin a publicului, o proba aparent incriminatoare, va induce n mod inevitabil ideea de vinova ie, iar uneori aceasta nu mai poate fi schimbata nici macar prin prezentarea verdictului oficial de nevinova ie constatat de autorita ile judiciare. Pe de alta parte s-a urmarit ca reglementarea sa nu permita ascunderea sub motivarea protejarii intereselor justi iei a unor manifestari contrare acestor interese comise de autorita i, considerent pentru care a fost prevazuta o cauza justificativa potrivit careia divulgarea ori dezvaluirea de acte sau activita i ilegale comise de autorita i ntr-o cauza penala nu intra n sfera ilicitului penal. 11. nc a lcarea solemnit a ii s edin ei (art. 278). Reprezinta o infrac iune noua prin care sunt incriminate manifestarile jignitoare sau obscene efectuate n timpul unei proceduri ce se desfasoara n fa a instan ei n scopul de a proteja solemnitatea sedin elor de judecata, reglementarea fiind justificata avnd n vedere renun area la incriminarea faptelor de insulta si calomnie. n acelasi timp scopul incriminarii este acela de a proteja solemnitatea si buna desfasurare a procedurilor judiciare n fa a instan ei de judecata si nu neaparat onoarea sau reputa ia reprezentan ilor autorita ii judiciare. Tocmai datorita acestei abordari sunt sanc ionate manifestarile jignitoare ndreptate mpotriva oricarei persoane aflate n sala de judecata, indiferent ca aceasta participa sau nu la desfasurarea procedurii (de pilda jignirile adresate publicului din sala) ori cnd acestea sunt adresate judecatorului, procurorului sau avocatului pe durata procedurii. Infrac iunea de sfidare a instan ei nu poate fi comisa de catre judecatorul care prezideaza ori participa la sedin a de judecata ntruct acesta are calitatea de subiect pasiv secundar n raport de con inutul faptelor incriminate nsa n cazul comiterii unor asemenea fapte de catre judecator n timpul procedurii acesta va raspunde pentru savrsirea infrac iunii de purtare abuziva. 12. Ultrajul judiciar (art. 279). Infrac iunea de ultraj judiciar reprezinta o forma agravata a infrac iunii de ultraj si urmareste protejarea persoanelor cu atribu ii judiciare importante n realizarea actului de justi ie mpotriva manifestarilor de violen a psihica sau fizica pe durata exercitarii acestor atribu ii. Justificarea incriminarii distincte a infrac iunii de ultraj judiciar fa a de infrac iunea de ultraj consta n aceea ca, prin voin a legii, judecatorul, procurorul sau avocatul au atribu iile judiciare cele mai importante, iar de modul de ndeplinire a acestora depinde decisiv buna desfasurare a cursului unui proces si rezultatul acestuia, astfel ca asigurarea unei protec ii sporite mpotriva oricarei forme de violen a exercitata asupra lor este, din aceasta perspectiva, justificata. Aceasta distinc ie este ntlnita si n codul penal italian (art. 341 si art. 343). 13. Asisten a s i reprezentarea neloial a (art. 284). Constituie de asemenea o reglementare noua si urmareste sanc ionarea fraudelor judiciare provocate cu inten ie de persoanele chemate sa reprezinte sau sa apere interesele unei persoane n cadrul unei proceduri judiciare, comise fie prin n elegeri oculte cu adversarii celor pe care i reprezinta n cadrul unei procedurii judiciare. n asemenea cazuri interesele persoanelor reprezentate sunt adesea grav afectate iar uneori ireparabile (de exemplu avocatul care asista o persoana ntr-o cauza civila o induce n eroare comunicndu-i ca nu poate ataca o hotarre cu apel desi legea prevedea acest drept, ori l sfatuieste pe adversarul din proces ce diligente poate depune pentru a avea cstig de cauza n fa a propriului client). 14. Neexecutarea sanc iunilor penale (art. 288). Aceasta incriminare fost introdusa pentru a sanc iona nerespectarea unei pedepse complementare ori accesorii (de pilda interdic ia impusa condamnatului de a se afla n anumite locuri, de a intra n legatura cu anumite persoane etc.) ori a masurii de siguran a constnd n interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o func ie sau de a exercita o profesie, o meserie ori o alta activitate, n masura n care ncalcarea acestor interdic ii impuse condamnatului nu constituie o infrac iune mai grava (spre exemplu iesirea frauduloasa din ara a condamnatului caruia i s-a interzis exercitarea dreptului de a parasi acest teritoriu intra sub inciden a infrac iunii de trecere frauduloasa a frontierei, ntruct limitele de pedeapsa prevazute de lege n acest caz sunt mai mari). Pe de alta parte a fost incriminata sustragerea de la executarea unei masuri educative privative de liberate (internarea ntr-un centru educativ sau de deten ie) ntruct s-a urmarit stabilirea unui regim sanc ionator mai blnd dect cel pentru infrac iunea de evadare. n fine, tot n cuprinsul acestei infrac iuni este incriminata neexecutarea pedepselor complementare care pot fi aplicate acelor persoane juridice pe care legea penala le excepteaza de la dizolvare ori suspendare (partide politice, persoanele juridice din domeniul presei etc.) pentru ca aceasta este singura modalitate prin care respectivele persoane juridice pot fi sanc ionate pentru neexecutarea obliga iilor men ionate mai sus. 44

CAPITOLUL III INFRAC IUNI CONTRA SIGURAN EI CIRCULA IEI PE CAILE FERATE
Aspecte generale s i comune Al treilea capitol din titlul privitor la grupul infrac iunilor care aduc atingere unor activita i de interes public sau altor activita i reglementate de lege cuprinde dispozi ii privitoare la infrac iuni contra siguran ei circula iei pe caile ferate. Ceea ce caracterizeaza, n principal, subgrupul infrac iunilor contra siguran ei circula iei pe caile ferate este valoarea sociala aparata si anume: bunul mers al activita ii de transport feroviar. Se stie ca de mbunata irea sectorului transporturi -din care fac parte si transporturile pe caile ferate - depinde, ntr-o masura considerabila, desfasurarea ritmica a produc iei si accelerarea procesului de circula ie a bunurilor. Pe de alta parte, asigurarea circula iei pe caile ferate pune la adapost de pericol sau vatamari via a si integritatea corporala a persoanelor si bunurilor apar innd statului sau particularilor. Prin edictarea dispozi iilor incriminatoare din Capitolul III al Titlului VI se urmareste tocmai o ct mai eficienta asigurare a circula iei pe caile ferate. Infrac iunile contra siguran ei circula iei pe caile ferate se caracterizeaza, n al doilea rnd, prin aceea ca n varianta lor simpla fac parte din categoria infrac iunilor la care urmarea (rezultatul) consta n crearea unei stari de pericol, n timp ce, n variantele lor agravate sunt infrac iuni la care urmarea (rezultatul) consta n producerea unei leziuni, faptele n cazul acestor ipoteze de incriminare avnd ca urmare o vatamare materiala care consta fie n producerea unei tulburari n activitatea de transport pe calea ferata, fie n producerea unui accident sau a unei catastrofe de cale ferata. Capitolul privitor la infrac iunile contra siguran ei circula iei pe caile ferate cuprinde urmatoarele infrac iuni: nendeplinirea ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea lor defectuoasa, din culpa (art. 273 C.pen.); nendeplinirea cu stiin a a ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea lor defectuoasa (art. 274 C.pen.); parasirea postului si prezen a la serviciu n stare de ebrietate (art. 275 C.pen.); distrugerea si semnalizarea falsa (art. 276 C.pen.). Aceasta subdiviziune mai cuprinde un text (art. 277 C.pen.) n care se prevede n elesul n legea penala a expresiilor accident de cale ferata" si catastrofa de cale ferata". Introducerea acestor norme explicative a fost necesara ntruct expresiile men ionate sunt folosite n toate textele din Capitolul III, astfel ca interpretarea lor uniforma nlesneste aplicarea acestor texte. Fiind vorba de o interpretare oficiala contextuala, aceste norme explicative sunt obligatorii pentru organul judiciar nvestit cu solu ionarea unor astfel de fapte. Pentru buna n elegere a con inutului constitutiv al infrac iunilor din acest grup facem trimitere la prevederile Legii nr. 289/2005 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea fenomenului infrac ional n domeniul transportului pe calea ferata ' si la cele ale H.G. nr. 203/1994 pentru stabilirea si sanc ionarea 2 contraven iilor la normele privind transporturile pe caile ferate romne, republicata ', cu modificarile si completarile ulterioare, precum si la jurispruden a aparuta n legatura cu inciden a normelor de incriminare speciale. Astfel, instan a suprema a decis ca sustragerea bobinelor care controleaza electric prezen a unui tren pe o por iune de linie de cale ferata se ncadreaza n prevederile art. 209 alin. (3) lit. f) C.pen., referitor la furtul privind instala ii de siguran a si dirijare a traficului feroviar, iar nu n prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 289/2005 privitoare la sustragerea de componente ale caii ferate, ntruct bobinele ce controleaza electric prezen a unui tren pe o por iune de linie de cale ferata constituie instala ii de siguran a si dirijare a traficului feroviar n sensul art. 209 aun. (3) lit. f ) C.pen.. De asemenea, s-a decis ca demontarea contrasinelor care asigura stabilitatea caii ferate, urmata de sustragerea acestora, ntruneste att elementele constitutive ale infrac iunii prevazute n art. 5 alin. (1) din Legea nr. 289/2005, constnd n distrugerea, degradarea ori aducerea n stare de nentrebuin are a caii ferate sau a componentelor acesteia, ct si pe cele ale infrac iunii prevazute n art. 6 alin. (1) din aceeasi lege, privitoare la sustragerea de componente ale caii ferate, aflate n concurs. Obiectul ocrotirii penale. Obiectul juridic special al acestor infrac iuni este reprezentat de rela iile sociale referitoare la disciplina n domeniul circula iei feroviare a caror formare si dezvoltare nu ar fi posibila fara asigurarea bunului mers al activita ii de transport feroviar sau, cu alte cuvinte, a siguran ei circula iei pe caile ferate. 45

Prin siguran a transporturilor se n elege o stare de fapt creata de ansamblul regulilor stabilite, prin regulamente, instruc iuni, ordine, dispozi ii etc, n domeniul transporturilor feroviare si destinate a asigura desfasurarea traficului feroviar n condi ii de maxima securitate pentru calatori si bunuri. Prin incriminarea faptelor prevazute n acest capitol, legea penala nu ocroteste siguran a individuala a unor persoane considerate izolat, ca n cazul infrac iunilor contra persoanei sau patrimoniului, ci siguran a colectiva, siguran a colectivita ii n ansamblu, caci ac iunile sau inac iunile incriminate sunt susceptibile de a genera efecte colective, n sensul ca se pot rasfrnge asupra vie ii, integrita ii corporale ori a patrimoniului unui numar nedeterminat de persoane. Obiectul material. La infrac iunile contra siguran ei circula iei pe caile ferate, n varianta lor simpla, existen a unui obiect material al infrac iunii este condi ionata de natura ndatoririi de serviciu pe care se grefeaza fapta. Cnd aceasta ndatorire priveste o entitate materiala, aceasta devine de la sine si obiectul material al infrac iunii. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ nemijlocit (autor) al infrac iunilor contra siguran ei circula iei pe caile ferate este, de regula, calificat si anume un angajat al cailor ferate. Fac excep ie infrac iunile de distrugere si de semnalizare falsa (art. 276 C.pen.) la care poate fi subiect activ nemijlocit orice persoana. Prin angajat al cailor ferate" se n elege orice persoana care, n temeiul unui contract de munca, se afla n serviciul acestei institu ii (sef de gara, impiegat de miscare, acar, telegrafist, mecanic, fochist, frnar, sef de tren, picher, cantonier, inginer, maistru etc). Nu are relevan a - n ceea ce priveste aplicarea legii penale - daca angajarea este facuta pe o durata determinata sau nedeterminata, nici daca priveste ori nu o lucrare determinata, dar este necesar ca - n momentul ac iunii sau inac iunii care constituie elementul material al infrac iunii - faptuitorul sa fi avut calitatea de angajat al cailor ferate, chiar daca n momentul producerii urmarii faptei sale nu mai avea aceasta calitate ndatoririle care-i incumba angajatului cailor ferate se gasesc prevazute n regulamente, instruc iuni, ordine etc. sau sunt inerente naturii serviciului. Respectarea lor de catre angaja ii cailor ferate constituie pentru acestia o obliga ie de serviciu. Sub acest aspect, o caracteristica a infrac iunilor prevazute n acest capitol este ca, n principiu, pot fi comise si de o persoana juridica cu limitarile si n condi iile prevazute n art. 19 alin. (1) C.pen. Raspunderea 1 penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, n orice mod, la savrsirea aceleiasi infrac iuni contra siguran ei circula iei pe caile ferate. Infrac iunile contra siguran ei circula iei pe caile ferate sunt susceptibile de participa ie ocazionala (pluralitate de subiec i activi), n toate formele sale. Cnd un act este dat n caderea unui colectiv, infrac iunea va avea drept coautori pe to i membrii echipei. Instigatori si complici pot fi orice persoane. Daca instigatorul sau complicele este si el angajat al cailor ferate, aceasta poate va constitui o mprejurare agravanta judiciara. La toate infrac iunile contra siguran ei circula iei pe caile ferate, subiectul pasiv special este S.N.C.F.R. (Societatea Na ionala a Cailor Ferate Romne). n anumite situa ii (de ex., n cazul unei catastrofe de cale ferata), pe lnga S.N.C.F.R. mai pot fi si al i subiec i pasivi, persoane juridice sau persoane fizice. Latura obiectiv a . Elementul material. La toate infrac iunile contra siguran ei circula iei pe caile ferate, existen a infrac iunii este condi ionata de preexistenta S.N.C.F.R., institu ia care organizeaza si exploateaza transportul pe liniile ferate, folosind n acest scop mijloace de transport feroviar (materialul rulant si alte institu ii de cale ferata), situa ie care, cu excep ia infrac iunii de distrugere si semnalizare falsa, se rasfrnge asupra calita ii subiectului activ nemijlocit de angajat al cailor ferate avnd anumite atribu ii de serviciu a caror exercitare constituie pentru acesta o ndatorire si de a caror ndeplinire depinde bunul mers al circula iei pe caile ferate. Materialul rulant care serveste la efectuarea de transporturi feroviare consta n locomotive, vagoane etc; instala iile de cale ferata constau n sine, traverse, terasamente, buloane etc, aflate pe teren de-a lungul unui traiect si servind drept suport trac iunii mecanice, precum si n instala iile necesare func ionarii tehnice a serviciului de transport ca: aparate de comunicare - semnalizare, de schimbatul macazurilor, de alimentare a locomotivelor, centralizatoare, bariere, tuneluri, poduri, viaducte. Infrac iunile contra siguran ei circula iei pe caile ferate, dupa cum este descris verbum regens, pot fi infrac iuni comisive sau omisive. Nu trebuie nsa sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu infrac iunile comisive si infrac iunile omisive. De asemenea, nu trebuie sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu fapta descrisa n con inutul normei de incriminare. Urmarea imediat a n cazul acestor infrac iuni consta ntotdeauna n crearea unei stari de pericol care amenin a bunul mers al activita ii de transport feroviar, nso ita uneori si de o vatamare materiala. 46

Leg a tura de cauzalitate ntre ac iunea sau inac iunea incriminata si urmarea imediata trebuie sa existe si rezulta ex re, n cazul faptelor penale de pericol sau va trebui sa fie dovedita, n cazul infrac iunilor de rezultat (materiale). Latura subiectiv a . Forma de vinov a ie caracteristica acestor infrac iuni este inten ia, adica infractorul trebuie sa-si fi dat seama de natura si urmarile faptei sale si sa fi dorit aceste urmari (inten ie directa) sau sa le fi acceptat (inten ie indirecta). Faptuitorul nu poate invoca pentru nlaturarea vinova iei ordinul primit de la un superior. Principiul legalita ii nu permite nici darea si nici acceptarea de ordine ilegale. n anumite situa ii, legea pedepseste si faptele savrsite din culp a (nendeplinirea ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea lor defectuoasa, din culpa, art. 273 C.pen.; distrugerea si semnalizarea falsa, din culpa, art. 276 alin. (4) C.pen.). Forme. Modalit a i. Sanc iuni Forme. Majoritatea infrac iunilor contra siguran ei circula iei pe caile ferate sunt comisive. La aceste infrac iuni, cu excep ia faptelor savrsite din culpa - pot fi concepute si efectuate acte care sa constituie forme de activitate infrac ionala imperfecta, adica acte de preg a tire si tentativ a . n ceea ce priveste infrac iunile omisive, ele nu sunt susceptibile de tentativa, dar si n privin a lor se pot efectua acte de pregatire. Tentativa se pedepseste numai la distrugerea si semnalizarea falsa, prevazuta n art. 276 alin. (l)-(3) C.pen. potrivit dispozi iei din art. 276 alin. (6) C.pen. Ct priveste actele de pregatire, n sistemul Codului penal ele nu sunt incriminate ca o forma de activitate infrac ionala. Atunci nsa cnd infrac iunea - n vederea careia au fost efectuate actele de pregatire a fost consumata (sau chiar numai ncercata, n cazul tentativei pedepsibile), actele de pregatire savrsite de alte persoane dect autorul infrac iunii devin relevante juridiceste ca acte de participare , opinie criticata, de drept cuvnt, n doctrina mai noua. La infrac iunile contra siguran ei circula iei pe caile ferate consumarea faptei se realizeaza n momentul savrsirii ac iunii sau inac iunii incriminate si al producerii urmarii imediate. Cu privire la infrac iunile contra siguran ei pe caile ferate, s-a sus inut ca, n majoritatea cazurilor, constituie forme speciale de neglijen a si abuz n serviciu; n aceste situa ii faptele ntrunesc trasaturile con inutului att al unei infrac iuni de serviciu (art. 248 - art. 249 C.pen.), ct si al unei infrac iuni contra siguran ei circula iei pe caile ferate. Cum incriminarea cu caracter general (infrac iunea de serviciu) este nlaturata de incriminarea cu caracter special (infrac iunea contra siguran ei pe caile ferate) care are astfel preeminen a, fapta savrsita va primi numai aceasta din urma calificare. Cu alte cuvinte, existnd un concurs de texte, iar nu o pluralitate reala de infrac iuni, si are aplicarea principiul specialita ii legii penale, potrivit caruia n cazul pluralita ii aparente de infrac iuni se aplica textul de lege care con ine incriminarea specifica a faptei savrsite. Tot concursul de texte - si cu aceleasi consecin e - exista si n cazul faptei de distrugere a unor mijloace specifice de transport n comun (art. 217, art. 218 C.pen.) . Dupa al i autori, prin incriminarea speciala din art. 273 alin. (1) C.pen. nu s-a urmarit limitarea raspunderii penale a personalului cailor ferate, ci numai aplicarea unui regim special anumitor fapte savrsite de aceasta categorie de persoane ncadrate n munca, astfel ca ele raspund penal potrivit art. 249 C.pen. pentru toate celelalte fapte de neglijen a n serviciu prin care s-a cauzat o tulburare importanta intereselor legale ale unei persoane, sau o paguba unei persoane juridice de drept public. Daca fapta a produs att urmarea pe care o implica infrac iunea prevazuta n art. 273 alin. (1) C.pen., ct si una dintre urmarile prevazute n art. 249 C.pen., se aplica regulile referitoare la concursul ideal de infrac iuni '. 3 Exista si parerea ca cele doua incriminari se vor re ine n concurs n toate situa iile, neexistnd un concurs de texte (o pluralitate aparenta de infrac iuni). Astfel, Ioana Vasiu de la Cluj considera ca angaja ii cailor ferate vor putea savrsi att infrac iunea de neglijen a n serviciu (pentru ei sanc iunea va fi generala", deci li se va aplica atunci cnd ncalca ndatoriri ce incumba unui func ionar"), ct si cea prevazuta n art. 273 alin. (1) C.pen. (sanc iunea pentru ea va fi una speciala pentru ca s-a adus atingere rela iilor referitoare la circula ia pe caile ferate). De asemenea, se cuvine sa subliniem ca norma de incriminare prevazuta n art. 5 alin. (1) din Legea nr. 289/2005 ' se afla ntr-o rela ie de specialitate fa a de cea prevazuta n art. 276 alin. (1) C.pen. Ca atare, 2 norma speciala va avea ntietate n aplicare daca n fapta concreta se regasesc toate condi iile de incriminare nscrise de legiuitor n textul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 289/2005, chiar daca pedeapsa prevazuta n legea generala - art. 276 alin. (1) C.pen. - este mai aspra dect cea stipulata n legea speciala. Modalit a i. Infrac iunile contra siguran ei circula iei pe caile ferate prezinta mai multe modalit a i normative, dupa cum se nfa iseaza fapta descrisa n con inutul normei de incriminare, carora pot sa le corespunda, n concret, o multitudine de modalit a i faptice de care se va ine seama la stabilirea gradului social de pericol concret si deci la individualizarea pedepsei. 47

Toate infrac iunile din acest capitol sunt incriminate att n varianta simpla (de baza), ct si n variante calificate (atenuate sau agravate). Sanc iuni. Din punct de vedere al gravita ii, infrac iunile contra siguran ei circula iei pe caile ferate se sanc ioneaza numai cu nchisoarea, iar la unele dintre acestea aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este obligatorie. Potrivit art. 276 alin. (6) C.pen., tentativa la faptele prevazute n art. 276 alin. (l)-(3) se pedepseste". Persoana juridica se sanc ioneaza pentru infrac iunile prevazute n acest capitol cu amenda, potrivit dispozi iilor din art. 71 alin. (2) si (3) C.pen. 1 Aspecte procesuale. Ac iunea penala pentru faptele prevazute n art. 273 alin. (1) C.pen., art. 274 alin. (1) si art. 275 alin. (1) si (2) C.pen. se pune n miscare numai la sesizarea organelor competente ale cailor ferate (art. 278 C.pen.). n celelalte situa ii, ac iunea penala se pune n miscare din oficiu. Fiind vorba, n aceste cazuri, de fapte care se gasesc n strnsa legatura cu disciplina angaja ilor cailor ferate, s-a apreciat de catre redactorii Codului de la 1968 ca este indicat ca gravitatea lor sa fie n prealabil apreciata de organele feroviare, acestea fiind mai n masura sa cunoasca daca n concret faptele respective puteau pune n pericol siguran a circula iei Faptele penale din acest capitol se urmaresc obligatoriu de catre procurorul din cadrul parchetului de pe lnga judecatorie, potrivit art. 209 alin. (3) si (4) C.proc.pen., si se judeca n prima instan a de catre judecatorie.

Nendeplinirea ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea lor defectuoas a din culp a 1. Con inut legal Potrivit art. 273 Cod penal, constituie infrac iune "nendeplinirea ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea lor defectuoas a , din culp a , de c a tre angaja ii c a ilor ferate, dac a aceasta ar fi putut pune n pericol siguran a circula iei mijloacelor de transport pe c a ile ferate". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la siguran a circula iei pe caile ferate, rela ii ce implica ndeplinirea n mod corespunzator a ndatoririlor de serviciu de catre angaja ii cailor ferate. n cazul formelor agravate infrac iunea are ca obiect juridic secundar rela iile sociale referitoare la patrimoniu ori referitoare la integritatea corporala sau sanatatea persoanelor. Obiectul material n varianta tip a infrac iunii lipseste. Un astfel de obiect exista nsa ntotdeauna n cazul formelor sale agravate, constnd n materialul rulant feroviar, instala ii de cale ferata, bunuri transportate, corpul omenesc. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect de un angajat al cailor ferate. Infrac iunea este susceptibila numai de participa ie improprie. Instigatorul sau complicele poate fi o persoana care nu are calitatea de angajat al cailor ferate. Subiectul pasiv este persoana juridica care desfasoara activitatea pe calea ferata si a carei activitate a fost afectata prin savrsirea infrac iunii sau, n secundar n cazul variantelor agravate, persoanele fizice care au suferit vatamari prin comiterea faptei. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material al laturii obiective se realizeaza fie printr-o inac iune (nendeplinirea ndatoririlor de serviciu), fie printr-o ac iune (ndeplinirea defectuoasa a acestor ndatoriri), n ambele cazuri de natura sa cauzeze un pericol pentru siguran a circula iei mijloacelor de transport ale cailor ferate. Nendeplinirea ndatoririlor de serviciu consta n omisiunea faptuitorului de a efectua un act care intra n obliga iile sale de serviciu si care trebuia efectuat. ndeplinirea defectuoasa a ndatoririlor de serviciu consta n efectuarea unuia sau mai multor acte decurgnd din obliga iile de serviciu ale faptuitorului n mod necorespunzator. ndatoririle de serviciu sunt cele stabilite prin regulamente, instruc iuni etc. 48

Urmarea socialmente periculoas a consta n cazul variantei tip n crearea unei stari de pericol pentru siguran a mijloacelor de transport pe caile ferate, dar presupune producerea unei tulburari n activitatea de transport pe calea ferata, a unui accident sau a unei catastrofe de cale ferata n cazul variantelor agravate. Leg a tura de cauzalitate trebuie demonstrata n cazul vatamarilor efective. Latura subiectiv a . Forma de vinova ie cu care se savrseste aceasta infrac iune este culpa, care poate fi simpla (daca faptuitorul nu a prevazut posibilitatea producerii, prin inac iune sau ac iunea sa, a starii de pericol pentru siguran a circula iei mijloacelor de transport a cailor ferate, desi putea trebuia sa prevada aceasta posibilitate) sau cu previziune (daca faptuitorul a prevazut posibilitatea producerii pericolului, dar a crezut, fara temei, ca aceasta posibilitate nu se va crea). 4. Forme s i modalit a i. Tentativa nu este posibila, infrac iunea fiind savrsita din culpa. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care se creeaza, ca urmare a inac iunii sau ac iunii faptuitorului, posibilitatea producerii unui pericol pentru siguran a circula iei mijloacelor de transport ale cailor ferate. Art. 273 alin.(2) Cod penal prevede ca variante agravate cazurile cnd fapta a avut ca urmare o tulburare a activita ii de transport pe calea ferata sau un accident ori o catastrofa de cale ferata. Potrivit art. 277 alin.(1), Cod penal, accidentul de cale ferat a consta n distrugerea sau degradarea importanta adusa materialului rulat de cale sau altor instala ii feroviare n cursul circula iei sau manevrelor mijloacelor de transport ale cailor ferate. Catastrofa de cale ferat a consta, potrivit art. 277 alin.(2) Cod penal, n deraierea, rasturnarea sau prabusirea unui mijloc de transport al cailor ferate, sau n producerea unui alt asemenea rezultat, precum si n ciocnirea a doua mijloace de transport ale cailor ferate sau a unui mijloc de transport al cailor ferate cu un alt vehicul, daca s-au produs urmari deosebit de grave prin moartea sau vatamarea integrita ii corporale a unor persoane ori prin distrugerea sau degradarea mijloacelor de transport ale cailor ferate sau a marfurilor ncredin ate pentru transport. 5. Sanc iuni. Nendeplinirea ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea lor defectuoasa, din culpa, se pedepseste, n forma sa simpla, cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani. Ac iunea penala se pune n miscare numai la sesizarea organelor competente ale cailor ferate (art. 278 Cod penal). Daca nendeplinirea ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea, lor defectuoasa, din culpa, a avut ca urmare o tulburare n activitatea de transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 7 ani, iar n cazul n care fapta a produs o catastrofa de cale ferata, pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 15 ani. Nendeplinirea cu s tiin a a ndatoririlor de serv iciu sau ndeplinirea lor def ectuoas a 1. Con inut legal Potrivit art. 274 Cod penal, constituie infrac iune "nendeplinirea cu s tiin a a ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea lor defectuoas a de c a tre angaja ii c a ilor ferate, dac a aceasta ar putea pune n pericol siguran a circula iei mijloacelor de transport ale c a ilor ferate". n marea majoritate a aspectelor, respectiv punctele 2-4, care caracterizeaza aceasta infrac iune exista identitate cu infrac iunea prezentata anterior. Diferen ierea intervine la nivel subiectiv, fiind o infrac iune savrsita cu inten ie. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 2. Sanc iuni. Nendeplinirea cu stiin a a ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea lor defectuoasa se pedepseste, n forma sa simpla, cu nchisoare de la 1 la 5 ani. Ac iunea penala se pune n miscare numai la sesizarea organelor competente ale cailor ferate. 49

Daca fapta a avut ca urmare o tulburare n activitatea de transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani, iar daca s-a produs o catastrofa de cale ferata, pedeapsa este nchisoarea de la 10 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. P a r a sirea postului s i prezen a la serviciu n starea de ebrietate 1. Con inut legal Potrivit art. 275 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune "p a r a sirea postului, n orice mod s i sub orice form a , de angaja ii care asigur a direct siguran a circula iei mijloacelor de transport ale c a ilor ferate, dac a prin aceasta s-ar fi putut pune n pericol siguran a circula iei mijloacelor de transport", dar conform alin.(2) al aceluiasi articol infrac iunea se poate comite si prin "exercitarea atribu iilor de serviciu n stare de ebrietate de c a tre angaja ii care asigur a direct siguran a circula iei mijloacelor de transport ale c a ilor ferate". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale care privesc siguran a circula iei pe caile ferate realizata prin ndeplinirea corecta a ndatoririlor de serviciu de catre angaja ii cailor ferate implica i direct n desfasurarea circula iei pe acestea. n formele tip, cele doua infrac iuni sunt lipsite, de regula de obiect material. Acesta exista nsa n cazul formelor agravate, si consta n materialul rulant sau instala iile feroviare distruse sau degradate ori n corpul omenesc. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, faptele nu pot fi savrsite dect de angaja ii care asigura direct siguran a circula iei mijloacelor de transport ale cailor ferate (mecanicii de locomotiva, impega ii de miscare, sefii de tren etc.). n cazul parasirii postului, participa ia penala este posibila sub toate formele. Coautor nu poate fi dect cel care ndeplineste condi ia speciala ceruta de lege autorului, dar instigator sau complice poate fi orice persoana. n cazul prezen ei la serviciu n stare de ebrietate, participa ia penala este posibila numai n forma instigarii sau a complicita ii. Subiect pasiv este persoana juridica ce desfasoara activita i de transport pe caile ferate si al carei angajat prezinta comportamentul interzis de lege. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Sub aspectul elementului material aceste infrac iuni se realizeaza n mod diferit, respectiv fie printr-o ac iune (plecarea faptuitorului ntr-un moment cnd prezen a la post este necesara) sau o inac iune (nerevenirea la post dupa o plecare ngaduita), n cazul parasirii postului prevazuta n art. 275 alin. (1) Cod penal, fie prin exercitarea atribu iilor de serviciu n stare de intoxica ie alcoolica, n cazul exercitarii atribu iilor de serviciu n stare de ebrietate prevazute n alin. (2) al aceluiasi articol. Pentru existen a infrac iunii este necesar ca parasirea postului sa fi putut pune n pericol siguran a circula iei mijloacelor de transport ale cailor ferate. n ce priveste starea de ebrietate fapta constituie infrac iunea prevazuta n art. 275 alin.(2) Cod penal indiferent de gradul de mbiba ie alcoolica. Nu este necesar ca prezen a n stare de ebrietate sa puna n pericol siguran a circula iei pe caile ferate, simpla stare de ebrietate fiind suficienta. Pentru stabilirea starii de ebrietate se recurge la analize de laborator sau la alte mijloace de proba. Faptele incriminate n cele doua aliniate ale art. 275 Cod penal, constituie infrac iuni distincte si nu modalita i alternative de savrsire a aceleiasi infrac iuni. Daca faptuitorul savrseste ambele fapte, exista un concurs de infrac iuni. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru siguran a circula iei mijloacelor de transport pe calea ferata. n cazul ambelor infrac iuni este necesara constatarea existen ei unei leg a turi de cauzalitate ntre elementul material si urmarea imediata. 50

Latura subiectiv a . Forma de vinova ie este inten ia directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa nu este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care faptuitorul paraseste postul, respectiv n momentul n care faptuitorul ncepe sa exercite atribu iile sale de serviciu n stare de ebrietate. Potrivit art. 275 alin. 3 Cod penal att parasirea postului ct si prezen a la serviciu n stare de ebrietate sunt mai grave daca s-a produs o tulburare n activitatea de transport pe calea ferata, un accident ori o catastrofa de cale ferata. 5. Sanc iuni. Infrac iunile se sanc ioneaza cu nchisoare de la 2 la 7 ani. Ac iunea penala se pune n miscare numai la sesizarea organelor competente ale cailor ferate (art. 278 Cod penal). Daca s-a produs o tulburare n activitatea de transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata, pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 15 ani, iar daca s-a produs o catastrofa de cale ferata, pedeapsa este nchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Distrugerea s i semnalizarea fals a 1. Con inut legal Potrivit art. 276 alin. (1) Cod penal, constituie infrac iunea de distrugere "distrugerea, degradarea sau aducerea n stare de nentrebuin are a liniei ferate sau a instala iilor de cale ferat a ori n a s ezarea de obstacole pe linia ferat a , dac a prin aceasta s-ar fi putut pune n pericol siguran a mijloacelor de transport ale c a ilor ferate"; potrivit alin. 2 al aceluiasi articol constituie infrac iunea de semnalizare defectuoasa, "s a vr s irea de acte de semnalizare fals a sau n s a vr s irea oric a ror acte de natur a a induce n eroare personalul c a ilor ferate n timpul exercit a rii serviciului, dac a aceste fapte ar fi putut expune la un pericol de accident sau de catastrof a de cale ferat a ". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat n prima varianta a infrac iunii de rela iile sociale referitoare la siguran a circula iei pe caile ferate care exclud actele de distrugere a materialului feroviar, iar n cea de a doua varianta de rela iile sociale referitoare la siguran a circula iei pe caile feroviare care exclud actele de semnalizare falsa. Infrac iunea de distrugere are ca obiect juridic secundar rela iile sociale cu caracter patrimonial. n ce priveste obiectul material acesta consta n linia ferata sau instala iile de cale ferata distruse, degradate sau aduse n stare de nentrebuin are ori n obstacolele care au fost asezate pe linia ferata sau, dupa caz, n mijloacele de semnalizare falsa folosite de faptuitor. ntotdeauna cnd distrugerea sau semnalizarea falsa a avut ca urmare un accident sau o catastrofa de cale ferata exista un obiect material constnd n material feroviar rulant, instala iile de cale ferata sau corpul omenesc. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ al infrac iunii poate fi orice persoana. Daca faptuitorul are calitatea de angajat al cailor ferate, oricare dintre aceste infrac iuni este mai grava, potrivit alin. penultim din art. 276 Cod penal. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv este persoana juridica care desfasoara activita i de transport pe calea ferata. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material n cazul infrac iunii de distrugere (art. 276 alin.(1) Cod penal) se realizeaza prin savrsirea uneia dintre urmatoarele ac iuni alternative: distrugerea, degradarea sau aducerea n stare de nentrebuin are a liniei ferate sau a instala iilor de cale ferata ori asezare de obstacole pe linia ferata. Pentru existen a infrac iunii este necesar ca linia ferata si instala iile de cale ferata sa fie n func iune, deoarece numai ntr-un astfel de caz fapta ar putea pune n pericol siguran a circula iei mijloacelor de transport. 51

Elementul material n cazul infrac iunii de semnalizare falsa (art. 276 alin.(2) Cod penal) se realizeaza fie prin acte de semnalizare falsa, fie prin alte acte de natura a induce n eroare personalul cailor ferate n timpul exercitarii serviciului. Actele de semnalizare falsa constau n diferite procedee prin care se da o indica ie mincinoasa cu privire la punerea n miscare, deplasarea sau manevrarea materialului feroviar rulant, att n sta ii ct si n afara acestora si trebuie sa fie din categoria celor adoptate si folosite n cadrul activita ii de transport pe caile ferate. Urmarea socialmente periculoas a consta n primul caz n crearea posibilita ii de a pune n pericol siguran a mijloacelor de transport pe calea ferata iar n cel de-al doilea caz n crearea condi iilor de natura sa expuna caile ferate la un pericol de accident sau de catastrofa feroviara. Leg a tura de cauzalitate ntre elementul material al laturii obiective si urmarea imediata trebuie constatata. Latura subiectiv a . Faptele de distrugere si de semnalizare falsa sunt incriminate att n cazul cnd se savrsesc cu inten ie (art. 276 alin.(1), (2) si (3)) ct si n cazul cnd se savrsesc din culpa (art. 276 alin.(4)). 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este pedepsita de lege cnd infrac iunile de distrugere si de semnalizare falsa sunt savrsite cu inten ie (art. 276 alin. ultim Cod penal). Consumarea are loc, n cazul infrac iunii de distrugere, n momentul n care se creeaza posibilitatea punerii n pericol, prin savrsirea vreuneia dintre ac iunile prevazute n art. 276 alin.(1) Cod penal, a siguran ei mijloacelor de transport ale cailor ferate, iar n cazul infrac iunii de semnalizare falsa, n momentul n care se creeaza, ca urmare a savrsirii uneia dintre cele doua ac iuni prevazute n art. 276 alin.(2) Cod penal, posibilitatea expunerii la un pericol de accident sau de catastrofa de cale ferata. Art. 276 alin.(3) Cod penal prevede existen a unei variante agravate. Astfel, att infrac iunea de distrugere ct si infrac iunea de semnalizare falsa sunt mai grave daca au avut ca urmare o tulburare n activitatea de transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata ori daca au produs o catastrofa de calea ferata. 5. Sanc iuni. Infrac iunile de distrugere si de semnalizare falsa se pedepsesc cu nchisoare de la 3 la 12 ani, daca se savrsesc cu inten ie si cu nchisoare de la 1 la 5 ani, daca se savrsesc din culpa. Daca faptele au avut ca urmare o tulburare n activitatea de transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata, pedeapsa este nchisoarea de la 10 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca s-a produs o catastrofa de cale ferata, pedeapsa este deten ia pe via a sau nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Savrsirea din culpa a infrac iunilor de distrugere si de semnalizare falsa se sanc ioneaza cu nchisoarea de la 3 la 7 ani, daca s-a produs o tulburare n activitatea de transport pe calea ferata sau un accident de cale ferata, si cu nchisoare de la 10 la 15 ani, daca s-a produs o catastrofa de cale ferata. Potrivit art. 276 alin.(5) Cod penal infrac iunea de distrugere si infrac iunea de semnalizare falsa, n forma simpla sau agravata, prezinta un grad de pericol social mai ridicat daca faptuitorul este un angajat al cailor ferate si ca urmare pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savrsita se poate spori cu pna la 2 ani, fara a se putea depasi maximul general al pedepsei.

* * *

TITLUL VII din noului Cod penal (Legea nr. 286/2009, publicat a n M.Of. nr.510/24.07.2009) reglementeaz a infrac iunile contra siguran ei publice s i este structurat pe 6 capitole: Capitolul I are ca obiect de reglementare infrac iunile contra siguran ei pe caile ferate, cu re inerea, n mare parte, a denumirilor marginale si a con inuturilor existente n Codul penal n vigoare la care, nsa, au fost operate unele modificari. 52

Prima modificare a avut n vedere sistematizarea incriminarilor si mbunata irea con inutului unora dintre acestea, n proiect, diferit de Codul penal n vigoare, s-a dat prioritate n reglementare infrac iunilor inten ionate savrsite de angaja ii cailor ferate n raport cu cele din culpa. Totodata la infrac iunile: nendeplinirea ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea lor defectuoasa; parasirea postului si prezen a la serviciu sub influen a alcoolului sau a altor substan e; distrugerea sau semnalizarea falsa, n ipoteza n care prin savrsirea acestora s-a produs o catastrofa de cale ferata, nu mai constituie o varianta agravata; ci se aplica regulile concursului de infrac iuni ntre aceste fapte si cele privitoare la persoana sau patrimoniu, dupa caz. Aceasta este si ra iunea pentru care nu s-a mai definit catastrofa de cale ferata". A doua modificare vizeaza transformarea urmarii imediate la infrac iunile prevazute n art. 329 - 332, dintr-o urmare de pericol" ntr-o urmare de de rezultat" prin nlocuirea sintagmei"ar fi putut pune n pericol" sau ar fi putut expune" cu pune n pericol" sau se creeaza un pericol". S-a considerat ca justificata o asemenea modificare pentru a da faptei caracter penal numai daca a avut un astfel de rezultat. Capitolul al II-lea este consacrat reglementarii infrac iunii contra circula iei pe drumurile publice. La formularea con inuturilor acestor infrac iuni s-au avut n vedere prevederile Ordonan ei de urgen a a Guvernului nr. 195/2002 care n Capitolul VI Infrac iuni si pedepse" incrimineaza faptele savrsite prin ncalcarea regimului circula iei pe drumurile publice si prevede si pedepsele corespunzatoare. Acestor incriminari, n proiect, li s-au adus mai multe modificari sau completari. S-au stabilit titlurile marginale la toate infrac iunile la regimul circula iei pe drumurile publice; la unele variante tip sau atenuate ale acestor fapte s-a prevazut pedeapsa amenzii ca pedeapsa alternativa. Con inutul legal al infrac iunilor de conducere a unui vehicul sub influen a alcoolului, refuzul sau sustragerea de la recoltarea probelor biologice, au fost mbunata ite innd seama si de observa iile Institutului Na ional de Medicina Legala, ct si de alte modificari determinate, mai ales, de realizarea unor corelari cu alte incriminari cuprinse n proiectul Codului penal. Ca element de noutate, trebuie men ionat ca determinarea concentra iei de alcool n snge relevanta pentru re inerea infrac iunii prevazute la art. 336 se face la momentul prelevarii probelor biologice, fara posibilitatea unei recalculari ulterioare.

CAPITOLUL IV INFRAC IUNI PRIVITOARE LA REGIMUL STABILIT PENTRU UNELE ACTIVITA I REGLEMENTATE DE LEGE
5

Aspecte generale s i comune Obiectul ocrotirii penale . Obiectul juridic generic al acestui grup de fapte penale l constituie ansamblul rela iilor sociale a caror formare si dezvoltare normala sunt condi ionate de respectarea regimului stabilit pentru unele activita i reglementate de lege si anume: regimul armelor si muni iilor, al materialelor nucleare, al celor explozive sau radioactive, cel al bunurilor facnd parte din patrimoniul na ional cultural sau din fondul arhivistic na ional, regimul legal al exercitarii unei profesii. Obiectul juridic special l formeaza rela iile sociale care implica respectarea fiecarui regim legal instituit prin dispozi iile art. 279-281 C.pen. 1 Obiectul material . Toate infrac iunile care aduc atingere unor activita i reglementate de lege au un obiect material care consta, dupa caz, n arme si muni ii (art. 279 C.pen.), n materiale nucleare (art. 279 C.pen.), n materii explozive sau radioactive (art. 280 C.pen.), n bunuri facnd parte din patrimoniul na ional-cultural sau fondul arhivistic na ional (art. 280 C.pen.), n bunurile asupra carora se exercita o profesie fara drept (art. 281 C.pen.) Subiec ii infrac iunii . Subiectul activ nemijlocit (autor) al infrac iunilor care aduc atingere unor activita i reglementate de lege, poate fi, n principiu, orice persoana care ndeplineste condi iile generale ale raspunderii penale. Pentru infrac iunea de nepredare a armei sau a muni iei n termenul fixat de lege la organul competent [art. 279 alin. (2) C.pen.], subiect activ poate fi numai o persoana care a avut permis pentru arma sau muni ie. Participa ia penal a este posibila n forma instigarii sau a complicita ii n toate cazurile, n forma coautoratului numai n anumite cazuri. De exemplu, la infrac iunea de nerespectare a regimului armelor si muni iilor, n varianta n care se comite (in persona propria) prin vreuna din urmatoarele modalita i: de inere, port, nstrainare, nepredare, coautoratul nu este posibil . ) Sub acest aspect, o caracteristica a infrac iunilor prevazute n acest capitol este ca, n principiu, pot fi 53

comise si de o persoana juridica cu limitarile si n condi iile prevazute n art. 19 alin. (1) C.pen. Raspunderea 1 penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, n orice mod, la savrsirea aceleiasi infrac iuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activita i reglementate de lege. Subiectul pasiv general este statul, iar subiect pasiv special este persoana juridica sau fizica prejudiciata prin nerespectarea regimului stabilit pentru anumite activita i. Latura obiectiv a . Elementul material consta, cel mai adesea, ntr-o ac iune si uneori ntr-o inac iune, de ex.: fapta prevazuta n art. 279 alin. (2) C.pen. Ac iunea sau inac iunea incriminata realizeaza n toate cazurile elementul material al infrac iunilor din acest capitol numai daca este savrsita fara drept. Nu trebuie nsa sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu infrac iunile comisive si infrac iunile omisive. De asemenea, nu trebuie sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu fapta descrisa n con inutul normei de incriminare. Urmarea imediat a consta n crearea unei stari de pericol pentru rela iile sociale ocrotite prin incriminarile din acest grup. n variantele agravate ale unora dintre infrac iunile analizate, urmarea imediata consta, dupa caz, ntr-o vatamare a integrita ii corporale sau a sanata ii, ori n moartea uneia sau mai multor persoane, sau n cauzarea unei pagube materiale. n acest caz este absolut necesar sa se stabileasca existen a legaturii de cauzalitate dintre ac iunea, inac iunea incriminata si rezultat. Leg a tura de cauzalitate ntre ac iunea sau inac iunea incriminata si urmarea imediata trebuie sa existe si rezulta ex re la infrac iunile de pericol. La infrac iunile materiale (de rezultat) legatura cauzala trebuie sa fie dovedita n toate cazurile. Latura subiectiv a . Forma de vinov a ie la infrac iunile care aduc atingere unor activita i reglementate de lege este inten ia directa sau indirecta. Excep ie face numai infrac iunea de nerespectare a regimului armelor si muni iilor care, n modalitatea prevazuta n art. 279 alin. (2) C.pen., (nedepunerea armei sau muni iei) poate fi savrsita att cu inten ie, ct si din culpa. Unele forme agravate ale infrac iunii de nerespectare a regimului materialelor nucleare sau a materialelor explozive sau radioactive care presupun producerea unei vatamari corporale, ori moartea uneia sau mai multor persoane, se comit cu praeterintenfie . Mobilul determinant si scopul urmarit de faptuitor nu intereseaza pentru existen a laturii subiective acestor infrac iuni, dar vor fi inute n seama la individualizarea pedepsei. Forme. Modalit a i. Sanc iuni Forme. ntruct infrac iunile care aduc atingere unor activita i reglementate de lege sunt comisive cu excep ia nerespectarii regimului armelor si muni iilor, prevazute n art. 279 alin. (2) C.pen. -, acestea pot parcurge etapele obisnuite de desfasurare a unei activita i infrac ionale, adica pot sa aiba un iter criminis. Actele pregatitoare desi posibile, nu sunt sanc ionate, iar tentativa este incriminata numai la infrac iunea de nerespectare a regimului materialelor nucleare si la cea de nerespectare a regimului materialelor explozive. Consumarea are loc, n cazul tuturor acestor infrac iuni, n momentul n care ac iunea sau inac iunea incriminata a fost savrsita si s-a produs urmarea imediata. La unele variante agravate ale infrac iunilor de nerespectare a regimului materialelor nucleare si nerespectarea regimului materiilor explozive, consumarea are loc n momentul producerii rezultatului cerut de norma de incriminare. Infrac iunile care fac obiectul reglementarii capitolului IV din Titlul VI C.pen. au, uneori, caracter de infrac iuni continue, de exemplu, de inerea de arme sau muni ii, de inerea de materiale nucleare etc. Alteori, aceste infrac iuni pot fi savrsite n forma continuata, de exemplu, transportul de arme sau muni ii, transportul de materii explozive sau nucleare etc. n asemenea cazuri distingem si un moment al epuizarii ac iunii incriminate care este, dupa caz, al ncetarii ac iunii continue sau al ultimului act al infrac iunii continuate .} Modalit a i. Toate infrac iunile din acest grup prezinta mai multe modalita i normative, dupa cum se nfa iseaza ac iunea sau inac iunea incriminata sau rezultatul acesteia, carora pot sa le corespunda n concret o multitudine si varietate de modalita i faptice de care se va ine seama la individualizarea judiciara a pedepsei. Sanc iuni. Majoritatea infrac iunilor care aduc atingere unor activita i reglementate de lege sunt sanc ionate cu pedeapsa nchisorii n limite destul de ridicate, iar n cadrul unor forme agravate pedeapsa nchisorii este prevazuta alternativ cu deten iunea pe via a. Numai exercitarea fara drept a unei profesii este sanc ionata cu pedeapsa nchisorii de la o luna la 1 an sau cu amenda. Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi se aplica obligatoriu n cazul faptelor incriminate n art. 279 si art. 280 C.pen., iar n cazul celorlalte fapte, cu excep ia celei prevazute n art. 281 C.pen., numai 1 cnd instan a o considera necesara. La toate infrac iunile care aduc atingere unor activita i reglementate de lege se poate aplica masura de siguran a a confiscarii speciale. Aspecte procesuale. Ac iunea penala pentru infrac iunile din acest capitol se pune n miscare din 54

l)

oficiu, iar urmarirea si judecarea acestor fapte se realizeaza, de regula, potrivit regulilor procesuale obisnuite.

Nerespectarea regimului armelor s i muni iilor 1. Con inut legal Potrivit art.279 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune "de inerea, portul, confec ionarea, transportul, precum s i n orice opera ie privind circula ia armelor s i muni iilor sau func ionarea atelierelor de reparat arme, f a r a drept"; iar potrivit alin.(2) al textului, infrac iunea consta n "nedepunerea armei sau a muni iei n termenul fixat de lege la organul competent, de c a tre cel c a ruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilit a ii permisului". Alin.(3) al aceluiasi articol stipuleaza ca modalita i de savrsire a infrac iunii si de inerea, nstr a inarea sau portul, f a r a drept, de arme ascunse ori de arme militare, precum s i a muni iei pentru astfel de arme"(lit.a), de inerea, nstr a inarea sau portul, f a r a drept, a mai multor arme cu excep ia celor prev a zute la lit.a, precum s i a armelor de panoplie, ori muni iei respective n cantit a i mari" (lit.b). De asemeni, alin. (3 ) prevede ca se pedepseste si portul de arme, f a r a drept, n localul unit a ilor de 1 stat sau al altor unit a i la care se refer a art. 145, la ntruniri publice ori n localuri de alegeri". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale care implica respectarea regimului legal al armelor si muni iilor. Obiectul material al infrac iunii consta n armele si muni iile asupra carora poarta activitatea infrac ionala. "Arme", n n elesul art. 151 alin.(1) Cod penal, reprezinta acele instrumente, piese sau dispozitive astfel declarate prin dispozi ii legale. O astfel de dispozi ie legala este cea prevazuta n art. 3 din Legea nr. 17/1996 cu privire la arme militare, arme de tir, arme de vnatoare, arme ascunse (care sunt arme de foc astfel fabricate sau confec ionate nct existen a lor sa nu fie, vizibila sau banuita), arme de panoplie, precum si orice alte arme care ac ioneaza ca armele de foc. Deoarece toate aceste categorii de arme sunt arme propriu-zise, se considera ca nu constituie obiect material al infrac iunii armele asimilate, prevazute n alin. 2 din art. 151 Cod penal. De asemenea, nu constituie obiect material al infrac iunii piese sau par i dintr-o arma si nici armele care nu sunt n stare de func ionare. Muni iile constau, potrivit art. 4 din Legea nr. 17/1996, n cartusele, proiectilele si ncarcaturile de orice fel, care pot fi ntrebuin ate la armele prevazute n art. 3 din lege. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ al infrac iunii, de regula, poate fi orice persoana. n forma prevazuta n alin.(2) al textului, subiect activ al infrac iunii nu poate fi dect o persoana care a avut permis pentru respectiva arma sau muni ie. Participa ia penala este posibila, n toate cazurile, numai sub forma instigarii si a complicita ii morale. Subiect pasiv principal este statul, ca titular al valorii sociale puse n pericol prin savrsirea infrac iunii, iar secundar este persoana fizica sau juridica asupra careia se rasfrnge activitatea infrac ionala. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza n varianta prevazuta n alin.(1) prin savrsirea, fara drept, a uneia dintre urmatoarele ac iuni alternative: de inerea, portul, confec ionarea, transportul, orice opera ie privind circula ia armelor si muni iilor sau func ionarea atelierelor de reparat arme. A de ine arme si muni ii nseamna a le avea n posesie. A purta arme si muni ii nseamna a avea asupra sa arme si muni ii. Nu intereseaza daca arma a fost sau nu ncarcata, ori daca, nefiind ncarcata, faptuitorul a avut sau nu muni ii asupra sa. A confec iona arme sau muni ii nseamna a produce, a realiza arme sau muni ii. A transporta arme sau muni ii nseamna a le duce dintr-un loc n altul. Prin orice opera ie privind circula ia armelor si muni iilor se n elege, orice ac iune prin care armele sau muni iile sunt transmise de la un de inator la altul (vnzare, cumparare, mprumut, schimb etc.). Prin orice activitate privind func ionarea atelierelor de reparat arme se n elege orice ac iune privind nfiin area, organizarea, activitatea unor asemenea ateliere. 55

n varianta stipulata n alin.(2) elementul material se realizeaza printr-o inac iune, respectiv nedepunerea armelor si/sau a muni iei n termenul fixat de lege la organul competent, de catre cel caruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilita ii permisului. Pentru existen a infrac iunii este necesar ca sa fi expirat termenul stabilit de lege pentru depunerea arme si sau a muni iei, respectiv cele 10 zile de la data luarii la cunostin a a dispozi iei prin care s-a respins cererea de prelungire a valabilita ii permisului (art. 28 din Legea nr. 17/1996). Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru rela iile sociale ocrotite prin incriminarea faptelor prevazute n art. 279 Cod penal. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . n forma prevazuta n alin.(1) infrac iunea nu poate fi savrsita dect cu inten ie directa sau indirecta. n forma prevazuta n alin. (2) infrac iunea poate fi savrsita att cu inten ie ct si din culpa. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila numai n varianta prevazuta n alin.(1) si se pedepseste. Consumarea are loc, n cazul acestei forme a infrac iunii, n momentul n care ac iunea este dusa pna la capat. n forma prevazuta n alin. (2) consumarea are loc n momentul expirarii termenului prevazut de lege pentru depunerea arme si sau a muni iei. Art. 279 alin. (3) Cod penal prevede trei forme agravate ale infrac iunii, respectiv:. a) de inerea, nstrainarea sau portul, fara drept, de arme ascunse ori de arme militare, precum si a muni iei pentru astfel de arme. Arme ascunse sunt potrivit art. 3 din Legea nr. 17/1996 armele de foc astfel fabricate sau confec ionate nct existen a lor sa nu fie vizibila sau banuita, iar armele militare sunt, potrivit, aceluiasi text, armele de foc, precum si orice alte instrumente, piese sau dispozitive destinate pentru a imobiliza, rani, ucide ori pentru a distruge, daca prezinta caracteristicile unei arme militare. b) de inerea, nstrainarea sau portul, fara drept, a mai multor arme, cu excep ia celor prevazute la lit. a, precum si a armelor de panoplie, ori a muni iei respective n cantita i mari. c) portul de arme fara drept, n localul unei autorita i publice, la ntruniri publice ori n localuri de alegeri. 5. Sanc iuni. n ambele variante tip infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 8 ani. Formele agravate ale infrac iunii de nerespectare a regimului armelor si muni iilor sunt sanc ionate cu nchisoare de la 3 la 10 ani pentru infrac iunile enumerate anterior la lit.a) si b)si de la 5 la 15 ani pentru cea de la lit. c).

Nerespectarea regimului materialelor nucleare sau a altor materii radioactive 1. Con inut legal Potrivit art. 279 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune "primirea, de inerea, folosirea, cedarea, 1 modificarea, nstr a inarea, dispersarea, expunerea, transportul sau deturnarea materialelor nucleare ori a altor materii radioactive, precum s i orice alte opera iuni privind circula ia acestora, f a r a drept". Variantele agravate, enumerate n alin.(2)-(7) constau n urmatoarele situa ii: - daca faptele descrise la varianta tip au produs pericol public, au avut vreuna din urmarile aratate la art.181 sau art.182, ori au cauzat o paguba materiala; - sustragerea ori distrugerea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive; - daca faptele prevazute n aliniatul precedent au produs pericol public sau au avut vreuna dintre urmarile aratate n art. 181 sau art.182 Cod penal; 56

- daca faptele prevazute la varianta tip sau cele aratate n aliniatul precedent au avut consecin e deosebit de grave sau daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane; - amenin area adresata unui stat, unei organiza ii interna ionale sau unei persoane fizice sau juridice, cu folosirea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive, n scopul de a provoca vatamarea corporala sau moartea unor persoane ori pagube materiale; - daca fapta prezentata anterior este condi ionata de ndeplinirea sau nendeplinirea unui act sau cnd prin amenin are, sub orice forma, se pretinde a se da ori a se preda materiale nucleare sau alte materii radioactive. 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special consta n rela iile sociale referitoare la via a si integritatea corporala a persoanelor, la patrimoniu, la ordinea si siguran a publica si aflate n legatura cu garantarea respectarii regimului stabilit cu privire la materialele nucleare sau alte materii radioactive. Obiectul material este constituit din materialele nucleare sau din alte materii radioactive la care se refera oricare dintre ac iunile incriminate. Daca fapta a avut ca urmare vatamarea corporala sau moartea uneia sau mai multor persoane, infrac iunea are ca obiect material si corpul omenesc. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele sale. Subiect pasiv principal este statul, iar n secundar persoana fizica sau juridica asupra careia s-au rasfrnt consecin ele faptei n varianta agravata. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se poate realiza prin oricare din urmatoarele ac iuni efectuate fara drept: primirea, de inerea, folosirea, cedarea, modificarea, nstrainarea, dispersarea, expunerea, transportul sau deturnarea materialelor nucleare ori a altor materii radioactive, precum si orice alte opera iuni privind circula ia acestora.. A primi materiale nucleare sau alte materii radioactive nseamna a le lua n posesie, iar a de ine astfel de materiale nseamna a le avea n posesie. A folosi materiale nucleare nseamna a da acestora o anumita ntrebuin are, fara a interesa modul de folosire si nici scopul pentru care se face aceasta. A ceda materiale nucleare nseamna a le pune la dispozi ia unei alte persoane. A modifica materialele nucleare sau alte materii radioactive nseamna a le transforma, a le schimba aspectul, forma sau con inutul. A nstraina materiale nucleare nseamna a le trece de la un de inator la altul. A dispersa nseamna a le raspndi, mprastia sau risipi. A expune nseamna a le arata publicului, a le prezenta, a le aseza la vedere. A transporta nseamna a le duce ntre doua puncte diferite, de regula aflate n afara razei unde se afla depozitate n mod obisnuit. A deturna nseamna a schimba destina ia ini ial stabilita. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru via a si integritatea corporala a persoanelor, pentru patrimoniul public si privat, precum si pentru ordinea si siguran a publica. ntre ac iunea incriminata si urmarea imediata trebuie stabilita existen a unei leg a turi de cauzalitate. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul savrsirii oricareia dintre ac iunile incriminate. Variantele agravate au elemente circumstan iale diferite, dupa cum sunt enumerate n con inutul legal al infrac iunii. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Savrsirea infrac iunii n forma agravata prevazuta la alin.(2) se pedepseste cu nchisoare de la 4 la 12 ani si interzicerea unor drepturi. 57

Savrsirea infrac iunii n forma agravata prevazuta la alin.(3) se pedepseste cu nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Savrsirea infrac iunii n forma agravata prevazuta la alin.(4) se pedepseste cu nchisoare de la 5 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. Savrsirea infrac iunii n forma agravata prevazuta la alin.(5) se pedepseste cu nchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi, pentru prima teza, sau de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi daca a avut ca urmare moartea uneia sau a mai multor persoane. Savrsirea infrac iunii n forma agravata prevazuta la alin.(6) se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 12 ani, iar n varianta stipulata n alin.(7) cu nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Nerespectarea regimului materiilor explozive 1. Con inut legal Potrivit art. 280 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune "producerea, experimentarea, prelucrarea, de inerea, transportul sau folosirea materiilor explozive sau orice alte opera iuni privind aceste materii f ara drept". V ariantele agravate, enumerate n alin.(2)-(7) constau n urmatoarele situa ii: - sustragerea materialelor explozive; - savrsirea faptei prevazute la varianta tip sau la varianta prezentata anterior daca privesc o cantitate mai mare de 1 kg. echivalent trotil sau cnd cantitatea de exploziv este nso ita de materiale de ini iere; - savrsirea faptelor prezentate n aliniatul precedent daca au produs pericol public sau au avut vreuna dintre urmarile aratate n art.181 sau art.182, ori au cauzat o paguba materiala; - savrsirea faptelor descrise mai sus daca au avut consecin e deosebit de grave ori daca s-a produs moartea uneia sau a mai multor persoane; - amenin area adresata unui stat, unei organiza ii interna ionale sau unei persoane fizice sau juridice, cu folosirea materiilor explozive, n scopul de a provoca vatamarea corporala sau moartea unor persoane ori pagube materiale; - daca fapta prezentata anterior este condi ionata de ndeplinirea sau nendeplinirea unui act sau cnd prin amenin are, sub orice forma, se pretinde a se da ori a se preda materii explozive. 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale referitoare la via a, integritatea corporala si sanatatea persoanelor, patrimoniul, ordinea si siguran a publica. Obiectul material consta n materiile explozive cu privire la care se desfasoara activitatea infrac ionala. Prin "materii explozive" sunt n elese, potrivit art. 1 din Legea nr. 126/1995: explozivii propriu-zisi, amestecurile explozive, pirotehnice si simple, mijloacele de ini iere, cele auxiliare de aprindere, precum si orice alte substan e destinate sa produca reac ii chimice instantanee, cu degajare de caldura si gaze la temperatura ridicata. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este necalificat, poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele. Subiect pasiv principal este statul, iar n variantele agravate subiect pasiv secundar este persoana fizica sau juridica prejudiciata prin savrsirea faptei. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se poate realiza prin savrsirea, fara drept, a uneia dintre urmatoarele ac iuni: producerea, experimentarea, prelucrarea, de inerea, transportul, folosirea materiilor explozive sau orice alte opera iuni privind aceste materii. Prin orice opera ie privind aceste materii se n elege tranzitarea pe teritoriul ari si transmiterea sub orice forma, depozitarea si mnuirea, activita i enumerate n art. 1 din Legea nr. 126/1995. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru via a si integritatea corporala a persoanei, pentru bunurile din patrimoniul public sau privat sau pentru ntreaga ordine si siguran a 58

publica. n variantele agravate va exista si o urmare secundara, atingerea adusa dreptului la via a, la integritate corporala ori patrimoniului public sau privat. ntre ac iunea incriminata si urmarea imediata trebuie stabilita existen a unei leg a turi de cauzalitate. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa infrac iunii se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care executarea oricareia dintre ac iunile incriminate este dusa pna la capat. Infrac iunea are forma continua n cazul de inerii de materii explozive si se epuizeaza n momentul n care aceasta ac iune nceteaza. Variantele agravate au elemente circumstan iale diferite, dupa cum sunt enumerate n con inutul legal al infrac iunii. 5. Sanc iuni. Sanc iunea pentru infrac iunea tip consta n nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Savrsirea infrac iunii n forma agravata prevazuta la alin.(2) se pedepseste cu nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Savrsirea infrac iunii n forma agravata prevazuta la alin.(3) se pedepseste cu nchisoare de la 5 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. Savrsirea infrac iunii n forma agravata prevazuta la alin.(4) se pedepseste cu nchisoare de la 5 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. Savrsirea infrac iunii n forma agravata prevazuta la alin.(5) se pedepseste cu nchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi, pentru prima teza, sau de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi daca a avut ca urmare moartea uneia sau a mai multor persoane. Savrsirea infrac iunii n forma agravata prevazuta la alin.(6) se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 12 ani, iar n varianta stipulata n alin.(7) cu nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri 1. Con inut legal Potrivit art. 280 Cod penal, constituie infrac iune "nstr a inarea, ascunderea sau orice alt a fapt a prin care se pricinuie s te pierderea pentru patrimoniul cultural na ional sau pentru fondul arhivistic na ional a unui bun care, potrivit legii, face parte din acel patrimoniu sau fond". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale referitoare la integritatea patrimoniului cultural-na ional si a fondului arhivistic na ional. Obiectul material l formeaza orice bun care, potrivit legii, face parte din patrimoniul cultural-na ional sau din fondul arhivistic na ional. Potrivit art. 3 alin(1) din Legea nr. 182/2000, patrimoniul cultural na ional este compus din bunuri cu valoare istorica, arheologica, documentara, etnografica, artistica, stiin ifica si tehnica, literara, cinematografica, numismatica, filatelica, heraldica, ibliofila, cartografica si epigrafica. Fondul arhivistic na ional include, potrivit Legii nr. 16/1996, acte, coresponden a oficiala sau particulara, memorii, manuscrise ale lucrarilor stiin ifice, literare si artistice, planuri, har i, filme, diapozitive, placi fotografice, fotografii, nregistrari fonice sau video, jurnale, chemari, proclama ii, afise, si alte asemenea documente cu caracter istoric sau documentar. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este necalificat, poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele. Subiect pasiv principal este statul, titular al patrimoniului cultural na ional si al fondului arhivistic na ional, n secundar putnd fi si persoana juridica publica sau privata ori persoana fizica n de inerea careia s-a aflat bunul. 59

3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin nstrainarea sau ascunderea sau prin orice alta fapta prin care se pricinuieste pierderea pentru patrimoniul cultural-na ional sau pentru fondul arhivistic na ional a unui bun care, potrivit legii, face parte din acest patrimoniu sau fond, ori prin orice alta fapta similara. A nstraina un bun nseamna a transmite acel bun unei alte persoane, sub orice forma (vnzare, schimb, dona ie etc.). nstrainarea trebuie sa aiba loc fara respectarea condi iilor impuse de Legea nr. 182/2000. ' n toate cazurile, ac iunea trebuie sa aiba ca urmare socialmente periculoas a pierderea bunului pentru patrimoniul cultural-na ional sau pentru fondul arhivistic na ional. Pierderea bunului trebuie sa fie efectiva si definitiva. Se poate ntmpla ca fapta prin care se produce pierderea bunului sa constituie prin ea nsasi o infrac iune. n acest caz, potrivit art. 280 alin. (2) Cod penal, pedeapsa este cea prevazuta de lege 1 pentru acea infrac iune, al carei maxim se majoreaza cu 3 ani. Leg a tura de cauzalitate ntre elementul material si urmarea imediata trebuie demonstrata. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu vinova ie sub forma inten iei. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa, desi posibila, nu este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care se produce, ca urmare a nstrainarii, ascunderii sau a oricarei fapte similare, pierderea bunului pentru patrimoniul cultural na ional sau pentru fondul arhivistic na ional. 5. Sanc iuni. Infrac iunea de nerespectare a regimului de ocrotire a unor bunuri se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani. Art. 280 alin. (3) Cod penal stipuleaza ca fapta prevazuta n alin.(1) al textului nu se pedepseste, iar n 1 cazul prevazut n alin. (2) pedeapsa nu se majoreaza, daca nainte ca hotarrea sa fi ramas definitiva, faptuitorul nlatura rezultatul infrac iunii, facnd ca bunul sa reintre n acel patrimoniu sau fond.

Exercitarea f a r a drept a unor profesii 1. Con inut legal Potrivit art. 281 Cod penal, constituie infrac iune "exercitarea f a r a drept a unei profesii sau a oric a rei alte activit a i pentru care legea cere autoriza ie, ori exercitarea acestora n alte condi ii dect cele legale, dac a legea special a prevede c a s a vr s irea unor astfel de fapte se sanc ioneaz a potrivit legii penale". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale referitoare la regimul legal de exercitare a unei profesii sau a altor activita i. Obiectul material exista doar daca ac iunea efectuata n exercitarea profesiei sau a activita ii priveste n mod direct un bun sau corpul unei persoane infrac iunea de exercitare fara drept a unei profesii si consta n acel bun sau n corpul acelei persoane. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana, legea necernd subiectului vreo calitate speciala. Participa ia penala este posibila numai n forma instigarii si a complicita ii. Subiect pasiv principal este statul, iar daca prin exercitarea fara drept a unei profesii sau activita i sau realizata n mod abuziv au fost produse vatamari unei persoane fizice, aceasta va fi subiect pasiv secundar. 60

3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Pentru realizarea elementului material al acestei infrac iuni, fie prin exercitarea fara drept a unei profesii sau a oricarei alte activita i pentru care legea cere autoriza ie, fie prin exercitarea acestora n alte condi ii dect cele legale, trebuie ndeplinite urmatoarele condi ii: - n ambele cazuri, este necesar ca legea speciala sa prevada ca savrsirea unei astfel de fapte se sanc ioneaza potrivit legii penale. - profesia sau activitatea pentru care legea cere autoriza ie sa fie exercitata fara drept sau n alte condi ii dect cele legale. A exercita o profesie sau o alta activitate nseamna a efectua acte specifice unei profesii sau unei alte activita i. O profesie este exercitata fara drept atunci cnd persoana care o exercita nu ndeplineste condi iile cerute de lege pentru exercitarea acelei profesii si, similar, o activitate pentru care legea cere autoriza ie este exercitata fara drept atunci cnd persoana care o exercita nu are autoriza ie ceruta de lege. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru rela iile sociale ocrotite prin incriminarea faptelor prevazute de legea speciala. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea de exercitare fara drept a unei profesii se savrseste numai cu inten ie. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa, desi posibila, nu este pedepsita de lege. Infrac iunea se consuma n momentul n care realizeaza un numar suficient de acte pentru a nvedera obiceiul, ndeletnicirea de a exercita o profesie fara drept sau o activitate pentru care legea cere autoriza ie. 5. Sanc iuni. Infrac iunea de exercitare fara drept a unei profesii se pedepseste cu nchisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda. Nerespectarea regimului transportului rutier public 1. Con inut legal Potrivit art. 281 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune "efectuarea transportului rutier public f a r a 1 licen a de transport, f a r a licen a de execu ie pentru vehicul sau f a r a licen a de execu ie pentru traseu, dup a caz, ori cu licen e cu valabilitate expirat a ". Alin.(2) prevede ca varianta agravata cazul cnd o persoan a dispune efectuarea transportului rutier public n condi iile prev a zute la alin.(1) sau consimte la efectuarea acestuia". Alin.(3) al aceluiasi articol stipuleaza ca a doua agravanta eliberarea, cu bun a s tiin a , a unei licen e de transport rutier public, a unei licen e de execu ie pentru vehicul sau a unei licen e de execu ie pentru traseu, f a r a respectarea legii" . 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale referitoare la nerespectarea regimului de exercitare a unei activita i de transport rutier public. Infrac iunea nu are obiect material, mijloacele de transport utilizate n desfasurarea activita ii ilicite sunt mijloace de comitere a infrac iunii si nu obiect material al acesteia. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Subiect pasiv principal este statul, ca titular al valorilor sociale ocrotite prin lege. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin activita i de efectuare a transportului public rutier n condi ii de lipsa a uneia sau mai multor licen e cerute de normele legale n vigoare, respectiv cu ncalcarea prevederilor 61

OUG nr.109/2005 cu privire la anumite proceduri administrative care trebuie parcurse n mod obligatoriu. Variantele alternative de savrsire a infrac iunii constau n: - efectuarea transportului rutier public fara licen a de transport; - efectuarea transportului rutier public fara licen a de execu ie pentru vehicul; - efectuarea transportului rutier public fara licen a de traseu; - efectuarea transportului rutier public dupa expirarea valabilita ii licen elor de transport, de execu ie pentru vehicul sau a licen ei de traseu. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru rela iile sociale stabilite cu privire la siguran a transportului rutier public. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe ntre elementul material si urmarea imediata. Latura subiectiv a . Infrac iunea este comisa cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila, dar nu se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul savrsirii oricareia dintre ac iunile incriminate. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda, pentru varianta prevazuta la alin.(1). Savrsirea faptei n condi iile prevazute n alin.(2) se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani ori amenda. Savrsirea faptei n condi iile prevazute n alin.(3) se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

* * *
n Titlul VII a noului Cod penal (Legea nr. 286/2009, publicat a n M.Of. nr.510/24.07.2009) Capitolul al III-lea - Nerespectarea regimului armelor, muni iilor, materialelor nucleare si al materialelor explozive"- este rezervat incriminarii faptelor care se savrsesc prin ncalcarea regimului juridic al acestor domenii si care pun n pericol alte valori sociale fundamentale dintre cele mai importante. Codul penal n vigoare incrimineaza aceste fapte ntr-o subdiviziune distincta dar alaturi de alte fapte care privesc nerespectarea unor regimuri juridice stabilite de lege. Proiectul, n capitolul pe care l comentam, cuprinde infrac iunile la cele trei regimuri (arme, muni ii, materiale nucleare, materii explozive) al caror con inut are mai multe elemente de noutate. Un prim element de noutate se refera la reformularea con inutului infrac iunii de nerespectare a regimului armelor si al muni iilor. Daca aceasta fapta, n Codul penal n vigoare, este incriminata ntr-o varianta tip, una asimilata si doua agravate si are ca obiect material armele si muni iile asa cum acestea au fost clasificate prin Legea nr. 17/1996, fara sa se ina seama de faptul ca regimul armelor si al muni iilor reglementat de Legea nr. 295/2004, da o alta clasificare armelor si muni iilor (arme si muni ii interzise; arme si muni ii letale; arme si muni ii neletale), n proiect, la stabilirea incriminarilor la regimul armelor si al muni iilor, s-a avut n vedere aceasta noua reglementare promovata de legea speciala n vigoare. De aceea nerespectarea regimului armelor si muni iilor, n varianta tip, propusa n proiect, vizeaza incriminarea anumitor ac iuni care au ca obiect, arme si muni ii letale, mecanisme sau dispozitive ale acestora, iar varianta asimilata presupune nepredarea armei sau muni iilor letale pentru ca numai acestea sunt supuse autorizarii. n sfrsit, fapta realizeaza con inutul variantei agravate daca are ca obiect arme interzise sau muni ii, mecanisme ori dispozitive ale acestora. De asemenea, s-a apreciat ca se impune incriminarea, ca o varianta distincta, a nerespectarii regimului armelor si al muni iilor, fapta de sustragere a armelor sau muni iilor letale, pentru ca prin savrsirea acestora se vatama, n principal, rela iile sociale privitoare la regimul armelor si muni iilor si numai n secundar, pe cele cu caracter patrimonial. Prin noul con inut al normelor de incriminare a faptelor la regimul armelor si al muni iilor s-a urmarit armonizarea acestora cu Directiva nr. 91/477 C.E.E., Conven ia Drepturilor Omului, Conven ia Schengen si Conven ia Europeana cu privire la controlul achizi ionarii armelor de foc de catre particulari. 62

Un alt element de noutate priveste con inutul infrac iunii nerespectarea regimului materialelor nucleare sau a altor materii radioactive". Daca n con inutul variantei tip ct si al sustragerii sau distrugerii materialelor nucleare sau a altor materii radioactive nu s-au operat modificari, n celelalte variante au avut loc modificari. Au fost aduse ntr-o varianta distincta de incriminare mprejurarile prin care savrsirea faptei de nerespectarea regimului materialelor nucleare sau a altor materii radioactive, ori sustragerea sau distrugerea acestora, au avut ca urmare punerea n pericol a altor persoane sau bunuri, o vatamare corporala a uneia sau a mai multor persoane, iar ntr-o alta, cnd faptele au avut ca urmare moartea uneia sau a mai multor persoane. Aceasta pentru a pastra ierarhia valorilor sociale dnd prioritate celor privitoare la integritatea corporala sau via a persoanei. Faptele prevazute n art. 279 alin. (6) si (7) din Codul penal n vigoare, nu au mai fost re inute n con inutul art. 346 din proiect pentru ca acestea au fost cuprinse deja n con inutul incriminarilor din art. 47 din Legea nr. 111/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, putnd constitui fapte de terorism nuclear. Unele elemente de noutate distingem si la infrac iunea de nerespectare a regimului materiilor explozive n ceea ce priveste, pe de o parte, limitele pedepselor, care n proiect sunt mai reduse, iar pe de alta parte, variantele agravate ale acestei infrac iuni au fost mai bine formulate innd seama de ierarhia valorilor sociale care pot fi vatamate prin savrsirea acestor fapte. Faptele prevazute n alin. (6) si (7) ale art. 280 Cod penal n vigoare nu au mai fost re inute n proiect ntruct acestea pot constitui, cnd sunt savrsite n anumite condi ii, infrac iuni de terorism. Capitolul al IV-lea - Infrac iuni privitoare la regimul stabilit pentru alte activita i reglementate de lege"- include acele fapte care se comit prin ncalcarea altor regimuri juridice dect cele la care ne-a m referit n capitolele I-III. Unele dintre aceste infrac iuni sunt prevazute si n Codul penal n vigoare; altele sunt prevazute n Legea nr. 319/2006 privind sanatatea si securitatea n munca, iar camata constituie o incriminare noua. Camata, sub o formulare noua, este adusa din nou n sfera ilicitului penal. Codul n vigoare, la adoptare, avea incriminata camata sub denumirea marginala specula", constnd n fapta de a da bani cu dobnda ca ndeletnicire. Prin Legea nr. 12/1990 aceasta fapta a fost dezincriminata. Se considera justificata incriminarea cametei ntruct aceasta prezinta pericol specific infrac iunii iar realitatea a demonstrat ca prin savrsirea acestui gen de fapte, ce pot aduce mari venituri, se eludeaza legisla ia fiscala dar se pot produce si consecin e, uneori grave, pentru interesele unei persoane.

AUTOEVALUARE
TESTE GRIL A
1. n ce const a obiectul material la infrac iunile de serviciu sau n leg a tur a cu serviciul ? a) obiectivitatea atribu iilor de serviciu, actele materiale ce incorporeaza atribu iile agentului; b) foloasele injuste ob inute de func ionar; c) bunurile pretinse de func ionarul corupt sau promise acestuia. 2. Infrac iunea de dare de mit a se poate realiza prin: a) promisiunea de bani sau alte foloase n scopul de a ndeplini, a nu ndeplini ori a ntrzia ndeplinirea unui act privitor la ndatoririle de serviciu sau n scopul de a face un act contrar acestor ndatoriri; b) oferirea de bani sau alte foloase n scopul de a ndeplini, a nu ndeplini ori a ntrzia ndeplinirea unui act privitor la ndatoririle de serviciu sau n scopul de a face un act contrar acestor ndatoriri; c) darea de bani sau alte foloase n scopul de a ndeplini, a nu ndeplini ori a ntrzia ndeplinirea unui act privitor la ndatoririle de serviciu sau n scopul de a face un act contrar acestor ndatoriri; 3. Exist a infrac iunea de primire de foloase necuvenite atunci cnd: a) bunurile au fost primite de func ionar dupa ce a ndeplinit un act, n baza unei n elegeri anterioare; 63

b) bunurile au fost primite de func ionar nainte de ndeplinirea unui act la care era obligat n temeiul func iei sale; c) bunurile au fost primite de func ionar dupa ce a ndeplinit un act n virtutea func iei sale. 4. Infrac iunea de m a rturie mincinoas a poate fi s a vr s it a ntr-o cauz a : a) civila, n care se asculta martori; b) penala n care se asculta martori; c) disciplinara n care se asculta martori; 5. Infrac iunea de arestare nelegal a s i cercetare abuziv a : a) presupune existen a unei situa ii premisa; b) se poate savrsi numai printr-o ac iune; c) este incriminata si n forma tentativei. 6. Infrac iunea de nerespectare a hot a rrilor judec a tore s ti: a) incrimineaza sustragerea de la executarea masurii de siguran a a interdic iei de a reveni n locuin a familiei pe o perioada determinata; b) are n toate cazurile un subiect activ calificat si anume persoana mpotriva careia s-a pronun at o hotarre judecatoreasca definitiva; c) poate avea ca subiect pasiv adiacent organul de executare mpotriva caruia s-au savrsit violen e sau amenin ari. 7. Ce infrac iune constituie amenin area executorului judec unei hot a rri judec a tore s ti ? a) ultraj; b) amenin are n concurs cu infrac iunea de ultraj; c) nerespectarea hotarrilor judecatoresti. a toresc cu prilejul punerii n executare a

8. Ce infrac iune constituie distrugerea unui nscris emis de un organ de urm a rire penal a , de o instan a de judecat a sau de un organ de jurisdic ie, cnd acesta este necesar solu ion a rii unei cauze ? a) re inerea sau distrugerea de nscrisuri; b) sustragerea sau distrugerea de nscrisuri; c) distrugere.

9. Cine este subiect activ al infrac iunii de trafic de influen a ? a) func ionarul care ndeplineste un act ce intra n atribu iile sale de serviciu n schimbul unui folos material injust; b) persoana care are sau lasa sa se creada ca are influen a asupra unui func ionar; c) doar func ionarul public. 10. Infrac iunea de neglijen a n serviciu: a) este o infrac iune de pericol; b) se poate realiza n forma continuata; c) nu se poate realiza n forma continua.

SPE E
TITLUL VI INFRAC IUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVIT A I DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR ACTIVIT A I REGLEMENTATE DE LEGE
Spe a nr.1 Luare de mit a . Func ionar cu atribu ii de control. Func ionar bancar 64

Prin sentin a penala nr.10/2002, Tribunalul a condamnat pe inculpat pentru savrsirea infrac iuni de luare de mita prev. de art.254 alin.2 C.pen., motivat de faptul ca acesta n calitate de director de banca a pretins si a primit o suma de bani de la denun ator pentru a ndeplini un act privitor la ndatoririle sale de serviciu legate de acordarea unui mprumut bancar. Apelul declarat de inculpat a fost admis de Curtea de Apel, care a dispun schimbarea ncadrarii juridice n art.254 alin.1 C.pen. cu motivarea ca inculpatul, director de banca, nu avea atribu ii de serviciu exprese n ceea ce priveste acordarea creditului astfel nct nu se poate re ine agravanta prev de art.254 alin.2 C.pen. Recursul declarat de Parchet a fost admis de nalta Curte de Casa ie si Justi ie, care a casat n totalitate decizia pronun ata de Curtea de Apel men innd solu ia instan ei de fond. ntreb a ri: 1. Ce fapt a a s a vr s it inculpatul care n calitate de director de banc a a pretins s i a primit o sum a de bani de la denun a tor pentru ai facilita ob inerea unui mprumut? 2. Inculpatul ca director de banc a poate s a vr s i infrac iunea prev. de art.254 alin.2 C.pen., respectiv forma agravant a a lu a rii de mit a n condi iile n care el personal nu are atribu ii de acordarea a creditelor ci numai atribu ii de control? Spe a nr.2 M a rturie mincinoas a . Condi ii. Tribunalul a condamnat n prima instan a pe inculpatul X pentru infrac iunea de tlharie prev. de art. 211 alin.2 C.pen., iar pe inculpata Y pentru infrac iunea de marturie mincinoasa prev. de art.260 C.pen. constnd n aceea ca a afirmat n mod mincinos ca n ziua savrsiri faptei de tlharie ar fi fost plecata din localitate mpreuna cu primul inculpat, crend un alibiu n favoarea acestuia. Apelul declarat de inculpata Y a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel. Recursul inculpatei a fost admis de I.C.C.J. care a casat ambele hotarri si care a dispus achitarea acesteia n temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10.lit.d. motivat de faptul ca afirma ia generala a acesteia data n fa a instan ei de fond potrivit careia n ziua savrsiri faptei ar fi fost plecata din localitate mpreuna cu so ul ei nu este de natura a conduce cu certitudine la stabilirea vinova iei deoarece, ea nu sa referit la mprejurari esen iale legate de fapta de tlharie pentru simplul motiv ca nu a fost ntrebata. ntreb a ri: 1. Care sunt condi iile ce atrag r a spunderea penal a n cazul infrac iuni de m a rturie mincinoas a ? 2. Care a fost motivarea naltei Cur i care a condus la casarea ambelor hot a rri s i la achitarea inculpatei Y? Spe a nr.3 Distrugerea instala ilor de cale ferat a . Infrac iune prev. de art.276 alin.1 C.pen. Distrugere agravat a prev. de art.217 alin.3 C.pen. Tribunalul a condamnat pe inculpat pentru savrsirea infrac iunilor prev. de art.276 alin.1 C.pen. si art.208-209 C.pen. motivat de faptul ca a sustras n mod repetat de pe stlpi amplasa i n lungul cai ferate aproximativ 500 kg srma din cupru si 135 mansoane din acelasi material, punnd n pericol siguran a mijloacelor de transport ale cailor ferate. Apelul declarat de inculpat a fost admis de Curtea de Apel care a dispus n legatura cu prima infrac iune schimbarea ncadrari juridice din art.276 alin.1 C.pen. n art. 217 alin.3 C.pen. distrugere calificata, cu motivarea ca inculpatul nu a avut reprezentarea ca prin sustragerile comise prejudiciaza siguran a pe caile ferate. Recursul declarat de Parchet a fost admis de I.C.C.J. care a casat n totalitate decizia si care a men inut solu ia instan ei de fond. ntreb a ri: 65

Ce diferen iaz a din punct de vedere al laturi obiective infrac iunea prev. de art. 276 alin.1 C.pen. fa a de infrac iunea de distrugere calificat a prev. de art.217 alin. 3 C.pen. ? Care au fost motivele ce au determinat nalta Curte de a admite recursul, de a casa decizia s i de a men ine solu ia fondului?

Spe a nr.4 De inerea s i punerea n circula ie, f a r a autoriza ie, a armelor pentru mpr as tierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare. Judecatoria a dispus achitarea inculpatului pentru savrsirea infrac iunii prev. de art. 279 alin.1 C.pen. motivat de faptul ca pentru de inerea unui pistol cu gaze, gasit asupra sa, nu era necesara a autoriza ie din partea organelor abilitate, situa ie n care lipseste un element constitutiv al laturi obiective, fapt ce atrage achitarea conform art.10 lit.d C.pr.pen.. Apelul declarat de Parchet a fost respins ca nefondat. Recursul Parchetului a fost admis de Curtea de Apel, care a casat ambele hotarri si care condamnat pe inculpat pentru infrac iunea prev. de art. 279 alin.1 C.pen. avnd n vedere probele dosarului care nsa nu au fost interpretate n mod corect de Judecatorie si Tribunal. ntreb a ri: 1. Era necesar a autoriza ie pentru de inerea pistolului cu gaze, care potrivit probelor dosarului intr a n categoria armelor de foc?

TITLUL VII INFRAC IUNI DE FALS

Aspecte generale s i comune Generalit a i. Faptele incriminate sub denumirea de infrac iuni de fals" constituie o categorie bine particularizata si extrem de variata n sfera vasta a faptelor socotite ca fiind periculoase. Faptele de fals aduc o grava atingere adevarului si ncrederii care trebuie sa determine formarea si desfasurarea rela iilor dintre oameni. Orice rela ie sociala priveste si se grefeaza pe o anumite realitate pe care subiec ii rela iei o au n vedere si a carei existen a implica deci o reciproca buna-credin a si ncredere din partea acestor subiec i. Fara ndatorirea de respect fa a de adevar si fara sentimentul de ncredere ca adevarul este efectiv respectat, rela iile sociale nu ar fi posibile dect cu anevoioase precau ii si cu inevitabile riscuri. De aceea, legea penala a socotit ca este necesar ca, pentru ocrotirea rela iilor sociale, pentru asigurarea normalei formari si desfasurari a acestor rela ii, sa fie incriminate faptele prin savrsirea carora, alterndu-se adevarul, se creeaza un grav pericol sau se aduce o vatamare anumitor rela ii sociale. Dupa cum s-a men ionat mai sus, sfera acestor fapte este deosebit de cuprinzatoare con innd variate categorii ce pot fi determinate, fie datorita modului special n care adevarul este alterat, fie datorita specificului rela iilor sociale 66

atinse prin fapta de alterare a adevarului, fie, n fine, datorita naturii ncrederii care este acordata adevarului, presupus ca fiind respectat". Aceste diferen ieri apar n mod evident n sfera infrac iunilor care implica o alterare de adevar. Astfel, n cazul infrac iunilor de seduc ie (art. 199), denun are calomnioas a art. 259), m a rturie mincinoas a (art. 260) si altele, alterarea adevarului se face prin cuvinte (oral sau scris), iar ncrederea este acordata subiectiv (personal) celui care a alterat adevarul. n cazul infrac iunilor de: n s el a ciune (art. 215), uzurpare de calit a i oficiale (art. 240), represiune nedreapt a (art. 268), exercitarea f a r a drept a unei profesii (art. 281), n s el a ciunea la m a sur a toare sau la calitatea m a rfurilor (art. 296 si 297) si altele, alterarea adevarului se face prin diverse mijloace frauduloase simple sau calificate), iar ncrederea este acordata att subiectiv, fa a de cel care foloseste acele mijloace, ct si obiectiv, fa a de mijloacele amagitoare. La grupul special al infrac iunilor de fals alterarea adevarului se face asupra unor entita i (lucruri) carora li se atribuie juridic nsusirea si deci func iunea de a servi drept proba adevarului pe care l exprima sau l atesta cu prilejul diverselor rela ii sociale (monede, timbre, titluri de credit, sigilii, instrumente de marcat, nscrisuri etc), iar ncrederea este acordata obiectiv lucrului care constituie prin el nsusi proba adevarului. Desigur, si n cazul infrac iunilor de fals alterarea adevarului se ob ine prin activitatea infrac ionala a unei sau a unor persoane, n raport nsa cu rezultatul acestei activita i, adica cu nselarea ncrederii, aceasta se realizeaza prin produsul activita ii infrac ionale si independent de persoana sau persoanele care au efectuat acea activitate". Aceste particularita i justifica crearea n sistemul par ii speciale a Codului penal a unui grup aparte de infrac iuni de fals" (art. 282-294). Infrac iunile din titlul VII constau n ac iuni de falsificare a anumitor valori a caror autenticitate, veridicitate sau exactitate prezinta un mare interes social si care. de aceea, trebuie aparate prin mijloace de drept penal. Tot n aceasta categorie sunt cuprinse, ca incriminari conexe si alte fapte (de ex., punerea n circula ie, uzul de fals etc), ca infrac iuni derivate si corelative, antecedente sau subsecvente celor de fals. No iunile de fals, de falsificare si de ncredere. Fals, n sens larg, este tot ceea ce nu corespunde adevarului. No iunea de fals este un concept antinomic, derivat din no iunea de adevar. Nu poate exista fals, adica o alterare de adevar, dect acolo unde este de conceput existen a sau posibilitatea existen ei adevarului. Cu alte cuvinte, falsul consta n alterarea sau denaturarea adevarului; este denumit fals ceea ce are numai aparen a de adevar, ceea ce este neadevarat, neautentic, artificial, contrafacut. Falsificarea este opera ia prin care se realizeaza ac iunea de alterare a adevarului. Falsificarea presupune, ca si falsul, existen a unui adevar si a unor lucruri, entita i, care servesc pentru dovedirea lui si asupra carora se efectueaza ac iunea de alterare a adevarului. Neantul nu poate fi falsificat. Nu orice fals este un fals penal. De aceea, n dreptul penal nu este incriminat dect falsul care prin consecin ele sau posibilitatea producerii unor consecin e juridice prezinta un anumit grad de pericol social. Cu privire la ra iunea incriminarii acestor fapte antisociale, s-a sus inut ca legea penala nu incrimineaza nsa orice denaturare a adevarului, orice minciuna. Interven ia sa are loc numai atunci cnd minciuna poate aduce atingere uneia din valorile sociale carora ea le acorda ocrotire (patrimoniul, persoana, nfaptuirea justi iei etc). Dar nici n aceste cazuri legea penala nu creeaza din fals o infrac iune generala, ci, fa a de pericolul social mai accentuat pe care l prezinta anumite procedee de denaturare a adevarului, ea circumscrie incriminarea numai la acestea. In sistemul legii penale faptele incriminate ca infrac iuni de fals privesc alterarea adevarului si deci falsificarea numai atunci cnd aceasta poarta asupra vreuneia din entita ile (lucrurile) cu nsusiri probatorii aratate n dispozi iile incriminatoare". Cuvintele de fals", si falsificare", nso ite de anumite precizari, sunt folosite si n cazul altor incriminari prevazute de Codul penal, ex.: distrugerea s i semnalizarea fals a (art. 276); falsificarea de alimente sau alte produse (art. 313), dar aceste fapte nu constituie nsa infrac iuni de fals. Ele sunt savrsite tot printr-o alterare a adevarului, dar nu privesc n materialitatea lor lucruri care au nsusirea juridica de a servi de probe . ) ncrederea este starea psihica determinata de prezum ia de buna-credin a pe care si-o acorda persoanele n rela iile dintre ele si de prezum ia de veracitate privind existen a si valoarea lucrurilor. ncrederea poate fi deci personal a (acordata unei persoane) sau obiectiv a (acordata unui lucru). Falsul, prin natura sa, aduce totdeauna o atingere ncrederii pe care oamenii sunt nevoi i si trebuie deci sa si-o acorde reciproc n rela iile dintre ei, sau pe care trebuie sa o aiba n func ie de lucrurile socotite, n mod obisnuit, ca fiind expresia si proba adevarului. Fara un minim de reciproca ncredere, realizarea acestor rela ii ar fi real si continuu stnjenita, lipsa de ncredere impunnd la tot pasul efectuarea de investiga ii, verificari de afirma ii, luari de garan ii etc. Ocrotirea ncrederii n cadrul rela iilor sociale nu este nsa realizata numai prin sanc ionarea infrac iunilor de fals, ci si prin incriminarea altor fapte care, fara a con ine o alterare de adevar, se nfaptuiesc nsa prin nesocotirea ncrederii acordate unei persoane (ac iunile de divulgarea secretului 67

profesional, delapidare, abuz de ncredere, gestiune frauduloasa, ruperea de sigilii si sustragere de sub sechestru savrsite de custode, divulgarea secretului economic si altele). nsa, n timp ce la infrac iunile savrsite prin violarea ncrederii, aceasta ncredere este de regula acordata intuitu personae, adica inndu-se seama de condi ia personala a celui caruia i se acorda ncrederea, la infrac iunile de fals ncrederea este acordata in rem, adica nsusi lucrului care este considerat ca fiind expresia adevarului si deci nu ne gasim n fa a violarii unei ncrederi acordate unei anumite persoane, ci n fa a ncrederii acordate lucrului caruia i se atribuie juridic nsusirea de a exprima adevarul, adevar care a fost nsa alterat. Practic, se poate ntmpla ca cele doua forme de ncredere sa se ntlneasca n desfasurarea unei activita i infrac ionale. n astfel de situa ii trebuie sa se faca cu aten ie deosebire ntre situa iile n care acea activitate constituie o singura infrac iune si situa iile n care exista un concurs de infrac iuni. De regula, n astfel de situa ii se recurge la mijloace obiective, care sunt de natura sa inspire ncredere, pentru a se ob ine mai usor acordarea ncrederii personale care ar fi putut fi ob inuta si fara aceste mijloace, dar mai greu. Ori de cte ori mijloacele obiective ntrunesc elementul unei infrac iuni de fals cu ajutorul careia a fost savrsita ori a fost mascata savrsirea unei alte infrac iuni prin nselarea ncrederii personale va exista un concurs de infrac iuni. Dimpotriva, atunci cnd mijloacele obiective, desi con in o alterare de adevar, nu constituie totusi o infrac iune de fals, va exista o singura infrac iune, aceea privitoare la nselarea ncrederii personale". ntr-o alta concep ie, se considera ca ceea ce deosebeste, n esen a, infrac iunile de fals de celelalte infrac iuni care constau ntr-o alterare a adevarului este faptul ca, pe cnd n cazul acestor din urma infrac iuni, alterarea adevarului nu este dect un mijloc de a aduce atingere interesului individual sau colectiv, a carui lezare caracterizeaza infrac iunea, n cazul infrac iunilor de fals, alterarea adevarului constituie un scop si aduce, prin ea nsasi, atingere ncrederii publice care este un interes social. Obiectul ocrotirii penale. 1. Prin incriminarea faptelor care alcatuiesc grupul infrac iunilor de fals, legea penala a n eles sa ocroteasca rela iile sociale care se nasc, desfasoara si dezvolta n legatura cu ncrederea publica n lucrurile (entita ile) cu valoare probatorie. Dupa cum s-a men ionat deja pericolul social pe care l prezinta faptele incriminate n acest titlu decurge din alterarea adevarului savrsita asupra unor entita i (lucruri) care au nsusirea legala de a servi ca mijloc de proba, de a constitui dovada unor realita i de existen a si veracitatea carora depind formarea si desfasurarea diferitelor rela ii sociale. Sanc ionnd penal alterarea adevarului asupra unor astfel de lucruri (entita i) cu nsusire probatorie, legea penala creeaza o protec ie juridica pentru aceste lucruri, ntarind ncrederea pe care oamenii trebuie sa o aiba n valoarea lor probatorie, ncredere care contribuie la ocrotirea si implicit la larga si nestnjenita dezvoltare a rela iilor sociale si deci la progresul social. Fara ajutorul acestor lucruri cu nsusiri probatorii, rela iile sociale ar fi greu de conceput si tot att de greu de realizat, iar fara apararea prin mijloace penale a acestor lucruri cu func ie probatorie, ncrederea pe care ele ar inspira-o si deci puterea lor probanta ar fi, daca nu inexistenta, n orice caz considerabil slabita. Aceasta ocrotire penala se rasfrnge n mod firesc asupra ntregului sistem juridic al probelor, contribuind la ntarirea rolului si a eficien ei acestui sistem si deci la ocrotirea rela iilor sociale respective. 2. Criteriul avut n vedere la calificarea de grup a infrac iunilor (sistematizare) din Codul penal n vigoare a fost cel al rela iilor sociale mpotriva carora sunt savrsite faptele incriminate si pentru ocrotirea carora intervin sanc iunile penale (rela ii privind siguran a statului, rela ii privitoare la persoana omului, rela ii privind patrimoniul persoanelor fizice sau juridice etc). n cazul infrac iunilor de fals, acest criteriu de sistematizare nu a putut fi folosit fiindca prin materialitatea lor (alterarea adevarului) aceste infrac iuni pot fi savrsite in raport cu oricare dintre rela iile sociale la a caror formare si desfasurare pot fi folosite lucruri cu func ie probatorie. Ocrotirea penala, n cazul infrac iunilor de fals, neputnd fi deci raportata la o anumita categorie de rela ii sociale, aceasta dificultate a impus gasirea unui obiect al ocrotirii penale care sa corespunda complexului de rela ii sociale susceptibile de a fi primejduite prin savrsirea infrac iunilor de fals si care sa fie propriu (comun) acestui grup de infrac iuni, n ntregul sau. Acest obiect propriu tuturor infrac iunilor de fals consta n valoarea sociala a ncrederii publice" care trebuie sa fie acordata de orice persoana lucrurilor carora legea le atribuie func ie probatorie, indiferent daca atribuirea acestei func ii probatorii este prevazuta explicit n lege (probele scrise, declara ii oficiale consemnate, diplome etc), fie ca decurge implicit din natura lucrului (moneda, timbru, titlu de credit etc.). n cadrul rela iilor sociale si n raport cu specificul acestora, ncrederea devine public a si capata caracter de valoare social a . ncrederea publica este, prin urmare, n sfera institu iilor de drept penal, o categorie juridica distincta de ncrederea personala pe care si-o pot acorda oamenii ntre ei. Si aceasta ncredere personala, dupa cum s-a mai aratat, este ocrotita de legea penala, dar nu ca valoare sociala distincta, ci ca o cerin a speciala n cadrul unor rela ii sociale. Cadrul infrac iunilor de fals . 68

1. Infrac iunile de fals sunt prevazute n Titlul VII din Partea speciala a Codului penal. n actuala reglementare s-a inut seama de lipsa de omogenitate a lucrurilor cu func ie probatorie, lucruri care pot forma obiectul asupra caruia se efectueaza opera ia de alterare a adevarului n diferite infrac iuni de fals, astfel nct acest grup de incriminari a fost mpar it n trei capitole: Capitolul I -Falsificarea de monede, timbre sau alte valori; Capitolul II - Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare; Capitolul III - Falsuri n nscrisuri. 2. Pe lnga incriminarile referitoare la diferitele infrac iuni de fals propriu-zis sunt prevazute si unele incrimin a ri conexe" privitoare la anumite fapte care au o strnsa (fireasca) legatura cu infrac iunile de fals. Aceste fapte nu numai ca mprumuta caracterul lor ilicit de la infrac iunea de fals, dar, la rndul lor, contribuie n mod esen ial la crearea sau agravarea pericolului social pe care l prezinta aceste infrac iuni. Incriminarile conexe privesc faptele derivate si anume: faptele de punere n circula ie sau de de inere n vederea punerii n circula ie a monedelor sau valorilor falsificate; faptele de fabricare sau de de inere a instrumentelor sau materialelor destinate a servi la falsificarea de monede sau valori; faptele de folosire a instrumentelor de autentificare sau de marcare falsificate, ori de folosirea nscrisurilor falsificate si fapta de a face declara ii mincinoase, producatoare de consecin e juridice, n fa a organelor competente". Datorita acestei strnse conexiuni ntre fapta principala (falsul) si faptele derivate (conexe), incriminarea faptelor derivate n cadrul infrac iunilor de fals apare astfel ca deplin justificata. 3. Profesorul Vintila Dongoroz a sus inut, pe drept cuvnt si ca efect al principiului specialita ii, ca mod principal de solu ionare a concursului de norme penale, ca dispozi iile cuprinse n grupul infrac iunilor de fals" si gasesc aplica ia att timp ct nu exista vreo dispozi ie derogatorie fie n cuprinsul codului penal, fie n vreo lege speciala, prin care se incrimineaza n mod diferit vreo fapta care n lipsa acelei dispozi ii ar fi intrat n cadrul infrac iunilor de fals. De ex.: alterarea unui nscris constituie fals (art. 288 si 290), daca alterarea s-a efectuat nsa asupra unui nscris n care sunt stabilite drepturi ale statului romn, fapta se va ncadra n dispozi ia privitoare la compromiterea unor interese de stat" (art. 168); declara ia mincinoasa producatoare de consecin e juridice facuta n fa a organului competent constituie o infrac iune de fals (art. 292), daca declara ia este facuta nsa de catre un martor, ntr-o cauza judiciara, fapta se va ncadra n dispozi ia privitoare la marturia mincinoasa (art. 260); declara iile facute, de exemplu, n materie vamala, n materia mijloacelor de plata straine, n materie fiscala, sunt anume sanc ionate prin legile speciale care reglementeaza materiile respective. Asadar, cadrul infrac iunilor de fals denumite astfel n nomenclatura Codului penal, nu cuprinde toate faptele de fals care sunt incriminate ca infrac iuni n legisla ia noastra. Aspecte comune infrac iunilor de fals. 1. Din punctul de vedere al ocrotirii penale si deci al obiectului juridic generic al infrac iunilor de fals, valoarea sociala pe care legea penala o apara este ncrederea public a - fides publica - n lucrurile (entita ile care au legal nsusirea de a face proba (monede, titluri, instrumente de autentificat, nscrisuri etc.). ncrederea publica, careia falsul i aduce atingere, nu este o simpla stare de fapt. un sentiment nascut spontan printre me mbrii societa ii, ci o ncredere dirijata, organizata, limitata la anumite lucruri, semne sau nscrisuri, carora legea le recunoaste o anumita valoare probanta si din care ea face sa rezulte anumite efecte juridice. Dupa al i autori , obiectul juridic generic comun tuturor infrac iunilor din aceasta categorie, l constituie rela iile social-juridice privitoare la asigurarea adevarului, adica a autenticita ii sau veridicita ii anumitor valori materiale, n baza carora se instituie obliga ia generala (erga omnes) de a nu le altera sau denatura n nici un mod, n scopul men inerii ncrederii publice fa a de ele. Nu exista infrac iune de fals cnd lucrul asupra caruia s-a efectuat falsificarea nu are nsusirea de a servi de proba, fapta putnd constitui eventual o nselaciune daca sunt realizate si celelalte condi ii de incriminare prevazute n art. 215 C.pen. (ex. alterarea adevarului privind valoarea unei monede iesita din circula ie sau efectuata ntr-un cont de cheltuieli ntocmit de un prepus nu constituie infrac iune de fals, fiindca n primul caz moneda nu mai are func ie probatorie, iar n al doilea caz contul ntocmit este un tablou de afirma ii, si nu un instrument de proba). 2.Conceptual, toate infrac iunile din acest titlu implica referirea la un anumit adev a r aparent presupus ca fiind dovedit, dar care n realitate este alterat prin savrsirea falsului. O moneda falsa circula fiindca aparent ea este socotita ca exprimnd adevarul; un obiect purtnd n mod fals semnul de marcaj al unui metal pre ios este acceptat ca valabil, fiindca aparent poarta atestarea adevarului; un nscris fals produce efecte juridice fiindca este presupus aparent ca exprima adevarul etc. Acolo unde nu exista un adevar care sa fie presupus dovedit, nu poate exista o infrac iune de fals, ci o fapta de fals inutil sau putativ (de exemplu, un debitor falsifica o chitan a de plata unei datorii, care nsa era prescrisa sau care i fusese remisa prin testamentul creditorului decedat). 69

3.Subiectul activ nemijlocit (autor) la infrac iunile de fals, n principiu, poate fi orice persoana, fara vreo calificare (circumstan iere). Sub acest aspect, o caracteristica a infrac iunilor prevazute n acest titlu este ca pot fi comise si de o persoana juridica cu limitarile si n condi iile prevazute n art. 19 alin. (1) C.pen. 1 Toate infrac iunile de fals sunt susceptibile de participa ie penala (ocazionala) si deci de pluralitate de subiec i activi (coautori, instigatori, complici). 4.In privin a laturii obiective, n principiu toate infrac iunile de fals constau ntr-o comisiune (ac iune), sunt deci fapte comisive. Ac iunea care constituie elementul material al infrac iunii trebuie sa constea ntr-o opera ie de alterare a adevarului savrsita n orice mod (material, scriptic sau oral), dar care se concretizeaza totdeauna n lucrul (obiectul) care con ine alterarea adevarului. Chiar n cazul alterarii pe cale orala, de pilda declara ii false, opera ia de alterare a adevarului se sublimeaza n con inutul nscrisului ntocmit de organul care a primit declara ia, nscris care va servi ca mijloc de proba". Sub raportul urm a rii imediate (tipice), toate infrac iunile de fals propriu-zis, ca si infrac iunea de de inere de valori falsificate sau de instrumente ori de materiale destinate falsificarii sunt infrac iuni care produc o stare de pericol. Chiar si infrac iunea de fals n nscrisuri sub semnatura privata este producatoare a unei stari de pericol n forma tentativa. Infrac iunile derivate de punere n circula ie sau de folosire a lucrului fals pot deveni infrac iuni cauzatoare de vatamare cnd prin acestea s-a produs o inducere n eroare, dar mbraca forma infrac iunii generatoare a unei stari de pericol n cazul n care tentativa lor este sanc ionata. De aceea, aceste infrac iuni se consuma prin simpla opera iune de falsificare, prejudiciul material nefiind un element constitutiv al infrac iunii. 5. Din punct de vedere al laturii subiective, toate infrac iunile din acest titlu sunt fapte penale cu forma de vinova ie inten ie. Faptele de alterare a adevarului nu constituie infrac iuni cnd alterarea s-a produs din culpa. Forma de vinova ie trebuie sa fie constatata si verificata n raport cu fiecare fapta n parte, atunci cnd vin n concurs fapte de fals propriu-zis cu fapte derivate. Astfel, s-ar putea ca un nscris alterat din culpa si deci care nu ar constitui o infrac iune pentru faptuitor, sa fie ulterior folosit cu inten ie de acesta sau de o alta persoana, stiind ca nscrisul con ine o alterare de adevar, caz n care va exista infrac iunea de uz de fals. Si invers, o moneda sau un nscris a fost falsificat cu inten ie si exista deci infrac iune, dar cel care pune n circula ie acea moneda sau care se foloseste de acel nscris nu stie ca exista o alterare de adevar, n acest caz, fapta nu constituie infrac iunea de uz de fals, chiar daca faptuitorului i s-ar putea reprosa vreo culpa . 6. Din punct de vedere procesual toate infrac iunile de fals sunt urmaribile din oficiu. n ceea ce priveste competen a organelor de urmarire si a instan elor de judecata, exista unele deosebiri, n sensul ca n cazul infrac iunilor de fals, n principiu, se aplica regulile obisnuite, n timp ce pentru infrac iunea de fals de moneda sau alte valori competen a de a efectua urmarire o are numai procurorul, iar judecata n prima instan a este de competen a tribunalului n condi iile prevazute n Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalita ii organizate si Legea nr. 508/2004 privind nfiin area, organizarea si func ionarea n cadrul Ministerului Public a Direc iei de Investigare a Infrac iunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, cu modificarile si completarile ulterioare. ntre infrac iunile de fals propriu-zise si infrac iunile derivate exista, dupa cum s-a aratat deja, o fireasca conexitate cu caracter de corela ie, n sensul ca existen a infrac iunii posterioare depinde de existen a celei anterioare (de ex., existen a infrac iunii de punere n circula ie a monedelor sau valorilor falsificate este condi ionata de existen a infrac iunii de falsificare de monede sau valori; infrac iunea de folosire a instrumentelor de autentificare sau de marcat falsificate implica existen a infrac iunii de falsificare a acestor instrumente; infrac iunea de folosire de nscrisuri false presupune existen a infrac iunii de fals n nscrisuri). innd seama de aceasta corela ie, pentru a se evita pronun area unor hotarri inconciliabile, se va face ori de cte ori este posibil, aplicarea dispozi iilor privitoare la indivizibilitate si conexitate (art. 32-35 C.proc.pen.). n procesul penal avnd ca obiect savrsirea unor infrac iuni de fals este necesar, de regula, sa se dispuna efectuarea, dupa caz, a unei cercetari tehnico-stiin ifice (art. 112 C.proc.pen.) sau a unei expertize (art. 116 C.proc.pen.), constatarea alterarii adevarului si deci a existen ei falsului reclamnd de cele mai multe ori cunostin e tehnice si de specialitate. Daca dupa descoperirea falsului, obiectul falsificat (moneda, titlu, nscris, sigiliu etc.) a disparut sau a fost distrus, existen a falsului va putea fi dovedita cu orice alte probe. n cazul infrac iunilor de falsificare de monede sau de alte valori, organul de urmarire penala sau instan a de judecata va putea cere lamuriri de la institutul de emisie (art. 126 C.proc.pen.). Cnd moneda sau valoarea falsificata este straina, lamuririle vor putea fi cerute, cnd va fi necesar, n condi iile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara interna ionala n materie penala, cu modificarile si completarile ulterioare, de la institutul de emisie respectiv. 70

CAPITOLUL I FALSIFICAREA DE MONEDE, TIMBRE SAU DE ALTE VALORI

Falsificarea de monede sau de alte valori 1. Con inut legal Potrivit art. 282 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune "falsificarea de moned a metalic a , moned a de hrtie, titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel pentru efectuarea pl a ilor, emise de institu ia bancar a ori de alte institu ii de credit competente, sau falsificarea oric a ror alte titluri ori valori asem a n a toare", iar potrivit alin. (2) constituie infrac iune "punerea n circula ie, n orice mod, a valorilor falsificate ar a tate n alineatul precedent sau de inerea lor n vederea punerii n circula ie." 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale referitoare la ncrederea publica n autenticitatea monedelor sau a altor valori. Obiectul material al infrac iunii de falsificare de monede sau de alte valori, n varianta tip prevazuta la alin.(1) consta, atunci cnd se realizeaza prin alterare, n moneda sau titlul de valoare asupra caruia se efectueaza opera ia de alterare, iar atunci cnd infrac iunea se realizeaza prin contrafacere, n materialele din care se confec ioneaza moneda sau titlul de valoare contrafacut. Infrac iunile derivate prevazute de alin.(2) au ca obiect material moneda sau titlul de valoare falsificat. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este necalificat, poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele. Fiind vorba de infrac iuni distincte, daca aceeasi persoana falsifica monede sau alte valori, iar apoi pune n circula ie monedele sau valorile falsificate, exista concurs de infrac iuni. Se aplica concursul de infrac iuni si n situa ia n care aceeasi persoana de ine monede sau alte valori falsificate, iar apoi le pune n circula ie. Potrivit prevederilor art. 285 Cod penal infrac iunea poate fi savrsita si de catre o persoana juridica. 1 Subiect pasiv este institu ia care a emis moneda sau titlul de valoare falsificat si ale carei interese, autoritate si ncredere publica sunt afectate. Subiect pasiv adiacent este persoana fizica sau juridica indusa n eroare prin primirea monedei sau valorii falsificate si care astfel suporta un prejudiciu material. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material n cazul savrsirii infrac iunii tip prevazuta la alin.(1) se realizeaza printr-o ac iune de falsificare care presupune o opera ie de contrafacere sau de alterare de monede sau de alte valori care trebuie sa se afle n mod legal n circuitul monetar sau financiar. Contrafacerea (plasmuirea) consta n confec ionarea de monede sau de alte valori prin imitarea monedelor sau a valorilor adevarate, autentice. Alterarea consta n modificarea con inutului sau aspectului unei monede sau al unei valori adevarate, crendu-se astfel o aparen a necorespunzatoare adevarului. Falsificarea, realizata prin contrafacere sau alterare, trebuie sa se refere la o moneda metalica, moneda de hrtie, titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel pentru efectuarea pla ilor, emise de institu ia bancara sau de alte institu ii de credit competente, precum si la orice alte titluri ori valori asemanatoare. Ac iunea de falsificare se poate referi si la monede sau titluri de valoare straine (art. 284 Cod penal). Elementul material n cazul savrsirii infrac iunii prevazute la alin.(2) se realizeaza prin punerea n circula ie si respectiv, n de inerea n vederea punerii n circula ie a monedelor sau valorilor falsificate de felul celor indicate n dispozi iile alin. (1). Punerea n circula ie de monede sau alte valori falsificate consta n introducerea unor asemenea monede sau valori n circuitul monetar sau financiar prin efectuarea de pla i, schimburi, depuneri etc. 71

De inerea de monede sau alte valori consta n primirea si pastrarea unor asemenea monede sau valori. Ac iunea de de inere trebuie sa fie savrsita n vederea punerii n circula ie a monedelor sau valorilor falsificate. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru ncrederea publica n autenticitatea monedelor sau a altor valori. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Falsificarea de monede sau de alte valori, punerea n circula ie de monede sau de alte valori falsificate, precum si de inerea acestora n vederea punerii lor n circula ie sunt fapte care constituie infrac iuni numai atunci cnd forma de vinova ie cu care se savrsesc este inten ia. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si este pedepsita de lege att n cazul falsificarii de monede ori alte valori, ct si n cazul punerii n circula ie sau al de inerii de monede sau alte valori falsificate (art. 282 alin. ultim Cod penal). Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care executarea ac iunii incriminate este dusa pna la capat. Este suficient sa se falsifice o singura moneda sau o singura alta valoare sau sa se puna n circula ie ori sa se de ina o singura moneda sau valoare falsificata. De inerea de monede sau alte valori falsificate fiind o infrac iune continua, aceasta are si un moment al epuizarii, care este momentul ncetarii ac iunii de de inere. Art. 282 alin.(3) Cod penal prevede ca agravante cazurile n care prin savrsirea uneia din infrac iuni s-ar fi putut cauza sau s-a cauzat efectiv o paguba importanta sistemului financiar. 5. Sanc iuni. Infrac iunile sunt sanc ionate cu nchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi. Daca fapta ar fi putut produce o paguba importanta sistemului financiar, pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca a produs o paguba importanta sistemului financiar, pedeapsa este nchisoarea de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. Daca infrac iunea a fost savrsita de catre o persoana juridica, pe lnga pedeapsa amenzii se aplica si pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice sau a suspendarii activita ii ori a uneia dintre activita ile persoanei juridice, dupa caz. Falsificarea de timbre, m a rci sau de bilete de transport 1. Con inut legal Potrivit art. 283 Cod penal, constituie infrac iune "falsificarea de timbre, m a rci po s tale, plicuri po s tale, c a r i po s tale, bilete ori foi de c a l a torie sau transport, cupoane r a spuns interna ional ori punerea n circula ie a unor astfel de valori falsificate". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special l constituie rela iile sociale referitoare la ncrederea publica n autenticitatea timbrelor, marcilor postale, precum si a celorlalte valori indicate n text. Obiectul material este reprezentat de materialele din care s-au confec ionat timbrele, marcile postale, plicurile sau car ile postale etc., atunci cnd falsificarea s-a realizat prin contrafacere, si respectiv timbrele, marcile postale etc. adevarate asupra carora s-a efectuat opera ia de alterare, atunci cnd falsificarea s-a realizat prin alterare. Infrac iunea derivata, de punere n circula ie de timbre, marci sau bilete de transport falsificate, are ca obiect material timbrele, marcile postale, plicurile sau car ile postale falsificate pe care faptuitorul le-a pus n circula ie. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este necalificat, poate fi orice persoana. Daca o aceeasi persoana falsifica timbre, marci sau bilete de transport, iar apoi le pune n circula ie, exista concurs de infrac iuni, deoarece faptele sunt incriminate n mod distinct. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Potrivit prevederilor art. 285 Cod penal infrac iunea poate fi savrsita si de catre o persoana juridica. 1 Subiect pasiv este institu ia abilitata de lege sa emita si sa puna n circula ie timbrele, marcile sau biletele de transport. Subiect pasiv adiacent este persoana fizica sau juridica indusa n eroare prin 72

achizi ionarea timbrelor, marcilor sau biletelor de transport falsificate si care astfel suporta un prejudiciu material. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material n cazul savrsirii infrac iunii tip prevazuta la alin.(1) se realizeaza printr-o ac iune de falsificare care presupune o opera ie de contrafacere sau de alterare de timbre, marci sau bilete de calatorie. Timbrele, marcile sau biletele de transport falsificate trebuie sa corespunda ct mai bine celor reale astfel nct sa aiba capacitatea de a circula. Contrafacerea (plasmuirea) consta n confec ionarea de astfel de valori prin imitarea celor adevarate, autentice si se realizeaza de obicei prin imprimare sau alte procedee grafice. Alterarea consta n modificarea con inutului sau aspectului valorilor adevarate, crendu-se astfel o aparen a necorespunzatoare adevarului. Elementul material n cazul savrsirii infrac iunii prevazute la alin.(2) se realizeaza prin punerea n circula ie de timbre, marci sau bilete de calatorie falsificate. si respectiv, n de inerea n vederea punerii n circula ie a monedelor sau valorilor falsificate de felul celor indicate n dispozi iile alin. (1). Punerea n circula ie de monede sau alte valori falsificate consta n introducerea unor asemenea valori falsificate de catre falsificatori, dar si n nmnarea acestora unei alte persoane pentru a le utiliza sau prin vnzarea lor pentru a ob ine un folos material. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru ncrederea publica n autenticitatea timbrelor, marcilor postale, plicurilor postale, car ilor postale, biletelor ori foilor de calatorie sau transport, cupoanelor raspuns interna ional aflate n circula ie. Leg a tura de cauzalitate ntre ac iunile incriminate si urmarea imediata trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Att infrac iunea principala de falsificare de timbre, marci sau bilete de calatorie, ct si cea derivata de punere n circula ie de astfel de valori falsificate se savrsesc cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si pedepsita de lege n cazul ambelor infrac iuni. Consumarea are loc n momentul n care ac iunea de falsificare este dusa pna la capat, fiind suficient un singur timbru sau marca etc. falsificata pentru infrac iunea principala si cnd faptuitorul reuseste sa introduca n circuitul timbrelor, marcilor postale etc. adevarate primul timbru, prima marca postala etc. falsificata pentru infrac iunea derivata. 5. Sanc iuni. Ambele infrac iuni sunt sanc ionate cu pedeapsa nchisorii de la 6 luni la 5 ani. Daca infrac iunea a fost savrsita de catre o persoana juridica, pe lnga pedeapsa amenzii se aplica si pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice sau a suspendarii activita ii ori a uneia dintre activita ile persoanei juridice, dupa caz. Falsificarea de valori str a ine 1. Con inut legal Potrivit art. 284 Cod penal dispozi iile cuprinse n acest capitol se aplic a s i n cazul cnd infrac iunea prive s te monede sau timbre ale altor state ori alte valori str a ine " . De inerea de instrumente n vederea f alsific a rii de valori 1. Con inut legal Potrivit art. 285 Cod penal, constituie infrac iune fabricarea ori de inerea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor enumerate n art. 282284". 73

2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale referitoare la ncrederea publica n autenticitatea monedelor, a timbrelor sau a altor valori. Infrac iunea are ca obiect material instrumentele si materialele fabricate sau de inute n vederea falsificarii de monede, timbre sau de alte valori. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Potrivit prevederilor art. 285 Cod penal infrac iunea poate fi savrsita si de catre o persoana juridica. 1 Subiect pasiv principal este statul iar secundar este institu ia abilitata de lege sa emita si sa puna n circula ie, dupa caz, monedele, titlurile, timbrele, marcile, biletele de transport sau celelalte valori prevazute n art. 282-284 Cod penal, a caror falsificare este urmarita prin fabricarea sau de inerea instrumentelor sau materialelor utilizabile n acest scop. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se poate realiza prin ac iunea de fabricare sau prin aceea de de inere de instrumente sau materiale apte prin natura lor sa serveasca la falsificarea de monede, timbre, marci, bilete de transport sau de alte valori. A fabrica nseamna a confec iona sau adapta instrumentele ori a prepara sau a prelucra materialele. A de ine nseamna a lua n primire si a pastra, sub orice titlu, instrumentele sau materialele. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru ncrederea publica ce este acordata valorilor enumerate n art.282-284 Cod penal. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu vinova ie sub forma inten iei directe. Faptuitorul savrseste ac iunea de fabricare sau de inere a instrumentelor sau materialelor cu scopul de a-i servi la falsificarea de monede, timbre sau de alte valori. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa, desi posibila, nu este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care s-a fabricat un instrument sau un material cu scopul de a servi la falsificarea de monede, timbre sau de alte valori si, respectiv, n momentul n care o persoana a luat n posesie n acelasi scop, un instrument sau un material fabricat de o alta persoana. n cazul de inerii de instrumente sau materiale, infrac iunea este continua, existnd si un moment al epuizarii, care coincide cu momentul n care nceteaza ac iunea de de inere. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Daca infrac iunea a fost savrsita de catre o persoana juridica, pe lnga pedeapsa amenzii se aplica si pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice sau a suspendarii activita ii ori a uneia dintre activita ile persoanei juridice, dupa caz.

CAPITOLUL II FALSIFICAREA INSTRUMENTELOR DE AUTENTIFICARE SAU DE MARCARE

Falsificarea instrumentelor oficiale 1. Con inut legal Potrivit art. 286 Cod penal, constituie infrac iune falsificarea unui sigiliu, unei s tampile sau a unui instrument de marcare de care se folosesc unit a ile la care se refer a art. 145". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. 74

Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale referitoare la ncrederea publica n autoritatea instrumentelor de autentificare sau de marcare. Obiectul material al infrac iunii consta n sigiliile, stampilele sau instrumentele de marcare de care se folosesc organiza iile prevazute n art. 145 Cod penal. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele. Subiect pasiv principal este statul romn, iar secundar este una din unita ile prevazute la art.145 Cod penal al carei sigiliu, stampila sau instrument de marcare a fost contrafacut sau alterat si ale carei interese au fost astfel lezate prin savrsirea faptei. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material presupune savrsirea unei ac iuni de falsificare a unui sigiliu, a unei stampile sau a unui instrument de marcare, realizata fie prin contrafacere, fie prin alterare. Contrafacerea reprezinta confec ionarea unui instrument care-l imita pe cel autentic n timp ce alterarea modificarea unui sigiliu, a unei stampile sau a unui instrument de marcare adevarat. Pentru a exista infrac iunea trebuie sa fie falsificata partea instrumentului care are rolul de a lasa amprenta. Instrumentul fals trebuie sa corespunda unui instrument oficial de autentificare sau de marcare. Instrumentele oficiale de autentificare si de marcare sunt indicate n diferite acte normative, care con in descrierea, precum si modul lor de ntrebuin are. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru ncrederea publica cu privire la autenticitatea instrumentelor oficiale. Leg a tur a de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste, ca forma de vinova ie, cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care ac iunea de falsificare este realizata si a rezultat un instrument fals de autentificare sau de marcare. 5. Sanc iuni. Infrac iunea de falsificare a instrumentelor oficiale se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani. Folosirea instrumentelor oficiale false 1. Con inut legal Potrivit art. 287 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune "folosirea instrumentelor false ar a tate n art. 286 Cod penal", iar potrivit alin. (2) al aceluiasi articol "folosirea f a r a drept a unui sigiliu sau a unei s tampile cu stema a rii". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la ncrederea publica a autenticita ii instrumentelor de autentificare sau de marcare. Obiectul material al infrac iunii consta n instrumentul fals de autentificare sau de marcare pe care l foloseste faptuitorul. Constituie obiect material al infrac iunii si instrumentul adevarat atunci cnd acesta este folosit fara drept. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele sale. Subiect pasiv este una din unita ile prevazute la art.145 Cod penal al carei sigiliu, stampila sau instrument de marcare a fost falsificat si ulterior folosit si ale carei interese au fost lezate prin savrsirea faptei. n cea de-a doua modalitate de savrsire a faptei subiect pasiv este statul romn. 75

3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material consta fie ntr-o ac iune de folosire a unui instrument fals de autentificare sau de marcare, fie ntr-o ac iune de folosire fara drept a unui astfel de instrument adevarat. A folosi un instrument de autentificare sau de marcare nseamna a ntrebuin a un astfel de instrument n conformitate cu destina ia pe care o are potrivit actului normativ care l reglementeaza. n cazul prevazut n art. 287 alin.(1) Cod penal, ac iunea de folosire trebuie sa se refere la un instrument fals de autentificare sau de marcare. Iar, n cazul prevazut n alin.(2), ac iunea de folosire trebuie sa se refere la un sigiliu sau o stampila cu stema arii si trebuie savrsita fara drept. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru ncrederea publica acordata instrumentelor de autentificare sau de marcare si amprentelor aplicate de acestea pe diferite suporturi destinate a fi astfel certificate. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea de folosire a instrumentelor oficiale false se savrseste cu vinova ie sub forma inten iei directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila dar nu este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care ac iunea de folosire fara drept a instrumentului adevarat este dusa pna la capat. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoarea de la 3 luni la 3 ani, n cazul folosiri unor instrumente false si cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda n cazul folosirii fara drept a unui sigiliu sau a unei stampile cu stema arii.

CAPITOLUL III FALSURI N NSCRISURI

Falsul material n nscrisuri oficiale 1. Con inut legal Potrivit art. 288 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune "falsificarea unui nscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui n orice mod, de natur a s a produc a consecin e juridice ". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special l constituie rela iile sociale referitoare la ncrederea publica n autenticitatea sau veridicitatea nscrisurilor oficiale. Obiectul material este reprezentat materialul pe care se scrie cnd infrac iunea se realizeaza prin contrafacere si respectiv de nscrisul oficial adevarat cnd se realizeaza prin alterare. "nscris oficial" , n accep iunea data de art. 150 alin.(2) Cod penal este "orice nscris care emana de la o organiza ie din cele prevazute n art. 145 Cod penal sau care apar ine unei asemenea organiza ii". De asemenea sunt asimilate nscrisurilor oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producatoare de consecin e juridice. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Daca fapta este savrsita de un func ionar ori alt salariat n exerci iul atribu iilor de serviciu, infrac iunea este mai grava (art. 288 alin. 2 Cod penal). Participa ia penala este posibila n toate formele sale. Subiect pasiv este unitatea careia i se atribuie n mod fraudulos nscrisul oficial falsificat. 76

3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se poate realiza prin una din urmatoarele ac iuni alternative: contrafacerea scrierii sau a subscrierii (a semnaturii) sau alterarea nscrisului n orice mod, cu condi ia ca ac iunea de falsificare n modalita ile expuse mai sus sa fie de natura sa produca consecin e juridice. Falsificarea prin contrafacerea scrierii nseamna a reproduce con inutul pe care l are n mod obisnuit, un asemenea nscris oficial. Falsificarea prin contrafacerea subscrierii nseamna a executa pe un nscris oficial, adevarat sau plasmuit, semnatura pretins autentica a celui care trebuia sa semneze nscrisul. Falsificarea prin alterare nseamna a denatura forma materiala a unui nscris oficial adevarat si preexistent prin adaugiri sau stersaturi. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala ocrotita de lege prin realizarea unui nscris care prezinta aparent toate nsusirile unui nscris oficial autentic. n cazul unui fals grosolan nu exista urmarea ceruta de lege. Leg a tur a de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si este sanc ionata de lege. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care ac iunea de falsificare se termina prin realizarea nscrisului oficial fals. Art. 288 alin. (2) Cod penal prevede ca prima varianta agravata savrsirea faptei de un func ionar n exerci iul atribu iilor de serviciu, deoarece prin savrsirea faptei se aduce atingere si rela iilor sociale referitoare la buna desfasurare a activita ii de serviciu. 5. Sanc iuni. Falsul material n nscrisuri oficiale se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 3 ani. Pedeapsa pentru forma agravata infrac iunii este nchisoarea de la 6 luni la 5 ani. Falsul intelectual 1. Con inut legal Potrivit art. 289 Cod penal, constituie infrac iune "falsificarea unui nscris oficial cu prilejul ntocmirii acestuia, de c a tre un func ionar aflat n exerci iul atribu iilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau mprejur a ri necorespunz a toare adev a rului ori prin omisiune cu s tiin a de a insera unele date sau mprejur a ri". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special l formeaza rela iile sociale referitoare la ncrederea publica de care trebuie sa se bucure un nscris oficial dar si cele referitoare la buna desfasurare a activita ii de serviciu. Obiectul material al infrac iunii consta n nscrisul oficial al carui con inut este alterat n momentul cnd acesta este ntocmit. nscrisul oficial emana de la un organ competent si, din punctul de vedere al condi iilor de forma si al materialita ii scrierii, este un nscris valabil. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, infrac iunea poate fi savrsita doar de un func ionar aflat n exerci iul atribu iilor de serviciu. Participa ia penala este posibila sub toate formele sale. Daca pentru existen a coautoratului este necesar nsa ca faptuitorii sa aiba calitatea speciala ceruta de lege autorului si sa savrseasca fapta n exercitarea atribu iilor de serviciu, instigator sau complice poate fi orice persoana. Subiect pasiv principal este statul, prejudiciat prin slabirea ncrederii n nscrisurile oficiale, precum si persoana juridica de la care emana nscrisul, iar subiect pasiv secundar este persoana fizica sau juridica ale carei interese au fost prejudiciate n urma savrsirii infrac iunii. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . 77

Elementul material consta n activitatea de falsificare a unui nscris oficial n con inutul sau, realizata prin alterarea n privin a adevarului despre care face proba, fie prin atestarea unor fapte sau mprejurari necorespunzatoare adevarului (ac iune), fie prin omisiunea de a insera unele date sau mprejurari (inac iune). Pentru existen a infrac iunii aceasta activitate trebuie sa aiba loc cu prilejul ntocmirii nscrisului de catre un func ionar aflat n exerci iul atribu iilor de serviciu. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala protejata prin lege, prin ntocmirea unui nscris oficial fals. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care se termina ntocmirea nscrisului oficial fals, prin semnare si aplicarea stampilei sau a sigiliului. Nu are relevan a daca nscrisul a fost folosit sau nu. 5. Sanc iuni. Falsul intelectual se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Falsul n nscrisuri sub semn a tur a privat a 1. Con inut legal Potrivit art. 290 Cod penal, "falsificarea unui nscris sub semn a tur a privat a prin vreunul din modurile ar a tate n art 288, dac a f a ptuitorul folose s te nscrisul falsificat ori l ncredin eaz a altei persoane spre folosire n vederea producerii unei consecin e juridice". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special l constituie rela iile sociale referitoare la ncrederea publica pe care trebuie sa o inspire nscrisurile sub semnatura privata. Obiectul material este chiar nscrisul sub semnatura privata falsificat. Prin "nscris sub semnatura privata" se n elege orice nscris care emana de la o persoana particulara, con ine o manifestare de voin a ori constatarea unui act, fapt sau mprejurari cu semnifica ie juridica si care este susceptibil de a dovedi existen a, modificarea sau stingerea unui drept sau a unei obliga ii. Nu poate fi obiect material al acestei infrac iuni un nscris sub semnatura privata care a fost autentificat, deoarece prin autentificare nscrisul devine oficial. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele sale. Subiect pasiv este persoana fizica sau juridica prejudiciata prin folosirea nscrisului sub semnatura privata falsificat. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin doua ac iuni care trebuie sa se desfasoare n mod succesiv, respectiv falsificarea unui nscris sub semnatura privata si folosirea acestuia sau ncredin area folosirii altei persoane n scopul producerii de consecin e juridice. Falsificarea se poate produce prin unul din modurile aratate n art. 288 Cod penal, adica prin contrafacerea scrierii sau a subscrierii ori prin alterarea nscrisului n orice mod. Deoarece semnatura este cea care da caracter veridic nscrisului, contrafacerea acesteia este esen iala n cazul falsificarii prin contrafacere. Falsificarea unui nscris sub semnatura privata prin alterare consta n denaturarea con inutului unui nscris adevarat, preexistent, prin efectuarea unor adaugiri sau stersaturi. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru ncrederea pe care publicul o acorda autenticita ii nscrisurilor sub semnatura privata. Leg a tura de cauzalitate ntre elementul material si urmarea imediata trebuie sa existe. 78

Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa deoarece faptuitorul urmareste producerea de consecin e juridice. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si este pedepsita (art. 290 alin. 2). Consumarea infrac iunii are loc n momentul cnd ambele ac iuni constitutive ale elementului material au fost complet realizate si s-a produs urmarea imediata ceruta de lege. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Uzul de fals 1. Con inut legal Potrivit art. 291 Cod penal, constituie infrac iune folosirea unui nscris oficial ori sub semn a tur a privat a , cunoscnd c a este fals, n vederea producerii unei consecin e juridice". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale referitoare la autenticitatea si veridicitatea unui nscris oficial, n prima modalitate a infrac iunii, sau de rela iile sociale referitoare la ncrederea publica pe care trebuie sa o inspire nscrisurile sub semnatura privata, n cazul celei de a doua modalita i. Obiectul material este chiar nscrisul fals (oficial sau sub semnatura privata) folosit de faptuitor n vederea producerii unei consecin e juridice. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele sale. Subiect pasiv este persoana fizica sau juridica prejudiciata sau care ar fi putut fi lezata prin folosirea nscrisului falsificat. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iunea de folosire efectiva a unui nscris fals ,oficial sau sub semnatura privata. Folosirea poate avea loc prin depunerea ori prezentarea nscrisului fals ca adevarat sau chiar prin invocarea ori referirea facuta la un nscris fals, dar esen ial este ca sa poata produce consecin e juridice. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru ncrederea ce se acorda nscrisurilor, fie ele oficiale sau sub semnatura privata. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa. Faptuitorul ac ioneaza n scopul producerii unei consecin e juridice. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila dar nu este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care nscrisul fals, oficial sau sub semnatura privata, este efectiv folosit. Infrac iunea poate fi comisa si n forma continuata, daca faptuitorul, n baza aceleasi rezolu ii infrac ionale, foloseste la diferite intervale de timp acelasi nscris fals, n vederea producerii unei consecin e juridice, sau de concurs de infrac iuni daca exista o pluralitate de rezolu ii infrac ionale. 5. Sanc iuni. Uzul de fals se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 3 ani, daca nscrisul este oficial, si cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, daca nscrisul este sub semnatura privata.

79

Recurs n interesul legii. Prin Decizia nr. XIX/2006 (M. Of. nr. 6 din 4 ianuarie 2007), nalta Curte de Casa ie si Justi ie - Sec iile Unite - a admis recursul n interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casa ie si Justi ie, cu privire la ncadrarea juridica a faptei de folosire de acte vamale false la Registrul Auto Romn, n vederea verificarii unui autoturism adus din strainatate cu scopul nmatricularii acestuia . si a decis ca: (...) fapta de folosire, cu vinov a ie, de acte vamale false la Registrul Auto Romn, n vederea verific a rii unui autoturism adus din str a in a tate n scopul nmatricul a rii acestuia, constituie infrac iunea de uz de fals prev a zut a n art. 291 din Codul penal." Falsul n declara ii 1. Con inut legal Potrivit art. 292 Cod penal, constituie infrac iune "declararea necorespunz a toare a adev a rului, f a cut a unui organ sau institu ii de stat ori unei alte unit a i dintre cele la care se refer a art. 145, n vederea producerii unei consecin e juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cnd, potrivit legii ori mprejur a rilor, declara ia f a cut a serve s te pentru producerea acelei consecin e". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este reprezentat de rela iile sociale referitoare la ncrederea publica pe care trebuie sa o inspire declara iile facute oficial. Infrac iunea nu are obiect material daca declara ia a fost facuta pe cale orala, altfel, nscrisul n care faptuitorul o consemneaza poate constitui att produs dar si obiect material, n unele opinii. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele sale. Subiect pasiv este persoana fizica sau juridica prejudiciata n drepturile sau interesele sale prin savrsirea infrac iunii de catre faptuitor. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Sub aspectul elementului material, falsul n declara ii presupune, n primul rnd, o declara ie necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau institu ii de stat ori unei alte unita i dintre cele la care se refera art. 145 Cod penal. Declara ia trebuie sa serveasca la producerea unor consecin e juridice, poate fi din proprie ini iativa sau la solicitarea organului competent, si poate fi depusa n scris sau facuta oral si consemnata n scris de organul n fa a caruia a fost facuta. Daca este verbala, declara ia trebuie facuta personal. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru ncrederea publica n declara iile date n condi iile legii. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa. Pentru existen a infrac iunii este necesar ca declara ia necorespunzatoare adevarului sa fie facuta cu scopul de a produce consecin e juridice. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa infrac iunii de fals n declara ii este posibila, nsa legea nu o sanc ioneaza. Consumarea are loc n momentul n care declara ia mincinoasa scrisa a fost primita sau n momentul n care declara ia mincinoasa verbala a fost consemnata de organul competent. 5. Sanc iuni. Falsul n declara ii se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Falsul privind indentitatea 1. Con inut legal 80

Potrivit art. 293 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune "prezentarea sub o identitate fals a ori atribuirea unei asemenea identit a i altei persoane, pentru a induce sau men ine n eroare un organ sau o institu ie de stat sau o alt a unitate dintre cele la care se refer a art. 145 Cod penal, n vederea producerii unei consecin e juridice, pentru sine sau pentru altul". Alin. (2) al aceluiasi articol incrimineaza si "ncredin area unui nscris care serve s te pentru dovedirea st a rii civile ori pentru legitimare sau identificare spre a fi folosit pe nedrept". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din ansamblul de rela iile sociale referitoare la ncrederea publica n adevarul privind identitatea persoanelor. n cazul variantei tip prevazute n alin. (1), de regula, obiectul material lipseste. Daca nsa faptuitorul savrseste infrac iunea prin prezentarea sau folosirea fara drept a unor nscrisuri false, acestea pot fi considerate obiect material al falsului privind identitatea. n cazul formei asimilate prevazute n alin.(2), nscrisul ncredin at pentru a fi folosit pe nedrept constituie obiectul material al infrac iunii. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele sale. Subiect pasiv este institu ia de stat sau oricare dintre unita ile la care se refera art. 145 Cod penal, care a fost indusa n eroare prin savrsirea infrac iunii, dar poate fi considerata si persoana fizica a carei identitate a fost folosita n mod ilegal. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza, n varianta tip, fie prin prezentarea sub o identitate falsa, fie prin atribuirea unei asemenea identita i altei persoane, fa a de un organ sau institu ie de stat sau fa a de o alta unitate din cele prevazute n art. 145 Cod penal. Prezentarea sub o identitate falsa nseamna a-si atribui o identitate care nu-i apar ine, iar a atribui o asemenea identitate altei persoane nseamna a declara, a afirma sau atesta ca acea persoana are o identitate diferita de cea pe care o are n realitate. n cazul formei asimilate, elementul material se realizeaza prin ncredin area, remiterea unui nscris care serveste pentru legitimare sau identificare, altei persoane. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru ncrederea publica n corectitudinea prezentarii identita ii persoanei. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila, dar nu e pedepsita. Consumarea infrac iunii savrsita n varianta tip are loc n momentul prezentarii sub o identitate falsa sau n momentul atribuirii unei asemenea identita i altei persoane, iar n forma asimilata, n momentul ncredin arii nscrisului care serveste pentru dovedirea starii civile, pentru legitimare sau identificare. 5. Sanc iuni. Falsul privind identitatea se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 3 ani. Recurs n interesul legii. Prin Decizia nr. XK/2007, nepublicata, nalta Curte de Casa ie si Justi ie - Sec iile Unite - a admis recursul n interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casa ie si Justi ie, cu privire la existen a infrac iunii de fals privind identitatea prevazuta de art. 293 alin. (1) teza I C. pen. n ipoteza specifica n care ceta eanul romn, aflat n strainatate, se prezinta sub o identitate falsa autorita ilor acelui stat strain si a decis ca: Fapta cet a eanului romn, aflat n str a in a tate, de a se prezenta sub o identitate fals a autorit a ilor unui stat str a in, constituie infrac iunea de fals privind identitatea prev a zut a de art. 293 alin. 1 teza I din Codul penal" Falsul prin folosirea emblemei Crucii Ro s ii 81

1. Con inut legal Potrivit art. 294 Cod penal, constituie infrac iune "folosirea f a r a drept a emblemei sau denumirii de Crucea Ro s ie" ori a unei embleme sau denumiri asimilate acesteia, precum s i folosirea oric a rui semn sau oric a rei denumiri care constituie o imita ie a vreunei asemenea embleme ori denumiri, dac a fapta a cauzat pagube materiale". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la ncrederea publica n emblema si denumirea de "Crucea Rosie". Emblema sau denumirea de "Crucea Rosie" nu au existen a materiala dar pot fi materializate n desenul sau scrierea imprimata sau aplicata pe diferite lucruri. Aceste lucruri, atunci cnd au existen a autonoma, pot fi considerate obiect material al infrac iunii. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele sale. Subiect pasiv este, n principal, Societatea de Cruce Rosie, prejudiciata prin uzurparea identita ii sale, dar si persoanele, n secundar, ndrepta ite sa foloseasca aceste nsemne si a caror autoritate va fi astfel slabita. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material presupune o ac iune de folosire a emblemei sau denumirii de "Crucea Rosie" ori a unei embleme sau denumiri asimilate acesteia sau o ac iune de folosire a oricarui semn ori oricarei denumiri care constituie o imita ie a vreunei asemenea embleme sau denumiri. Pentru existen a infrac iunii se mai cere, indiferent de modalitatea, n care se savrseste, ca fapta sa produca pagube materiale. Urmarea socialmente periculoas a consta n producerea unei pagube materiale, n caz contrar considerndu-se ca nu exista infrac iune. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa desi posibila nu este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care se produc pagube materiale ca urmare a savrsirii faptei. Potrivit alin.(2) art. 294 Cod penal, infrac iunea este mai grava daca fapta se savrseste n timp de razboi. Prin "timp de razboi" se n elege, potrivit art. 153 Cod penal, intervalul de timp de la data declararii mobilizarii sau de la nceperea opera iilor de razboi pna la trecerea armatei la starea de pace. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda. Forma agravata a infrac iunii se pedepseste cu nchisoare de la 1 la 5 ani.

* * *

TITLUL VI din noul Cod penal ( Legea nr. 286/2009, publicata n M.Of. nr.510/24.07.2009) este consacrat infrac iunilor de fals, n con inutul s a u reg a sindu-se cu unele modific a ri s i complet a ri incrimin a rile din Titlul VII al codului penal n vigoare. n Capitolul I, privind falsificarea de monede si alte valori, au fost separate n doua texte distincte prevederile referitoare la falsul de moneda si respectiv falsificarea titlurilor de credit si altor instrumente de plata. Solu ia, promovata si de alte legisla ii, se justifica prin pericolul diferit al celor doua fapte, reflectat si n pedepsele asociate acestora. 82

De asemenea, n cazul infrac iunii de punere n circula ie a valorilor falsificate s-a prevazut explicit ca si autorul infrac iunii de falsificare poate fi subiect activ al acestei fapte (nu nsa si al faptei de de inere n vederea punerii n circula ie sau al celorlalte modalita i introduse n text) si, de asemenea, s-a revenit la solu ia tradi ionala n dreptul nostru (art. 389 C.pen. din 1936) si consacrata si de alte legisla ii, potrivit careia repunerea n circula ie a unei valori falsificate de catre o persoana care a primit-o fara sa stie ini ial acest lucru, constituie infrac iune, dar se sanc ioneaza mai pu in sever dect prima punere n circula ie. n cazul infrac iunii de de inere de instrumente n vederea falsificarii de valori a fost consacrata o cauza de nepedepsire, inciden a atunci cnd autorul faptei preda aceste instrumente autorita ilor sau ncunostin eaza autorita ile de existen a lor, nainte de a se fi trecut la comiterea faptei de falsificare. De asemenea, pentru a asigura transpunerea n dreptul intern dispozi iilor Deciziei-cadru nr. 2000/3 83/JAI a Consiliului Uniunii Europene, privind ntarirea, prin sanc iuni penale, a prevenirii falsificarii de moneda, textele din acest capitol au fost completate cu noi modalita i normative si au fost introdusa o noua incriminare. Astfel, n cuprinsul infrac iunii de falsificare, a fost inclusa si modalitatea falsificarii unei monede deja emise, nainte de punerea efectiva n circula ie (art. 5 din Decizia-cadru). Tot astfel, n cazul infrac iunilor de punere n circula ie de moneda falsificata si al de inerii de instrumente n vederea falsificarii au fost introduse noi modalita i de comitere (art. 3 din Decizia-cadru). n fine, a fost prevazuta o noua incriminare, emiterea frauduloas a de moned a , ce va opera atunci cnd emiterea s-a facut chiar prin folosirea instala iilor sau materialelor n mod legal pentru emitere de moneda, dar fara acordul autorita ile competente ori cu ncalcarea condi iilor stabilite de acestea. Incriminarea este ceruta de art. 4 din Decizia-cadru. Capitolul al III-lea - falsuri n nscrisuri - cuprinde, la rndul sau, o serie de modificari fa a de legea n vigoare. Astfel, infrac iunea de fals intelectual a fost completata cu o noua dispozi ie, inciden a atunci cnd fapta nu a fost savrsita de un func ionar. n acest caz, binen eles, nu mai este vorba de un nscris oficial, ci de un nscris sub semnatura privata. Incriminarea se impunea, datorita faptului ca, pe baza textelor existente n legea n vigoare, era dificila ncadrarea juridica a unor fapte, devenite din ce n ce mai frecvente, comise n sfera raporturilor comerciale (spre exemplu, facturi care consemneaza date neconforme realita ii). O alta incriminare nou introdusa este falsificarea unei nregistrari tehnice, n condi iile n care n via a sociala contemporana tot mai multe documente atestnd o anumita mprejurare si care pot produce efecte juridice sunt eliberate automat, fara interven ia nemijlocita a unui func ionar, se impune o protec ie penala a veridicita ii acestor atestari, n condi iile n care falsificarea lor nu poate fi ncadrata pe baza textelor existente. Astfel, fie prin interven ii frauduloase asupra aparatelor de masura sau nregistrare, fie prin folosirea lor frauduloasa, se pot ob ine atestari neconforme cu realitatea privind viteza cu care circula un vehicul, concentra ia de alcool n aerul expirat, concentra ia diferitelor componente n gazele de esapament, greutatea unui bagaj nregistrat automat ntr-un aeroport etc. O alta modificare propusa de proiect priveste falsul privind identitatea. Prin noua reglementare s-a transat disputa privind necesitatea utilizarii unor documente de identitate. O alta modificare propusa de proiect priveste falsul privind identitatea. Prin noua reglementare s-a transat disputa privind necesitatea utilizarii unor documente de identitate pentru comiterea acestei infrac iuni, pornindu-se de la premisa ca func ionarul n fa a caruia autorul se prevaleaza de o identitate falsa nu trebuie sa dea crezare simplelor afirma ii ale acestuia, el dispunnd de mijloacele necesare identificarii persoanei. De asemenea, s-a introdus o diferen iere sub aspectul regimului sanc ionator ntre ipoteza recurgerii la o identitate fictiva si cea a utilizarii frauduloase a identita ii apar innd altei persoane, n acest din urma caz existnd riscul angajarii unor consecin e juridice n sarcina persoanei respective.

83

AUTOEVALUARE
TESTE GRIL A
1. Elementul material al infrac iunii de fals material n nscrisuri oficiale l constituie: a) falsificarea unui nscris oficial, cu prilejul ntocmirii acestuia, prin consemnarea unor fapte neadevarate ori neconsemnarea unor date sau mprejurari; b) falsificarea unui nscris oficial prin contrafacerea scrierii sau a subscrierii ori prin alterarea lui n orice mod; c) folosirea unui nscris oficial n vederea producerii de consecin e juridice. 2. Ce poate reprezenta ac iunea de ntocmire a unei copii a unui act oficial inexistent: a) poate reprezenta infrac iunea de fals material n nscrisuri oficiale; b) poate reprezenta infrac iunea de fals intelectual; c) nu poate reprezenta o infrac iune. 3. n cazul infrac iunii de fals intelectual: a) nu este posibil coautoratul; b) elementul material nu se poate realiza prin omisiune; c) tentativa este posibila si este pedepsita. 4. La infrac iunea de fals n nscrisuri sub semn a tur a privat a : a) tentativa este posibila si se pedepseste; b) tentativa este posibila dar nu se pedepseste; c) tentativa nu este posibila. 5. n ce const a obiectul material al infrac iunii de uz de fals ? a) doar un nscris oficial; b) doar un nscris sub semnatura privata; 84

c) un nscris oficial sau un nscris sub semnatura privata. 6. Ce infrac iune constituie fapta so ului care a semnat o cerere de schimb de locuin n numele so iei sale de care era desp a r it, dup a care a depus cererea la prim a rie ? a) fals n nscrisuri sub semnatura privata, n concurs cu uz de fals b) fals n nscrisuri sub semnatura privata; c) fals intelectual. 7. Care poate fi obiectul material la infrac iunea de uz de fals ? a) poate fi doar un nscris sub semnatura privata; b) este reprezentat de nscrisul fals folosit; c) poate fi doar un nscris oficial. 8. Cine este subiectul activ al infrac iuni de fals n declara ii ? a) martorul, expertul sau interpretul; b) persoana care face n public declara ii calomnioase; c) orice persoana capabila sa faca declara ii producatoare de consecin e juridice. 9. Infrac iunea de fals n declara ii: a) are ca obiect material nscrisul n care se consemneaza declara ia; b) nu are obiect material; c) are ca obiect material ac iunea de a face declara ii necorespunzatoare adevarului. 10. La infrac iunea de fals privind identitatea: a) nu poate exista obiect material; b) participa ia este posibila, inclusiv sub forma coautoratului; c) tentativa este incriminata. a , n numele sau s i

SPE E TITLUL VII INFRAC IUNI DE FALS

Spe a nr.1 Fals n nscrisuri sub semn a tur a privat a . Fals material n nscrisuri oficiale. Uz de fals. ncadrare juridic a . Prin sentin a penala nr. 2/2000 Judecatoria a condamnat pe inculpat pentru infrac iunea de fals material n nscrisuri oficiale prev. de art.288 alin.1 C.pen. si uz de fals prev. de art.291 C.pen. motivat de faptul ca acesta n calitate de administrator al unei societa i comerciale cu raspundere limitata a falsificat borderoul de achizi ie si facturi fiscale pe care ulterior le-a folosit. Apelul declarat de inculpat sub aspectul gresitei ncadrari juridice date infrac iuni de fals a fost respins ca nefondat. Curtea de Apel a admis recursul inculpatului, a casat ambele hotarri iar pe fond a dispus schimbarea ncadrari juridice n legatura cu infrac iunea de fals. ntreb a ri: 1. Ce infrac iune a s a vr s it inculpatul, administrator al unei societ a i cu r a spundere limitat a , care a falsificat borderouri s i facturi fiscale, acte care intrate n circuitul civil au produse efecte juridice? 2. Care a fost motivarea instan ei de recurs n baza c a reia a dispus schimbarea ncadr a rii juridice?

85

TITLUL VIII INFRAC IUNI LA REGIMUL STABILIT PENTRU ANUMITE ACTIVIT A I ECONOMICE
Aspecte generale s i comune Obiectul ocrotirii penale. Obiectul juridic generic n cazul infrac iunilor din acest titlu l constituie rela iile sociale a caror formare, normala desfasurare si dezvoltare sunt asigurate prin apararea economiei na ionale". Incriminarea n Codul Penal a unor fapte care ncalca regimul stabilit pentru anumite activita i economice constituie mijlocul juridic necesar pentru apararea economiei na ionale mpotriva acestor fapte care creeaza o stare de pericol sau aduc pagubitoare atingeri economiei Romniei. Cu alte cuvinte prin incriminarile din acest grup sunt protejate rela iile sociale privitoare la via a economica, industria, comer ul si regimul fiscal, rela ii care depind de respectarea principiilor economiei de pia a. Datorita importan ei acestor valori sociale, legiuitorul romn a instituit un sistem de protec ie al acestora chiar prin dispozi iile constitu ionale. Astfel, conform art. 4 alin. (1) din Constitu ia Romniei statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protec ie sociala, de natura sa asigure ceta enilor un nivel de trai decent". De asemenea, potrivit art. 135 din legea fundamentala economia Romniei este economie de pia a, bazata pe libera ini iativa si concuren a". Statul trebuie sa asigure, ntre altele: - libertatea comer ului, protec ia concuren ei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de produc ie; - protejarea intereselor na ionale n activitatea economica, financiara sau valutara: - stimularea cercetarii stiin ifice si tehnologice na ionale, a artei si protec ia dreptului de autor; - exploatarea resurselor naturale, n concordan a cu interesul na ional; - refacerea si ocrotirea mediului nconjurator, precum si men inerea echilibrului ecologic; - crearea condi iilor necesare pentru cresterea calita ii vie ii. 86

Toate aceste prevederi si gasesc reflectarea si n dispozi iile legii penale care incrimineaza principalele fapte prin care se aduce atingere sau se pune n pericol vreuna dintre valorile ocrotite prin legea fundamentala. Aceste incriminari si au sediul, n principal, n legi speciale cu dispozi ii penale, iar cele care au mai multa stabilitate si privesc ntructva interese de ansamblu ale economiei na ionale, au fost prevazute n Titlul VIII al par ii speciale a Codului penal de la 1968. ntruct fiecare infrac iune din acest titlu, potrivit specificului sau priveste interese diferite ale unita ilor economice sau ale ceta enilor, n mod firesc, pe lnga obiectul juridic generic, fiecare infrac iune are si un obiect juridic special. Obiectul material. Majoritatea infrac iunilor privind regimul economic privesc fapte a caror savrsire poarta asupra unui obiect (marfa, produs), asa nct, cu excep ia infrac iunii de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.) si a variantelor contrafacere (art. 299) si concuren a neloiala (art. 301), toate celelalte infrac iuni au obiect material". Subiec ii infrac iunii . Subiectul activ nemijlocit (autor) al acestor infrac iuni poate fi orice persoana fizica ce ntruneste condi iile generale pentru a raspunde penal, dispozi ia incriminatoare necondi ionnd existen a infrac iunii de vreo calitate speciala a autorului. Numai la divulgarea secretului economic subiectul infrac iunii n varianta tip - art. 298 alin. (1) - este circumstan iat prin atribu iile sale de serviciu, datorita carora cunoaste datele sau informa iile divulgate. Subiect activ al infrac iunilor din acest titlu poate sa fie si o persoana juridica, potrivit dispozi iei din art. 19 C.pen. Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care 1 a contribuit, n orice mod, la savrsirea aceleiasi infrac iuni la regimul stabilit pentru anumite activita i economice. Participa ia penala (ocazionala) la aceste infrac iuni, de regula, este posibila n toate formele sale: coautorat, instigare, complicitate. Subiectul pasiv principal este statul, ca titular al valorilor sociale ocrotite prin aceste incriminari. Pot fi subiec i pasivi secundari agen ii economici sau persoanele fizice ale caror interese patrimoniale sunt afectate prin ac iunea ilicita a subiectului activ. Latura obiectiv a. Elementul material. Faptele din cadrul acestui titlu sunt infrac iuni comisive, elementul lor material realizndu-se printr-o ac iune care creeaza o stare de pericol pentru economia na ionala, iar uneori poate aduce o vatamare intereselor unita ilor economice sau intereselor ceta enilor. Nu trebuie nsa sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu infrac iunile comisive si infrac iunile omisive. De asemenea, nu trebuie sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu fapta descrisa n con inutul normei de incriminare. Din punct de vedere al elementului material, unele fapte prevazute n acest titlu sunt infrac iuni cu con inuturi alternative. Prin urmare, savrsirea oricareia dintre ac iunile incriminate este suficienta pentru consumarea infrac iunii. Comiterea de catre aceeasi persoana a mai multor ac iuni incriminate alternativ nu afecteaza unitatea infrac ionala (pluralitate aparenta de infrac iuni), dar de acest aspect se va ine seama la stabilirea gradului de pericol social concret al faptei comise si deci la individualizarea pedepsei". La majoritatea acestor infrac iuni, elementul material are atasata o cerin a esen ial a care trebuie ndeplinita, cerin a care constituie deci o condi ie pentru existen a infrac iunii. Urmarea imediat a consta, de regula, n crearea unei stari de pericol pentru normala desfasurare a activita ilor economice si comerciale. Leg a tura de cauzalitate ntre ac iunea incriminata si urmarea imediata a acestor infrac iuni de pericol trebuie sa existe si rezulta, de regula, ex re. Latura subiectiv a . Forma de vinov a ie. Infrac iunile la regimul stabilit pentru anumite activita i economice se comit, sub aspectul laturii subiective, numai cu inten ie. Inten ia, nefiind calificata printr-un scop care sa constituie o cerin a esen iala a laturii subiective (cu excep ia infrac iunii de specula), poate fi att direct a , ct si indirect a . Con inutul concret al inten iei este determinat de natura faptei savrsite si a urmarilor acesteia, iar existen a ei rezulta din nsasi fapta savrsita. n con inutul acestor incriminari nu sunt prevazute cerin e esen iale referitoare la mobil. Prin urmare, de regula, mobilul determinant nu intereseaza pentru existen a laturii subiective si implicit a acestor infrac iuni. De acesta se va ine seama nsa la stabilirea gradului de pericol social concret al faptei comise de agent si la individualizarea pedepsei. Forme. Modalit a i. Sanc iuni Forme. La aceste infrac iuni - dat fiind caracterul lor de infrac iuni comisive -activitatea prin care se realizeaza con inutul lor este susceptibila de o desfasurare pe faze si n timp, fiind deci posibile n principiu doua forme de activitate imperfecta si anume: actele de preg a tire si tentativa. 87

ntruct n Codul penal actele de pregatire nu sunt incriminate si nu sunt pedepsite, n opinia lui Iosif Fodor, pe care nu o sus inem, aceste acte capata o relevan a penala si devin acte de participa ie (de regula acte de complicitate) numai daca sunt savrsite de alte persoane dect autorul infrac iunii. Alaturi de al i autori consideram ca n aceasta situa ie nu exista acte de executare propriu-zise, persoana care le savrseste neac ionnd pentru punerea n aplicare a unei hotarri proprii, ci a unei hotarri luate de o alta persoana (autorul). De asemenea, n lipsa unor acte de executare pedepsibile savrsite de autor nu se poate n discu ie existen a unor acte de complicitate anterioare sanc ionabile ca o consecin a a adoptarii de catre sistemul de drept penal romnesc a teoriei moniste asupra participa iei penale. Tentativa, posibila la aproape toate infrac iunile prevazute n acest titlu, nu este incriminata dect la unele infrac iuni (nselaciunea la masuratoare, nselaciunea cu privire la calitatea marfurilor, nerespectarea dispozi iilor privind importul de deseuri si reziduuri), n special la acelea care prezinta un grad mai ridicat de pericol social. Infrac iunile din acest titlu se consum a n momentul realizarii ac iunii incriminate si implicit al producerii urmarii imediate. La unele dintre aceste infrac iuni (nselaciunea la masuratoare sau cu privire la calitatea marfurilor, concuren a neloiala, etc.) executarea elementului material se prelungeste, de regula, n timp si dupa consumare si n asemenea cazuri acestea capata caracter continuu sau continuat. Modalit a i. Unele dintre infrac iunile prevazute n acest titlu pot prezenta doua sau mai multe modalit a i normative, corespunzatoare con inutului dispozi iei incriminatoare. Aceste modalita i variaza, de regula, n func ie de ac iunile care constituie elementul material al infrac iunii, de felul obiectului material, iar cteodata de condi iile care constituie cerin a esen iala a laturii obiective. Aceste infrac iuni pot prezenta modalit a i faptice diferite, n func ie si de mprejurarile concrete n care este savrsita infrac iunea sau de particularita ile pe care le poate prezenta n concret elementul material al unor infrac iuni de care se va ine seama la determinarea gradului concret de pericol social al faptei si deci la individualizarea corespunzatoare a pedepsei ce se aplica faptuitorului. Sanc iuni. Corespunzator gradului mai scazut de pericol social al acestor infrac iuni, regimul sanc ionator prevazut n Codul penal este mai pu in sever, cu excep ia faptelor penale prevazute n art. 302' si 302 C.pen. Pentru cteva infrac iuni mai usoare este prevazuta ca sanc iune pedeapsa nchisorii alternativ cu amenda. De regula, n dispozi iile incriminatoare, pedeapsa principala nu este nso ita de o pedeapsa complementara, cu excep ia dispozi iilor din art. 302 si 302 C.pen. care prevad si interzicerea unor drepturi. 1 Persoana juridica se sanc ioneaza pentru infrac iunile prevazute n prezentul titlu cu amenda (art. 71 C.pen.). Aspecte procesuale . Ac iunea penala pentru infrac iunile la regimul stabilit pentru anumite activita i economice se pune n miscare din oficiu. Urmarirea penala si judecata acestor infrac iuni se face, n principiu, potrivit regulilor procesuale obisnuite. Specula 1. Con inut legal Potrivit art. 295 Cod penal, constituie infrac iune "s a vr s irea uneia dintre urm a toarele fapte: a ) cump a rarea n scop de revnzare a produselor industriale sau agricole care, potrivit dispozi iilor legale, nu pot face obiectul comer ului particular; b ) cump a rarea de produse industriale sau agricole, n scop de prelucrare n vederea revnz dac a ceea ce rezult a din prelucrare nu poate face, potrivit dispozi iilor legale, obiectul comer ului particular". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special principal este format din rela iile sociale referitoare la regimul legal al circula iei produselor industriale si agricole, iar secundar din rela iile sociale referitoare la interesele patrimoniale ale ceta enilor. Obiectul material consta n produsele industriale sau agricole asupra carora poarta ac iunile incriminate. Subiec ii infrac iunii. 88

2 1

a rii,

Subiect activ poate fi savrsita de orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele sale. Subiect pasiv este persoana fizica pagubita prin savrsirea infrac iunii. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material, n prima varianta, consta n ac iunea de cumparare a unor produse industriale sau agricole care nu pot face obiectul comer ului particular. n cea de-a doua varianta, se realizeaza tot printr-o ac iune de cumparare a unor produse industriale sau agricole dar de data aceasta, nu intereseaza daca produsele sunt sau nu exceptate de la comer ul particular. Pentru existen a infrac iunii, este necesar ca faptuitorul sa urmareasca ob inerea, prin prelucrarea produselor, a unui produs care nu poate face obiectul comer ului particular. A prelucra un produs nseamna a supune produsul unor opera ii de modificare, de transformare, care pot duce chiar pna la schimbarea substan ei acelui produs. Urmarea socialmente periculoas a consta n punerea n pericol a desfasurarii corecte a activita ii n domeniul economic. Leg a tur a de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste n ambele variante cu inten ie directa. n forma prevazuta la lit. a) scopul urmarit este revnzarea produselor cumparate, n timp ce la lit. b) scopul este de prelucrare n vederea revnzarii. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila dar nu este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc n momentul cumpararii produselor n scopul revnzarii sau se realizeaza vnzarea lor la suprapre . 5. Sanc iuni. Infrac iunea de specula n ambele forme se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. n s el a ciunea la m a sur a toare 1. Con inut legal Potrivit art. 296 Cod penal, constituie infrac iune "n s elarea prin folosirea unui instrument de m a surat inexact ori prin folosirea frauduloas a a unui instrument de m a surat exact". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special principal este format din rela iile sociale referitoare la corectitudinea efectuarii opera iilor de masurare n domeniul circula iei bunurilor materiale, iar secundar din rela iile sociale cu caracter patrimonial. Obiect material poate fi orice bun aflat n circuitul economic, susceptibil de numarare sau masurare. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele sale. Subiect pasiv principal poate fi orice persoana prejudiciata prin activitatea infrac ionala, fie ca este agent economic sau comercial pagubit sau salariat nsarcinat cu aprovizionarea, fie cumparator - consumator al bunurilor. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza printr-o ac iune de inducere n eroare, desfasurata de subiect cu ocazia vnzarii, repartizarii sau transmiterii unor produse sub cantitatea solicitata. Aceasta ac iune poate fi savrsita n modalita i alternative, fie prin prin folosirea unui instrument de masurat inexact, fie prin folosirea frauduloasa a unui instrument de masurat exact. n prima modalitate de savrsire a infrac iunii faptuitorul utilizeaza un instrument ce nregistreaza o cantitate mai mare sau mai mica dect cea reala. 89

n cea de-a doua modalitate instrumentul de masurat este exact, nsa faptuitorul, prin diferite manopere, face ca opera ia de masurare sa nu fie corecta. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru rela iile sociale economice ocrotite dar si a unui prejudiciu concret adus patrimoniului persoanelor nselate. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea de nselaciune la masuratoare se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si este sanc ionata. Consumarea infrac iunii se produce n momentul n care ac iunea faptuitorului este dusa pna la capat si se realizeaza inducerea n eroare a persoanei. 5. Sanc iuni. nselaciunea la masuratoare se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 5 ani. n s el a ciunea cu privire la calitatea m a rfurilor 1. Con inut legal Potrivit art. 297 Cod penal, constituie infrac iune "falsificarea ori substituirea de m a rfuri sau orice alte produse, precum s i expunerea spre vnzare sau vnzarea de asemenea bunuri, cunoscnd c a sunt falsificate ori substituite". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la probitatea si ncrederea cu privire la calitatea marfurilor sau a oricaror alte produse destinate consumului particular, productiv sau industrial. Obiect material poate fi orice marfa sau orice alt produs, susceptibile de a fi falsificate sau substituite. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ n principiu poate fi orice persoana, dar de cele mai multe ori are calitatea de angajat al unei societa i comerciale, comerciant particular sau producator agricol. Participa ia penala este posibila n toate formele sale. Subiect pasiv este n primul rnd consumatorul nselat dar poate fi si unitatea economica sau comerciala unde lucreaza subiectul activ si al carei prestigiu este astfel prejudiciat. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin savrsirea oricareia dintre urmatoarele ac iuni: falsificarea sau substituirea de marfuri sau a oricaror alte produse, expunerea spre vnzare sau vnzarea de bunuri falsificate sau substituite. Ac iunea de falsificare de marfuri sau orice alte produse nseamna denaturarea acestora prin contrafacere (marfurile sau produsele sunt falsificate sau preparate din alte materii sau materiale dect cele din care trebuiesc fabricate sau preparate) sau alterare(con inutul marfurilor sau produselor este schimbat prin adaugarea sau amestecarea n compozi ia lor a unor substan e straine). Substituirea reprezinta nlocuirea marfurilor sau produselor cu altele asemanatoare, dar de calitate inferioara. Expunerea spre vnzare nseamna oferirea de marfuri sau produse falsificate sau substituite spre vnzare. Art. 297 alin.(2) Cod penal, prevede ca "daca marfurile sau produsele au devenit, prin falsificare sau substituire, vatamatoare sanata ii", atunci faptele savrsite aduc atingere sanata ii publice si nu economie isi vor fi aplicabile dispozi iile art. 313 Cod penal (infrac iunea de falsificare de alimente sau de alte produse). Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru buna desfasurare a activita ilor economice precum si n crearea unui prejudiciu efectiv pentru cei nsela i. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . 90

Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si este pedepsita de lege Consumarea are loc n momentul n care ac iunea de falsificare, substituire, expunere spre vnzare sau vnzare a luat sfrsit. 5. Sanc iuni.
5

Infrac iunea de nselaciune cu privire la calitatea marfurilor se pedepseste cu nchisoare de la 1 la 7 ani. Divulgarea secretului economic 1. Con inut legal Potrivit art. 298 alin. (1) Cod penal, constituie infrac iune "divulgarea unor date sau informa ii care nu sunt destinate publicit a ii, de c a tre cel care le cunoa s te datorit a atribu iilor de serviciu, dac a fapta este de natur a s a produc a pagube". Alin. (2) al aceluiasi articol prevede ca infrac iunea poate fi savrsita si de o alta persoana, oricare ar fi modul n care acea persoana a ajuns sa cunoasca datele sau informa iile. 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la pastrarea stricta a datelor si informa iilor cu caracter economic care nu sunt destinate publicita ii. Obiect material exista doar n cazul n care acesta poate fi un document care con ine date si informa ii care nu sunt destinate publicita ii si care vor fi astfel divulgate. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ n prima modalitate de savrsire a faptei este calificat, nu poate fi dect un func ionar care cunoaste datele sau informa iile pe care le divulga datorita atribu iilor de serviciu. n cea de-a doua modalitate descrisa n alin.(2) subiect activ poate fi orice persoana, indiferent de calitatea pe care o are si indiferent de modul n care a ajuns sa cunoasca datele sau informa iile nedestinate publicita ii pe care le divulga. Participa ia penala este posibila sub toate formele. n privin a coautoratului, n modalitatea prevazuta de alin. (1), trebuie ndeplinita condi ia privind calitatea autorului. Subiect pasiv este unitatea economica a carei activitate este prejudiciata prin divulgarea secretelor catre alte persoane. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iunea de divulgare a unor date sau informa ii care nu sunt destinate publicita ii si a caror dezvaluire este de natura sa produca pagube. A divulga date sau informa ii nseamna a le da n vileag, a le aduce la cunostin a unor persoane nendrepta ite a le cunoaste. Ac iunea de divulgare se poate face oral sau n scris sau n orice alt mod. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru avutul public sau privat. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila dar legea nu o sanc ioneaza. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care datele sau informa iile care nu sunt destinate publicita ii ajung la cunostin a unor persoane nendrepta ite a le cunoaste. 5. Sanc iuni. 91

Infrac iunea se pedepseste cu nchisoarea de la 2 la 7 ani daca faptuitorul a cunoscut datele sau informa iile datorita atribu iilor de serviciu, si cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani, daca fapta este savrsita de orice alta persoana. Contrafacerea obiectului unei inven ii 1. Con inut legal Potrivit art. 299 Cod penal, constituie infrac iune "contrafacerea sau n folosirea f a r a drept a obiectului unei inven ii". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este constituit din rela iile sociale referitoare la asigurarea progresului tehnic n economie, prin normala si nestnjenita folosire a inven iilor de catre cei n drept. Obiectul material n cazul savrsirii infrac iunii prin contrafacere nu exista deoarece, n fapt, infrac iunea atenteaza la o valoare imateriala, la drepturile autorului n legatura cu obiectul inven iei. n cazul folosirii fara drept a obiectului unei inven ii, ntruct ac iunea incriminata se refera chiar la obiectul inven iei, acesta constituie obiectul material al infrac iunii. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele. Subiect pasiv este n primul rnd statul, ca titular principal al valorii reprezentate de economia na ionala si, n secundar, autorul inven iei, ale carui drepturi sunt lezate. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza fie prin ac iunea de contrafacere fie prin cea de folosire fara drept a obiectului unei inven ii. Contrafacerea obiectului unei inven ii consta n fabricarea, confec ionarea unui obiect care imita obiectul unei inven ii. Urmarea socialmente periculoas a consta n producerea unei stari de pericol pentru economia na ionala dar si a unui prejudiciu moral sau patrimonial pentru autorul inven iei. Leg a tur a de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa desi posibila nu este sanc ionata. Consumarea infrac iunii se produce n momentul n care executarea oricareia dintre cele doua ac iuni descrise n norma este dusa pna la capat. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Punerea n circula ie a produselor contraf a cute 1. Con inut legal Potrivit art. 300 Cod penal, constituie infrac iune "punerea n circula ie a produselor realizate ca urmare a contrafacerii sau folosirii f a r a drept a obiectului unei inven ii". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la asigurarea progresului tehnic n economie, prin normala si nestnjenita folosire a inven iilor de catre cei n drept. Obiectul material este chiar produsul contrafacut asupra caruia poarta ac iunea de punere n circula ie. Subiec ii infrac iunii. 92

Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele sale. Subiect pasiv este nsasi titularul brevetului de inven ie ale carei interese morale si patrimoniale au fost prejudiciate. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material consta n ac iunea de punere n circula ie a produselor realizate ca urmare a contrafacerii sau folosirii fara drept a obiectului unei inven ii. A pune n circula ie produse nseamna a introduce produsele n circuitul desfacerii bunurilor, prin expunere spre vnzare, vnzare, schimb etc. Urmarea socialmente periculoas a consta n producerea unei stari de pericol pentru economia na ionala dar si a unui prejudiciu moral sau patrimonial titularului brevetului de inven ie. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa desi posibila nu este pedepsita de lege. Infrac iunea se consuma n momentul n care se realizeaza un act de punere n circula ie a produsului ob inut ca urmare a contrafacerii sau folosirii, fara drept, a obiectului unei inven ii. Infrac iunea poate fi savrsita n forma continuata daca n executarea aceleasi rezolu ii infrac ionale, faptuitorul savrseste acte repetate de punere n circula ie a unor astfel de produse. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 3 ani. Concuren a neloial a 1. Con inut legal Potrivit art. 301 Cod penal, constituie infrac iune "fabricarea ori punerea n circula ie a produselor care poart a denumiri de origine ori indica ii de provenien a false, precum s i aplicarea pe produsele puse n circula ie de men iuni false privind brevetele de inven ii, ori folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organiza iilor de comer ori industriale, n scopul de a induce n eroare pe beneficiari". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la ocrotirea intereselor beneficiarilor sau consumatorilor, dar si a producatorilor sau furnizorilor, prin asigurarea adevarului cu privire la autenticitatea informa iilor despre produsele fabricate sau puse n circula ie, folosirea numelor comerciale ori a denumirii organiza iilor de comer sau industriale. Obiect material este orice produs care poarta denumiri de origine ori indica ii de provenien a, denumiri sau men iuni false. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele sale. Subiect pasiv 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se poate realiza prin savrsirea oricareia dintre urmatoarele ac iuni: fabricarea ori punerea n circula ie a produselor care poarta denumiri de origine ori indica ii de provenien a false, aplicarea pe produsele puse n circula ie de men iuni false privind brevetele de inven ii, folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organiza iilor de comer ori industriale. Legea prevede ca pentru existen a elementului material activitatea desfasurata de faptuitor trebuie sa fie de natura a induce n eroare pe beneficiari. 93

Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru desfasurarea cu corectitudine a activita ilor economice. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei incriminate. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa, n scopul inducerii n eroare a beneficiarilor. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa desi posibila nu este pedepsita de lege. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care se fabrica sau se pune n circula ie un produs care poarta o denumire de origine ori indica ii de provenien a false, sau se aplica pe produsele puse n circula ie, men iuni false privind brevetele de inven ii sau cnd se foloseste, fara drept, un nume comercial sau denumirea unei organiza ii de comer sau industriale, neavnd relevan a faptul ca beneficiarii au fost sau nu efectiv indusi n eroare. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.

Nerespectarea dispozi iilor privind opera ii de import sau export 1. Con inut legal Potrivit art. 302 Cod penal, constituie infrac iune "efectuarea, f a r a autoriza ie, a oric a ror acte sau fapte care potrivit dispozi iilor legale sunt considerate opera iuni de import, export sau tranzit." 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la activitatea de comer exterior. Obiectul material este reprezentat de marfurile si produsele la care se refera opera iile de import, export sau tranzit. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana care efectueaza, fara autoriza ie, o opera ie de comer exterior. Participa ia penala este posibila n toate formele sale. Subiect pasiv este statul n calitatea sa de titular al drepturilor de a emite licen e de import si export. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iunea de efectuare, fara autoriza ie, a unor acte sau fapte care, potrivit dispozi iilor legale, sunt considerate opera iuni de import, export sau tranzit. Opera iunile de import, export si tranzit, prevazute n mod limitativ n lege, constau n vnzarea, cumpararea sau schimburile de marfuri, transporturile si expedi iile interna ionale, vnzarea sau cumpararea de licen a etc. si n general, orice acte sau fapte de comer , precum si prospectarile, ofertele, demersurile, tratativele si n elegerile privind asemenea opera iuni. Sunt exceptate actele sau faptele privind bunuri destinate uzului sau consumului personal ori familial. Urmarea socialmente periculoas a consta n creara unei stari de pericol pentru buna desfasurare a activita ilor de comer exterior. Leg a tur a de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei incriminate. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa desi posibila nu este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care s-a efectuat, fara autoriza ie, una din opera iunile de import, export sau tranzit. 94

5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani. Deturnarea de fonduri 1. Con inut legal Potrivit art. 302 Cod penal, constituie infrac iune "schimbarea destina iei fondurilor b a ne s ti, sau a 1 resurselor materiale, f a r a respectarea prevederilor legale, dac a fapta a cauzat o perturbare a activit a ii economico-financiare sau a produs o pagub a unui organ ori unei institu ii de stat sau unei alte unit a i dintre cele la care se refer a art. 145". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special principal este format din rela iile sociale referitoare la disciplina financiara, iar cel adiacent din rela iile sociale cu caracter patrimonial, daca prin savrsirea faptei au fost produse pagube unui organ sau institu ie de stat ori unei alte unita i din cele la care se refera art. 145 Cod penal. Obiectul material este reprezentat de fondurile banesti sau resursele materiale care au fost deturnate prin activitatea infrac ionala. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele sale. Subiect pasiv este statul, ca titular al bugetului prejudiciat prin savrsirea faptei. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iunea de folosirea a fondurilor banesti sau a resurselor materiale n alt scop dect cel stabilit. Schimbarea destina iei acestor fonduri sau resurse trebuie sa se faca fara respectarea prevederilor legale si sa fie de natura sa produca o perturbare a activita ii economico-financiare sau o paguba unui organ ori institu ii de stat sau unei alte unita i din cele la care se refera art. 145 Codul penal. Urmarea socialmente periculoas a consta n perturbarea activita ii economico-financiare sau producerea unei pagube unui organ ori institu ii de stat sau unei alte unita i din cele enumerate anterior. Leg a tura de cauzalitate trebuie stabilita n fiecare caz. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa, desi posibila, nu este pedepsita de lege. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care schimbarea fondurilor banesti sau a resurselor materiale a fost efectiv realizata si s-a produs fie o perturbare a activita ii economico-financiare, fie o paguba unui organ sau institu ii de stat sau unei alte unita i din cele prevazute n art. 145 Cod penal. Art. 302 alin. (2) Cod penal prevede ca varianta agravata producerea unor consecin e deosebit de 1 grave, considerate astfel n accep iunea data de art. 146 Cod penal. 5. Sanc iuni. Infrac iunea, n varianta tip, se pedepseste cu nchisoarea de la 6 luni la 5 ani. Sanc iunea n cazul formei agravate consta n nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Nerespectarea dispozi iilor privind importul de de s euri s i reziduuri 1. Con inut legal Potrivit art. 302 alin. (1) Cod penal, constituie infrac iune "efectuarea oric a ror opera iuni de import de de s euri ori reziduuri de orice natur a sau de alte m a rfuri periculoase pentru s a n a tatea popula iei s i pentru mediul nconjur a tor, precum s i introducerea, n orice mod, sau tranzitarea acestora pe teritoriul a rii, f a r a respectarea dispozi iilor legale". Alin.(2) prevede si doua variante agravate dac a faptele prev a zute n alineatul precedent au pus n pericol s a n a tatea sau integritatea corporal a a unui num a r mare de persoane, au avut vreuna din urm a rile ar a tate n art. 182 ori au cauzat o pagub a material a important a ", respectiv n 95

cazul n care s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei na ionale ". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la activitatea de import de deseuri, reziduuri sau alte substan e periculoase, precum si cea de tranzitare pe teritoriul arii a acestora pe teritoriul arii. n secundar, infrac iunea are ca obiect juridic, rela iile sociale referitoare la sanatatea popula iei si a mediului nconjurator. Obiectul material este Infrac iunea are ca obiect material respectivele deseuri si reziduuri care sunt importate sau tranzitate. n formele agravate calitate de obiect material pot avea si corpul victimei sau victimelor. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv este n principal statul ca titular al valorilor sociale ocrotite prin lege si n secundar persoanele fizice a caror sanatate, integritate corporala sau chiar via a au fost puse n pericol sau lezate, dar si eventual persoanele juridice prejudiciate prin activitatea infrac ionala.

3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se poate realiza prin una din urmatoarele ac iuni alternative, cu ncalcarea dispozi iilor legale: - efectuarea de opera iuni de import de deseuri, reziduuri ori alte marfuri; - introducerea, n orice mod, a acestora n ara; - tranzitarea pe teritoriul arii a reziduurilor, deseurilor ori a altor marfuri periculoase. Pentru existen a infrac iunii se cere ca reziduurile, deseurile, celelalte marfuri importate sa fie periculoase pentru sanatatea popula iei si pentru mediul nconjurator. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru sanatatea popula iei si pentru mediul nconjurator. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care se realizeaza oricare din cele trei ac iuni ce constituie elementul material. Art. 302 alin.(2) prevede si doua variante agravate, atunci cnd faptele prevazute n alin. (1) au avut 2 drept consecin e fie punerea n pericol a sanata ii sau integrita ii corporale a unui numar mare de persoane, au avut vreuna din urmarile aratate n art. 182 ori au cauzat o paguba materiala importanta, fie moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei na ionale. 5. Sanc iuni. Infrac iunea savrsita n varianta tip se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani. Pentru prima forma agravata, pedeapsa consta n nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, iar pentru a doua forma agravata, n nchisoare de la 7 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

96

AUTOEVALUARE
TESTE GRILA
1 . Tentativa se pedepse s te: a) la nselaciunea la masuratoare; b) la specula; c) la nselaciunea cu privire la calitatea marfurilor. 2. Infrac iunea de specul a se poate realiza prin: a) cumpararea n scop de revnzare a produselor industriale sau agricole, care, potrivit dispozi iilor legale, nu pot face obiectul comer ului particular; b) cumpararea n scop de revnzare a produselor industriale sau agricole, fara plata taxelor prevazute de lege; c) cumpararea de produse industriale sau agricole n scop da prelucrare n vederea revnzarii, daca ceea ce ar rezulta prin prelucrare nu poate face obiectul comer ului particular. 3. n s elarea prin folosirea frauduloas a a unui instrument de m a surat exact constituie infrac iunea de: a) nselaciune - infrac iune prevazuta de art. 215 C. pen.; b) nselaciune cu privire la calitatea marfurilor - infrac iune prevazuta de art. 297 C. pen.; c) nselaciune la masuratoare - infrac iune prevazuta de art.296 C. pen. 4. Constituie infrac iunea de contrafacere a obiectului unei inven ii: a) punerea n circula ie a produselor realizate ca urmare a contrafacerii sau folosirii fara drept a obiectului unei inven ii; b) contrafacerea, fara drept, a obiectului unei inven ii; c) folosirea, fara drept, a obiectului unei inven ii. 5. Producerea sau orice opera iune privind circula ia produselor toxice, f infrac iunea de: a) nerespectare a dispozi iilor privind importul de deseuri sau reziduuri; b) nerespectarea dispozi iilor privind opera ii de import sau export; c) trafic de stupefiante. a r a drept, constituie

6. Fapta func ionarului care n s eal a prin folosirea unui instrument de m a surat inexact ori prin folosirea frauduloas a a unui instrument de m a surat exact, constituie: a) infrac iunea de nselaciune la masuratoare (art. 296 C. pen.); 97

b) concurs ntre infrac iunile de nselaciune la masuratoare (art. 296 C. pen.) si abuz n serviciu contra intereselor personale (art. 246 C. pen.); c) infrac iunea de abuz n serviciu contra intereselor personale (art. 246 C. pen.). 7. Infrac iunea de n s el a ciune cu privire la calitatea m a rfurilor poate fi s a vr s it a : a) numai de un producator; b) numai de un comerciant; c) de orice persoana. 8. Divulgarea unor date sau informa ii care nu sunt destinate publicit a ii, de c a tre cel care le cunoa s te datorit a atribu iilor de serviciu, dac a fapta este de natur a s a produc a pagube, constituie infrac iunea de: a) divulgarea secretului profesional - infrac iune prevazuta de art. 196 C. pen.; b) divulgarea secretului economic - infrac iune prevazuta de art. 298 C. pen.; c) abuz de serviciu contra intereselor publice - infrac iune prevazuta de art. 248 C. pen.

9. Efectuarea, f a r a autoriza ie, a oric a ror acte sau fapte care, potrivit dispozi iilor legale, sunt considerate opera iuni de export, import sau tranzit, constituie infrac iunea de: a) nerespectare a dispozi iilor privind importul de deseuri sau reziduuri; b) specula; c) nerespectarea dispozi iilor privind opera ii de import sau export. 10 . Constituie infrac iunea de deturnare de fonduri (art. 302 C. pen.): 1 a) folosirea de catre un func ionar, n interesul sau, de bani pe care i administreaza sau i gestioneaza; b) schimbarea destina iei fondurilor banesti, fara respectarea prevederilor legale, daca fapta a cauzat o perturbare a activita ii econmico-financiare; c) pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credin a, cu ocazia administrarii bunurilor acesteia de catre cel care are grija administrarii.

SPE E TITLUL VIII INFRAC IUNI LA REGIMUL STABILIT PENTRU ANUMITE ACTIVIT A I ECONOMICE
Spe a nr.1 n s el a ciune cu privire la calitatea m a rfurilor. Concuren a neloial a . Elemente constitutive Tribunalul a condamnat pe inculpat, administrator si asociat unic la o societate comerciala, pentru savrsirea infrac iunilor de nselaciune cu privire la calitatea marfurilor prev. de art.297 alin.1 C.pen. si respectiv concuren a neloiala prev. de art.5 alin.1 lit. a si b din Legea nr.11/1991 modificata prin Legea nr.298/2001 motivat de faptul ca a vndut unor societa i comerciale materiale pentru hidroizola ii care nsa erau inscrip ionate cu sigla altei societa i comerciale si nu a societa ii sale si mai mult dect att calitatea marfurilor nu corespundea din punct de vedere tehnic clasei materialelor hidroizolante specifice produselor vndute. Instan a a re inut n mod concret ca inculpatul a confec ionat carton asfaltat falsificat si necorepunzator din punct de vedere calitativ si ca apoi la vndut la alte societa i comerciale ambalate si etichetate ca si cum ar proveni de la o societate comerciala recunoscuta n domeniu cnd de fapt produsul era fabricat de el. Apelul declarat de inculpat a fost admis de Curtea de Apel care a dispus achitarea acestuia pentru infrac iunea de concuren a neloiala men innd doar condamnarea pentru infrac iunea de nselaciune privind calitatea marfurilor. 98

Recursul declarat de Parchet a fost admis de I.C.C.J. care a casat par ial decizia n ceea ce priveste achitarea, men innd n final solu ia instan ei de fond. ntrebare: 1. n condi iile ar a tate mai sus fapta inculpatului ntrune s te elementele constitutive ale unei singure infrac iuni de n s el a ciune sau aceasta se afl a n concurs s i cu infrac iunea de concuren a neloial a ? 2. Care este motivarea care justific a admiterea recursului s i men inerea solu iei fondului?

TITLUL IX INFRAC IUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELA II PRIVIND CONVIE UIREA SOCIAL A
Aspecte generale s i comune n titlul IX din partea speciala a Codului penal sunt prevazute infrac iunile care aduc atingere unor rela ii privind convie uirea sociala. Alcatuirea acestui grup de infrac iuni, nscris ntr-un titlu aparte, s-a facut tot dupa criteriul obiectului juridic, si anume rela iile sociale privind convie uirea sociala. No iunea de rela ii privind convie uirea sociala. n definirea no iunii de convie uire sociala trebuie re inut ca aceasta no iune are, pe de o parte, un sens larg, potrivit caruia cele mai multe rela ii sociale sunt, n fond, rela ii de convie uire sociala, rela ii de vie uire a unor oameni mpreuna cu al i oameni. n acest sens, si n cazul infrac iunilor contra persoanei se ncalca unele rela ii de convie uire sociala, dupa cum se ncalca asemenea rela ii si n cazul infrac iunilor contra patrimoniului, asa cum se ncalca asemenea rela ii de convie uire n cazul infrac iunilor contra familiei, ori cel al infrac iunilor care privesc asisten a celor n primejdie. Ori de cte ori este vorba de infrac iuni, acestea presupun rela ii sociale, rela ii de convie uire ntre oameni, rela ii de convie uire sociala. Dar, pe de alta parte, no iunea de rela ii de convie uire sociala are si un sens restrns, anume acele rela ii de convie uire sociala care presupun contacte apropiate, directe, frecvente ntre oameni si a caror ncalcare implica o suferin a morala, cum sunt rela iile de familie, rela iile de asisten a a celor n primejdie, rela iile dintre locatari, rela iile dintre oameni de na ionalita i diferite, rela iile privind exercitarea libera a cultelor religioase, rela iile privind buna-cuviin a si respectul reciproc. n cazul infrac iunilor din Titlul IX al par ii speciale a Codului penal este vorba de rela iile de convie uire sociala n sens restrns. De altfel, acest lucru rezulta si din denumirea titlului, unde se prevede ca este vorba de infrac iuni care aduc atingere unor" rela ii de convie uire sociala, lasndu-se sa se n eleaga, pe de o parte, ca si n cazul celorlalte infrac iuni, din celelalte titluri, este vorba tot de rela ii de convie uire sociala; pe de alta parte, acest titlu priveste infrac iuni referitoare la un cmp mai restrns al rela iilor de convie uire sociala. Cadrul infrac iunilor. Infrac iunile care aduc atingere unor rela ii privind convie uirea sociala sunt numeroase ntruct si rela iile privind convie uirea sociala sunt numeroase si variate. Legiuitorul nostru, lund drept criteriu de sistematizare rela iile privind convie uirea sociala, considerata ca valoare sociala principala, si diferitele fascicule de rela ii care intra n alcatuirea sa ca valori sociale speciale, a nscris n acest cadru toate infrac iunile care privesc acest obiect juridic. Infrac iunile care formeaza acest cadru sunt: bigamia (art. 303), abandonul de familie (art. 305), relele tratamente aplicate minorului (art. 306), nerespectarea masurilor privind ncredin area minorului (art. 307), zadarnicirea combaterii bolilor (art. 308), contaminarea venerica (art. 309), sustragerea de la tratament medical (art. 309 ), raspndirea bolilor la animale sau plante (art. 310), infectarea apei (art. 311), traficul de 1 substan e toxice (art. 312), falsificarea de alimente sau alte produse (art. 313), punerea n primejdie a unei 99

persoane n neputin a de a se ngriji (art. 314). lasarea fara ajutor (art. 315), lasarea fara ajutor prin omisiunea de nstiin are (art. 316). instigarea la discriminare (art. 317), mpiedicarea liberta ii cultelor (art. 318), profanarea de morminte (art. 319), tulburarea folosin ei locuin ei (art. 320), ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice (art. 321), ncaierarea (art. 322), asocierea pentru savrsirea de infrac iuni (art. 323), instigarea publica si apologia infrac iunilor (art. 324), raspndirea de materiale obscene (art. 325), cersetoria (art. 326). prostitu ia (art. 328), proxenetismul (art. 329) si jocul de noroc (art. 330). Sistematizarea infrac iunilor. Grupul infrac iunilor care aduc atingere unor rela ii privind convie uirea sociala este mpar it n subgrupe sau categorii de infrac iuni, asezate n patru capitole si anume: infrac iuni contra familiei (capitolul I). infrac iuni contra sanata ii publice (capitolul II), infrac iuni privitoare la asisten a celor n primejdie (capitolul III) si alte infrac iuni care aduc atingere unor rela ii privind convie uirea sociala (capitolul IV). Aceasta sistematizare a infrac iunilor care aduc atingere unor rela ii privind convie uirea sociala corespunde unor criterii obiective, anume obiectul juridic special al acestora, adica valorile sociale speciale aparate prin incriminarile respective, ntr-adevar, rela iile sociale care privesc familia, rela iile sociale care privesc sanatatea publica si rela iile sociale care privesc asisten a celor n primejdie constituie fascicule de rela ii sociale bine definite si conturate, iar sistematizarea infrac iunilor conform acestor rela ii este corespunzator facuta, infrac iunile prevazute n aceste subgrupe fiind asemanatoare ntre ele. n schimb, infrac iunile din ultima subgrupa, anume alte infrac iuni care aduc atingere unor rela ii privind convie uirea sociala" (capitolul IV), sunt mai pu in asemanatoare ntre ele, iar subgrupa respectiva de infrac iuni, cel pu in la prima vedere, este mai pu in unitara. ntr-adevar, n aceasta subgrupa, avnd n vedere obiectul juridic special, sunt asezate infrac iuni care privesc valori sociale speciale deosebite: infrac iuni care aduc atingere rela iilor dintre na ionalita i (art. 317), infrac iuni care aduc atingere rela iilor privind respectul datorat mor ilor (art. 319), infrac iuni de parazitism social - cersetorie, prostitu ie (art. 326, 328) etc.. Cu toate acestea, la o examinare mai atenta, si infrac iunile din aceasta subgrupa au o sistematizare potrivit cu obiectul lor juridic. Aceste infrac iuni aduc atingere altor fascicule de rela ii privind convie uirea sociala, deci altor valori sociale speciale care constituie obiectul lor juridic special, si sunt asezate n capitolul respectiv, n urmatoarea ordine: a ) infrac iuni care aduc atingere bunelor rela ii dintre na ionalit a i (instigarea la discriminare - art. 317); b ) infrac iuni care aduc atingere rela iilor privind respectul libert a ii cultelor s i respectul datorat mor ilor (mpiedicarea liberta ii cultelor - art. 318, profanarea de morminte - art. 319); c ) infrac iuni privind rela iile de respect s i bun a convie uire ntre oameni (tulburarea folosirii locuin ei -art. 320, ncaierarea - art. 322); d ) infrac iuni care aduc atingere bunei cuviin e s i bunei conduite ntre oameni (ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii -art. 321 si raspndirea de materiale obscene - art. 325, asocierea pentru savrsirea de infrac iuni - art. 323, instigarea publica si apologia infrac iunilor - art. 324); e ) infrac iuni care aduc atingere rela iilor sociale de munc a cinstit a sau infrac iuni de parazitism social (cersetorie - art. 326, vagabondaj - art. 327, prostitu ie -art. 328, proxenetism - art. 329 si jocul de noroc - art. 330). Obiectul ocrotirii penale . Obiectul juridic generic al infrac iunilor din acest titlu l constituie rela iile sociale care privesc convie uirea sociala sub diferite aspecte, formnd fascicule distincte ale acesteia (familie, sanatate publica etc). Aceste rela ii sociale privind convie uirea sociala sunt reglementate prin diferite norme de conduita, ncepnd cu cele morale si terminnd cu cele juridice, iar fiecare fascicul de rela ii format n concordan a cu aceste norme constituie indiscutabile valori sociale, iar ocrotirea rela iilor sociale nu ar fi posibila fara o aparare prin mijloace juridice a acestor valori sociale. Fasciculul rela iilor de familie, de asisten a a celor n primejdie, al celor de respect al muncii etc. constituie, ca valori sociale speciale, obiectul juridic special al infrac iunii privitoare la fasciculul respectiv de rela ii. Obiectul material. Cele mai multe dintre aceste infrac iuni au un obiect material format din corpul persoanei (de pilda: abandonul de familie, relele tratamente aplicate minorului, infrac iunile privitoare la asisten a celor n primejdie, ncaierarea) sau din bunurile sau lucrurile asupra carora se desfasoara activitatea infrac ionala (de exemplu: falsificarea de alimente sau alte produse, profanarea de morminte, tulburarea folosin ei locuin ei). Subiec ii infrac iunilor . n privin a subiec ilor persoane fizice nu exista aspecte comune tuturor infrac iunilor care alcatuiesc grupul faptelor care aduc atingere unor rela ii de convie uire sociala. Exista, dimpotriva, numeroase deosebiri: astfel, subiec i activi la unele infrac iuni sunt persoane cu calita i speciale sau aflate n situa ii speciale, cum sunt la infrac iunile contra familiei si la unele infrac iuni privitoare la asisten a celor n primejdie (ex.: punerea n primejdie a unei persoane n neputin a de a se ngriji). La celelalte infrac iuni, subiec i activi pot fi orice persoane (ex.: la infrac iunile contra sanata ii publice, infectarea apei, contaminarea venerica si transmiterea sindromului imunodeficitar dobndit, zadarnicirea combaterii bolilor etc, sau la alte infrac iuni care aduc atingere rela iilor privind convie uirea sociala: joc de noroc etc). 100

n ceea ce priveste nsa persoanele juridice, acestea pot fi subiect activ al tuturor infrac iunilor din acest titlu, n condi iile art. 19 C.pen. Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala 1 a persoanei fizice care a contribuit, n orice mod, la savrsirea aceleiasi infrac iuni care aduce atingere unor rela ii privind convie uirea sociala. Cu privire la subiec ii pasivi se constata, de asemenea, ca unii sunt persoane care trebuie sa ndeplineasca o anumita condi ie (ex.: la unele infrac iuni contra familiei -la infrac iunea de abandon de familie - persoana ndrepta ita la ntre inere, la infrac iunea de rele tratamente - minorul). La alte infrac iuni, subiect pasiv poate fi orice persoana ca de ex.: infrac iunile contra sanata ii publice (contaminarea venerica, infectarea apei etc.) sau alte infrac iuni care aduc atingere unor rela ii care privesc convie uirea sociala (ex.: jocul de noroc, cersetoria etc). Con inutul constitutiv. n con inutul infrac iunilor care aduc atingere unor rela ii privind convie uirea sociala, privite n ansamblul lor, nu exista aspecte comune. n schimb, astfel de aspecte apar la subgrupele de infrac iuni. Astfel, la subgrupa infrac iunilor contra familiei se prevede, explicit sau implicit, o situa ie premisa similara, de ex.: la bigamie (art. 303), abandon de familie (art. 305). Situa ie premisa exista, de altfel, la toate infrac iunile privitoare la rela iile de convie uire sociala, dar difera n substan a lor, asa ca nu pot fi socotite ca un aspect comun. Aspecte procesuale. La majoritatea acestor infrac iuni, ac iunea penala se pune n miscare din oficiu. Excep ie fac infrac iunile de abandon de familie si tulburarea folosirii locuin ei, la care ac iunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila. Explica ia consta n interesul public pe care - 1 vizeaza majoritatea acestor infrac iuni. Urmarirea penala se efectueaza de organele de cercetare penala sub supravegherea procurorului, iar competen a de judecata, pentru prima instan a, revine judecatoriei.

CAPITOLUL I INFRAC IUNI CONTRA FAMILIEI

n Capitolul I din Titlul IX al Codului penal sunt incriminate tot ca infrac iuni care aduc atingere unor rela ii privind convie uirea sociala faptele care aduc atingere familiei si anume: bigamia, abandonul de familie, relele tratamente aplicate minorului si nerespectarea masurilor privind ncredin area minorului. Din acest capitol nu mai face parte, fiind dezincriminata prin Legea nr. 278/2006", fapta de adulter prevazuta n art. 304 C.pen. S-a avut n vedere ca n practica nu s-a facut aproape niciodata aplicarea acestui text si, de asemenea, ca n cazul savrsirii de catre unul din so i de fapte contra moralei si intereselor familiei, so ul nevinovat are la dispozi ie calea divor ului spre a cere desfacerea casatoriei. Familia reprezinta unul dintre factorii cei mai eficien i ai formarii si perfec ionarii continue a personalita ii umane. Fiind o institu ie de maxima importan a, aceasta a dobndit, n primul rnd, o consacrare constitu ionala prin art. 48 din legea fundamentala, unde se arata ca Familia se ntemeiaza pe casatoria liber consim ita ntre so i, pe egalitatea acestora si pe dreptul si ndatorirea parin ilor de a asigura cresterea, educa ia si instruirea copiilor." n mod corespunzator, prin dispozi ia din art. 2 al C.fam. se prevede ca Rela iile de familie se bazeaza pe prietenie si afec iune reciproca ntre membrii ei, care sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material." Aspecte generale s i comune Obiectul ocrotirii penale. Obiectul juridic generic al infrac iunilor din acest capitol consta n rela iile sociale care se nasc si se dezvolta n jurul persoanei umane, n principalele sale atribute ori care sunt n strnsa legatura cu aceasta, cum sunt rela iile de familie. Valoarea sociala proteguita prin aceste incriminari este familia. Oricare dintre aceste fapte penale aduce atingere unor rela ii de familie. Obiectul material. Infrac iunea de rele tratamente aplicate minorului are obiect material, la alte incriminari acesta lipseste (bigamia), iar la unele existen a sau nonexisten a acestuia reprezinta o chestiune controversata (abandonul de familie, nerespectarea masurilor privind ncredin area minorului). Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ nemijlocit (autor) al acestor incriminari este, de regula, calificat. Prin urmare, coautoratul la aceste infrac iuni proprii este posibil numai daca la data comiterii faptei acesti participan i au calitatea ceruta de lege. Daca nici unul dintre acestia nu au calitatea ceruta de lege la data savrsirii faptei, atunci fapta acestora nu va putea fi ncadrata n vreuna din incriminarile din acest capitol. 101

Daca numai unul are acea calitate, celalalt sau ceilal i participan i, dupa caz, vor fi considera i complici concomiten i chiar daca au comis acte de executare nemijlocita a infrac iunii". Instigatori si complici la aceste fapte penale pot fi si persoane din afara familiei. Subiect activ al infrac iunilor din acest capitol poate sa fie si o persoana juridica, potrivit dispozi iei din art. 19 C.pen. Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice 1 care a contribuit, n orice mod, la savrsirea aceleiasi infrac iuni contra familiei. Subiectul pasiv al infrac iunilor contra familiei, de regula, este circumstan iat de text, sfera acestora fiind astfel destul de restrnsa. Latura obiectiv a . Elementul material. Din punct de vedere al elementului material toate incriminarile din acest capitol, cu excep ia abandonului de familie n modalitatea normativa a lasarii fara ajutor, prevazuta n art. 305 lit. a) teza a IlI-a si n ipotezele de incriminare de la lit. b) si c) C.pen., sunt infrac iuni comisive. Nu trebuie nsa sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu infrac iunile comisive si infrac iunile omisive. De asemenea, nu trebuie sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu fapta descrisa n con inutul normei de incriminare. De regula, faptele din acest grup sunt infrac iuni cu con inuturi alternative. Prin urmare, savrsirea infrac iunilor contra familiei n oricare din modalita ile lor normative este suficienta pentru a consuma acea fapta penala. In ipoteza n care o anumita infrac iune, din acest grup de incriminari, este comisa n doua sau mai multe modalita i sub care se nfa iseaza verbum regens, acest aspect nu va afecta unitatea infrac iunii, dar va fi luat n seama la individualizarea judiciara a pedepsei concrete ce va fi aplicata faptuitorului. La unele incriminari legiuitorul a atasat una sau mai multe cerin e esen iale care afecteaza elementul material si implicit nsasi existen a infrac iunii respective. Urmarea imediat a consta ntr-o stare de pericol fa a de valoarea sociala proteguita de legea penala si de rela iile sociale care se nasc si se dezvolta n jurul acesteia. Leg a tura de cauzalitate. Fiind infrac iuni de pericol, legatura de cauzalitate care trebuie sa existe ntre ac iunea sau inac iunea incriminata si urmarea imediata rezulta, de regula, din materialitatea faptei (ex re). Latura subiectiv a. Forma de vinov a ie cu care se comit aceste fapte penale este inten ia direct a sau indirecta. n con inutul acestor incriminari nu sunt prevazute cerin e esen iale referitoare la mobil sau scop. Forme. Modalit a i. Sanc iuni Forme. Una din caracteristicile acestor fapte penale este ca numai forma consumata este incriminata. Desi, de regula, actele preparatorii si tentativa sunt posibile, acestea nu sunt incriminate si implicit pedepsite. Toate infrac iunile contra familiei sunt incriminate numai n varianta tip sau simpla. Consumarea acestor fapte penale are loc, de regula, n momentul comiterii de catre subiectul activ a ac iunii sau inac iunii incriminate. Modalit a i. Fiecare fapta descrisa n norma de incriminare are una sau mai multe modalit a i normative. Fiecarei modalita i normative poate sa-i corespunda o varietate de modalit a i faptice de care se va ine seama la individualizarea judiciara a pedepsei. Sanc iuni. La infrac iunile mai usoare s-a prevazut pedeapsa nchisorii ntre limite variate alternativ cu amenda, iar la cele mai grave s-a prevazut pedeapsa nchisorii ntre limite ridicate si interzicerea unor drepturi (relele tratamente aplicate minorului). La bigamie a fost introdusa o cauza speciala de nepedepsire, iar la faptele mai pu in grave s-a prevazut posibilitatea nlaturarii raspunderii penale prin mpacarea par ilor (abandonul de familie, nerespectarea masurilor privind ncredin area minorilor). Aspecte procesuale . La bigamie si relele tratamente aplicate minorului ac iunea penala se pune n miscare din oficiu n timp ce la faptele de abandon de familie si nerespectarea masurilor privind ncredin area minorilor ac iunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate. Plngerea prealabila va fi adresata organului de cercetare penala sau procurorului n termen de 2 luni din ziua n care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul. Cnd persoana vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de 2 luni curge de la data cnd persoana ndrepta ita a reclama a stiut cine este faptuitorul. La toate faptele penale din acest capitol, urmarirea penala se efectueaza de catre organele de cercetare penala sub supravegherea procurorului, iar competenta a judeca, n prima instan a, aceste infrac iuni este judecatoria.

102

Bigamia 1. Con inut legal Potrivit art. 303 Cod penal, constituie infrac iune "ncheierea unei noi c a s a torii de c a tre o persoan a c a s a torit a ". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este constituit din rela iile sociale de convie uire care se stabilesc n cadrul familiei si care se ntemeiaza pe caracterul monogam al casatoriei. Obiectul material lipseste. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect de o persoana casatorita. Participa ia penala este posibila att n forma coautoratului (ambele persoane sunt deja casatorite), ct si sub forma complicita ii (persoana necasatorita a cunoscut ca cealalta persoana este casatorita sau delegatul de stare civila a cunoscut, n momentul ncheierii casatoriei, ca una dintre par i este casatorita) sau a instigarii. Subiect pasiv este so ul persoanei care ncheie o noua casatorie. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iunea de ncheiere a unei noi casatorii de catre o persoana care este deja casatorita. Aceasta noua casatorie trebuie sa fie valabil ncheiata, adica de catre delegatul de stare civila, n urma luarii consim amntului viitorilor so i, care semneaza, mpreuna cu el actul pe care acesta l-a ntocmit n registrul de stare civila. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru rela iile sociale stabilite ntre so i si care se ntemeiaza pe caracterul monogam al acestei rela ii. Leg a tura de cauzalitate ntre elementul material si urmarea imediata trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa, desi posibila, nu este pedepsita de lege. Consumarea infrac iunii are loc n momentul ncheierii noii casatorii. 5. Sanc iuni. Infrac iunea de bigamie se pedepseste cu nchisoare de la 1 la 5 ani. Art. 303 alin.(2) Cod penal prevede ca "persoana necasatorita care se casatoreste cu o persoana, pe care o stie casatorita" se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani. Art. 303 alin.(3) Cod penal introduce si o clauza de nepedepsire daca prima sau cea de a doua casatorie este declarata nula pentru alt motiv dect bigamia. Abandonul de familie 1. Con inut legal Potrivit art. 305 Cod penal, constituie infrac iune "s a vr s irea de c a tre persoana care are obliga ia legal a de ntre inere, fa a de cel ndrept a it la ntre inere, a uneia dintre urm a toarele fapte: a ) p a r a sirea, alungarea sau l a sarea f a r a ajutor, expunndu-l la suferin e fizice sau morale; b ) nendeplinirea cu rea-credin a a obliga iei de ntre inere prev a zut a de lege; c ) neplata cu rea-credin a , timp de 2 luni, a pensiei de ntre inere stabilit a pe cale judec a toreasc a ". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile referitoare la familie, rela ii care implica ndeplinirea obliga iei legale de ntre inere, fa a de cel ndrepta it la aceasta. Obiectul material nu exista. Subiec ii infrac iunii. 103

Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect de persoana care are obliga ia legala de ntre inere fa a de o alta persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele, dar coautorul trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege autorului infrac iunii. Instigator sau complice poate fi orice persoana. Subiect pasiv este persoana care avea drept la ntre inere. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se poate realiza n diferite ac iuni sau inac iuni alternative, respectiv prin parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, sau prin nendeplinirea cu rea-credin a a obliga iei de ntre inere prevazuta de lege ori neplata cu rea-credin a, timp de 2 luni, a pensiei de ntre inere stabilita pe cale judecatoreasca, n oricare din aceste modalita i cel ndrepta it la ntre inere este expus la suferin e fizice sau morale. Este suficient sa existe si numai posibilitatea producerii acestei consecin e. Parasirea consta n abandonarea celui ndrepta it la ntre inere. Alungarea n izgonirea celui ndrepta it la ntre inere. n cazul lasarii fara ajutor, faptuitorul are o atitudine de pasivitate nu mai furnizeaza mijloacele necesare de trai persoanei ndrepta ite la ntre inere. n modalita ile prevazute la art. 305 lit.b) si lit.c) Cod penal ceea ce atrage aten ia este nendeplinirea cu rea-credin a" a obliga iilor de ntre inere datorate. Urmarea socialmente periculoas a consta n producerea unei stari de pericol pentru sanatatea fizica sau psihica a persoanei fa a de care exista obliga ia de ntre inere. Leg a tura de cauzalitate trebuie, n aceste condi ii, sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Infrac iunea de abandon de familie este susceptibila de tentativa, cnd se realizeaza prin ac iune, dar aceasta nu este nu este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc n momentul lasarii victimei fara ajutor, n oricare din modalita ile de savrsire a faptei, sau n ultima varianta la mplinirea termenului de 2 luni. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste n cazurile prevazute de lit. a) si b) cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda, iar n cazul prevazut de lit. c) cu nchisoare de la 1 la 3 ani sau cu amenda. Ac iunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate, iar mpacarea par ilor nlatura raspunderea penala. Potrivit art. 305 alin. (4) Cod penal daca par ile nu s-au mpacat, nsa n cursul judeca ii inculpatul si ndeplineste obliga iile, instan a, n cazul cnd stabileste vinova ia, pronun a mpotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea condi ionata a executarii pedepsei chiar daca nu sunt ndeplinite condi iile prevazute la art. 81 Cod penal. Potrivit art. 305 alin.(5) Cod penal, revocarea suspendarii condi ionate nu are loc dect n cazul cnd, n termenul de ncercare, condamnatul savrseste din nou infrac iunea de abandon de familie n oricare dintre formele acesteia. n cazul savrsirii infrac iunii prin neplata cu rea credin a pensiei de ntre inere stabilita pe cale judecatoreasca, timp de doua luni, condi ia ndeplinirii obliga iilor n cursul judeca ii este realizata daca n recurs inculpatul face dovada ca a platit pensia de ntre inere datorata, pna la data pronun arii sentin ei de condamnare. Relele trata mente aplicate minorului 1. Con inut legal Potrivit art. 306 Cod penal, constituie infrac iune "punerea n primejdie grav a , prin m a suri sau tratamente de orice fel, a dezvolt a rii fizice, intelectuale sau morale a minorului, de c a tre p a rin i sau de orice persoan a c a reia minorul i-a fost ncredin at spre cre s tere s i educare". 104

2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic este constituit din rela iile sociale stabilite la nivelul familiei, rela ii care implica grija fa a de dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a minorului. Obiectul material este corpul minorului, daca masurile sau tratamentele aplicate l privesc n mod nemijlocit. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect unul dintre parin i sau persoana careia minorul i-a fost ncredin at spre crestere si educare. Nu poate fi subiect al infrac iunii parintelui decazut din drepturile parintesti. Participa ia penala este posibila sub toate formele, dar coautorul trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege autorului infrac iunii. Instigator sau complice poate fi orice persoana. Subiect pasiv este minorul prejudiciat prin savrsirea faptei. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin masuri sau tratamente de orice fel, cu condi ia ca sa puna n primejdie grava dezvoltarea minorului. Acestea pot consta n loviri sau violen e, n neasigurarea hranei, a mbracamintei, a condi iilor corespunzatoare de locuit etc. Urmarea socialmente periculoas a consta tocmai n punerea n primejdie grava a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a minorului. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa, desi posibila, nu este sanc ionata de lege. Consumarea infrac iunii are loc n momentul cnd dezvoltarea fizica intelectuala sau morala a minorului este primejduita n mod grav prin masurile luate sau tratamentele aplicate acestuia. Daca masurile sau tratamentele se repeta, n baza aceleiasi rezolu ii infrac ionale, infrac iunea prezinta forma continuata de savrsire si se epuizeaza atunci cnd nceteaza masurile luate sau tratamentele aplicate minorului. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Nerespectarea m a surilor privind ncredin area minorului 1. Con inut legal Potrivit art. 307 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune "re inerea de c a tre un p a rinte a copilului s a u minor, f a r a consim a mntul celuilalt p a rinte sau al persoanei c a reia i-a fost ncredin at minorul potrivit legii". Alin. (2) al aceluiasi articol prevede ca infrac iunea poate consta si n "fapta persoanei c a reia i s-a ncredin at minorul prin hot a rre judec a toreasc a , spre cre s tere s i educare, de a mpiedica n mod repetat pe oricare dintre p a rin i s a aib a leg a turi personale cu minorul, n condi ii stabilite de p a r i sau de organul competent". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este constituit din rela iile stabilite n cadrul familiei cu privire la cresterea si educarea copiilor. Obiectul material poate fi corpul minorului, daca prin modul de savrsire a faptei este afectat. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, poate fi unul din parin i sau persoana careia i s-a ncredin at minorul, prin hotarre judecatoreasca, spre crestere si educare. Participa ia penala este posibila n toate formele, dar coautorul trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege. 105

Subiect pasiv este n primul rnd minorul, dar poate fi considerat si parintele care este n acest mod mpiedicat sa-si exercite drepturile parintesti prevazute de lege. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza fie prin ac iunea de re inere a minorului de catre un parinte, fie prin aceea de mpiedicare a oricaruia dintre parin i de a avea legaturi cu minorul, oricare dintre aceste modalita i fiind savrsite n mod repetat. Re inerea presupune ca minorul sa fi fost ncredin at spre crestere si educare unuia dintre parin i sau unei alte persoane. Acest minor, aflndu-se temporar la celalalt parinte sau la unul dintre parin i, ca urmare a dreptului fiecarui parinte de a avea legaturi cu copilul sau, nu este lasat sa se ntoarca la parintele sau persoana careia i-a fost ncredin at potrivit legii. Pentru existen a infrac iunii este necesar ca re inerea minorului sa se faca fara consim amntul celuilalt parinte sau al persoanei careia i-a fost ncredin at minorul. n cazul mpiedicarii oricaruia dintre parin i de a avea legaturi cu minorul, este vorba de un minor care a fost ncredin at altei persoane, prin hotarre judecatoreasca, iar aceasta persoana l pune n situa ia de a nu avea contacte personale cu parin ii sai. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru dezvoltarea si educarea minorului. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea, n oricare din modalita ile sale, se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila, nsa legea nu o sanc ioneaza. Consumarea infrac iunii are loc, n cazul re inerii, n momentul n care re inerea este efectiva si se epuizeaza n momentul cnd nceteaza ac iunea de re inere, iar n cazul mpiedicarii oricaruia dintre parin i de a avea legaturi cu minorul, infrac iunea se consuma n momentul n care ac iunea s-a savrsit n mod repetat. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda. Ac iunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate, iar mpacarea par ilor nlatura raspunderea penala.

* * *

n Capitolul al II -lea, din Titlul VIII al noului Cod penal, consacrat infrac iunilor contra familiei, au fost incluse, n plus fa a de incriminarile existente astazi, incestul consim it -care nu aduce atingere liberta ii sexuale ci rela iilor de familie - si o incriminare noua - mpiedicarea accesului la nva amntul general obligatoriu. Aceasta reprezinta o necesitate, n condi iile cresterii alarmante a ratei abandonului scolar de catre elevi de vrsta tot mai mica. Binen eles, textul nu vizeaza situa iile n care acest abandon este determinat de o situa ie materiala precara, caz n care statul trebuie sa intervina prin alte mijloace, ci situa iile n care parintele ac ioneaza n mod abuziv, retragndu-1 pe minor de la studii sau mpiedicndu-1 sa le urmeze, desi ar fi avut toate condi iile pentru aceasta.

CAPITOLUL II INFRAC IUNI CONTRA SANATA II PUBLICE

Aspecte generale s i comune n Capitolul II al titlului IX al Codului penal, partea speciala, sunt prevazute infrac iunile contra sanata ii publice. n grupul complex privind Infrac iuni care aduc atingere unor rela ii privind convie uirea sociala", infrac iunile contra sanata ii publice alcatuiesc un subgrup aparte, bine conturat. Explica ia formarii din infrac iunile contra sanata ii publice a unui subgrup aparte consta n aceea ca ele au un obiect juridic special propriu si distinct de acela al celorlalte subgrupuri din titlul IX, anume rela iile de convie uire sociala care privesc sanatatea publica, considerata importanta valoare sociala. 106

Nu sunt cuprinse n acest cadru infrac iunile care aduc atingere indirect sanata ii publice. Faptele care alcatuiesc cadrul infrac iunilor contra sanata ii publice, potrivit Codului penal, sunt: zadarnicirea combaterii bolilor (art. 308); contaminarea venerica si transmiterea sindromului imunodeficitar dobndit (art. 309); sustragerea de la tratament medical (art. 309 ); raspndirea bolilor la animale sau plante 1 (art. 310); infectarea apei (art. 311); traficul de substan e toxice (art. 312) si falsificarea de alimente sau alte produse (art. 313). Sanatatea publica este o valoare sociala deosebit de importanta pentru rela iile de convie uire sociala si pentru toate rela iile sociale n general. Din punct de vedere uman, sanatatea publica nseamna oameni cu o stare fizica si psihica buna, neafectate de boli. Din punct de vedere colectiv, sanatatea publica nseamna, pe de o parte, totalitatea condi iilor si masurilor menite sa asigure ct mai deplin sanatatea unui grup social organizat - comuna, oras etc. -, iar pe de alta parte, starea pe care acel grup o are sub raportul sanata ii sale. Din acest punct de vedere, sanatatea publica este cu adevarat o valoare sociala, o valoare colectiva, la care deci sunt interesa i to i membrii colectivita ii. Tocmai de aceea, faptele care aduc atingere unei astfel de valori sociale sunt fapte socialmente periculoase. Dupa al i autori, sanatatea publica, n sensul legii penale, priveste nu numai sanatatea oamenilor, dar si a animalelor si plantelor. Prin aceasta, pe de o parte, se ocroteste via a n toate formele ei, iar, pe de alta parte, se previn consecin ele pe care mbolnavirea animalelor sau a plantelor le pot avea att pentru sanatatea oamenilor, ct si pentru satisfacerea altor nevoi ale acestora, legate de folosirea animalelor si plantelor. Obiectul ocrotirii penale . Infrac iunile contra sanata ii publice au ca obiect juridic generic rela iile de convie uire sociala, iar obiectul juridic special este constituit din rela iile sociale a caror normala formare, desfasurare si dezvoltare depind de apararea sanata ii publice ca valoare sociala. Oricare din infrac iunile ce fac parte din acest subgrup, aduce atingere rela iilor de convie uire sociala care privesc sanatatea publica". Subiec ii infrac iunii . Subiectul activ nemijlocit (autor) al acestor infrac iuni poate fi orice persoana fizica ce ndeplineste condi iile generale pentru a raspunde penal. Subiect activ al infrac iunilor din acest capitol poate sa fie si o persoana juridica, potrivit dispozi iei din art. 19 C.pen. Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice 1 care a contribuit, n orice mod, la savrsirea aceleiasi infrac iuni contra sanata ii publice. Toate aceste infrac iuni sunt susceptibile de participa ie penala (coautorat, instigare, complicitate). Contaminarea venerica si transmiterea sindromului imunodeficitar ob inut - art. 309 C.pen. este nsa o infrac iune in persona propria. Prin urmare, la aceasta infrac iune nu este posibil coautoratul. Exista si parerea potrivit careia infrac iunea prevazuta n art. 309 C.pen. nu este susceptibila de participa ie penala. Subiectul pasiv principal la toate infrac iunile din acest grup este statul ca titular al valorii sociale proteguite, respectiv sanatatea publica. Subiect pasiv secundar poate fi orice persoana care ar suferi o vatamare n urma savrsirii vreuneia dintre aceste infrac iuni. Latura obiectiv a . Latura obiectiva a fiecareia dintre infrac iuni este caracterizata, n normele de incriminare ale acestui capitol, fie prin ac iuni, fie prin inac iuni, de natura a crea un pericol pentru sanatatea publica si uneori de a produce chiar rezultate vatamatoare n legatura cu sanatatea publica. Majoritatea incriminarilor din acest capitol sunt infrac iuni comisive, dar sunt si unele omisive. Nu trebuie nsa sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu infrac iunile comisive si infrac iunile omisive. De asemenea, nu trebuie sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu fapta descrisa n con inutul normei de incriminare. Urmarea imediat a . Unele fapte contra sanata ii publice sunt infrac iuni de rezultat (ex.: mpiedicarea combaterii bolilor, contaminarea venerica, raspndirea bolilor la animale sau plante, punerea n consumul public de carne sau produse de carne provenite din taieri de animale sustrase controlului veterinar), iar altele sunt infrac iuni de pericol (ex.: traficul de substan e toxice, falsificarea de alimente sau alte produse -art. 313 alin. (1) si (2) C.pen.). Leg a tura de cauzalitate ntre ac iunea sau inac iunea incriminata si urmarea imediata trebuie sa existe ntotdeauna si rezulta ex re, n cazul infrac iunilor formale, iar n cazul infrac iunilor materiale, va trebui sa fie dovedita. Latura subiectiv a. Forma de vinov a ie cu care pot fi comise infrac iunile contra sanata ii publice consta, de regula, n inten ia direct a sau indirect a ; la unele inten ia este calificat a prin scop, iar altele nu se pot comite dect cu praeterinten ie (de ex.: falsificarea de alimente sau alte produse, n anumite ipoteze de incriminare). Faptele penale prevazute n art. 308 si 310 C.pen. se pot comite si din culp a . 107

De regula, mobilul determinant si scopul urmarit de faptuitor nu intereseaza pentru existen a laturii subiective si implicit a infrac iunilor din acest capitol, dar de acestea se va ine seama la stabilirea gradului de pericol social concret si deci la individualizarea pedepsei. Forme. Modalit a i. Sanc iuni Forme. Faptele contra sanata ii publice sunt, n marea lor majoritate, infrac iuni comisive cu execu ie lenta si inten ionate. Prin urmare, acestea au un iter criminis, fiind susceptibile astfel de acte preparatorii si tentativ a . Cele care sunt fapte de inac iune, nu pot avea tentativa. La fel n cazul infrac iunilor praeterinten ionate '. 3 Actele preparatorii nu sunt incriminate si implicit pedepsite, desi sunt posibile la majoritatea infrac iunilor din acest grup. Tentativa este posibila la majoritatea infrac iunilor din acest capitol, dar nu este pedepsita dect la infrac iunile prevazute n art. 312 C.pen. si art. 313 alin. (1) si (2) C.pen. Infrac iunile contra sanata ii publice se consum a n momentul realizarii ac iunii sau inac iunii incriminate si al producerii urmarii imediate. n concret, aceste infrac iuni comisive si inten ionate se vor putea savrsi si n forma continuata, situa ie n care vom avea si un moment al epuiz a rii care va interveni la data comiterii ultimei ac iuni incriminate. Modalit a i. Infrac iunile contra sanata ii publice pot prezenta una sau mai multe modalit a i normative carora pot sa le corespunda, n concret, variate si multiple modalit a i faptice de care se va ine seama la individualizarea pedepsei. La infrac iunile care nu au dect o singura modalitate normativa, aceasta corespunde cu varianta de incriminare. Majoritatea infrac iunilor din acest capitol, de regula, sunt incriminate att n forma simpla (de baza), ct si n variante calificate (atenuate sau agravate). n toate cazurile cnd aceste infrac iuni au cauzat vatamari corporale sau moartea unei persoane, cu excep ia falsificarii de alimente sau alte produse, n anumite ipoteze de incriminare, se aplica regulile de la concursul de infrac iuni. Sanc iuni. Din punct de vedere al gravita ii, aceste infrac iuni se pedepsesc att cu nchisoarea n mod singular, ct si alternativ cu amenda. Persoana juridica se sanc ioneaza pentru infrac iunile prevazute n acest capitol, dupa caz, conform art. 71 C.pen., cu amenda de la 5.000 la 600.000 lei sau de la 10.000 la 900.000 lei. 1 Aspecte procesuale . Ac iunea penala pentru infrac iunile din acest grup se pune n miscare din oficiu. Urmarirea penala si judecarea acestor fapte penale se realizeaza potrivit regulilor procesuale obisnuite. Toate infrac iunile contra sanata ii publice se judeca n prima instan a de catre judecatorie, cu excep ia traficului de substan e toxice care se judeca n prima instan a de catre tribunal. Z a d a rnicirea co mbaterii bolilor 1. Con inut legal Potrivit art. 308 Cod penal, constituie infrac iune "nerespectarea m a surilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor molipsitoare, dac a a avut ca urmare r a spndirea unei asemenea boli". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la sanatatea publica care implica prevenirea si combaterea bolilor molipsitoare. Obiect material nu exista. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele. Subiect pasiv este persoana care s-a mbolnavit ca urmare a activita ii infrac ionale 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . 108

Elementul material se realizeaza fie prin ac iune, fie prin inac iune, dar nerespectarea masurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor molipsitoare trebuie sa aiba ca urmare raspndirea unei asemenea boli. Masurile prevazute de lege pot fi luate de organele de stat competente sa emita acte normative, dar si de organele sanitare ori alte organe de specialitate, cu drept de dispozi ie, carora le revine sarcina de a preveni si combate bolile molipsitoare. Raspndirea unei boli molipsitoare reprezinta contaminarea, transmiterea bolii altor persoane. Daca fapta are ca urmare mbolnavirea efectiva sau moartea unei persoane, infrac iunea de zadarnicire a combaterii bolilor intra n concurs, dupa caz, cu infrac iunea de vatamare corporala din culpa, sau cu infrac iunea de ucidere din culpa. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol grav prin transmiterea unei boli molipsitoare altei persoane. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea poate fi savrsita att cu inten ie, dar si din culpa. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa desi posibila nu este pedepsita de lege. Consumarea infrac iunii se produce n momentul raspndirii bolii molipsitoare, ca rezultat al inac iunii sau ac iunii faptuitorului. 5. Sanc iuni. Infrac iunea de zadarnicire a combaterii bolilor se pedepseste cu nchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda. Contaminarea veneric a s i transmiterea sindromului imunodeficitar dobndit 1. Con inut legal Potrivit art. 309 alin. (1)Cod penal, constituie infrac iune transmiterea unei boli venerice prin raport sexual, prin rela ii sexuale ntre persoane de acela s i sex sau prin acte de perversiune sexual a , de c a tre o persoan a care s tie c a sufer a de o astfel de boal a ". Alin.(2) incrimineaza si transmiterea sindromului imunodeficitar dobndit - SIDA - de c a tre o persoan a care s tie c a sufer a de aceast a boal a ". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la sanatatea publica care necesita apararea sanata ii persoanelor mpotriva contaminarii cu boli venerice ori cu sindromul imuno-deficitar dobndit. Obiectul material l constituie corpul persoanei contaminate. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect persoana care sufera de o boala venerica sau de sindromul imuno-deficitar dobndit si care n deplina cunostin a procedeaza la transmiterea unei asemenea boli.. Subiect pasiv poate fi orice persoana careia i se transmite prin contact sexual o boala venerica sau SIDA. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material presupune o ac iune fie de transmitere prin raport sexual, prin rela ii sexuale sau prin acte de perversiune a unei boli venerice fie de transmitere a sindromului imuno-deficitar dobndit, de la o persoana bolnava, si care stie acest lucru, catre o persoana care nu sufera de o asemenea afec iune. Daca ambele persoane sunt bolnave, nsa de boli diferite, pe care si le transmit reciproc, fiecare dintre aceste persoane realizeaza ac iunea incriminata si va raspunde pentru fapta sa. Modalita ile de transmitere a bolii venerice sunt prevazute alternativ, ceea ce nseamna ca pentru existen a infrac iunii este suficient sa aiba loc numai unul dintre aceste acte firesti sau nefiresti de satisfacere a instinctului sexual. 109

Daca actul sexual prin care s-a transmis boala venerica constituie o infrac iune privitoare la via a sexuala (viol, raport sexual cu o minora etc.), se aplica regulile referitoare la concursul de infrac iuni. Remarcam faptul ca n cazul transmiterii SIDA nu exista limitari reglementate cu privire la modul de contaminare a unei alte persoane, deci nu se rezuma la raport, rela ii sau perversiuni sexuale. Urmarea socialmente periculoas a consta n mbolnavirea persoanei cu care faptuitorul a realizat actul sexual. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Daca victima este contaminata cu o asemenea afec iune n alte condi ii dect cele prevazute n mod expres n lege nu va exista infrac iune. Latura subiectiv a . Contaminarea venerica se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. Inten ia presupune cunoasterea de catre faptuitor ca sufera de o boala venerica. Daca faptuitorul este n eroare cu privire la aceasta mprejurare, raspunderea sa penala este nlaturata. n cazul transmiterii bolii de catre o persoana victima a unui viol, a infrac iunii de rela ii sexuale ntre persoane de acelasi sex sau a infrac iunii de acte de perversiune sexuala lipseste elementul subiectiv al infrac iunii si raspunderea penala nu intervine. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa desi posibila nu este pedepsita. Daca fapta constituie nsa o infrac iune privitoare la via a sexuala, faptuitorul raspunde pentru acea infrac iune. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care se produce rezultatul cerut de lege, adica transmiterea bolii venerice. Daca faptuitorul transmite boala de care sufera mai multor persoane cu care realizeaza acte sexuale, exista tot attea infrac iuni cte persoane au fost contaminate. Infrac iunea este mai grava, potrivit alin.(2), daca are loc "transmiterea sindromului SIDA de catre o persoana care stie ca sufera de aceasta boala", iar sanc iunea consta n nchisoare de la 5 la 15 ani. 5. Sanc iuni. Infrac iunea de transmitere a unei boli venerice se pedepseste cu nchisoare de la 1 la 5 ani. n toate cazurile, adica si atunci cnd nu aplica faptuitorului o pedeapsa, instan a de judecata va dispune si masura de siguran a a obligarii la tratament medical (art. 309 alin. (3)). Sustragerea de la tratament medical 1. Con inut legal Potrivit art. 309 Cod penal, constituie infrac iune sustragerea de la executarea m a surii de 1 siguran a a oblig a rii la tratament medical, n cazul infrac iunii de contaminare veneric a ". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special consta n rela iile sociale referitoare la combaterea faptelor de contaminare venerica, rela ii ce impun, printre altele, respectarea masurii de siguran a a obligarii la tratament medical. n secundar, prin savrsirea faptei sunt ncalcate si rela iile sociale cu privire la activitatea de nfaptuire a justi iei. Infrac iunea nu are obiect material. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ nu poate fi dect persoana fa a de care s-a luat masura de siguran a a obligarii la tratament medical ca urmare a savrsirii infrac iunii de contaminare venerica. Participa ia penala este posibila sub forma instigarii si a complicita ii. Coautoratul nu este posibil deoarece obliga ia ncalcata are caracter personal. Subiect pasiv este statul, ca titular al valorii sociale ocrotite reprezentate de sanatatea publica. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . 110

Elementul material se realizeaza prin sustragerea de la executarea masurii de siguran a, fapta care se poate comite fie prin comisiune (de exemplu, parasirea unita ii sanitare), fie prin omisiune (neprezentarea la tratament medical). Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol, determinata de posibilitatea transmiterii bolii venerice si altor persoane. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se comite cu inten ie directa, indiferent de modalitatea de savrsire a faptei. 4. Forme s i modalit a i. Atunci cnd este posibila, tentativa nu este pedepsita. Consumarea are loc n momentul n care sustragerea este efectiva. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda. R a spndirea bolilor la animale sau la plante 1. Con inut legal Potrivit art. 310 Cod penal, constituie infrac iune nerespectarea m a surilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor molipsitoare la animale sau plante ori a d a un a torilor, dac a a avut ca urmare r a spndirea unei asemenea boli ori a d a un a torilor, sau alte urm a ri grave". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special rela iile sociale referitoare la sanatatea publica care implica prevenirea si combaterea bolilor molipsitoare la animale sau plante, precum si a daunatorilor. Obiect material sunt animalele sau plantele contaminate sau distruse prin raspndirea bolilor sau a daunatorilor. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Daca faptuitorul avea ca obliga ie de serviciu respectarea masurilor de preven ie sau combatere a bolilor molipsitoare sau daunatorilor, infrac iunea intra n concurs cu o infrac iune de serviciu (dupa caz, cu abuzul sau neglijen a n serviciu). Participa ia penala este posibila n toate formele sale. Subiect pasiv este orice persoana fizica sau juridica ale carei interese au fost prejudiciate prin savrsirea faptei incriminate. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se poate realiza fie printr-o ac iune, cnd faptuitorul ia masuri contrare sau inadecvate scopului de a preveni sau combate bolile molipsitoare sau daunatorii, fie printr-o inac iune, cnd nu ntreprinde luarea masurilor ce se impun pentru aceasta, oricare dintre modalita i determinnd apari ia urmarilor prevazute n lege. Urmarea socialmente periculoas a consta n raspndirea unei asemenea boli ori a daunatorilor la animale sau plante, ori atragerea altor urmari grave. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste fie cu inten ie, fie din culpa. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa, este posibila numai atunci cnd fapta se realizeaza prin ac iune, dar nu este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc n momentul producerii uneia dintre urmarile prevazute n text. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda. 111

Infectarea apei 1. Con inut legal Potrivit art. 311 Cod penal, constituie infrac iune "infectarea prin orice mijloace a surselor sau re elelor de ap a , dac a este d a un a toare s a n a t a ii oamenilor, animalelor sau plantelor". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la sanatatea publica sub aspectul asigurarii igienei si purita ii surselor sau re elelor de apa, a ocrotirii calita ii acestora. Obiect material este apa, indiferent de sursa la care se afla, n izvoare, lacuri, rezervoare de diferite tipuri sau conducte, uzine de filtrare a apei etc Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele sale. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material presupune o ac iune de infectare a unei surse sau re ele de apa, indiferent prin ce mijloace se realizeaza aceasta, condi ia esen iala fiind caracterul nociv, capacitatea de a determina n acest mod moartea sau mbolnavirea oamenilor sau animalelor ori distrugerea plantelor. A infecta o sursa sau re ea de apa nseamna a introduce n acestea substan e sau agen i patogeni, vatamatori sanata ii oamenilor, animalelor sau plantelor. Urmarea socialmente periculoas a consta n starea de pericol creata pentru sanatatea oamenilor, animalelor sau plantelor nefiind necesara producerea n mod efectiv a unei asemenea urmari. Daca se produce si moartea sau mbolnavirea unei persoane sau a unui animal ori distrugerea unor plante, n raport cu acest rezultat se realizeaza si con inutul altei infrac iuni. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa, desi posibila, nu este pedepsita de lege. Consumarea infrac iunii are loc n momentul introducerii n acea sursa sau re ea a substan elor sau factorilor care fac apa daunatoare sanata ii oamenilor, animalelor sau plantelor. Nu este necesar - sub aspectul existen ei infrac iunii n forma consumata - ca apa sa fie folosita si, cu att mai pu in, ca n caz de folosire, sa produca n mod efectiv vreo mbolnavire. Infectarea apei, fiind o infrac iune de pericol, este suficient, ca prin savrsirea faptei sa se creeze o stare de pericol pentru sanatatea publica. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la o luna la un an sau cu amenda. Traficul de substan e toxice 1. Con inut legal Potrivit art. 312 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune "producerea, de inerea sau orice opera iune privind circula ia produselor ori substan elor stupefiante sau toxice, cultivarea n scop de prelucrare a plantelor care con in astfel de substan e ori experimentarea produselor sau substan elor toxice, toate acestea f a r a drept". Alin.(3) al art.312 Cod penal incrimineaza n acelasi mod si prescrierea de c a tre medic, f a r a a fi necesar, a produselor sau substan elor stupefiante", dar si organizarea sau ng a duirea consumului de asemenea produse ori substan e n locuri anumite". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. 112

Obiectul juridic special este constituit din rela iile sociale referitoare la sanatatea publica, rela ii care implica respectarea regimului special al produselor sau substan elor stupefiante ori toxice. Obiectul material este format din produsele ori substan ele stupefiante sau toxice. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi savrsit de orice persoana, cu excep ia cazului n care, n forma agravata din alin.(3), se realizeaza prin prescrierea, fara a fi necesar, a produselor sau substan elor stupefiante, cnd subiect al infrac iunii nu poate fi dect un medic. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv este persoana care suporta consecin ele consumului substan elor incriminate.

3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se poate realiza prin una dintre urmatoarele ac iuni, savrsite fara drept: producerea, de inerea sau orice opera iune privind circula ia produselor ori substan elor stupefiante sau toxice, cultivarea, n scop de prelucrare, a plantelor care con in astfel de substan e ori experimentarea produselor sau substan elor toxice. Producerea de produse sau substan e stupefiante ori toxice se poate savrsi, dupa caz, prin fabricarea, extrac ia, prepararea, condi ionarea unor astfel de produse sau substan e, iar de inerea de produse sau substan e stupefiante ori toxice consta n pastrarea unor asemenea produse sau substan e. Opera iile privind circula ia produselor sau substan elor stupefiante ori toxice constau n orice acte legate de circula ia unor astfel de produse sau substan e (oferirea spre vnzare, punerea n vnzare, vnzarea, cumpararea, distribuirea, transportul etc.). Cultivarea n scop de prelucrare a plantelor care con in substan e stupefiante sau toxice consta n complexul de activita i care privesc nsamn area, ntre inerea si recoltarea unor astfel de plante. Prin experimentarea produselor sau substan elor toxice se n elege efectuarea oricaror experien e, ncercari sau verificari a unor astfel de produse sau substan e. Spre deosebire de modalita ile anterioare, n aceasta modalitate de savrsire a infrac iunii, ac iunea incriminata priveste numai produse sau substan e toxice, nu si produse sau substan e stupefiante. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru sanatatea publica. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu vinova ie sub forma inten iei. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si este pedepsita de lege. Consumarea infrac iunii are loc n momentul cnd executarea oricareia dintre ac iunile prevazute de text este dusa pna la capat, producndu-se urmarea periculoasa a faptei, adica starea de pericol pentru sanatatea publica. n anumite modalita i de savrsire (de inere, cultivare), traficul de stupefiante are caracterul unei infrac iuni continue existnd, n consecin a, si un moment al epuizarii. Art. 312 alin.(3) Cod penal reglementeaza ca modalita i de savrsire a infrac iunii n prima parte prescrierea de catre medic, fara a fi necesar, a produselor sau substan elor stupefiante", precum si organizarea sau ngaduirea consumului de asemenea produse ori substan e n locuri anumite, n partea a doua. Rezulta de aici, pe de o parte, ca atunci cnd starea sanata ii persoanei impune administrarea unor astfel de produse sau substan e, fapta nu constituie infrac iune si pe de alta parte ca Legiuitorul a apreciat ca simplul fapt de a organiza sau permite folosirea unui loc pentru consumul de stupefiante este suficient de periculos si trebuie sa constituie, din aceasta cauza, infrac iune. Art. 312 alin.(2) Cod penal prevede o varianta agravata, daca fapta prevazuta n alin.(1) a fost savrsita organizat. Legiuitorul are n vedere crima organizata, filierele trafican ilor de stupefiante. 5. Sanc iuni. 113

Traficul de stupefiante savrsit n forma tip prevazuta la alin.(1) se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Cnd infrac iunea se comite n varianta prescrierii abuzive a produselor sau substan elor stupefiante de catre medic aceasta se pedepseste cu nchisoare de la 1 la 5 ani, iar cnd se realizeaza sub forma organizarii sau ngaduirii consumului unor asemenea produse, cu nchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Pedeapsa pentru varianta agravata este deten iunea pe via a sau nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Falsif icarea de aliment e sau alte produse 1. Con inut legal Potrivit art. 313 Cod penal, legiuitorul a incriminat o serie de fapte care, datorita consecin elor pe care le pot atrage, prezinta un mare pericol pentru sanatatea publica. Astfel, alin.(1) stipuleaza ca infrac iunea poate consta n "prepararea de alimente ori b a uturi falsificate, alterate sau interzise consumului, v a t a m a toare s a n a t a ii, expunerea spre vnzare sau vnzarea unor astfel de alimente sau b a uturi cunoscnd c a sunt falsificate sau alterate ori interzise consumului". Alin.(2) din acelasi text prevede ca infrac iunea poate fi savrsita si prin "falsificarea sau substituirea altor m a rfuri sau produse, dac a prin falsificare sau substituire acestea au devenit v a t a m a toare s a n a t a ii". Potrivit alin.(3) din text constituie infrac iune si "punerea n consum public de carne sau produse din carne, provenite din t a ieri de animale sustrase controlului veterinar, dac a a avut ca urmare mboln a virea unei persoane sau dac a a avut ca urmare moartea". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la sanatatea publica, rela ii care implica asigurarea condi iilor de igiena a alimentelor, bauturilor, precum si a celorlalte produse, destinate consumului public. Obiectul material este diferit n func ie de modalitatea de savrsire a infrac iunii (alimente sau bauturi, marfuri sau alte produse, carne sau produse din carne). Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele sale. Subiect pasiv este persoana a carei sanatate este pusa n pericol ca urmare a consumarii produselor falsificate. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se poate realiza n mod diferit n cele trei variante, dupa cum urmeaza: n cazul stipulat la alin.(1), prin una din urmatoarele ac iuni alternative: prepararea de alimente ori bauturi falsificate, alterate sau interzise consumului, vatamatoare sanata ii, expunerea spre vnzare sau vnzarea unor astfel de alimente sau bauturi. Pentru existen a infrac iunii nu este necesar ca mbolnavirea sa se fi produs, dar trebuie ca produsele enumerate sa aiba aptitudinea de a o produce. Alimente sau bauturi falsificate nseamna alimente sau bauturile carora li s-a modificat compozi ia, n asa fel nct, desi par identice cu cele adevarate, n realitatea au un con inut diferit. Alimentele sau bauturile alterate sunt acele alimente sau bauturi care, datorita vechimii sau condi iilor de pastrare, au suferit un proces de putrefac ie sau fermenta ie care le-a modificat con inutul. Prin alimente sau bauturi interzise consumului se n eleg acele alimente sau bauturi cu privire la care s-a stabilit aceasta interdic ie, fie prin acte normative, fie prin masuri luate de organele sanitare competente. 114

Fapta prevazuta de alin.(2) prezinta si ea modalita i alternative de realizare a elementului material, respectiv: poate consta fie n ac iunea de falsificare a altor marfuri sau produse, fie n substituirea unor marfuri sau produse, n ambele cazuri, daca marfurile sau produsele au devenit vatamatoare sanata ii. Falsificarea unor marfuri sau produse reprezinta denaturarea sau contrafacerea unor marfuri sau produse, iar prin substituirea unor marfuri sau produse se n elege nlocuirea unor marfuri sau produse de o calitate superioara cu altele de aceeasi natura, dar de o calitate inferioara. Alin. (3) reglementeaza alta varianta: punerea n consumul public de carne sau preparate din carne, provenite din taieri de animale sustrase controlului veterinar, ac iune care are ca rezultat mbolnavirea unei persoane. Remarcam ca exista punere n consum public att n situa ia n care carnea sau produsele de carne sunt introduse n circuitul autorizat (magazine, restaurante etc.) ct si n situa ia n care acestea sunt desfacute clandestin. Urmarea socialmente periculoas a consta n punerea n pericol a sanata ii persoanei si, n cazuri mai grave, mbolnavirea sau moartea unei persoane. Leg a tur a de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se comite cu inten ie. Savrsirea din culpa a oricareia dintre aceste fapte nu constituie infrac iune. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa nu se sanc ioneaza. n cazurile prevazute de art. 313 alin. (1) si (2) Cod penal infrac iunea fiind de pericol, consumarea are loc n momentul cnd ac iunea este dusa pna la capat si se produce starea de pericol pentru sanatatea publica. n cazul prevazut de alin. (3) legea cere un anumit rezultat, mbolnavirea sau moartea unei persoane, si infrac iunea se consuma n momentul producerii lui. Art. 313 alin. (4) Cod penal introduce ca prima varianta agravata producerea uneia sau mai multor persoane, pentru faptele prevazute n alin.(1) si (2), de vatamari care necesita ngrijiri medicale fie de cel mult 20 zile, fie, n a doua ipoteza, de cel mult 60 zile. Art. 313 alin. (5) Cod penal reglementeaza o a doua varianta agravata, mai severa, cnd pentru aceleasi fapte consecin ele ajung la producerea uneia sau mai multor persoane de vatamari care necesita pentru vindecare fie mai mult de 60 de zile de ngrijiri medicale sau vreuna din consecin ele prevazute n art.182 alin.(1), fie, n a doua ipoteza, moartea victimei. 5. Sanc iuni. Falsificarea de alimente sau alte produse se pedepseste, n cazurile prevazute de alin. (1) si (2), cu nchisoare de la 3 la 10 ani, iar n cazul prevazut de alin. (3) cu nchisoare de la 3 la 10 ani daca a avut ca urmare mbolnavirea unei persoane sau 7 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, daca a avut ca urmare moartea unei persoane. Savrsirea infrac iunii n varianta agravata prevazuta de alin.(4) se pedepseste cu nchisoare de la 4 la 12 ani si interzicerea unor drepturi, pentru prima ipoteza, sau de la 5 la 12 ani si interzicerea unor drepturi, pentru a doua ipoteza. Savrsirea infrac iunii n varianta agravata prevazuta de alin.(5) se pedepseste cu nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, pentru prima ipoteza, sau de la 7 la 20 ani si interzicerea unor drepturi, pentru a doua ipoteza.

* * *
n capitolul al V-lea din Titlul VII al noului Cod penal (Legea nr. 286/2009, publicata n M.Of. nr.510/24.07.2009), intitulat Infrac iuni contra s a n a t a ii publice" s-a considerat ca acest grup de infrac iuni, care n Codul penal n vigoare face parte din Titlul IX Infrac iuni care aduc atingere unor rela ii privind convie uirea sociala", sa fie aduse n categoria infrac iunilor care vizeaza siguran a publica, cu pastrarea, n principal, a con inutului acestora nsa cu unele modificari. 115

O prima modificare se refera la fapta de contaminare venerica si transmiterea sindromului imunodeficitar dobndit. Daca aceasta fapta n Codul penal n vigoare este incriminata n acelasi articol, n proiect, se incrimineaza contaminarea venerica distinct de transmiterea sindromului imunodeficitar dobndit. Aceasta solu ie este ceruta att n doctrina penala ct si de practica judiciara pentru ca trebuie facuta distinc ia ntre transmiterea, prin orice mijloace, a sindromului imunodeficitar dobndit - SIDA - de catre o persoana care stie ca sufera de aceasta boala, de transmiterea acestui sindrom, prin orice mijloace, de o alta persoana dect cea care sufera de aceasta boala. Aceasta din urma mprejurare este mult mai grava dect prima prin prisma pericolului social evident mai ridicat. De asemenea, s-a instituit o varianta agravata a faptei de transmitere a sindromului imunodeficitar dobndit n oricare din modalita ile normative, daca s-a produs moartea victimei. A doua modificare se refera la introducerea, ca o varianta agravata la infrac iunea de falsificare sau substituire de alimente ori alte produse, faptei de preparare, oferire sau expunere spre vnzare de medicamente falsificate sau substituite care sunt vatamatoare sanata ii ori si-au pierdut n tot sau n parte eficien a terapeutica. Aceasta incriminare este justificata de realitatea sociala care a scos n eviden a, mai ales, oferirea sau expunerea spre vnzarea de medicamente vatamatoare sanata ii. A treia modificare are n vedere incriminarea distincta a faptei de comercializare de produse alterate, respectiv alimente, bauturi, carne sau produse din carne, medicamente, cunoscnd ca sunt alterate si vatamatoare sanata ii. De precizat ca, n ipoteza n care, prin falsificarea de alimente sau produse ori comercializarea de produse alterate, s-au produs vatamari ori aceste fapte au avut ca urmare moartea unei persoane, s-a adoptat solu ia concursului de infrac iuni si nu a unor infrac iuni complexe praeterinten ionate.

CAPITOLUL III INFRAC IUNI PRIVITOARE LA ASISTENTA CELOR N PRIMEJDIE

Aspecte generale s i comune Cadrul si sistematizarea infrac iunilor. Infrac iunile privitoare la asisten a celor n primejdie alcatuiesc, dupa cum s-a mai spus, un subgrup aparte, iar dispozi iile incriminatoare respective sunt asezate ntr-un capitol separat (capitolul III) al titlului IX privitor la infrac iunile ce aduc atingere unor rela ii privind convie uirea sociala, n cadrul acestui subgrup s-au nscris acele fapte privitoare la asisten a celor n primejdie, care prezinta un pericol social de natura sa justifice aplicarea de sanc iuni penale. Nu s-au nscris n cadrul acestor infrac iuni fapte care, desi contrarii ndatoririi de asisten a, prezinta un grad redus de pericol social sau care sunt absorbite n cadrul altor infrac iuni. Faptele care formeaza acest cadru al infrac iunilor privitoare la asisten a celor n primejdie prevazute n Codul penal sunt: a) punerea n primejdie a unei persoane n neputin a de a se ngriji (art. 314 C.pen.); b) lasarea fara ajutor (art. 315 C. pen.); c) lasarea fara ajutor prin omisiunea de nstiin are (art. 316 C.pen.). Datorita numarului lor restrns, aceste infrac iuni nu pot forma obiectul unei sistematizari speciale care implica un numar mai mare de fapte. Obiectul ocrotirii penale. n grupul infrac iunilor care aduc atingere unor rela ii privind convie uirea sociala", un loc important l ocupa subgrupul infrac iunilor care privesc asisten a celor n primejdie, nscris n Capitolul III din Titlul IX al Par ii speciale. Acest subgrup de infrac iuni, ca si celelalte subgrupuri din Titlul IX, priveste un fascicul special n cadrul rela iilor de convie uire sociala, rela ii referitoare la asisten a celor afla i n primejdie. Apararea acestor rela ii si gaseste o deosebita justificare n dreptul penal al societa ii noastre. n aceasta societate, se cultiva spiritul de solidaritate ntre oameni, spiritul de ntrajutorare si ajutorare. Asa fiind, rela iile de convie uire sociala privitoare la asisten a celor n primejdie trebuie sa fie expresia celei mai desavrsite solidarita i ntre membrii colectivita ii si sa fie riguros aparate. Infrac iunile privitoare la asisten a celor n primejdie au ca obiect juridic special rela iile de convie uire sociala care privesc asisten a celor n primejdie. Dezvoltarea acestor rela ii asigura realizarea prompta si eficace a asisten ei persoanelor aflate n primejdie. Infrac iunile care privesc asisten a celor n primejdie constituie ncalcari ale obliga iei de asisten a n sfera acestor rela ii si pun n pericol nsasi convie uirea sociala. Asisten a celor n primejdie poate fi aparata si pe cale extrapenala, pe cale morala, constnd n ncurajarea si aprobarea faptelor de asisten a a celor n primejdie si n dezaprobarea si condamnarea morala a 116

celor ce ncalca regulile de asisten a a celor n primejdie. Cnd este vorba de fapte grave, cu caracter penal, apararea morala nu mai este suficienta si trebuie sa se recurga la cea penala. Infrac iunile din acest capitol sunt lipsite de obiect material. Subiec ii infrac iunii . Subiectul activ nemijlocit (autorul) infrac iunilor examinate nu este circumstan iat de text, cu excep ia infrac iunii prevazuta n art. 314 C.pen., la care subiectul activ este calificat si anume, persoana care are sub paza sau ngrijire alta persoana. Subiect activ al infrac iunilor din acest capitol poate sa fie si o persoana juridica, potrivit dispozi iei din art. 19 C.pen. Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice 1 care a contribuit, n orice mod, la savrsirea aceleiasi infrac iuni privitoare la asisten a celor afla i n primejdie. Toate aceste infrac iuni sunt susceptibile de participa ie penala (coautorat, instigare, complicitate). Subiectul pasiv, la toate cele trei infrac iuni, este circumstan iat de texte, acesta fiind persoana aflata n primejdie, n neputin a de a se ajuta (copil, persoana abandonata sau pierduta) si care are nevoie de asisten a altei persoane. Toate faptele penale analizate n continuare au o situa ie premis a comuna, care consta n preexistenta unei persoane aflata n primejdie si care necesita ajutor '. 2 Latura obiectiv a. De regula, elementul material se exprima prin inac iuni. n excep ie, exista doua modalita i normative ale infrac iunii prevazuta n art. 314 C.pen., la care elementul material consta n ac iuni (parasire, alungare). Nu trebuie nsa sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu infrac iunile comisive si infrac iunile omisive. De asemenea, nu trebuie sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu fapta descrisa n con inutul normei de incriminare. Urmarea imediat a la toate infrac iunile este identica si ea rezida n punerea n primejdie a vie ii, integrita ii corporale sau sanata ii persoanei. Raportul de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata trebuie sa existe si rezulta, n principiu, ex re. Latura subiectiv a. Infrac iunile de ac iune se savrsesc cu inten ie, fie direct a , fie indirect a , iar cele de inac iune se savrsesc cu inten ie si din culp a (art. 19 alin. ultim C.pen.). Mobilul determinant si scopul urmarit de faptuitor nu intereseaza pentru existen a laturii subiective si implicit a infrac iunilor din acest capitol, dar de acestea se va ine seama la stabilirea gradului de pericol social concret si deci la individualizarea pedepsei. Forme. Modalit a i. Sanc iuni Forme. Tentativa, la unele modalita i, este posibila, dar nu este sanc ionata de lege. Pentru toate infrac iunile este prevazuta doar forma consumat a . Modalit a i. Infrac iunile privitoare la asisten a celor afla i n primejdie pot prezenta una sau mai multe modalit a i normative carora pot sa le corespunda, n concret, variate si multiple modalit a i faptice de care se va ine seama la individualizarea pedepsei. La infrac iunile care nu au dect o singura modalitate normativa, aceasta corespunde cu varianta de incriminare. Sanc iuni. Infrac iunile privitoare la asisten a celor afla i n primejdie sunt sanc ionate cu pedeapsa nchisorii alternativ cu amenda. Persoana juridica se sanc ioneaza pentru infrac iunile prevazute n acest capitol, conform art. 71 C.pen., cu amenda de la 5.000 la 600.000 lei. La infrac iunea prevazuta n art. 314 C.pen. este reglementata, n alin. (2), o cauz a de nepedepsire. Aspecte procesuale. Ac iunea penala pentru infrac iunile din acest grup se pune n miscare din oficiu. Urmarirea penala si judecarea acestor fapte penale se realizeaza potrivit regulilor procesuale obisnuite. Toate infrac iunile privitoare la asisten a celor afla i n primejdie se judeca, n prima instan a, de catre judecatorie. Punerea n primejdie a unei persoane n neputin 1. Con inut legal 117 a de a se ngriji

Potrivit art. 314 Cod penal, constituie infrac iune "p a r a sirea, alungarea sau l a sarea f a r a ajutor, n orice mod, a unui copil sau a unei persoane care nu are putin a de a se ngriji, de c a tre acela care o are sub paz a sau ngrijire, punndu-i n pericol iminent via a, s a n a tatea sau integritatea corporal a ". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile de convie uire sociala referitoare la asisten a celor afla i n neputin a de a se ngriji n condi iile n care astfel ar putea apare o stare de pericol pentru acestia. Obiect material este reprezentat de persoana celui care necesita asisten a si ajutor. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect parin ii sau de cei care au sub paza, ngrijire, crestere sau educare, un minor sau o persoana n neputin a de a se ngriji (ex. tutori, paznici, infirmier etc.). Nu poate fi subiect al acestei infrac iuni, parintele decazut din drepturile parintesti sau pus sub interdic ie n caz de divor , subiect al infrac iunii putnd fi nsa, parintele caruia i s-a ncredin at minorul. Participa ia penala este posibila sub toate formele sale si poate fi savrsita de orice persoana dar coautorii trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege. Subiect pasiv este persoana aflata n neputin a de a se ngriji. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza printr-o ac iune (parasire, alungare) sau inac iune (lasare fara ajutor) de punere n primejdie a unei persoane n neputin a de a se ngriji astfel fiind creat un pericol iminent pentru via a, sanatatea ori integritatea corporala a acesteia. Daca fapta are ca urmare o vatamare a integrita ii corporale sau a sanata ii, infrac iunea de punere n primejdie a unei persoane n neputin a de a se ngriji intra n concurs cu infrac iunea de vatamare corporala. Urmarea socialmente periculoas a consta n punerea n pericol iminent a vie ii, integrita ii corporale sau sanata ii persoanei. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu vinova ie sub forma inten iei directe sau indirecte. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila dar nu se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul cnd, prin savrsirea ac iunii sau inac iunii, a fost pusa efectiv n primejdie via a, sanatatea sau integritatea corporala a persoanei. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 1 la 3 ani. Art. 314 alin. (2) Cod penal prevede ca este aparata de pedeapsa persoana care, dupa savrsirea faptei, si reia de buna voie ndatoririle. L a sarea f a r a ajutor 1. Con inut legal Potrivit art. 315 Cod penal, constituie infrac iune "omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a n s tiin a autoritatea, de c a tre cel care a g a sit o persoan a a c a rei via a , s a n a tate sau integritate corporal a este n primejdie s i care este n neputin a de a se salva". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este constituit din rela iile de convie uire sociala referitoare la asisten a celor afla i n primejdie si n neputin a de a se salva. Obiectul material este corpul persoanei aflata n primejdie. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila numai sub forma instigarii sau a complicita ii morale , fiecare comitent fiind autor independent al infrac iunii. 118

Subiect pasiv este persoana aflata n pericol si n neputin a de a se salva. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se poate realiza prin savrsirea alternativa a uneia dintre urmatoarele inac iuni: fie a omisiunii de a da ajutorul necesar, fie a celei de a nstiin a autoritatea. Omisiunea de a da ajutorul necesar consta n neefectuarea oricareia dintre ac iunile reclamate de necesitatea nlaturarii primejdiei n care se gaseste persoana (de exemplu, nescoaterea din apa a celui aflat n primejdie de a se neca). Ea presupune, pe de o parte posibilitatea faptuitorului de a da acest ajutor, iar pe de alta parte, inexisten a unui risc, adica a unei temeri ntemeiate de pericol pentru persoana sa sau pentru o alta persoana. Riscul producerii unui pericol pentru sine sau pentru o ter a persoana, daca legea nu obliga prin natura meseriei la aceasta, exonereaza faptuitorul de raspundere penala, cu condi ia ca acesta sa fi ncunostiin at autorita ile despre starea de pericol n care se afla victima. Omisiunea de a nstiin a autoritatea, cea de-a doua modalitate de savrsire a infrac iunii, consta n neaducerea de ndata la cunostin a autorita ii ca persoana gasita se afla n primejdie. Autoritatea care trebuie nstiin ata poate fi una dintre autorita ile care poate acorda ajutorul necesar salvarii persoanei (de exemplu o institu ie medico-sanitara) sau care poate, lua masuri pentru acordarea acestui ajutor (de exemplu organele de poli ie). Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol suplimentar pentru persoana aflata deja n primejdie. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste att cu inten ie ct si din culpa. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa nu este posibila, deoarece este o infrac iune omisiva. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care faptuitorul, desi avea posibilitatea de a-si ndeplini ndatorirea, nu si-o ndeplineste. 5. Sanc iuni.
5

Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la o luna la un an sau cu amenda. L a sarea f a r a ajutor prin omisiunea de n s tiin are

1. Con inut legal Potrivit art. 316 Cod penal, constituie infrac iune "nen s tiin area autorit a ii de c a tre cel ce g a se s te o persoan a abandonat a sau pierdut a , care are nevoie de ajutor, fiindu-i pus a n pericol via a, s a n a tatea ori integritatea corporal a ". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile de convie uire sociala referitoare la asisten a persoanelor abandonate sau pierdute, care au nevoie de ajutor, fiindu-le pusa n primejdie via a, integritatea corporala sau sanatatea. Obiect material este corpul persoanei abandonate sau pierdute si aflata n primejdie Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila numai sub forma instigarii sau a complicita ii morale. Subiect pasiv este persoana abandonata sau pierduta si aflata n pericol. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza printr-o inac iune, respectiv prin nenstiin area autorita ii cu privire la existen a unei persoane abandonate sau pierdute pe care faptuitorul a gasit-o si care are nevoie de ajutor, fiindu-i pusa n primejdie via a, integritatea corporala sau sanatatea. 119

Se considera a fi abandonata" persoana parasita, alungata sau lasata fara ajutor de catre cel care are obliga ia legala de a o pazi sau ngriji. Persoana pierduta" este cea care, n mod ntmplator, a iesit de sub supravegherea sau ngrijirea celui la care se afla si care este n neputin a de a se ntoarce la locul de unde a plecat. Urmarea socialmente periculoas a consta n sporirea pericolului n care se gaseste victima prin pasivitatea sau reaua-credin a a faptuitorului. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste att cu inten ie ct si din culpa. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa nu este posibila, deoarece este o infrac iune omisiva. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care faptuitorul, desi avea posibilitatea de a-si ndeplini ndatorirea, nu si-o ndeplineste. 5. Sanc iuni. Lasarea fara ajutor prin omisiunea de nstiin are se pedepseste cu nchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.

CAPITOLUL IV ALTE INFRAC IUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELA II PRIVIND CONVIE UIREA SOCIALA
Aspecte generale s i comune Asa dupa cum arata nsasi denumirea Capitolului IV din Titlul IX al Par ii speciale a Codului penal, aceasta subdiviziune cuprinde, dintre infrac iunile care aduc atingere unor rela ii privind convie uirea sociala, pe acelea care nu sunt cuprinse n Capitolele I - III din acelasi titlu, adica pe acelea care nu fac parte dintre infrac iunile contra familiei, contra sanata ii publice, sau privitoare la asisten a celor n primejdie. Ca si celelalte infrac iuni din acelasi titlu, infrac iunile grupate n ultimul capitol din Titlul IX au ca obiect juridic generic, deci ca obiect al ocrotirii juridice penale, rela ii privind convie uirea sociala si valorile sociale legate de aceste rela ii. Este vorba numai despre o parte dintre rela iile de convie uire sociala care constituie obiectul juridic generic al infrac iunilor din acest titlu, si anume despre acelea care constituie obiectul ocrotirii juridice a incriminarilor din celelalte trei capitole. n al i termeni, desi incriminarile din acest titlu au acelasi obiect juridic generic, contribu ia lor la realizarea ocrotirii juridice a rela iilor de convie uire sociala care formeaza acest obiect nu este uniforma, ci n func ie de subgrupurile carora le apar in aceste rela ii". ntr-adevar, rela iile de convie uire sociala se formeaza si ele, ca toate celelalte rela ii sociale, n jurul si datorita unor valori sociale, prin intermediul carora, aceste rela ii ar fi vatamate sau puse n pericol. Aceste valori sociale, ca realita i n jurul carora graviteaza rela iile sociale corespunzatoare si totodata ca obiectiv nemijlocit al faptei ndreptata mpotriva acelor rela ii, servesc drept criteriu de grupare att a rela iilor sociale n cadrul categoriei date, ct si a infrac iunilor care au ca obiect special aceste rela ii. Acest criteriu a stat la baza gruparii infrac iunilor n primele trei capitole din Titlul IX rezervat infrac iunilor care aduc atingere unor rela ii privind convie uirea sociala. Nu acelasi lucru se poate spune despre gruparea infrac iunilor n Capitolul IV. Criteriul folosit n alcatuirea acestei subdiviziuni nu a mai fost acela al unicita ii valorii materiale n jurul careia se formeaza rela iile sociale care fac obiectul infrac iunilor incluse, pe acest temei, n subdiviziunea respectiva, ca n cazul celorlalte capitole. Rela iile privind convie uirea sociala, care fac obiect special de ocrotire mpotriva infrac iunilor din Capitolul IV sunt formate n jurul a diferite valori sociale, fara nsa ca vreuna dintre aceste valori sa poata servi ca obiect juridic special comun pentru mai multe incriminari si, deci, pentru o noua subdiviziune. Asadar, n lipsa posibilita ii de regrupare a unor incriminari n subdiviziuni distincte n cadrul titlului IX, din numarul incriminarilor cuprinse n acest titlu, aproximativ jumatate neputnd fi incluse n capitolele I - III, au trebuit sa formeze con inutul ultimului capitol, al IV-lea, de care ne ocupam. Apar innd nsa grupului infrac iunilor privind convie uirea sociala din care s-au desprins subgruparile din capitolele I III, infrac iunile din capitolul IV pastreaza aspectele caracteristice tuturor infrac iunilor care aduc atingere unor rela ii privind convie uirea sociala. Fiind vorba de o categorie de infrac iuni eterogene care nu au comun dect obiectul juridic generic, implicit ele nu ofera aspecte comune tuturor sau macar majorita ii acestor infrac iuni. Ceea ce particularizeaza infrac iunile din Capitolul IV este tocmai diversitatea valorilor sociale n 120

jurul carora s-au format rela iile de convie uire sociala care constituie obiectul juridic special al fiecareia dintre aceste infrac iuni Diversitatea valorilor sociale a caror aparare este necesara pentru ocrotirea rela iilor de convie uire sociala care formeaza obiectul juridic special al fiecareia dintre infrac iunile din Capitolul IV determina ca si cadrul incriminarilor din acest capitol sa fie eterogen. Din examinarea dispozi iilor incriminatoare, se poate constata ca acestea privesc fapte care aduc atingere rela iilor de convie uire sociala a caror normala formare, desfasurare si dainuire este asigurata prin apararea urmatoarelor valori sociale: armonie ntre na ionalita ile conlocuitoare (instigarea la discriminare), libertatea constiin ei (mpiedicarea liberta ii cultelor), respectul datorat mor ilor (profanarea de morminte), linistea personala (tulburarea folosin ei locuin ei), bunele moravuri si linistea (ultrajul contra bunelor moravuri, raspndirea de materiale obscene, tulburarea linistii publice, ncaierarea), securitatea publica (asocierea pentru savrsirea de infrac iuni, instigarea publica la apologia infrac iunilor), asigurarea existen ei prin munca utila (cersetoria, prostitu ia, proxenetismul, jocul de noroc). Apararea valorilor sociale enumerate prin incriminarea faptelor ndreptate mpotriva lor asigura ocrotirea rela iilor de convie uire sociala care constituie obiectul juridic special al infrac iunilor respective. Fiecare dintre aceste valori prezinta conexiuni si cu alte valori sociale care sunt nsa aparate prin incriminari distincte privind alte rela ii sociale dect cele privitoare la convie uirea sociala. Aceste valori sociale conexe variaza, la rndul lor, ceea ce face ca posibilitatea de grupare a incriminarilor din Capitolul IV n subdiviziuni sa fie exclusa. De exemplu, n cazul prostitu iei si proxenetismului apare ca valoare sociala conexa normalitatea si securitatea vie ii sexuale; n cazul profanarii de morminte si al jocului de noroc, se alatura ca valoare sociala conexa patrimoniul, n cazul ncaierarii, valoarea sociala conexa este via a, integritatea corporala, sanatatea. La unele din incriminarile cuprinse n Capitolul IV, alaturi de valoarea sociala aparata, apar ca fiind conexe valori sociale aparate prin norme contraven ionale (exemplu: la cersetorie, la ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice)". Desi variate, infrac iunile din acest capitol si pastreaza totusi caracteristica comuna tuturor infrac iunilor cuprinse n Titlul IX , aceea de a se referi la rela ii de convie uire sociala, formate din faptul convie uirii oamenilor n societate. n acest capitol sunt incriminate urmatoarele fapte: instigarea la discriminare, mpiedicarea liberta ii cultelor, profanarea de morminte, tulburarea folosin ei locuin ei, ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, ncaierarea, asocierea pentru savrsirea de infrac iuni, instigarea publica si apologia infrac iunilor, raspndirea de materiale obscene, cersetoria, prostitu ia, proxenetismul si jocul de noroc. Obiectul ocrotirii penale. Obiectul juridic special al acestor infrac iuni l constituie rela iile de convie uire sociala. n secundar, prin unele incriminari sunt protejate si rela iile sociale privind diferite atribute ale persoanei umane sau patrimoniul - de ex.: art. 318 alin. (2), 319, 322 si 329 alin. (2) C.pen. Diversitatea valorilor sociale si a rela iilor care se nasc si se dezvolta n jurul acestora, a determinat caracterul eterogen al incriminarilor din acest capitol. Obiectul material la majoritatea infrac iunilor din acest capitol lipseste deoarece ac iunea sau inac iunea incriminata nu se ndreapta contra unei entita i materiale, fizice. n principiu, unele incriminari nu au un obiect material (ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, jocul de noroc), la alte incriminari existen a sa este o chestiune controversata (prostitu ia), iar la proxenetism acesta este posibil numai n anumite ipoteze de incriminare. La incriminarea prevazuta n art. 325 C.pen., existen a obiectului material (materialele obscene) nu este pusa la ndoiala. n ipoteza n care ac iunile sau inac iunile incriminate prin aceste texte se ndreapta asupra corpului unor persoane sau asupra unor bunuri, corpul persoanelor agresate si bunurile respective devin obiect material al acelor incriminari - ex.: art. 318 alin. (2), 319, 322 si 329 alin. (2) C.pen. etc.. Subiec ii infrac iunii . Subiectul activ nemijlocit (autor) al majorita ii infrac iunilor din acest capitol este orice persoana fizica ce ntruneste condi iile generale pentru a raspunde penal. Unele infrac iuni au un subiect activ nemijlocit calificat, de ex., art. 324 alin. (2) C.pen. La aceste infrac iuni coautoratul nu va fi posibil dect daca subiec ii activi nemijloci i au calitatea ceruta de lege la data comiterii faptei penale. Cei care nu au aceasta calitate vor raspunde ca si complici concomiten i. Alte infrac iuni nu pot fi comise dect de un singur autor (ex.: art. 326, 328 C.pen.) si exclud coautoratul. Cu rezervele aratate, participa ia penala este posibila n toate formele sale: coautorat, instigare si complicitate. Subiect activ al infrac iunilor din acest capitol poate sa fie si o persoana juridica, potrivit dispozi iei din art. 19 C.pen. Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice 1 care a contribuit, n orice mod, la savrsirea aceleiasi infrac iuni care aduce atingere unor rela ii privind convie uirea sociala. 121

Subiectul pasiv al acestor fapte penale, de regula, este statul ca titular al valorii sociale ocrotite de lege - convie uirea sociala. Pe lnga acest subiect pasiv principal, la unele infrac iuni, pot exista unul sau mai mul i subiec i pasivi adiacen i: persoanele asupra carora s-au savrsit violen e ori cele care de in sau au n posesie bunurile distruse sau degradate. De regula, acest subiect pasiv poate fi orice persoana. Totusi, la anumite infrac iuni, legea prevede explicit sau implicit necesitatea existen ei unei calita i sau condi ii speciale a subiectului pasiv - ex.: art. 329 alin. (3) teza I C.pen. Dar subiect pasiv secundar poate fi si o persoana juridica de drept public din cele prevazute n art. 145 C.pen. sau privata, ale carei interese sunt vatamate prin savrsirea unei infrac iuni care aduce atingere unor rela ii de convie uire sociala. Latura obiectiv a . Infrac iunile care aduc atingere unor rela ii de convie uire sociala sunt n general infrac iuni comisive, elementul material al acestor incriminari constnd ntr-o ac iune. Acestea nsa n concret se pot savrsi si prin omisiuni. Nu trebuie nsa sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu infrac iunile comisive si infrac iunile omisive. De asemenea, nu trebuie sa confundam comisiunea si omisiunea, ca modalita i de realizare n concret ale elementului obiectiv, cu fapta descrisa n con inutul normei de incriminare. Din punct de vedere al elementului material, majoritatea faptelor prevazute n acest capitol sunt infrac iuni cu con inuturi alternative. Prin urmare, savrsirea oricareia dintre ac iunile incriminate este suficienta pentru consumarea infrac iunii. Comiterea de catre aceeasi persoana a mai multor ac iuni incriminate nu afecteaza unitatea infrac ionala, dar de acest aspect se va ine seama la stabilirea gradului de pericol social concret al faptei comise si deci la individualizarea pedepsei. Urmarea imediat a n cazul infrac iunilor care aduc atingere unor rela ii de convie uire sociala, de regula, este o stare de pericol pentru valoarea sociala proteguita prin aceste incriminari, respectiv convie uirea sociala. La unele infrac iuni, alaturi de urmarea imediata principala, corespunzatoare obiectului ocrotirii penale, se produce si o urmare adiacenta, constnd ntr-o vatamare sau o paguba adusa unui subiect pasiv secundar. Leg a tura de cauzalitate ntre ac iunea incriminata si urmarea imediata trebuie sa existe si sa fie dovedita, la infrac iunile materiale, iar n cazul infrac iunilor formale (majoritatea incriminarilor din acest titlu), aceasta rezulta ex re. Latura subiectiv a . Forma de vinov a ie. Infrac iunile care aduc atingere unor rela ii de convie uire sociala se comit, de regula, cu inten ie, direct a sau indirect a . n unele ipoteze de incriminare de la anumite infrac iuni, forma de vinova ie consta n inten ia direct a calificat a prin scop. Scopul, n con inutul acestor incriminari este o chestiune controversata n ceea ce priveste sensul sau de finalitate sau de destina ie. n con inutul acestor norme penale, de regula, nu sunt prevazute cerin e esen iale referitoare la mobil sau scop. La incriminarile care nu prevad astfel de condi ii mobilul determinant si scopul urmarit nu intereseaza pentru existen a laturii subiective si implicit a acestor infrac iuni. De acestea se va ine seama nsa la stabilirea gradului de pericol social concret al faptei comise de agent si la individualizarea pedepsei. Forme. Modalit a i. Sanc iuni Forme. Infrac iunile care aduc atingere unor rela ii de convie uire sociala sunt fapte penale comisive cu execu ie lenta si inten ionate. Prin urmare, acestea au un iter criminis, fiind susceptibile de acte preparatorii si tentativ a . Actele preparatorii nu sunt incriminate si implicit pedepsite, desi sunt posibile la majoritatea infrac iunilor din acest grup. Tentativa este posibila la majoritatea infrac iunilor din acest capitol, dar nu este pedepsita dect la infrac iunea de proxenetism, prevazuta n art. 329 C.pen. Infrac iunile care aduc atingere unor rela ii de convie uire sociala se consum a n momentul realizarii ac iunii sau inac iunii incriminate, dupa caz, si al producerii urmarii imediate. n concret, aceste infrac iuni comisive si inten ionate, n principiu, se vor putea savrsi si n forma continuata, situa ie n care vom avea si un moment al epuiz a rii care va interveni la data comiterii ultimei ac iuni incriminate. Modalit a i. Infrac iunile care aduc atingere unor rela ii de convie uire sociala pot prezenta una sau mai multe modalit a i normative carora pot sa le corespunda, n concret, o multitudine de modalit a i faptice de care se va ine seama la individualizarea pedepsei. La infrac iunile care nu au dect o singura modalitate normativa, aceasta corespunde cu varianta de incriminare. 122

Majoritatea infrac iunilor din acest capitol, de regula, sunt incriminate att n forma simpla (de baza), ct si n variante calificate (atenuate sau agravate). Sanc iuni. O caracteristica a infrac iunilor din acest grup este ca, din punct de vedere al gravita ii, sunt pedepsite cu nchisoarea fie n mod singular, fie alternativ cu amenda. Potrivit art. 329 alin. (5) C.pen., tentativa la proxenetism se pedepseste. Persoana juridica se sanc ioneaza pentru infrac iunile prevazute n acest capitol, dupa caz, cu amenda de la 5.000 la 600.000 lei sau de la 10.000 la 900.000 lei, conform art. 71 alin. (2) si (3) C.pen. 1 Aspecte procesuale. Ac iunea penala pentru faptele prevazute n acest capitol, de regula, se pune n miscare din oficiu. n cazul infrac iunii de tulburare a folosin ei locuin ei, ac iunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate, iar mpacarea par ilor nlatura raspunderea penala. Urmarirea penala a acestor fapte, cu excep ia infrac iunilor prevazute n art. 317 si 323 C.pen., se efectueaza de catre organele de cercetare penala sub supravegherea procurorului. Cu excep ia instigarii la discriminare, toate celelalte infrac iuni din acest grup se solu ioneaza n prima instan a de catre judecatorie. Instigarea la discriminare 1. Con inut legal Potrivit art. 317 Cod penal, constituie infrac iune "instigarea la ur a pe temei de ras a , na ionalitate, etnie, limb a , religie, gen, orientare sexual a , opinie, apartenen a politic a , convingeri, avere, origine social a , vrst a , dizabilitate, boal a cronic a necontagioas a sau infec ie HIV/SIDA " . 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special consta n rela iile sociale ce implica unitatea, armonia dintre to i ceta enii arii, indiferent de na ionalitate sau rasa. O biect material nu exista. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele sale. Subiect pasiv principal este statul romn, ca titular al valorii sociale reprezentate de buna convie uire dintre ceta enii sai, n secundar fiind membrii comunita ii catalogata ca inferioara pe oricare dintre criteriile enumerate n textul de lege. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iuni de instigare, de ncurajare a sentimentelor de ura dezvoltate pe temei de rasa, na ionalitate, etnie etc., savrsite n orice mod si prin orice mijloace. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru rela iile de convie uire sociala. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste numai cu inten ie. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila, nsa legea nu o sanc ioneaza. Consumarea infrac iunii are loc n momentul cnd se savrseste un act de a are la ura pe unul din criteriile enumerate anterior. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. mpiedicarea libert a ii cultelor 1. Con inut legal Potrivit art. 318 alin. (1) Cod penal, constituie infrac iune "mpiedicarea sau tulburarea libert a ii de exercitare a vreunui cult religios, care este organizat s i func ioneaz a potrivit legii". Alin. (2) al aceluiasi 123

articol incrimineaza si "fapta de a obliga o persoan a , prin constrngere, s a participe la serviciile religioase ale vreunui cult, sau s a ndeplineasc a un act religios legat de exercitarea unui cult". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special rela iile sociale referitoare la libertatea constiin ei si la libertatea exercitarii unui cult religios care este organizat si func ioneaza potrivit legii. Obiect material este corpul persoanei asupra careia au fost savrsite acte de constrngere sau violen e, dar poate fi de asemeni si oricare din bunurile care folosesc la exercitarea unui cult religios, daca ac iunea prin care se mpiedica sau se tulbura exerci iul acelui cult a fost exercitata asupra lor. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi savrsita orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele sale. Subiect pasiv principal este statul, secundar fiind persoana a carei libertate de constiin a a fost restrnsa prin activitatea infrac ionala. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza, n varianta prevazuta de alin.(1), prin ac iuni alternative: fie de mpiedicare, fie de tulburare a liberta ii de exercitare a vreunui cult religios care este organizat si func ioneaza legal. mpiedicarea liberta ii de exercitare a unui cult religios poate fi directa sau indirecta, si consta n orice activitate, realizata prin orice mijloace, prin care se face imposibila exercitarea acelui cult. Tulburarea liberta ii de exercitare a unui cult religios consta n orice activitate, realizata prin orice mijloace, care face ca respectivul cult sa nu poata fi exercitat n mod normal. Art. 318 alin. (2) Cod penal reglementeaza si o a doua forma de realizare a elementului material a infrac iunii, prin ac iunea de a obliga o persoana, prin constrngere fizica sau morala, sa participe la serviciile religioase ale unui cult sau sa ndeplineasca un act religios legat de exercitarea unui cult. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru libertatea de constiin a a persoanei si, n spe a, pentru libertatea alegerii si practicarii unui anume cult religios recunoscut legal. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta, n condi iile savrsirii faptei conform reglementarilor din alin.(1), si numai cu inten ie directa, n forma prevazuta de alin.(2). 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila dar nu se sanc ioneaza. Consumarea infrac iunii are loc n momentul cnd se savrseste una dintre ac iunile prevazute de text. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste, cu nchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda. Profanarea de morminte 1. Con inut legal Potrivit art. 319 Cod penal, constituie infrac iune "profanarea prin orice mijloace a unui mormnt, a unui monument sau a unei urne funerare ori a unui cadavru". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale de convie uire, rela ii care implica respect si venera ie fa a de cei mor i si fa a de obiectele care simbolizeaza amintirea acestora. Obiectul material poate fi att mormntul, monumentul sau urna funerara, ct si cadavrul asupra caruia s-a exercitat ac iunea de profanare. 124

Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv este statul, n calitatea pe care o are de garant al pastrarii unei atitudini de respect pentru cei mor i.

3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material presupune o ac iune de profanare, comisa prin acte de violen a sau care exprima lipsa de respect fa a de me moria celor disparu i, a unui mormnt, a unui monument sau a unei urne funerare ori a unui cadavru. Profanarea se poate savrsi prin distrugerea, degradarea sau alterarea n orice mod a unui mormnt, monument etc. sau prin distrugerea ramasi elor pamntesti ale celui mort sau a schimbarea pozi iei acestora. Nu constituie profanare daca fapta se savrseste n baza legii, de exemplu, o exhumare permisa sau ordonata n temeiul legii, o autopsie necesara pentru stabilirea cauzei mor ii etc. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru convie uirea sociala prin atingerea adusa sentimentelor de pietate fa a de cei mor i. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila, nsa legea nu o sanc ioneaza. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care ac iunea faptuitorului a fost savrsita si s-au produs semnele materiale ale profanarii. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 3 ani. Tulburarea f olosin ei locuin ei 1. Con inut legal Potrivit art. 320 Cod penal, constituie infrac iune "fapta prin care se tulbur a n mod repetat folosin a locuin ei locatarilor dintr-un imobil, ori prin care se mpiedic a normala folosin a a locuin ei". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale de convie uire, rela ii care implica asigurarea folosin ei linistite si nestingherite, de catre fiecare locatar, a locuin ei sale. O biect material nu exista. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele sale. Subiect pasiv este persoana care ocupa locuin a n baza unui titlu legal si careia i-a fost tulburat dreptul de folosin a a acesteia.. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se poate realiza prin doua modalita i alternative: fie printr-o fapta prin care se tulbura n mod repetat folosin a locuin ei locatarilor dintr-un imobil, fie printr-o fapta prin care se mpiedica normala folosin a a locuin ei. Tulburarea folosin ei locuin ei locatarilor dintr-un imobil reprezinta incomodarea folosin ei, atentarea la linistea locatarilor, determinate prin acte de violen a verbala ( ipete, strigate, fluieraturi), prin provocarea de 125

scandaluri, prin provocarea de zgomote excesive etc., daca se produc n mod repetat. Actele de tulburare a folosin ei locuin ei pot fi sau nu identice n materialitatea lor. mpiedicarea normalei folosin e a locuin ei presupune o stnjenire adusa folosin ei unei anumite locuin e, punerea titularului dreptului de folosin a n situa ia de a nu-si putea exercita n mod firesc dreptul sau prin asezarea unor obstacole ce ngreuneaza accesul n locuin a sau ntr-o anumita ncapere, prin ntreruperea nejustificata a apei gazului sau energiei electrice, prin interzicerea accesului n unele dependin e etc. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru desfasurarea normala a rela iilor de convie uire sociala armonioasa ntre locatari. Leg a tur a de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tulburarea folosin ei locuin ei, n prima modalitate de savrsire, este o infrac iune de obicei iar tentativa nu este posibila. Consumarea are loc n momentul realizarii unui numar suficient de repetari pentru a inten ia faptuitorului. n a doua modalitate infrac iunea nu presupune repetare, tulburarea folosin ei locuin ei consumndu-se n momentul cnd, printr-un singur act, se mpiedica efectiv normala folosin a a locuin ei. 5. Sanc iuni. Tulburarea folosin ei locuin ei se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Ac iunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila, a persoanei vatamate, iar mpacarea par ilor nlatura raspunderea penala (art. 320 alin. (2) si (3) Cod penal).

Ultrajul contra bunelor moravuri s i tulburarea ordinii s i lini s tii publice 1. Con inut legal Potrivit art. 321 alin.(1)Cod penal, constituie infrac iune "fapta persoanei care, n public, s a vr s e s te acte sau gesturi, profereaz a cuvinte ori expresii, sau se ded a la orice alte manifest a ri prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbur a , n alt mod, lini s tea public a ". Potrivit alin.(2) aceeasi fapta este mai grava daca s-au tulburat grav lini s tea s i ordinea public a ". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la bunele moravuri si linistea publica. Obiect material exista doar n condi iile n care faptuitorul ac ioneaza cu violen a asupra unor bunuri sau asupra corpului unei persoane. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv n principal este statul, n secundar persoana lezata prin manifestarile faptuitorului. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iuni alternative, savrsite n public, fie prin acte sau gesturi, fie prin proferarea de cuvinte ori expresii sau n orice alte manifestari, ac iune care aduce atingere bunelor moravuri sau produce scandal public. Defini iile date n literatura de specialitate precizeaza ca: Bunele moravuri reprezinta obiceiuri, deprinderi, comportari care, n raporturile dintre membrii unei colectivita i, sunt compatibile cu respectul reciproc, cu pastrarea demnita ii umane, cu observarea decen ei n atitudini si cuvinte. Scandalul public presupune, potrivit Dic ionarului limbii romne "zarva, vlva, produsa de o fapta urta, rusinoasa, indignare, revolta, provocata de o asemenea fapta". Linistea publica este acel atribut al vie ii sociale n care raporturile dintre oameni, comportarea lor si, n genere, activita ile lor, atunci cnd participa la forme de via a n comun, n public, se desfasoara n mod 126

pasnic, dupa norme de respect reciproc, de securitate personala, de ncredere n atitudinea si faptele celorlal i oameni. Daca modalitatea prin care se realizeaza ac iunea constituie con inutul unei infrac iuni distincte, de exemplu, infrac iunea de lovire sau alte violen e, vatamare corporala, distrugere etc., se aplica regulile referitoare la concursul de infrac iune. U rmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru rela iile de convie uire sociala. Leg a tur a de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila cnd infrac iunea se realizeaza prin acte materiale, nsa legea nu o sanc ioneaza. Consumarea are loc n momentul n care se savrseste ac iunea prin care se aduce atingerea bunelor moravuri sau se produce un scandal public. Daca se produc ambele rezultate, infrac iunea nu si pierde caracterul unitar. Forma agravata. Art. 321 alin. (2) Cod penal reglementeaza ca agravanta producerea unei urmari specifice, tulburarea grava a linistii si ordinii publice. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se sanc ioneaza cu nchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amenda. Forma agravata a infrac iunii se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani. nc a ierarea 1. Con inut legal Potrivit art. 322 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune participarea la o nc a ierare ntre mai multe persoane " . Potrivit alin.(2) fapta este mai grava daca s-a cauzat o v a t a mare grav a integrit a ii corporale sau s a n a t a ii unei persoane " . 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este constituit din rela iile de convie uire sociala referitoare la ocrotirea ordinii si a linistii publice mpotriva faptelor de ncaierare. Obiect material poate fi corpul persoanelor sau bunurile asupra carora se exercita actele de violen a. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Pentru existen a infrac iunii trebuie sa existe o pluralitate de faptuitori, fiecare raspunznd n calitate de autor pentru participarea la ncaierare. Participa ia penala este posibila sub forma instigarii sau a complicita ii. Subiect pasiv principal este statul, ca reprezentant al societa ii, iar secundar sunt persoanele care au suferit vatamari prin savrsirea infrac iunii. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza participarea la o ncaierare ntre mai multe persoane, ac iune ce presupune schimbul de mbrnceli si lovituri ntre doua grupuri. Urmarea socialmente periculoas a consta n producerea unei stari de pericol pentru rela iile de convie uire sociala, pentru securitatea persoanelor, suplimentar si n vatamarea integrita ii corporale si sanata ii persoanelor participante sau, conform prevederilor alin.(3), chiar moartea. Leg a tur a de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei, daca urmarea imediata este doar starea de pericol, dar trebuie demonstrata n cazul agravantei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste inten ie, directa sau indirecta. 127

4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila dar nu este sanc ionata de lege. Consumarea infrac iunii are loc n momentul cnd are loc ncaierarea, adica atunci cnd mai multe persoane sunt angajate ntr-un conflict violent, n asa fel nct ac iunile lor se mpletesc si sunt greu de delimitat. Art. 322 alin. (2) Cod penal prevede ca fapta este mai grava daca s-a produs o vatamare a integrita ii corporale sau sanata ii unei persoane. Alin.(3) al aceluiasi articol stipuleaza ca se poate ajunge chiar pna la moartea persoanei agresate n acest mod. 5. Sanc iuni. Infrac iunea de ncaierare, n forma sa tip, se pedepseste cu nchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda. Art. 322 alin.(2) Cod penal stipuleaza ca, daca n cursul ncaierarii s-a cauzat o vatamare grava a integrita ii corporale sau a sanata ii unei persoane si faptuitorul este cunoscut, cel care a savrsit aceasta fapta se pedepseste cu pedeapsa pentru infrac iunea savrsita, al carei maxim se reduce cu un an iar ceilal i participan i se pedepsesc cu pedeapsa prevazuta n alin.(1). Reducerea cu un an a pedepsei se explica, pe de o parte, prin aceea ca faptuitorul a ac ionat n stare de surescitare, iar pe de alta parte, prin aceea ca victima a participat la ncaierare savrsind la rndul ei acte de violen a. Daca nsa nu se cunoaste care dintre participan i a savrsit faptele incriminate, se aplica tuturor nchisoarea de la 6 luni la 5 ani, n cazul vatamarii integrita ii corporale sau a sanata ii, sau de la 3 la 15 ani, daca s-a cauzat moartea victimei. Potrivit art. 322 alin.(4) Cod penal nu se pedepseste cel care a fost prins n ncaierare mpotriva voin ei sale sau care a ncercat sa desparta pe al ii, sa respinga un atac ori sa apere pe altul. Asocierea pentru s a vr s irea de infrac iuni 1. Con inut legal Potrivit art. 323 Cod penal, constituie infrac iune "fapta de a se asocia sau de a ini ia constituirea unei asocieri n scopul s a vr s irii uneia sau mai multor infrac iuni, altele dect cele ar a tate de art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice form a a unei astfel de asocieri". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale privind convie uirea sociala, a carei existen a este condi ionata de asigurarea ordinii si linistii publice mpotriva pericolului creat de asocierea pentru savrsirea de infrac iuni. Obiect material nu exista deoarece n acest caz este incriminata asocierea. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Observam ca, daca fapta consta n ini ierea, aderarea sau sprijinirea unei asocieri, infrac iunea poate fi savrsita si de o singura persoana, daca nsa este savrsita n forma constituirii asocierii, fiind vorba de un acord de voin a, infrac iunea presupune ntotdeauna o pluralitate constituita de faptuitori, cu o organizare speciala si un program infrac ional bine pregatit. Participa ia penala este posibila sub forma instigarii la aderare sau sprijinirea asocierii, precum si sub forma complicita ii prin promisiunea de tainuire sau favorizare. Subiect pasiv este statul. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se poate realiza prin una din urmatoarele ac iuni alternative: asocierea n scopul savrsirii uneia sau a mai multor infrac iuni, ini ierea constituirii unei asocieri avnd acelasi scop, aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unei astfel de asocieri. Asocierea implica manifestarea de voin a n vederea constituirii asocierii si de a fi membru al acesteia. 128

Ini ierea constituirii unei asocieri n vederea savrsirii uneia sau a mai multor infrac iuni reprezinta comunicarea ideii de a se constitui asocierea, propunerea adresata unor persoane de a intra n asociere, organizarea ntrunirii de constituire. etc., indiferent daca a avut sau nu rezultat. Aderarea la o asociere constituita n vederea savrsirii uneia sau a mai multor infrac iuni constituie intrarea efectiva a faptuitorului, expresa sau tacita, ntr-o astfel de asociere ca membru al acesteia. Sprijinirea asocierii ce are ca scop savrsirea uneia sau a mai multor infrac iuni reprezinta ajutorul dat, sub orice forma, unei astfel de asocieri, pentru a nlesni sau a asigura men inerea asocierii sau desfasurarea activita ii acesteia. Toate aceste ac iuni pot constitui element material al laturii obiective numai daca asocierea nu are ca scop savrsirea infrac iunilor prevazute la infrac iunea de complot, art. 167 Cod penal, respectiv faptele incriminate n art. 155-163, 165 si 166 cod penal. 1 Urmarea socialmente periculoas a consta ntr-o stare de pericol pentru rela iile de convie uire sociala, care rezulta din nsasi savrsirea uneia din ac iunile incriminate. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea de asociere pentru savrsirea de infrac iuni se savrseste cu inten ie directa, deci faptuitorul trebuie sa cunoasca scopul asocierii. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila dar nu este pedepsita de lege. Consumarea infrac iunii are loc n momentul savrsirii oricareia dintre ac iunile prevazute de textul de incriminare, indiferent daca scopul asocierii a fost sau nu realizat. 5. Sanc iuni. Infrac iunea de asociere pentru savrsirea de infrac iuni se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 15 ani, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infrac iunea ce intra n scopul asocierii. Daca fapta de asociere a fost urmata de savrsirea unei infrac iuni, se aplica celor ce au savrsit infrac iunea respectiva, pedeapsa pentru acea infrac iune n concurs cu pedeapsa prevazuta n alin. (1). Art. 323 alin.(3) Cod penal prevede ca nu se pedepsesc persoanele prevazute n alin. (1) care denun a autorita ilor asocierea mai nainte de a fi fost descoperita si de a fi nceput savrsirea infrac iunii care intra n scopul asocierii. Cauza de nepedepsire are caracter personal si profita numai denun atorului. Instigarea public a s i apologia infrac iunilor 1. Con inut legal Potrivit art. 324 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune "fapta de a ndemna publicul prin grai, scris sau prin orice alte mijloace, de a nu respecta legile ori de a s a vr s i fapte ce constituie infrac iuni". Alin.(4) al aceluiasi articol incrimineaza si "purtarea n public a unei uniforme, embleme, insigne sau altor asemenea semne distinctive neautorizate, n scopurile ar a tate n alin.(1)", iar alin.(5) "l a udarea n public a celor care au s a vr s it infrac iuni sau a infrac iunilor s a vr s ite de ace s tia". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este constituit din rela iile sociale referitoare la ordinea si securitatea publica. Obiect material nu exista. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele sale. Subiect pasiv este statul. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material n varianta tip prevazuta n alin.(1) se realizeaza prin diferite ac iuni de ndemnare a publicului la nerespectarea legilor sau la savrsirea unor fapte ce constituie infrac iuni. n varianta asimilata prevazuta de alin.(4), elementul material al infrac iunii se realizeaza prin ac iunea de purtare n public a unei uniforme, embleme, insigne sau altor asemenea semne distinctive, 129

neautorizate, n scopurile aratate n alin.(1), adica pentru a ndemna la nerespectarea legilor sau la savrsirea de infrac iuni. n varianta asimilata prevazuta de alin.(5), constituie element material al infrac iunii ac iunea de laudare n public a celor ce au savrsit infrac iunea sau a infrac iunilor savrsite de acestia, concret determinate, subminnd astfel ncrederea publica n corectitudinea legilor. Urmarea socialmente periculoas a consta n starea de pericol pentru ordinea de drept. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea infrac iunii. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste inten ie. n cazul variantei tip, prevazute la alin.(1), inten ia nu poate fi dect directa, deoarece cel ce ndeamna la o fapta urmareste ca acea fapta sa fie savrsita. n cazul variantei din alin.(4), inten ia este tot directa deoarece, ac iunea de purtare a unor uniforme, embleme etc. trebuie efectuata, potrivit textului, ntr-un anumit scop si anume, fie pentru a ndemna publicul la nerespectarea legilor, fie pentru a-l ndemna la savrsirea de infrac iuni. n varianta prevazuta de alin.(5), infrac iunea poate fi savrsita att cu inten ie directa ct si cu inten ie indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa nu este pedepsita de lege. Consumarea infrac iunii, pentru variantele prevazute la alin.(1) si (5), are loc n momentul savrsirii ac iunii, cnd se produce si urmarea periculoasa a faptei. n varianta prevazuta de alin.(4), infrac iunea are caracterul unei infrac iuni continue, ce se consuma n momentul cnd ncepe ac iunea de purtare si se epuizeaza n momentul cnd aceasta ac iune nceteaza. Art. 324 alin.(2) Cod penal prevede ca fapta prevazuta n alin.(1) este mai grava daca este savrsita de un func ionar public care ndeplineste o func ie ce implica exerci iul autorita ii de stat ori de catre o persoana din cele prevazute n art. 160 Cod penal. 5. Sanc iuni. Infrac iunea savrsita n forma tip de alin.(1) se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 3 ani, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infrac iunea la savrsirea careia s-a instigat. Sanc iunea pentru varianta agravata prevazuta de alin.(2) consta n nchisoare de la 1 la 5 ani, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infrac iunea la savrsirea careia s-a instigat. Potrivit alin.(3), daca instigarea publica a avut ca rezultat savrsirea infrac iunii la care s-a instigat, pedeapsa este cea prevazuta de lege pentru acea infrac iune. n ce priveste sanc ionarea infrac iunii comise n variantele din alin.(4) si (5) pedeapsa prevazuta este nchisoarea de la 3 luni la 3 ani. R a spndirea de materiale obscene 1. Con inut legal Potrivit art. 325 Cod penal, constituie infrac iune "fapta de a vinde sau r a spndi, precum s i de a confec iona ori de ine, n vederea r a spndirii, obiecte, desene, scrieri sau alte materiale cu caracter obscen". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile de convie uire sociala referitoare la bunele moravuri si la decen a. Obiectul material l constituie obiectele, desenele, scrierile sau alte materiale cu caracter obscen. No iunea de obscen are n elesul de indecent, trivial, pornografic. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele sale. Subiect pasiv este statul. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iuni alternative, fie prin vinderea sau raspndirea, fie prin confec ionarea sau de inerea n scopul raspndirii a unor astfel de materiale. 130

Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru moralitatea publica. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea infrac iunii. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa, desi posibila, nu este sanc ionata. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care faptuitorul realizeaza una din cele patru ac iuni ce constituie latura obiectiva (a vinde, a raspndi, a confec iona sau a de ine n vederea raspndirii, un material cu caracter obscen). n cazul realizarii prin de inere, infrac iunea fiind continua, exista si un moment al epuizarii, care este momentul ncetarii acestei ac iuni. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda. Cer s etoria 1. Con inut legal Potrivit art. 326 Cod penal, constituie infrac iune "fapta persoanei care, avnd capacitatea de a munci, apeleaz a n mod repetat la mila publicului, cernd ajutor material". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special l constituie rela iile de convie uire sociala care privesc procurarea mijloacelor de existen a de catre fiecare membru al societa ii n mod legal. Obiect material nu exista. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana care are capacitatea de a munci, n caz contrar fapta nu constituie infrac iune. Participa ia penala este nsa posibila sub forma instigarii si a complicita ii. Subiect pasiv este statul. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iunea de a apela, n mod obisnuit, la mila publicului, cernd ajutor material. Ac iunea de a apela la mila publicului se poate realiza n mod explicit sau implicit dar trebuie astfel comisa nct sa poata determina sentimente de compasiune. Solicitarea poate fi facuta prin orice mijloace (oral, n scris, prin gesturi etc.). Nu intereseaza daca cererea de ajutor material a primit sau nu raspuns. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru rela iile de convie uire sociala referitoare la procurarea mijloacelor de existen a. Leg a tur a de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa. 4. Forme s i modalit a i. Infrac iunea de cersetorie, fiind o infrac iune de obicei, nu este susceptibila de tentativa. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care s-a realizat, prin repetare, un numar suficient de acte, din care sa rezulte atitudinea faptuitorului de a face din cersetorie o sursa de procurare a mijloacelor de existen a. 5. Sanc iuni. Infrac iunea de cersetorie se pedepseste cu nchisoare de la o luna la 3 ani. Prostitu ia 1. Con inut legal 131

Potrivit art. 328 Cod penal, constituie infrac iune "fapta persoanei care s i procur a mijloacele de existen a sau principalele mijloace de existen a , practicnd n acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile referitoare la convie uirea sociala, rela ii care implica procurarea mijloacelor de existen a n mod legal, respectnd bunele moravuri. Obiectul material l constituie sumele de bani, valorile si bunurile procurate de faptuitor n urma savrsirii activita ii infrac ionale. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana, indiferent de sex. Participa ia penala este posibila doar sub forma complicita ii sau a instigarii. Subiect pasiv este statul. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin doua ac iuni corelative: o ac iune scop (procurarea mijloacelor de existen a) si o ac iune mijloc (practicarea de raporturi sexuale cu diferite persoane). Pentru existen a infrac iunii trebuie ca activitatea infrac ionala sa reprezinte un obicei, pe parcursul unei anumite perioade de timp, si sa constituie n acest rastimp pentru faptuitor unica sursa de mijloace de existen a sau sursa principala . Pentru existen a infrac iunii de prostitu ie, legea cere ca raporturile sexuale sa fie practicate cu persoane diferite si nu cu o singura persoana. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru rela iile de convie uire sociala. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa, n scopul procurarii mijloacelor de existen a sau a principalelor mijloace de existen a. 4. Forme s i modalit a i. Fiind o infrac iune de obicei tentativa nu este posibila. Consumarea infrac iunii are loc n momentul cnd se realizeaza un numar suficient de raporturi sexuale cu diferite persoane pentru ca aceste raporturi sa poata fi caracterizate ca fiind un mod obisnuit de procurare a mijloacelor de existen a sau a principalelor mijloace de existen a pentru faptuitor. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 3 ani. Proxenetismul 1. Con inut legal Potrivit art. 329 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune "ndemnul ori nlesnirea practic a rii prostitu iei sau tragerea de foloase de pe urma practic a rii prostitu iei de c a tre o persoan a ". Alin.(2) al aceluiasi articol incrimineaza si recrutarea unei persoane pentru prostitu ie ori traficul de persoane n acest scop, precum s i constrngerea la prostitu ie ". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este constituit din rela iile privind convie uirea sociala, rela ii care implica procurarea mijloacelor de existen a n mod legal, respectnd bunele moravuri. Obiectul material este corpul persoanei constrnse la prostitu ie sau care a facut obiectul traficului n vederea practicarii prostitu iei. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele sale. 132

Subiect pasiv principal este statul, iar secundar persoana constrnsa la practicarea prostitu iei ori recrutata sau traficata n acest scop. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iuni alternative, respectiv ndemnarea sau nlesnirea practicarii prostitu iei sau tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitu iei de catre o persoana, prevazute n alin.(1), dar si recrutarea unei persoane n vederea practicarii prostitu iei, traficul de persoane n acest scop sau constrngerea la practicarea prostitu iei, stipulate n alin.(2).. ndemnul la prostitu ie reprezinta incitarea, trezirea interesului sau convingerea unei persoane sa practice prostitu ia, indiferent daca a avut sau nu rezultat.. nlesnirea practicarii prostitu iei reprezinta ajutorul dat sub orice forma, unei persoane, sa practice prostitu ia. Tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitu iei de catre o persoana consta n ob inerea de profituri sau a oricaror avantaje materiale din practicarea prostitu iei de catre o alta persoana dect faptuitorul. Recrutarea unei persoane pentru prostitu ie se realizeaza prin ac iuni de atragere, angajare si ndrumare a unei persoane sa practice prostitu ia. Traficul de persoane n scopul practicarii prostitu iei, consta n efectuarea unor acte de comer cu persoane n vederea practicarii prostitu iei. Constrngerea la prostitu ie se realizeaza prin ac iuni de silire, prin orice mijloace, a unei persoane sa practice prostitu ia, indiferent daca a avut sau nu succes. Constrngerea urmata de practicarea prostitu iei de catre cel constrns nlatura caracterul penal al faptei de prostitu ie. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru rela iile de convie uire sociala referitoare la libertatea sexuala a persoanei. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei incriminate. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu vinova ie sub forma inten iei directa si indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si este sanc ionata. Consumarea infrac iunii are loc n momentul savrsirii ac iunii incriminate, moment cnd se produce si urmarea periculoasa a faptei. Art. 329 alin.(3) Cod penal prevede ca agravanta daca fapta este savrsita fa a de un minor sau prezinta un alt caracter grav. 5. Sanc iuni. Infrac iunea de proxenetism se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi, daca se savrseste sub forma ndemnarii, nlesnirii sau tragerii de foloase, si cu nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, n varianta traficului, a recrutarii sau a constrngerii la practicarea prostitu iei. n forma sa agravata, infrac iunea de proxenetism se pedepseste cu nchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. Potrivit alin.(4), banii, valorile sau orice alte bunuri care au servit ori au fost destinate sa serveasca, direct sau indirect la comiterea infrac iunii prevazute n alin. (1)- (3) si cele care au fost dobndite prin savrsirea acesteia se confisca, iar daca acestea nu se gasesc condamnatul este obligat la plata echivalentului lor n bani. Recurs n interesul legii. Prin Decizia nr. XVI/, nepublicata, nalta Curte de Casa ie si Justi ie - Sec iile Unite - a admis recursul n interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casa ie si Justi ie, cu privire la raportul dintre infrac iunile de proxenetism si trafic de persoane, prevazute de art. 329 C. pen., respectiv de art. 12 din Legea nr. 678/2001, sub aspectul ncadrarii juridice a faptelor n unul sau altul dintre textele de lege men ionate si a decis ca: 1. Distinc ia dintre infrac iunea de trafic de persoane prev a zut a de art. 12 s i respectiv art. 13 din Legea nr. 678/2001 s i cea de proxenetism prev a zut a de art. 329 alin. 1 din Codul penal este dat a de obiectul juridic generic diferit al celor dou a incrimin a ri, respectiv de valoarea social a diferit a , protejat a de legiuitor prin textele incriminatorii ale celor dou a legi: n cazul infrac iunilor prev a zute de Legea nr. 678/2001 aceasta fiind ap a rarea dreptului la libertatea de voin a s i ac iune a persoanei iar n cazul infrac iunii de 133

proxenetism prev a zut a de art. 329 din Codul penal, ap a rarea bunelor moravuri n rela iile de convie uire social a s i de asigurare licit a a mijloacelor de existen a . 2. Drept urmare, n cazul n care o persoan a , f a r a a ntrebuin a constrngeri, ndeamn a sau nlesne s te practicarea prostitu iei ori trage foloase de pe urma practic a rii prostitu iei de c a tre persoane majore s a vr s e s te infrac iunea de proxenetism prev a zut a de art. 329 alin. 1 din Codul Penal. 3. In cazul n care o persoan a , f a r a a ntrebuin a constrngerea, recruteaz a persoane majore pentru prostitu ie ori trafica persoane majore n acest scop, fapta ntrune s te elementele constitutive ale infrac iunii de proxenetism prev a zut a de art. 329 alin. 2 tezele I s i II din Codul penal. 4. In situa ia unor acte de recrutare, transportare, transferare, cazare sau primire a unei persoane, prin amenin are, violen a , r a pire, fraud a ori n s el a ciune, abuz de autoritate sau prin alte forme de constrngere ori profitnd de imposibilitatea acelei persoane de a- s i exprima voin a sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru ob inerea consim a mntului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, n scopul exploat a rii acestei persoane, fapta ntrune s te elementele constitutive ale infrac iunii de trafic de persoane, prev a zut a de art. 12 din Legea nr. 678/2001. 5.In cazul n care o persoan a ac ioneaz a asupra altei persoane prin modalit a ile ar a tate la punctele 2 s i 3, ndemnnd, nlesnind sau tr a gnd foloase ori recrutnd sau traficnd persoane majore n vederea practic a rii, de bun a voie, a prostitu iei, iar ulterior ac ioneaz a asupra aceleia s i persoane s i prin modalit a ile ar a tate n con inutul textului art. 12 din Legea nr. 678/2001, se va retine att s a vr s irea infrac iunii prev a zut a de art. 329 alin. 1 din Codul penal sau art. 329 alin. 2 tezele I s i II din Codul penal, dup a caz, ct s i a infrac iunii prev a zute de art. 12 din Legea nr. 678/2001, n concurs real." Jocul de noroc 1. Con inut legal Potrivit art. 330 alin. (1) Cod penal, constituie infrac iune organizarea sau ng a duirea jocurilor de noroc pentru public, f a r a autorizare", iar potrivit alin. (2) organizarea sau ng a duirea n mod obi s nuit a jocurilor de noroc, ntr-o cas a particular a , n scopul de a realiza foloase materiale". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile de convie uire sociala care privesc ob inerea mijloacelor de existen a numai prin mijloace licite.. Obiect material nu exista. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele sale. Subiect pasiv 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iuni alternative, fie de organizare, fie de ngaduire a jocurilor de noroc, pentru public, daca sunt savrsite fara autoriza ie.. Organizarea reprezinta crearea condi iilor necesare practicarii unor asemenea jocuri (punerea la dispozi ie a spa iului, atragerea de clien i etc.). ngaduirea jocurilor de noroc consta n permiterea practicarii acestora. Nu intereseaza daca locul unde se practica jocurile de noroc este anume destinat acestui scop sau daca este vorba de un local public. Locul trebuie, nsa sa fie accesibil publicului. Pentru existen a infrac iunii n forma prevazuta de art. 330 alin. (2) Cod penal, legea cere, n mod cumulativ, ca organizarea sau ngaduirea jocurilor de noroc sa aiba loc ntr-o casa particulara si sa se faca n mod obisnuit, adica trebuie sa se repete de un numar suficient de ori pentru a rezulta caracterul de obisnuin a. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol social pentru regulile de convie uire sociala. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei incriminate. Latura subiectiv a . 134

Infrac iunea de joc de noroc se savrseste cu inten ie. n forma prevazuta de alin. (1), inten ia poate fi directa sau indirecta, n cea prevazuta de alin. (2) inten ia nu poate fi dect directa. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa, posibila numai n cazul primei forme a infrac iunii, nu este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc, n cazul prevazut alin.(1), n momentul cnd organizarea jocurilor de noroc a luat fiin a sau cnd a intervenit ngaduirea practicarii acestora, iar n cazul prevazut de alin.(2), n momentul cnd s-a realizat un numar suficient de repetari pentru a rezulta caracterul de obisnuin a al organizarii sau ngaduirii jocurilor de noroc. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

* * *

TITLUL VIII din noul Cod penal (Legea nr. 286/2009, publicata n M.Of. nr.510/24.07.2009) este consacrat infrac iunilor privitoare Ia convie uirea social a . In con inutul acestui titlu au fost regrupate, n mai multe capitole, incriminari existente n codul penal n vigoare, incriminari care n prezent se aflau dispersate n diverse legi speciale, dar si incriminari noi, ce vin sa raspunda unor necesita i eviden iate de practica ultimilor ani. Capitolul I cuprinde infrac iunile contra ordinii si linistii publice. n privin a gruparilor infrac ionale, proiectul propune renun area la paralelismul existent astazi ntre textele care incrimineaza acest gen de fapte (grup infrac ional organizat, asociere n vederea savrsirii de infrac iuni, complot, grupare terorista) n favoarea instituirii unei incriminari cadru -constituirea unui grup infrac ional organizat - cu posibilitatea men inerii ca incriminare distincta a asocia iei teroriste, dat fiind specificul acesteia. In categoria incriminarilor noi din acest capitol, trebuie men ionata ncercarea de a determina comiterea unei infrac iuni, incriminare necesara n condi iile renun arii la reglementarea, n partea generala, a instigarii neurmate de executare. Fiind o ipoteza de excep ie, aceasta incriminare nu priveste dect faptele grave, sanc ionate cu pedeapsa deten iunii pe via a sau cu nchisoarea mai mare de 10 ani. Totodata au fost aduse n sec iunea de fa a textele de incriminare aflate n prezent n legisla ia speciala (Legea nr. 61/1991 si respectiv Legea nr. 60/1991) si care prin obiectul lor juridic se ncadreaza n aceasta categorie. De asemenea, au fost introduse unele incriminari noi, legate n special de libertatea de ntrunire, menite sa contribuie la respectarea obliga iei pozitive a statului n privin a asigurarii condi iilor de exercitare a acestei liberta i - fiind astfel incriminata mpiedicarea desfasurarii unei adunari publice. Prin reglementarea infrac iunii de pornografie infantila s-a urmarit eliminarea suprapunerilor n reglementare determinate n prezent de existen a a trei acte normative care con in incriminari n materie (Legea nr. 678/2001, Legea nr. 161/2003 si Legea nr. 196/2003). Elementele constitutive ale incriminarilor din aceste texte au fost sintetizate n textul propus de proiect, text care a avut n vedere si dispozi iile Deciziei-cadru a Consiliului Uniunii Europene nr. 2004/68/JAI din 22 decembrie 2003 privind lupta mpotriva exploatarii sexuale a copiilor si pedo-pornografiei. Infrac iunea de ultraj contra bunelor moravuri a fost, la rndul ei reformulata, prin separare de infrac iunea de tulburarea ordinii si linistii publice, inclusa ntr-un text distinct al acestui capitol. Astfel, infrac iunea de ultraj contra bunelor moravuri urmeaza a acoperi situa iile de expunere n public a unor imagini ce prezinta o activitate sexuala explicita, dar si cele de comitere n public a unor acte de exhibi ionism sau acte sexuale explicite, indiferent de natura acestora (raporturi sexuale, acte sexuale orale sau anale, acte cu caracter zoofil etc.). Capitolul al III-lea cuprinde incriminarea faptelor prin care se aduce atingere liberta ii cultelor si respectului datorat persoanelor decedate. Fa a de textele astazi n vigoare, incriminarile existente au fost completate cu noi ipoteze si au fost incriminate noi fapte a caror comitere a fost semnalata n ultima perioada. Astfel, s-a prevazut, ca ipoteza distincta,, obligarea unei persoane, prin violen a sau amenin are, la efectuarea unui act interzis de cultul careia i apar ine (spre exemplu, obligarea unei persoane sa consume alimente interzise de religia sa). De asemenea, a fost incriminata distinct fapta de profanare a lacasurilor si obiectelor de cult. 135

n privin a infrac iunii de profanare de morminte, au fost separate ipotezele de profanare a unui cadavru de cele referitoare la profanarea unui mormnt sau monument funerar, intensitatea atingerii aduse valorii sociale ocrotite si ecoul social al faptei fiind n mod evident diferite n cele doua situa ii.

AUTOEVALUARE
TESTE GRIL A
1. So ul nevinovat, n cazul infrac iunii de adulter, poate cere oricnd: a) ncetarea urmaririi penale; b) ncetarea procesului penal; c) ncetarea executarii pedepsei. 2. Infrac iunea de bigamie nu se sanc ioneaz a dac a : a) una dintre par i a fost n eroare cu privire la calitatea de persoana casatorita a celeilalte par i; b) daca prima casatorie este declarata nula pentru alt motiv dect bigamia; c) daca a doua casatorie se declara nula pentru bigamie. 3. Re inerea de c a tre un p a rinte a copilului s a u minor, f a r a consim a mntul celuilalt p a rinte sau al persoanei c a reia i-a fost ncredin at minorul, potrivit legii, constituie infrac iunea de : a) rele tratamente aplicate minorului; b) nerespectarea masurilor privind ncredin area minorului; c) lipsire de libertate n mod ilegal. 4 . Proba infrac iunii de adulter se poate face: a) numai prin proces-verbal de constatare a infrac iunii flagrante; b) prin scrisori care emana de la so ul vinovat; c) prin martori direc i. 5. Infrac iunea de cer s etorie (art. 326 C. pen.) poate fi s a vr s it a de: a) o persoana fara capacitate de a munci; b) o persoana avnd capacitate de a munci; c) numai de catre o persoana ce are capacitate de a munci. a) 6. Constituie infrac iunea de sustragere de la tratament medical (art. 309 C. pen.): 1 a) sustragerea de la executarea masurii de siguran a a obligarii la tratament medical; b) sustragerea de la executarea masurii de siguran a a obligarii la tratament medical, n cazul infrac iunii de contaminare venerica; c) sustragerea de la executarea oricarei masuri de siguran a. 7. Infrac iunea de trafic de stupefiante se poate s a vr s i prin: a) cultivarea n scop de prelucrare a plantelor care con in substan e stupefiante sau toxice; b) prescrierea de catre medic, fara a fi necesar, a produselor sau substan elor stupefiante; c) organizarea ori ngaduirea consumului de produse ori substan e stupefiante sau toxice, n locuri anumite. 8. Omisiunea de a n s tiin a autoritatea de c a tre cel care a g a sit o persoan a a c a rei via a , s a n a tate sau integritate corporal a este n primejdie s i care este lipsit a de putin a de a se salva, constituie infrac iunea de: a) lasarea fara ajutor prin omisiunea de nstiin are (art. 316 C. pen.); b) lasarea fara ajutor (art. 315 C. pen.); c) punerea n primejdie a unei persoane n neputin a de a se ngriji. 136

9. Constituie infrac iunea de ultraj contra bunelor moravuri s i tulburare a lini s tii publice, n form a simpl a : a) fapta persoanei care, n apartamentul sau, profereaza cuvinte sau expresii prin care se aduce atingere bunelor moravuri si se produce scandal public; b) fapta persoanei care, n public, savrseste acte sau gesturi, dar numai daca se aduce atingere bunelor moravuri si se produce si scandal public; c) fapta persoanei care, n public, se deda la orice manifestari si se produce scandal public; d) fapta persoanei care, n public, savrseste acte sau gesturi sau se deda la orice alte manifestari, numai daca se aduce atingere bunelor moravuri si se tulbura grav si linistea publica. 10. mpiedicarea folosin ei normale a unei locuin e de inute n baza unui titlu legal, constituie infrac iunea de: a) tulburare de posesie; b) nerespectarea hotarrilor judecatoresti; tulburarea folosin ei locuin ei.
c)

SPE E TITLUL IX - INFRAC IUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELA II PRIVIND CONVIE UIREA SOCIAL A
Spe a nr.1 Abandonul de familie. Condi ia relei-credin e Judecatoria a condamnat pe inculpata pentru infrac iunea de abandon de familie motivat de faptul ca desi a fost obligata la plata unei pensii de ntre inere, a refuzat cu rea-credin a sa se achite de aceasta obliga ie. Apelul inculpatei a fost respins ca nefondat de Tribunal. Recursul declarat de inculpata a fost admis de catre Curtea de Apel care a casat ambele hotarri si care a dispus achitarea inculpatei motivat de faptul ca nu s-a dovedit reaua-credin a a acesteia n neplata pensiei. ntreb a ri: 3. Care este condi ia esen ial a prev a zut a pentru existen a infrac iuni de abandon de familie ? 4. Care este motivarea instan ei de recurs ce a fost avut a n vedere la solu ia de achitare a inculpatei? Spe a nr.2 Trafic de persoane. Proxenetism. Tr a s a turi caracteristice . Prin sentin a penala nr. 1/2003, Tribunalul D. a condamnat pe inculpa i A.B. si D.C. pentru savrsirea infrac iuni de trafic de persoane, prev. de art.12 alin.1 si 2 lit. a din Legea nr.678/2001, motivat de faptul ca acestia au recrutat mai multe femei spunndu-ne ca le duc la munca n Spania pentru a lucra ntr-un restaurant, ca le-au transportat dupa ob inerea pasapoartelor n aceasta ara dar ca aici le-au sustras actele si banii, obligndu-le sa practice prostitu ia. Apelul declarat de catre cei doi inculpa i a fost admis de Curtea de Apel care a dispus schimbarea ncadrarii juridice n infrac iunea de proxenetism prev. de art. 329 alin.1 C.pen. cu motivarea ca acestia au ndemnat au ndemnat femeile racolate la practicarea prostitu iei. Recursul declarat de Parchet mpotriva deciziei a fost admis de I.C.C.J. care a dispus. . ntrebare: 1. Ce infrac iune au s a vr s it cei doi inculpa i prin recrutarea s i transportarea femeilor n str a in a tate c a rora le-au promis un loc de munc a ntr-un restaurant? 2. Care este solu ia pronun at a de I.C.C.J. prin admiterea recursului? 137

nalta Curte pronun a n acest caz o hot a rre judec a toreasc a rejudecnd cauza sau dispune trimiterea dosarului la instan a de fond pentru reluarea judec a ii?

TITLUL X INFRAC IUNI CONTRA CAPACIT A II DE AP A RARE A ROMNIEI

Aspecte generale s i comune Acest grup de infrac iuni a fost rezervat incriminarii faptelor prin care este pusa n pericol capacitatea de aparare a arii. Prin capacitate de ap a rare credem ca trebuie n eleasa for a, puterea statului de a ac iona pentru respingerea unei agresiuni externe, a unui atac armat. Gradul (nivelul, stadiul) capacita ii de aparare a arii este dat de suma unor factori, dintre care cei mai importan i sunt puterea economica, politica, diplomatica si, nu n ultimul rnd, puterea for elor armate. ntr-o asemenea n elegere a conceptului se ajunge la concluzia potrivit careia capacitatea de aparare a arii poate fi primejduita nu numai prin comiterea faptelor prevazute n Titlul X, ci si prin savrsirea de infrac iuni ndreptate mpotriva altor valori sociale, ca, de pilda, tradarea prin ajutarea inamicului, actele de diversiune constnd n incendierea unei fabrici de armament, neglijen a n serviciu care a avut drept consecin a provocarea unei pagube importante economiei na ionale s.a. n acest titlu au fost nsa incriminate faptele periculoase preponderent pentru for ele armate. n ncercarea de a deslusi n elesul conceptului for e armate sunt evocate trei surse de documentare. Unul dintre modernele dic ionare militare romnesti" se opreste asupra urmatoarei defini ii: For e armate. Termen definind, n general, for ele si mijloacele militare (efective umane, armament, tehnica de lupta) organizate n vederea ducerii luptei armate". n limbaj diplomatic, un important instrument juridic interna ional, ratificat de aproximativ o suta dintre statele lumii, defineste conceptul n urmatorii termeni: For ele armate ale unei par i la conflict se compun din toate for ele, toate grupurile si toate unita ile armate si organizate care sunt puse sub comanda, care raspund de conduita subordona ilor sai fa a de aceasta Parte, chiar daca aceasta este reprezentata de un guvern sau o autoritate nerecunoscuta de catre Partea adversa". Legiuitorul nu a definit conceptul, ci i-a enun at componentele astfel: For ele armate cuprind armata, mari unita i si unita i din subordinea Ministerului Reformei Administrative si Internelor, cele ale Serviciilor de Informa ii ale statului si alte forma iuni de aparare armata organizate potrivit legii." Obiectul ocrotirii penale. Obiectul juridic generic al infrac iunilor reglementate n Titlul X este constituit din ansamblul rela iilor sociale care asigura existen a si men inerea la nivel performant a capacita ii de aparare a arii. Ca infrac iuni de pericol, acestea sunt lipsite, n regula generala, de obiect material. In excep ie, corpul militarului molestat - la infrac iunile de lovirea superiorului sau inferiorului -, mijlocul de lupta predat, distrus etc. - la infrac iunea de capitulare -, nava avariata - la infrac iunea de coliziune. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ nemijlocit (autorul) infrac iunilor analizate este militar, n cele mai numeroase cazuri. Astfel, fara excep ie, subiectul activ la infrac iunile prevazute n Capitolul I are calitatea de militar. La unele dintre aceste infrac iuni autorul are o dubla calitate, n sensul ca, n afara aceleia de militar, el trebuie sa fie purtatorul unui anumit grad - art. 331, art. 334, alin. (2) - sau sa aiba o anumita func ie ori nsarcinare - art. 333, 335, 336, 338, 341, 342, 343, 345 C.pen.. La infrac iunile prevazute n Capitolul II subiectul activ poate fi militar sau civil, iar la cele reglementate n Capitolul III, subiectul activ este doar civil. In prezent, ca urmare a adoptarii Legii nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu si trecerea la serviciul militar pe baza de voluntariat, calitatea de militar n termen a fost fundamental regndita si reglementata. Astfel, vor avea atare calitate ceta enii romni, barba i, care executa serviciul militar obligatoriu exclusiv pe durata st a rii de r a zboi, a st a rii de mobilizare s i pe timpul st a rii de asediu. Durata (timpul) st a rii de r a zboi s i a st a rii de mobilizare este intervalul de timp de la data declararii mobilizarii sau de la nceperea opera iilor de razboi pna la data trecerii armatei la starea de pace" - art. 153 C.pen. 138

Declararea mobilizarii si luarea masurilor necesare pentru respingerea unei agresiuni armate fac obiectul unor decrete preziden iale, n adoptarea acestor decizii fiind nemijlocit implicate Consiliul Suprem de Aparare a arii si Parlamentul. Durata (timpul) st a rii de asediu este intervalul cuprins ntre decretul preziden ial de instituire a starii si cel de ncetare a acesteia, ambele contrasemnate de primul-ministru. Pe timp de pace, aceasta categorie de militari va cuprinde solda i s i grada i voluntar. La nivelul superior acestei categorii se situeaza aceea a cadrelor militare care, potrivit gradului acordat, sunt constituite, n ordinea ierarhica, n corpul subofi erilor, corpul maistrilor militari si corpul ofi erilor. Infrac iunile din Titlul X sunt susceptibile de savrsire n participa ie sub forma instigarii si complicita ii, coautoratul fiind posibil doar la unele dintre acestea. Subiectul pasiv este, n principal, statul, a carui capacitate de aparare este periclitata, ntr-un plan secund apare ca subiect pasiv unitatea/forma iunea militara n cadrul careia s-a comis infrac iunea, precum si militarul - superior/inferior - lovit. Latura obiectiv a . Elementul material se exprima, n cele mai numeroase cazuri prin ac iuni, de mare diversitate, ca, de exemplu, parasirea comenzii, lovirea superiorului/inferiorului, coborrea pavilionului, provocarea de vatamari pentru a se sustrage serviciului militar s.a. Sunt nsa si infrac iuni al caror element material consta dintr-o omisiune (inac iune) - art. 331, 332, 343, 354 C.pen. Urmarea imediat a , la toate infrac iunile reglementate n Titlul X, consta n crearea unei stari de pericol pentru capacitatea de aparare a arii. La unele infrac iuni - art. 338, 345 - aceasta urmare este dublata si de producerea unei vatamari. Leg a tura de cauzalitate - cu excep ia infrac iunilor de rezultat - decurge pentru majoritatea infrac iunilor din nsasi materialitatea faptelor - ex re. Latura subiectiva. Forma de vinov a ie. Infrac iunile contra capacita ii de aparare se savrsesc cu inten ie - direct a sau indirect a . n excep ie, infrac iunea de coliziune n modalitatea prevazuta n alin. (1) al art. 345 C.pen., se savrseste din culp a . Scopul si mobilul nu prezinta relevan a n realizarea infrac iunilor. Forme. Modalit a i. Sanc iuni Forme. Actele preg a titoare nu cad sub inciden a legii penale. Tentativa este sanc ionata la infrac iunile prevazute n art. 338-342, 344 si 345 alin. (2) si (3) C.pen. Infrac iunile contra capacita ii de aparare sunt de consumare instantanee, fie la momentul comiterii ac iunii (insubordonarea, zborul neautorizat, coborrea pavilionului s.a.), fie la momentul mplinirii unor termene (absen a nejustificata, dezertarea), n cazul lipsei din unitate peste termenele prevazute de lege, fapta capata caracterul infrac iunii continue. Epuizarea are loc la ncetarea absen ei din unitate, prin predarea militarului sau capturarea acestuia. Modalit a i. Infrac iunile supuse analizei prezinta doua sau mai multe modalita i corespunzatoare dispozi iilor incriminatorii. Sunt nsa de remarcat modalita ile agravate atasate unor infrac iuni, n situa ia n care faptele sunt comise pe durata st a rii de r a zboi, a st a rii de mobilizare s i pe timpul st a rii de asediu. Sanc iuni. Legiuitorul a instituit un regim sanc ionator suplu si diferen iat n raport cu pericolul social concret al fiecarei infrac iuni ndreptate mpotriva capacita ii de aparare, scara pedepselor ncepnd cu nchisoarea de la o luna la 3 luni, sau cu amenda - art. 353 - si terminnd cu deten iunea pe via a, alternnd cu nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi - art. 338, 339 C.pen. s.a. Persoana juridica se sanc ioneaza cu pedeapsa prevazuta n art. 71 C.pen. 1 Articolul 62 din Codul penal reglementeaza un regim de executare a pedepsei pentru militari derogatoriu de la acela de drept comun. Aspecte procesuale. n conformitate cu dispozi iile art. 337 si art. 355, ac iunea penala pentru infrac iunile prevazute n art. 331-336, art. 353 si art. 354 se pune n miscare numai la sesizarea comandantului. Dupa sesizarea formulata de comandant, urmarirea penala se efectueaza de ofi eri anume desemna i organe de cercetare penala speciale prevazute n art. 208 alin. (1) lit. a)-c) din Codul de procedura penala -, sub supravegherea procurorului militar, iar judecata n prima instan a revine n competen a tribunalului militar art. 26 pct. 1 lit. a) din Codul de procedura penala -, dupa caz, naltei Cur i de Casa ie si Justi ie -art. 29 pct. 1 lit. d) din Codul de procedura penala -, n raport cu gradul militar al inculpatului. Prin Decizia nr. XXVI din 16.04.2007, instan a suprema a stabilit ca, n cauzele ce au ca obiect infrac iunile prevazute n art. 331-352 C.pen., precum si alte infrac iuni n legatura cu ndatoririle de serviciu, 139

comise de personalul militar al fostei Direc ii Generale a Penitenciarelor anterior intrarii n vigoare a Legii nr. 293/2004: a) si nregistrate pe rolul instan elor militare naintea actului normativ men ionat, competen a judecarii lor revine instan elor militare, n condi iile art. 40 C.proc.pen. si art. IX pct. 4 din Legea nr. 281/2003; b)si nregistrate pe rolul instan elor ulterior intrarii n vigoare a actului normativ men ionat, competen a judecarii lor revine instan ei civile.

CAPITOLUL I INFRAC IUNI SAVRSITE DE MILITARI

SEC IUNEA I. INFRAC IUNI CONTRA ORDINII S I DISCIPLINEI MILITARE

Absen a nejustificat a 1. Con inut legal Potrivit art. 331 alin. (1) Cod penal, constituie infrac iune absen a nejustificat a de la unitate sau de la serviciu, care a dep as it 24 de ore dar nu mai mult de trei zile, a militarului n termen sau concentrat, pn a la gradul de sergent inclusiv". Alin. (3) al aceluiasi articol stipuleaza ca n timp de r a zboi, absen a nejustificat a a oric a rui militar de la unitate sau de la serviciu, care a dep as it 4 ore dar nu mai mult de 24 ore" se pedepseste. 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la ordinea si disciplina militara. Obiect material nu exista. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect un militar n termen sau concentrat avnd cel mult gradul de sergent. Participa ia penala este posibila doar sub forma complicita ii sau a instigarii. Subiect pasiv este unitatea militara n care si desfasoara activitatea faptuitorul. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material consta n absen a nejustificata a militarului de la unitate sau serviciu. Prin unitate" se n elege orice forma iune militara, indiferent de numarul militarilor care o alcatuiesc, indiferent daca a fost constituita permanent sau temporar. Prin serviciu" se n elege locul unde militarul ndeplineste o anumita activitate (ex. serviciile auxiliare ale unita ii). Absentarea reprezinta nendeplinirea de catre militar a ndatoririlor de a fi prezent la unitate sau la serviciu, fie prin neprezentare, fie prin parasire. Pentru existen a infrac iunii se cere si ca absen a nejustificata sa dureze un interval de timp cuprins ntre 24 ore si 3 zile, precum si sa se fi petrecut pe timp de pace. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol determinata de nesocotirea ordinii si disciplinei militare. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste att cu inten ie, ct si din culpa. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa , fiind vorba de o infrac iune omisiva, nu este posibila. Consumarea infrac iunii are loc n momentul expirarii celor 24 ore de lipsa nejustificata a militarului de la unitate sau de la serviciu. 140

Art. 331 alin.(3) stabileste ca varianta agravata savrsirea faptei n timp de razboi, daca absen a nejustificata depaseste 4 ore dar nu mai mult de 24 ore. 5. Sanc iuni. Infrac iunea savrsita n varianta tip se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 1 an. Savrsirea n varianta agravata prevazuta la alin.(3) se sanc ioneaza cu nchisoare de la 1 la 5 ani. Art. 331 alin.(2) stipuleaza ca pedeapsa aplicata unui militar n termen se executa ntr-o nchisoare militara. Ac iunea penala se pune n miscare numai la sesizarea comandantului (art. 337 Cod penal). Dezertarea 1. Con inut legal Potrivit art. 332 alin. (1) Cod penal, constituie infrac iune absen a nejustificat a de la unitate sau serviciu, care dep as e s te 3 zile, a oric a rui militar", iar alin. (2) prevede ca n timp de r a zboi, absen a nejustificat a a oric a rui militar de la unitate sau serviciu, care a dep as it 24 ore " se pedepseste mai aspru. 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la ordinea si disciplina militara. Obiect material nu exista. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, trebuie sa aiba calitatea de militar, indiferent de categoria din care face parte si indiferent de gradul pe care l are. Participa ia penala este posibila doar sub forma complicita ii sau a instigarii. Subiect pasiv este unitatea militara n care si desfasoara activitatea faptuitorul. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza n mod alternativ, printr-o ac iune sau inac iune, respectiv fie prin parasirea sau plecarea din unitate ori serviciu a oricarui militar, fara permisiunea comandantului sau sefului sau, si ramnerea n aceasta situa ie un interval de timp mai mare de 3 zile, fie prin neprezentarea la unitate sau serviciu, n aceleasi condi ii si dupa 3 zile de la expirarea termenului cnd militarul se afla n nvoire, detasare, concediu etc. Prezentarea de bunavoie a faptuitorului n fa a reprezentan ilor autorita ilor sau prinderea acestuia de catre autorita i reprezinta sfrsitul activita ii infrac ionale. Arestarea unui militar pentru savrsirea altor infrac iuni nlatura raspunderea pentru dezertare. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru ordinea si disciplina militara. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiv a . Infrac iunea se poate comite att cu inten ie, ct si din culpa. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa nu este posibila. Consumarea infrac iunii are loc n momentul mplinirii celor 3 zile de absen a nejustificata. Fiind o infrac iune continua, momentul epuizarii reprezinta momentul n care militarul s-a ntors de bunavoie sau a fost prins de autorita i. Art. 332 alin.(2) considera agravata savrsirea faptei n timp de razboi , daca absen a nejustificata este mai mare de 24 ore. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 1 la 7 ani, daca a fost savrsita n varianta tip prevazuta la alin.(1), sau de la 3 la 12 ani, n cazul formei agravate. Ac iunea penala se pune n miscare numai la sesizarea comandantului (art. 337 Cod penal). 141

C a lcarea de consemn 1. Con inut legal Potrivit art. 333 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune c a lcarea regulilor serviciului de gard a , de paz a , de nso ire sau de securitate", iar alin.(3) prevede c a lcarea consemnului de c a tre santinela aflat a n serviciu de gard a sau de paz a pe lng a depozitele de armament, muni ii sau materiale explozive, la frontier a ori n alte posturi de un deosebit interes militar sau de stat, ori dac a fapta ar fi putut avea urm a ri grave" se pedepseste mai aspru. Alin.(4) introduce o a doua agravanta, daca faptele de mai sus au fost s a vr s ite n timp de r a zboi. 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile privitoare la ordinea si disciplina militara si care presupun ndeplinirea cu corectitudine a obliga iilor ce le revin n executarea serviciului de garda, de paza, de nso ire sau securitate. Obiect material, n principiu, nu exista. Daca nsa calcarea de consemn se rasfrnge asupra unui bun, acesta poate deveni obiect material. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect militarul care facea parte, n momentul savrsirii infrac iunii, din personalul garzii sau din serviciul de paza, de nso ire, escorta sau securitate ori caruia i se ncredin ase paza oricarui post care purta raspunderea ndeplinirii consemnului primit. Participa ia penala este posibila numai sub forma instigarii sau complicita ii. Subiect pasiv este unitatea din care face parte faptuitorul. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza, n cazul variantei tip prevazute n alin.(1), prin ncalcarea de catre militari a regulilor care privesc un consemn, adica a regulilor stabilite pentru buna ndeplinire a ndatoririlor primite n cadrul serviciului de garda, paza, nso ire sau securitate. Se poate comite att prin ac iune (ex. militarul paraseste postul de santinela), ct si prin inac iune (militarul permite unei persoane straine sa se apropie de postul pe care l pazeste). Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru buna desfasurare a activita ii unei unita i militare, pentru ordinea si disciplina militara. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie, daca se realizeaza prin ac iune, si inten ie sau culpa, daca se comite prin inac iune. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila, dar nu se pedepseste. Consumarea infrac iunii se produce instantaneu, n momentul savrsirii faptei incriminate. Art. 333 alin.(3) prevede agravarea faptei n condi iile n care calcarea consemnului este comisa de catre santinela aflata n serviciu de garda sau de paza pe lnga depozitele de armament, muni ii sau materiale explozive, la frontiera ori n alte posturi de un deosebit interes militar sau de stat, ori daca fapta ar fi putut avea urmari grave. 5. Sanc iuni. Infrac iunea savrsita n condi iile alin.(1) se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 1 an. Conform alin.(2), parasirea comenzii sau oricarui alt post de catre militar se sanc ioneaza cu aceeasi pedeapsa. Pentru varianta agravata prevazuta n alin.(3) pedeapsa va fi nchisoarea de la 1 la 5 ani, iar daca faptele se savrsesc n timp de razboi sunt pedepsite cu nchisoare de la 3 la 12 ani (alin.(4)). Ac iunea penala se pune n miscare numai la sesizarea comandantului (art. 337 Cod penal).

142

Insubordonarea 1. Con inut legal Potrivit art. 334 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune refuzul de a executa un ordin cu privire la ndatoririle de serviciu", iar alin.(2) prevede dac a fapta s a vr s it a de un ofi er, de un maistru militar sau subofi er, de un militar angajat, de doi sau mai mul i militari mpreun a n fa a trupei adunate sau dac a fapta are urm a ri grave" se pedepseste mai sever; de asemeni si comiterea faptei n timp de r a zboi, potrivit alin.(3). 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la ordinea si disciplina militara, rela ii care presupun n acest caz executarea ntocmai a ordinelor primite de catre militar de la sefii sau superiorii sai. Obiect material nu exista. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect un militar. Participa ia penala este posibila doar sub forma instigarii sau a complicita ii. Subiect pasiv este unitatea militara din care face faptuitorul. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin refuzul militarului de a executa un ordin primit de la un sef sau un superior sau derivnd din obliga iile generale ale militarilor, cu condi ia sa fie un ordin legal ca forma si con inut si sa priveasca ndatoriri de serviciu.. Refuzul poate fi explicit, verbal sau n scris, sau implicit, rezultnd din atitudinea faptuitorului. Urmarea socialmente periculoas a consta n starea de pericol cu privire la ordinea si disciplina militara. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se comite cu inten ie. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa, desi posibila, nu este pedepsita de lege. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care militarul refuza efectiv sa execute ordinul. Art. 334 alin. (2) prevede si o prima varianta agravata daca fapta a fost savrsita de un ofi er, de un maistru militar sau subofi er, de un militar angajat, de doi sau mai mul i militari mpreuna n fa a trupei adunate sau daca fapta are urmari grave. Art. 334 alin. (3) stipuleaza a doua agravanta n sensul n care activitatea infrac ionala se petrece n timp de razboi. 5. Sanc iuni. Infrac iunea n varianta tip, prevazuta la alin.(1), este pedepsita cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani, iar prima varianta agravata cu nchisoare de la 1 la 5 ani. Savrsirea faptei n cele doua variante n timp de razboi atrage pedeapsa nchisorii de la 2 la 7 ani, pentru varianta tip, si de la 3 la 12 ani, pentru prima forma agravata. Ac iunea penala se pune n miscare numai la sesizarea comandantului (art. 337 Cod penal). Lovirea superiorului 1. Con inut legal Potrivit art. 335 Cod penal, constituie infrac iune lovirea superiorului de c a tre inferior sau a s efului de c a tre subordonat". Alin.(2) stipuleaza ca este mai grava fapta prevazuta de alin.(1) s a vr s it a n timp de r a zboi. 143

2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este complex fiind format din rela iile sociale referitoare la ordinea si disciplina militara, sub aspectul atitudinii corecte si respectuoase a inferiorului fa a de superiorul sau, dar si din cele referitoare la integritatea corporala si demnitatea persoanei mpotriva careia se ndreapta activitatea infrac ionala. Obiect material n cazul ac iunilor de lovire sau alte violen e este corpul persoanei agresate, n spe a corpul superiorului. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect militarul inferior n grad sau subordonatul cu condi ia sa cunoasca faptul ca victima activita ii sale infrac ionale i este sef sau superior. Participa ia penala este posibila numai sub forma instigarii sau cea a complicita ii. Subiect pasiv principal este unitatea militara din care face parte faptuitorul n timp ce subiectul activ secundar este militarul cu grad superior sau seful care a fost victima a violen elor. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin acte de lovire sau alte violen e care au produs suferin e fizice sau vatamari ce necesita cel mult 20 zile de ngrijiri medicale. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru ordinea si disciplina militara dar si n producerea consecin elor specifice infrac iunilor savrsite cu violen a. Leg a tura de cauzalitate trebuie dovedita. Latura subiectiv a . Infrac iunea este savrsita cu inten ie. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila, dar nu se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul producerii lovirii sau savrsirii altor violen e asupra superiorului. Potrivit prevederilor alin.(2) savrsirea faptei n timp de razboi constituie varianta agravata. Sanc iuni. Infrac iunea este pedepsita cu nchisoare de la 3 luni la 1 an, n varianta tip, pentru varianta agravata maximul pedepsei urmnd sa fie crescut cu 2 ani. Ac iunea penala se pune n miscare numai la sesizarea comandantului (art. 337 Cod penal). Lovirea inferiorului 1. Con inut legal Potrivit art. 336 Cod penal, constituie infrac iune lovirea inferiorului sau subordonatului de c a tre un superior sau s ef". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este complex fiind format din rela iile sociale referitoare la ordinea si disciplina militara, sub aspectul atitudinii corecte a superiorului fa a de inferiorul sau si apararii acestuia din urma de purtarea abuziva a primului, dar si din rela iile sociale referitoare la integritatea corporala si demnitatea persoanei mpotriva careia se ndreapta activitatea infrac ionala. Obiect material n cazul ac iunilor de lovire sau alte violen e este corpul persoanei agresate, n spe a corpul inferiorului. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ este calificat, nu poate fi dect militarul care are un grad superior ori care de ine func ia de sef al militarului agresat si care cunoaste aceasta subordonare. Participa ia penala este posibila numai sub forma instigarii sau cea a complicita ii. 144

5.

Subiect pasiv principal este unitatea militara din care face parte faptuitorul n timp ce subiectul activ secundar este militarul cu grad inferior sau subalternul care a fost victima a violen elor. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin acte de lovire sau alte violen e care au produs suferin e fizice sau vatamari ce necesita cel mult 20 zile de ngrijiri medicale. Lovirea inferiorului nu va constitui infrac iune daca va fi savrsita n timp de razboi impusa fiind de o necesitate militara (art.336 alin.(2)). Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru ordinea si disciplina militara dar si n producerea consecin elor specifice infrac iunilor savrsite cu violen a. Leg a tura de cauzalitate trebuie dovedita. Latura subiectiv a . Infrac iunea este savrsita cu inten ie. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila, dar nu se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul producerii lovirii sau savrsirii altor violen e asupra superiorului. 5. Sanc iuni.
5

Infrac iunea este pedepsita cu nchisoare de la o luna la 1 an. Ac iunea penala se pune n miscare numai la sesizarea comandantului (art. 337 Cod penal). SEC IUNEA II. INFRAC IUNI PE CMPUL DE LUPT A Capitularea 1. Con inut legal Potrivit art. 338 Cod penal, constituie infrac iune predarea n minile inamicului de c a tre comandant a for elor militare pe care le comand a , l a sarea n minile du s manului, distrugerea sau aducerea n stare de nentrebuin are de c a tre comandant a mijloacelor de lupt a sau a altor mijloace necesare pentru purtarea r a zboiului, f a r a ca aceasta s a fi fost determinat a de condi iile de lupt a ". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale privitoare la capacitatea de lupta a for elor armate, rela ii care presupun o comportare comandan ilor pe cmpul de lupta plina de devotament si curaj. Obiect material pot constitui mijloacele de lupta si celelalte mijloace necesare purtarii razboiului. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect militarul cu func ie de comandant al unei forma iuni de lupta, indiferent de dimensiunile acesteia. Participa ia penala este posibila numai sub forma instigarii sau a complicita ii. Subiect pasiv principal este statul, ca titular al valorii sociale reprezentate de capacitatea de aparare a arii, iar secundar unitatea militara careia i apar in forma iunile de lupta respective. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin modalita i alternative: de predare n minile inamicului de catre comandant a for elor militare pe care le comanda, lasare n minile dusmanului, distrugere sau aducere n stare de nentrebuin are de catre comandant a mijloacelor de lupta sau a altor mijloace necesare pentru purtarea razboiului, n condi iile n care niciuna dintre aceste activita i nu a fost determinata de condi iile de lupta. Oricare dintre aceste fapte se poate savrsi att prin ac iuni ct si prin inac iuni. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru capacitatea de aparare a arii. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei incriminate. 145

Latura subiectiv a . Infrac iunea se comite numai cu inten ie. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care faptuitorul savrseste efectiv una din activita ile descrise n norma de incriminare. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu deten iunea pe via a sau nchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi. P a r a sirea cmpului de lupt a 1. Con inut legal Potrivit art. 339 Cod penal, constituie infrac iune p a r a sirea cmpului de lupt a sau refuzul de a ac iona, s a vr s ite n timpul luptei, ori predarea n captivitate sau s a vr s irea altor asemenea fapte de natur a a servi cauza du s manului". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la capacitatea de aparare a arii, rela ii care presupun din partea militarilor loialitate si ndeplinirea cu curaj a ndatoririlor pe care le au pe cmpul de lupta. Obiect material exista doar n cazurile n care, spre exemplu, armamentul este abandonat pe cmpul de lupta sau lasat n minile inamicului. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect militarul care participa efectiv la opera iile militare pe cmpul de lupta. Participa ia penala este posibila n toate formele sale. Subiect pasiv principal este statul, ca titular al valorii sociale reprezentate de capacitatea de aparare a arii, iar secundar unitatea militara careia i apar ine militarul care a parasit cmpul de lupta. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin modalita i alternative: parasirea cmpului de lupta sau refuzul de a ac iona, ambele savrsite n timpul luptei, sau predarea n captivitate ori savrsirea altor fapte asemanatoare, toate acestea fiind menite sa ajute inamicul. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei grave stari de pericol pentru capacitatea de aparare a arii. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul savrsirii oricareia dintre faptele incriminate. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se sanc ioneaza cu deten iunea pe via a sau nchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi.

146

SEC IUNEA III. INFRAC IUNI SPECIFICE AVIA IEI Zborul neautorizat

S I MARINEI MILITARE

1. Con inut legal Potrivit art. 340 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune zborul cu o aeronav a apar innd for elor armate ale statului romn, f a r a prealabil a autorizare, precum s i nerespectarea regulilor de zbor, dac a prin aceasta se pericliteaz a securitatea zborului n spa iul aerian sau a aeronavei". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este constituit din rela iile sociale referitoare la capacitatea de aparare a arii, rela ii care presupun respectarea tuturor regulilor si de autorizare cu privire la zborul unei aeronave. Obiect material este nsasi aeronava care este, n acelasi timp, si mijloc de savrsire a infrac iunii. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect militarul din unitatea de avia ie care efectueaza un zbor neautorizat sau fara respectarea regulilor de zbor n timpul unui zbor autorizat. Participa ia penala este posibila sub toate formele, dar pentru coautorat subiec ii activi trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege. Subiect pasiv este unitatea care de ine aeronava si careia i apar ine faptuitorul. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza n modalita i alternative, fie prin savrsirea unui zbor fara autorizare prealabila, fie prin nerespectarea regulilor de zbor n timpul unui zbor autorizat. Pentru existen a infrac iunii, n oricare din modalita ile de savrsire a faptei, zborul trebuie sa se realizeze cu o aeronava apar innd for elor armate romne si prin modul de comitere a faptei sa fie periclitata securitatea zborului n spa iul aerian sau a aeronavei. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru capacitatea de aparare a arii dar si pentru activitatea normala n unita ile de avia ie si pentru bunurile care le apar in. Leg a tur a de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei incriminate. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care pilotul a decolat cu nava, iar epuizarea n momentul aterizarii. Art.340 alin.(29 prevede ca agravanta savrsirea faptei n condi iile stipulate n alin.(1) dar cu producerea unor urmari grave sau a unui dezastru. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani cnd este comisa n forma tip, sau cu nchisoare de la 1 la 5 ani n cazul urmarilor grave sau nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, n ipoteza dezastrului. P a r a sirea navei 1. Con inut legal Potrivit art. 341 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune p a r a sirea unei nave militare n caz de naufragiu de c a tre comandant, mai nainte de a- s i fi exercitat pn a la cap a t ndatoririle de serviciu, precum s i 147

de c a tre orice persoan a ce face parte din echipajul navei, f a r a ordinul comandantului". Alin.(2) prevede ca varianta agravata aceea s i fapt a s a vr s it a n timp de r a zboi". Conform prevederilor art.347 Cod penal, dispozi iile acestui articol se aplica si aeronavelor militare. 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la capacitatea de aparare a arii dar si la buna desfasurare a activita ii n cadrul unita ilor militare de marina si avia ie. Obiect material este nava expusa distrugerii sau pierderii ca urmare a savrsirii infrac iunii. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect comandantul navei sau un militar care face parte din echipajul acestuia. Participa ia penala este posibila sub toate formele, dar pentru existen a coautoratului se cere calitatea speciala prevazuta de lege. Subiect pasiv principal este statul, n secundar fiind unitatea careia i apar ine nava parasita. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iunea de parasire a navei de catre comandant, n condi iile n care acesta nu si exercitase ndatoririle de serviciu n totalitate, sau de catre orice membru al echipajului, fara ordinul comandantului. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru capacitatea de aparare a arii, n general, precum si pentru securitatea navei, n special. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc n momentul parasirii navei de catre persoana prevazuta. Art.341 alin.(2) introduce ca agravanta savrsirea faptei incriminate n timp de razboi. 5. Sanc iuni. Infrac iunea savrsita n varianta tip se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani, iar n cazul variantei agravate cu nchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi. P a r a sirea comenzii 1. Con inut legal Potrivit art. 342 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune p a r a sirea comenzii de c a tre comandantul unei sau al unei grup a ri de nave militare, n situa ii ce a r fi putut periclita nava sau navele militare ori echipajul acestora". Alin.(2) prevede ca varianta agravata p a r a sirea comenzii s a vr s it a n timpul luptei, de c a tre comandantul unei nave sau al unei grup a ri de nave militare. Conform prevederilor art.347 Cod penal, dispozi iile acestui articol se aplica si aeronavelor militare. Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la capacitatea de aparare a arii dar si la pastrarea si exercitarea n permanen a a comenzii de catre comandantul unei nave sau al unei grupari de nave militare. Obiect material este nava pusa n pericol prin parasirea comenzii de catre comandant.. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect comandantul navei sau gruparii de nave militare. Participa ia penala este posibila doar sub forma instigarii sau a complicita ii. Subiect pasiv principal este statul, n secundar fiind unitatea careia i apar ine nava sau gruparea de nave militare al carei comandant a parasit comanda.. 148

3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin parasirea comenzii navei de catre comandant, savrsita fie printr-o ac iune (a plecat), fie printr-o inac iune(nu a revenit), si poate fi facuta n mod expres sau sa nceteze doar n fapt, dupa cum poate fi definitiva sau temporara, modalitatea de comitere a faptei neavnd relevan a pentru existen a infrac iunii. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru capacitatea de aparare a arii, n general, precum si pentru securitatea navei si a echipajului ei, n special. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc n momentul parasirii comenzii navei de catre comandant. Art.342 alin.(2) introduce ca agravanta savrsirea faptei incriminate n timp de razboi. 5. Sanc iuni. Infrac iunea savrsita n varianta tip se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani, iar n cazul variantei agravate cu nchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi. Neluarea m a surilor necesare n opera iile navale 1. Con inut legal Potrivit art. 343 Cod penal, constituie infrac iune fapta comandantului unei nave militare sau grup a ri de nave militare care f a r a s a fi fost oprit de vreun ordin sau f a r a s a fi fost mpiedicat de misiunea special a pe care o avea, nu ia m a surile necesare s a atace, s a lupte mpotriva du s manului, s a ajute o nav a a statului romn sau a unei a ri aliate urm a rit a de du s man ori angajat a n lupt a , sau nu ia m a surile necesare pentru a distruge un convoi du s man, ori nu urm a re s te navele de r a zboi sau comerciale ale du s manului". Conform prevederilor art.347 Cod penal, dispozi iile acestui articol se aplica si aeronavelor militare. 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile privitoare la capacitatea de lupta a marinei sau avia iei militare, a caror existen a depinde de atitudinea corecta si combativa a comandan ilor n timpul luptei. Obiect material poate fi nava sau grupul de nave ramase n inactivitate din cauza lipsei de combativitate a comandantului. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ este calificat, nu poate fi dect comandantul navei sau grupului de nave care nu ia masurile cuvenite n opera iunile navale. Participa ia penala se poate realiza sub forma instigarii sau a complicita ii. Subiect pasiv este statul, n principal, precum si unitatea militara navala din care face parte comandantul si careia i apar ine nava sau grupul de nave. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza printr-o inac iune, savrsita n variante alternative, respectiv, prin omisiunea comandantului unei nave sau unui grup de nave sa ia masurile corespunzatoare n timpul unui atac, sa lupte mpotriva dusmanului, sa ajute o nava a statului romn sau a unei ari aliate urmarita de dusman ori angajata n lupta, sa nu ia masurile necesare pentru a distruge un convoi dusman, ori sa nu urmareasca navele de razboi sau comerciale ale dusmanului. Condi ia esen iala pentru existen a infrac iunii este absen a unui ordin contrar n acest sens sau a unei misiuni speciale care l-ar putea mpiedica justificat pe comandant sa ac ioneze. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru poten ialul militar romn si aliat, angajat n lupta cu dusmanul. 149

Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei incriminate. Latura subiectiv a . Infrac iunea se comite fie cu inten ie, fie din culpa. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa, fiind o infrac iune omisiva, nu este posibila. Consumarea infrac iunii are loc odata cu omisiunea comandantului de a avea comportamentul cerut de lege. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi. Coborrea pavilionului 1. Con inut legal Potrivit art. 344 Cod penal, constituie infrac iune coborrea pavilionului, n timpul luptei, cu scopul d e a servi cauza du s manului, s a vr s it a de c a tre comandantul unei nave militare sau al unei grup a ri de nave militare, precum s i de c a tre orice alt a persoan a mbarcat a ". Pentru o nava militara coborrea pavilionului echivaleaza cu pierderea, abandonarea luptei de catre comandant si echipaj. Conform prevederilor art.347 Cod penal, dispozi iile acestui articol se aplica si aeronavelor militare. 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile privitoare la capacitatea de lupta a marinei sau avia iei militare n timp de razboi, a caror existen a depinde de atitudinea corecta si combativa a comandan ilor n timpul luptei. Obiect material este chiar pavilionul cobort n timpul luptei. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana care se afla mbarcata n mod legal pe nava. Savrsirea faptei de catre o persoana aflata ocazional pe nava constituie infrac iunea prevazuta n art.156 lit.d) Cod penal (tradare prin ajutarea inamicului). Participa ia penala este posibila n toate formele, dar coautorii trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege. Subiect pasiv este statul, n principal, precum si unitatea militara navala careia i apar ine nava al carei pavilion este cobort. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iunea de coborre a pavilionului, daca este savrsita n timpul luptei si n zona de lupta. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru succesul misiunii de lupta pe care o are nava sau grupul de nave. Leg a tura de cauzalitate r ezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se comite numai cu inten ie directa. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibil a s i se pedepse s te. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care s-a comis fapta de coborre a pavilionului. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu deten iunea pe via a sau nchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi.

150

Coliziunea 1. Con inut legal Potrivit art. 345 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune fapta comandantului unei nave militare sau a oric a rei persoane aflate la bordul navei, prin care s-a cauzat, din culp a , o coliziune sau punerea pe uscat a navei sau alte urm a ri grave". Alin.(2) considera agravanta s a vr s irea faptei cu inten ie, n timp ce alin.(3) incrimineaza mai grav comiterea faptei n timp de r a zboi. Conform prevederilor art.347 Cod penal, dispozi iile acestui articol se aplica si aeronavelor militare. 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale privitoare la capacitatea de lupta a unita ilor navale pentru a carei asigurare este necesara o atitudine preventiva, de eliminare a oricarui pericol de coliziune sau punere pe uscat a navelor militare. Obiect material este chiar nava sau grupul de nave militare care a suportat activitatea infrac ionala. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi att comandantul navei ct si orice persoana aflata la bordul acesteia, daca este membru al echipajului sau militar apar innd unei unita i afectate navei sau transportate pe nava. Subiect pasiv este statul, n principal, precum si unitatea militara navala careia i apar ine nava intrata n coliziune. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin activita i alternative, comisive sau omisive, care determina fie coliziunea, ciocnirea navei cu o alta nava sau orice alt obstacol, fie punerea pe uscat, esuarea navei la arm, pe un banc de nisip sau de ml, astfel putnd fi determinate si alte urmari grave.. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru capacitatea de aparare a arii precum si o urmare materiala, avarierea navei respective. Leg a tura de cauzalitate trebuie dovedita. Latura subiectiv a . Infrac iunea se poate savrsi att cu inten ie, ct si din culpa. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care s-au produs urmarile cerute n norma de incriminare. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani, daca a fost savrsita n varianta tip, cu nchisoare de la 5 la 20 ani, savrsita n varianta agravata prevazuta n alin.(2), sau cu deten iune pe via a sau nchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi, pentru varianta agravata prevazuta n alin.(3).

CAPITOLUL II INFRAC IUNI SAVRSITE DE MILITARI SAU DE CIVILI

Sustragerea de la serviciul militar 1. Con inut legal Potrivit art. 348 Cod penal, constituie infrac iune fapta persoanei care s i provoac a v a t a m a ri integrit a ii corporale sau s a n a t a ii, simuleaz a o boal a sau o infirmitate, folose s te nscrisuri false sau alte 151

mijloace, n scopul de a se sustrage serviciului militar". agravanta.

Savrsirea infrac iunii n timp de r a zboi constituie

2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special l formeaza rela iile sociale referitoare la capacitatea de aparare a arii pentru a carei asigurare este necesara satisfacerea serviciului militar n condi iile prevazute n lege. Obiect material nu exista. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana care poate dobndi calitatea de militar. Subiect pasiv este statul, n ca titular al valorii sociale reprezentate de capacitatea de aparare. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin savrsirea uneia din urmatoarele ac iuni alternative: autoprovocarea de vatamari integrita ii corporale sau sanata ii, simularea de boli sau infirmita i, folosirea de nscrisuri false sau alte mijloace, oricare dintre acestea comise n scopul sustragerii de la serviciul militar. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru capacitatea de aparare a arii prin ncalcarea obliga iilor militare. Leg a tur a de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se comite cu inten ie directa calificata prin scop. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa, desi posibila, nu este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc n momentul savrsirii oricareia dintre faptele prezentate. Daca activitatea infrac ionala se petrece n timp de razboi va constitui varianta agravanta. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani, savrsita n varianta tip, si nchisoare de la 3 la 10 ani, daca a fost comisa n timp de razboi. Ac iunea penala se pune n miscare numai la sesizarea comandantului unita ii. Defetismul 1. Con inut legal Potrivit art. 349 Cod penal, constituie infrac iune r a spndirea sau publicarea n timp de r a zboi de zvonuri sau informa ii false, exagerate sau tenden ioase relative la situa ia economic a s i politic a a a rii, la starea moral a a popula iei n leg a tur a cu declararea s i mersul r a zboiului, precum s i s a vr s irea altor asemenea fapte d e natur a s a sl a beasc a rezisten a moral a a popula iei". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale privitoare la capacitatea de aparare a arii pentru a carei existen a este necesara pastrarea rezisten ei morale si a spiritului de lupta nestirbite. Obiect material nu exista, publica iile, nscrisurile prin care poate fi comisa fapta reprezinta mijloace de savrsire a infrac iunii. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele sale. Subiect pasiv este statul a carui capacitate de aparare a fost pusa n pericol prin savrsirea faptei incriminate. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . 152

Elementul material se realizeaza printr-o ac iune de raspndire sau de publicare a unor zvonuri sau informa ii false, exagerate sau tenden ioase, n timp de razboi, de natura sa demobilizeze popula ia n legatura cu declararea sau mersul razboiului, precum si prin savrsirea unor asemenea fapte. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru capacitatea de aparare a arii. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea infrac iunii. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa, desi posibila, nu se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care se savrseste oricare dintre faptele incriminate. 5. Sanc iuni.
5

Infrac iunea este pedepsita cu nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Jefuirea celor c a zu i pe cmpul de lupt a 1. Con inut legal Potrivit art. 350 Cod penal, constituie infrac iune jefuirea pe cmpul de lupt a a mor ilor sau r a ni ilor de obiectele aflate asupra lor" (alin.(1)), precum si fapta ar a tat a n alineatul precedent care, f a r a s a fie s a vr s it a pe cmpul de lupt a , este urmarea unei opera ii de r a zboi" (alin.(2)). 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale privitoare la capacitatea de aparare a arii, rela ii care sunt atinse prin jefuirea mor ilor sau rani ilor pe cmpul de lupta sau n urma unor opera ii de razboi.. Obiectul material este reprezentat din bunurile aflate asupra mor ilor sau rani ilor si de care acestia sunt jefui i n condi iile amintite. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana, militar sau civil. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv statul, a carei capacitate de aparare a fost lezata, precum si persoana cazuta pe cmpul de lupta si jefuita sau jefuita n condi ii legate de opera ii de razboi. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iunea de jefuire a unui bun mobil aflat asupra unui ranit sau a unui mort, ac iune realizata pe cmpul de lupta sau ca urmare a unor opera ii de razboi. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru capacitatea de aparare a arii prin impactul avut asupra popula iei si combatan ilor de jefuirea celor rani i sau mor i n lupta. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei incriminate. Latura subiectiv a . Infrac iunea se comite cu inten ie directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa, desi posibila, nu se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care s-a produs deposedarea prin jefuire a persoanei ranite sau decedate, n condi iile legii. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

153

Folosirea emblemei Crucii Ro s ii" n timpul opera iilor militare 1. Con inut legal Potrivit art. 351 Cod penal, constituie infrac iune folosirea, f a r a drept, n timp de r a zboi s i n leg a tur a cu opera iile militare a emblemei ori denumirii de Crucea Ro s ie" sau a celor asimilate acesteia". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la capacitatea de aparare a arii si care presupun folosirea licita a emblemei sau denumirii de Crucea Rosie" ori a celor asimilate acestora n timp de razboi. Obiectul material este chiar emblema sau denumirea de Crucea Rosie" sau a celor asimilate acesteia. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele. Subiect pasiv este statul, n principal, precum si organiza ia Crucea Rosie" sau cele asimilate acesteia, n secundar. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iunea de folosire a emblemei sau denumirii de Crucea Rosie", precum si a celor asimilate acesteia, daca se savrseste fara drept si n timp de razboi si n legatura cu opera iile militare. Urmarea socialmente periculoas a consta n starea de pericol creata cu privire la capacitatea de aparare a arii prin ncalcarea normelor legale care reglementeaza condi iile de utilizare a emblemei sau denumirii de Crucea Rosie". Leg a tur a de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei incriminate. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie, directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila dar nu se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul folosirii efective a emblemei sau denumirii de Crucea Rosie" sau a celor asimilate acesteia. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 7 ani. Sustragerea de la rechizi ii militare 1. Con inut legal Potrivit art. 352 Cod penal, constituie infrac iune refuzul nejustificat de a pune la dispozi ia for elor armate bunurile legal rechizi ionate, sustragerea de la ndeplinirea acestor obliga ii ori nedeclararea la recens a mnt a bunurilor supuse rechizi ion a rii". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la capacitatea de aparare a arii si care presupun ndeplinirea n conformitate cu prevederile legale a obliga iilor privind rechizi iile militare. Obiect material pot fi oricare din bunurile legal rechizi ionate sau supuse rechizi ionarii. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv este statul, n principal, si unitatea militara careia i erau destinate bunurile rechizi ionate sau supuse rechizi ionarii, n secundar. 154

3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin trei modalita i alternative, respectiv: refuzul nejustificat de a pune la dispozi ia armatei bunurile legal rechizi ionate, sustragerea de la ndeplinirea obliga iei de a pune la dispozi ia armatei bunurile amintite sau nedeclararea bunurilor supuse rechizi ionarii n momentul realizarii unui recensamnt n acest scop. Urmarea socialmente periculoas a consta n starea de pericol creata pentru capacitatea de aparare a arii. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei incriminate. Latura subiectiv a . Infrac iunea se comite cu inten ie, directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa, desi posibila, nu este pedepsita. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care executarea ac iunii de sustragere, n oricare din formele sale, a fost dusa pna la capat. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Recurs n interesul legii. Prin Decizia nr. XXVI/2007 (M. Of. nr. 772 din 14 noiembrie 2007), nalta Curte de Casa ie si Justi ie - Sec iile Unite - a admis recursul n interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lnga nalta Curte de Casa ie si Justi ie, cu privire la aplicarea dispozi iilor art. 331-351 C. pen. si a decis ca: (...) n cauzele ce au ca obiect infrac iunile prev a zute de art. 331-352 din Codul penal, precum s i alte infrac iuni s a vr s ite n leg a tur a cu ndatoririle de serviciu, comise de personalul militar al fostei Direc ii Generale a Penitenciarelor anterior intr a rii n vigoare a Legii nr. 293/2004: a) s i nregistrate pe rolul instan elor militare naintea actului normativ men ionat, competen a judec a rii lor revine instan elor militare, n condi iile art. 40 din Codul de procedur a penal a s i art. IX pct. 4 din Legea nr. 281/2003; b) s i nregistrate pe rolul instan elor ulterior intr a rii n vigoare a actului normativ men ionat, competen a judec a rii lor revine instan ei civile."

CAPITOLUL III INFRAC IUNI SAVRSITE DE CIVILI

Sustragerea de la recrutare 1. Con inut legal Potrivit art. 353 Cod penal, constituie infrac iune sustragerea de la recrutare n timp de r a zboi" . 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la capacitatea de aparare a arii si care presupun ndeplinirea obliga iei de prezentare pentru recrutare, n condi iile legii. Obiect material nu exista. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi numai persoana care are, potrivit legii, obliga ia de a se prezenta la recrutare. Participa ia penala este posibila numai sub forma instigarii sau a complicita ii. Subiect pasiv este statul a carui capacitate de aparare este n acest fel pusa n pericol.

3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . 155

Elementul material se realizeaza prin sustragerea de la recrutare care se savrseste fara a avea motive ntemeiate, fie prin omisiuni (neprezentare la termenul stabilit), fie prin comisiuni (dispari ie de la domiciliu, ascundere, parasirea arii etc.). Urmarea socialmente periculoas a consta n starea de pericol creata pentru capacitatea de aparare a arii prin neasigurarea armatei cu numarul de militari necesar. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie, directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila dar nu se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul neprezentarii nejustificate la recrutare. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 1 la 5 ani. Ac iunea penala se pune n miscare numai la sesizarea comandantului centrului militar. Neprezentarea la ncorporare sau concentrare 1. Con inut legal Potrivit art. 354 alin.(1) Cod penal, constituie infrac iune neprezentarea la ncorporare sau concentrare ori neprezentarea celor ncorpora i sau concentra i la unitatea unde au fost repartiza i, n timp de mobilizare sau r a zboi, n termenul precizat n ordin". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special consta n rela iile sociale referitoare la capacitatea de aparare a arii si care presupun prezentarea n termenul legal a celor chema i la ncorporare sau concentrare sau a celor ncorpora i sau concentra i. Obiect material nu exista. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi numai persoana care ndeplineste condi iile legale pentru a fi ncorporat sau concentrat, deci tnar apt pentru ncorporare sau rezervist apt pentru concentrare. Participa ia penala este posibila numai sub forma instigarii sau a complicita ii. Subiect pasiv este statul a carui capacitate de aparare este n acest fel pusa n pericol. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza printr-o inac iune, respectiv prin neprezentarea la ncorporare sau concentrare, n termenul stabilit n ordinul de chemare, daca se savrseste n timp de mobilizare sau n timp de razboi. Art. 354 alin.(2) acorda o derogare de 10 zile de la termenul prevazut n ordinul de chemare n situa ia n care cel convocat se afla plecat n afara arii. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea uni stari de pericol pentru capacitatea de aparare a arii prin lipsa din incinta unita ilor militare a celor convoca i pentru ncorporare sau recrutare. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie sau din culpa. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa nu este posibila, deoarece este o infrac iune omisiva. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care se mplineste termenul prevazut n ordinul de chemare. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 10 ani. Ac iunea penala se pune n miscare numai la sesizarea comandantului. 156

* * *

n Titlul X intitulat infrac iuni contra securit a ii na ionale din noul Cod penal (Legea nr. 286/2009, publicata n M.Of. nr.510/24.07.2009) au fost men inute n linii generale incriminarile din actuala reglementare fiind nsa operate unele modificari de natura terminologica dar si prin redefinirea con inutului anumitor infrac iuni. Privitor la modificarile de ordin terminologic, s-a renun at la expresia siguran a na ionala" n favoarea celei de securitate na ionala, aceasta din urma fiind consacrata expres n diferite texte constitu ionale [art. 31 alin. (3) si art. 119]. Pentru a garanta respectarea principiului legalita ii raportat la dispozi iile constitu ionale, a fost incriminata explicit infrac iunea de nalta tradare, avnd ca subiect activ pe Presedintele Romniei sau un alt membru al Consiliului Suprem de Aparare a arii (art. 398). ntre elementele de noutate aduse de proiect n aceasta materie se afla modificarea con inutului infrac iunii de atentat care pune n pericol securitatea na ionala (art. 396), textul propus sanc ionnd numai atentatul contra vie ii unei persoane care de ine o func ie de demnitate publica cu pedeapsa deten iunii pe via a sau cu nchisoarea de la 15 la 25 de ani. De asemenea, infrac iunea de ac iuni mpotriva ordinii constitu ionale a fost regndita astfel nct noul sau con inut reuneste att infrac iunea de subminare a puterii de stat ct si pe cea de ac iuni mpotriva ordinii constitu ionale din actuala reglementare care, luate separat, n anumite cazuri creeaza paralelisme nedorite iar n alte cazuri cele doua texte apar ca fiind incomplete. Astfel, o ac iune armata cu manifestari de violen a prin care se urmareste schimbarea ordinii constitu ionale dar care, prin durata, este si de natura sa slabeasca puterea de stat, va face discutabila ncadrarea acesteia n oricare dintre cele doua texte n cauza avnd n vedere ca realizeaza deopotriva condi iile ambelor infrac iuni. Pe de alta parte, o ac iune armata fara manifestari de violen a prin care se urmareste schimbarea ordinii constitu ionale, dar prin care nu este slabita puterea de stat, nu constituie infrac iunea de subminare a puterii de stat ntruct lipseste urmarea ceruta de norma de incriminare dar nici infrac iunea de ac iuni mpotriva ordinii constitu ionale pentru ca fapta nu a fost comisa prin violen a. Prin noua reglementare aceste neajunsuri sunt evitate. Un alt element de noutate priveste introducerea infrac iunii de propaganda pentru razboi (art. 405) n cadrul infrac iunilor contra securita ii na ionale, renun ndu-se la men inerea acesteia n rndul infrac iunilor contra pacii si omenirii din actuala reglementare, ntruct acestea din urma au fost modificate substan ial prin punerea de acord cu Statutul Cur ii Penale Interna ionale (CPI), ratificat de catre Romnia prin Legea nr. 111/2002, n cuprinsul caruia nu este reglementata infrac iunea de propaganda pentru razboi. In fine, a fost adusa n codul penal, ca infrac iune contra securita ii na ionale, infrac iunea de constituire de structuri informative ilegale, reglementata n prezent n Legea nr. 51/1991 privind siguran a na ionala a Romniei, pentru a asigura un cadru unitar reglementarilor n aceasta materie innd seama de legatura evidenta a acestei incriminari cu anumite infrac iuni reglementate n prezentul titlu. TITLUL XI - Infrac iuni contra capacita ii de lupta a for elor armate n proiect este structurat pe doua capitole. Primul capitol cuprinde infrac iunile care pot fi savrsite numai de militari fara a mai face deosebirea daca acestea se comit contra ordinii sau disciplinei militare, pe cmpul de lupta ori sunt specifice avia iei si marinei militare. Au fost introduse o serie de infrac iuni noi, cum ar fi: parasirea postului sau comenzii (art. 416), constrngerea superiorului (art. 418), abuzul de autoritate (art. 419), n scopul asigurarii desfasurarii n condi ii optime a activita ii specifice for elor armate. In Capitolul al II-lea sunt incluse infrac iunile care pot fi savrsite de militari sau de civili. In stabilirea con inutului normelor de incriminare a faptelor contra capacita ii de aparare s-a inut cont de prevederile art. 55 si art. 73 alin. (3) lit. f) din Constitu ia Romniei revizuita, de cele ale Legii nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu si trecerea la serviciul militar pe baza de voluntariat, ct si de propunerile Ministerului Apararii. 157

n principiu, s-au pastrat denumirile marginale ale normelor de incriminare a faptelor contra capacita ii de aparare, precum si con inutul acestora cuprinse n Codul penal n vigoare, dar s-au operat modificari. Unele infrac iuni, precum sustragerea de la rechizi ii militare, neprezentarea la ncorporare sau concentrare si sustragerea de la recrutare n timp de pace, nu au mai fost re inute n proiect fie pentru faptul ca si gasesc locul n alte incriminari, fie ca nu mai constituie infrac iuni datorita noilor reglementari n materia serviciului militar.

158

AUTOEVALUARE
SPE E TITLUL X INFRAC IUNI CONTRA CAPACIT A II DE AP A RARE A ROMNIEI
Spe a nr.1- Lovirea inferiorului. V a t a m a ri corporale care necesit a ngrijiri medicale. Concurs de infrac iuni Tribunalul Militar a fost sesizat cu dosarul privind pe inculpatul X, trimis n judecata pentru doua infrac iuni si anume lovirea inferiorului prev. de art. 336 alin.1 C.pen. n concurs cu infrac iunea d e lovire prev. de art.180 alin.2 C.pen. Tribunalul a schimbat ncadrarea juridica ntr-o singura infrac iune si anume cea prevazuta de art.336 C.pen. apreciind ca cea de a doua infrac iune este absorbita n prima. Recursul declarat de inculpat mpotriva sentin ei a fost respins ca nefondat. ntrebare: Care a fost motivarea instan elor atunci cnd au schimbat ncadrarea juridic infrac iune? a ntr-o singur a

159

TITLUL XI INFRAC IUNI CONTRA P A CII S I OMENIRII

Istoria a consemnat - si continua sa consemneze - numeroase si abominabile ac iuni de exterminare fizica, biologica sau culturala, ntreprinse mpotriva unor colectivita i umane, sub diferite motiva ii, pe aproape ntreaga harta a lumii. Acestea sunt crime contra umanita ii. Ab initio, astfel de grave amenin ari la adresa comunita ii interna ionale au fost incriminate prin norme ale dreptului interna ional penal, incriminarile fiind ulterior preluate n legisla ia penala interna a multor state europene, ntre care si Romnia. Aspecte generale s i comune Obiectul ocrotirii penale. Obiectul juridic generic este alcatuit din rela iile sociale care asigura securitatea omenirii. Obiectul material l constituie fie corpul persoanelor care fac parte din colectivita ile ori din grupurile de indivizi oprima i, fie din bunuri (mijloace de transport, spitale, muzee etc.) supuse ac iunilor distructive. Subiec ii infrac iunii. Subiectul activ nemijlocit (autor) al infrac iunii nu este calificat de text, deci poate fi oricare persoana. Este nsa nendoielnic - n opinia noastra - ca asemenea ac iuni de anvergura, prin care se tinde la distrugerea unei colectivita i sau a unui grup - n cazul infrac iunii de genocid - nu pot fi puse n opera de o persoana insignifianta, ci numai de persoane apar innd fie puterii etatice si/sau politice dintr-un stat, fie unor organiza ii - adesea transfrontaliere - extrem de puternice financiar, logistic si militar. Tot astfel, ac iunile prin care persoanele cazute sub puterea adversarului sunt supuse unor experien e medicale ori stiin ifice, sunt deportate, dislocate s.a.m.d. - n cazul infrac iunii de tratamente neomenoase - pot fi realizate doar de membrii unor for e etatice ori ai unor megaorganiza ii de tip terorist. De asemenea, lansarea unui atac asupra unor nave, depozite, biblioteci s.a. - n cazul altor infrac iuni mpotriva umanita ii - presupune, indiscutabil, existen a unei structuri bine organizate si puternice - financiar si militar - interne ori externe. Examinate n aceasta perspectiva, rezulta, prin consecin a, ca infrac iunile contra umanita ii se caracterizeaza printr-o pluralitate de subiec i activi si, nu numai att, printr-o pluralitate constituita de faptuitori. Subiect activ al infrac iunilor poate fi si persoana juridica, n condi iile si cu limitarile prevazute n art. 19 C.pen. Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care 1 a contribuit, n orice mod, la savrsirea aceleiasi infrac iuni contra pacii sau omenirii. Participa ia penal a este posibila n toate formele acesteia. Subiec ii pasivi principali sunt statul - ca reprezentant al societa ii afectate prin aceste ac iuni de maxima gravitate - si comunitatea interna ionala a popoarelor; subiec ii pasivi, ntr-un plan secund, sunt colectivita ile sau grupurile de persoane mpotriva carora se ndreapta ac iunile exterminatoare, precum si, dupa caz, persoanele fizice ori juridice prejudiciate prin distrugerea sau sustragerea unor bunuri. Latura obiectiv a . Elementul material se exprima printr-o gama ntinsa si diversa de ac iuni si, ntr-o masura redusa, prin inac iuni, la unele variante normative ale infrac iunii de tratamente neomenoase. Urmarea imediat a consta n crearea unei stari de pericol pentru colectivita ile umane, dar si n producerea unor rezultate materiale (uciderea, deportarea, torturarea unor persoane, distrugerea sau sustragerea de bunuri etc). Latura subiectiv a . Infrac iunile contra umanita ii se comit cu inten ie, n ambele sale modalita i direct a sau indirect a . La infrac iunea de genocid inten ia este chiar calificat a , ntruct nsumeaza elementul scop. Forme. Modalit a i. Sanc iuni Forme. Tentativa la infrac iunile cuprinse n acest capitol este posibila si sanc ionata potrivit prevederilor art. 361 C.pen. Consumarea infrac iunilor survine la momentele proprii si specifice fiecarei reglementari n parte. Sanc iuni. Gradul de pericol social deosebit de ridicat pe care l prezinta infrac iunile contra umanita ii motiveaza sanc iunile aspre stabilite de legiuitor: deten ie pe via a - art. 357, alin. (2) - sau pedepse cuprinse ntre 5 si 15 ani - art. 356 -, respectiv 5 si 20 de ani - art. 357 alin. (3), art. 358, art. 359 alin. (l)-(3) si art. 360 C.pen. 160

Dispozi ie derogatorie de la dreptul comun n excep ie de la regulile potrivit carora dupa trecerea unor intervale de timp de la data savrsirii infrac iunilor este nlaturata raspunderea penala, iar pedepsele pronun ate se prescriu, infrac iunile contra umanita ii - conform dispozi iilor art. 121 alin. (2) Cod penal - sunt imprescriptibile. Asadar, aceste fapte pot fi urmarite si judecate, dupa caz hotarrile sunt puse n executare indiferent de timpul scurs de la savrsirea lor, respectiv de la data ramnerii definitive a hotarrii de condamnare. Aspecte procesuale. Ac iunea penala se pune n miscare din oficiu. Urmarirea penala se efectueaza obligatoriu de procuror - art. 209 alin. (3) C.proc.pen., iar judecarea cauzelor n prima instan a revine n competen a cur ii de apel - art. 28 pct. 1 a C.proc.pen. 1 Propaganda pentru r a zboi 1. Con inut legal Potrivit art. 356 Cod penal, constituie infrac iune propaganda pentru r a zboi, r a spndirea de s tiri tenden ioase sau orice alte manifest a ri n favoarea dezl a n uirii unui r a zboi, s a vr s ite prin grai, scris, radio, televiziune, cinematograf sau prin alte asemenea mijloace". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la men inerea si apararea pacii, prin care se asigura si coexisten a pasnica ntre popoare. Obiect material nu exista. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele sale. Subiect pasiv este statul, ca reprezentant al societa ii. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iuni alternative, respectiv prin propaganda, raspndire de stiri tenden ioase sau inventate precum si prin oricare alte manifestari savrsite n favoarea dezlan uirii unui razboi, savrsite oricare dintre aceste ac iuni n orice mod (prin viu grai, n scris, radio, televiziune, cinematograf s.a.). Pentru existen a infrac iunii este necesar ca savrsirea ac iunilor sa fie de natura a arii razboiului. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru pacea si coexisten a la nivel de state n siguran a. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptelor incriminate. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie, directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care activitatea infrac ionala, savrsita n oricare dintre modalita i, a fost dusa pna la capat si s-a produs rezultatul socialmente periculos. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Genocidul 1. Con inut legal Potrivit art. 357 Cod penal, constituie infrac iune s a vr s irea n scopul de a distruge n ntregime sau n parte o colectivitate sau un grup na ional, etnic, rasial sau religios a vreuneia dintre urm a toarele fapte: a ) uciderea membrilor colectivit a ii sau grupului; b ) v a t a marea grav a a integrit a ii fizice sau mintale a colectivit a ii sau grupului; c ) supunerea colectivit a ii ori grupului la condi ii de existen a sau tratament de natur a s a duc a la distrugere fizic a ; d ) luarea de m a suri tinznd la mpiedicarea na s terilor n snul colectivit a ii sau grupului; 161

transferarea for at a a copiilor apar innd unei colectivit a i sau unui grup, n alt a colectivitate sau n alt grup". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale care asigura existen a sau coexisten a popoarelor sau a grupurilor sociale constituite pe criterii na ionale, etnice, rasiale sau religioase. Obiect material este corpul persoanelor mpotriva carora se ndreapta activitatea infrac ionala. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila n toate formele sale. Subiect pasiv este, n principal, colectivitatea sau grupul supus unei ac iuni care vizeaza exterminarea sa totala sau par iala, precum si, n secundar, persoanele care compun colectivitatea sau grupul respectiv. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se poate realiza prin oricare din ac iunile alternative prevazute n textul de lege, respectiv: - uciderea membrilor colectivita ii sau grupului; - vatamarea grava a integrita ii fizice sau mintale a colectivita ii sau grupului; - supunerea colectivita ii ori grupului la condi ii de existen a sau tratament de natura sa duca la distrugere fizica; - luarea de masuri tinznd la mpiedicarea nasterilor n snul colectivita ii sau grupului; - transferarea for ata a copiilor apar innd unei colectivita i sau unui grup, n alta colectivitate sau n alt grup. Pentru existen a infrac iunii este necesar ca ac iunile avute n vedere sa fie savrsite n scopul de a distruge total sau n parte o colectivitate sau un grup constituit pe criterii na ionale, etnice, rasiale sau religioase. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru existen a colectivita ilor umane. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptei. Latura subiectiv a . Infrac iunea se comite numai cu inten ie directa calificata prin scop. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care a fost executata oricare din activita ile incriminate si se produce rezultatul socialmente periculos. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu deten iunea pe via a sau cu nchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi. Savrsirea faptei n timp de razboi se pedepseste cu deten iunea pe via a (art.357 alin.(2) Cod penal). n elegerea n vederea savrsirii infrac iunii de genocid se pedepseste cu nchisoare de la 5 la 20 ani si interzicerea unor drepturi (art.357 alin.(3) Cod penal. Tratamentele neomenoase 1. Con inut legal Potrivit art. 358 alin. (1) Cod penal, constituie infrac iune supunerea la tratamente neomenoase a r a ni ilor ori bolnavilor, a membrilor personalului civil sanitar sau al Crucii Ro s ii ori al organiza iilor asimilate acesteia, a naufragia ilor, a prizonierilor de r a zboi s i n general a oric a rei alte persoane c a zute n puterea adversarului, ori supunerea acestora la experien e medicale sau s tiin ifice care nu sunt justificate de un tratament medical n interesul lor". Alin. (2) al aceluiasi articol prevede n plus sanc ionarea savrsirii fa a de persoanele enumerate n alin. (1) a vreuneia din urm a toarele fapte: a ) constrngerea de a servi n for ele armate ale adversarului; 162

e)

b ) luarea de ostatici; c ) deportarea; d ) dislocarea sau lipsirea de libertate f a r a temei legal; e ) condamnarea sau execu ia f a r a o judecat a prealabil a efectuat a de c a tre un tribunal constituit n mod legal s i care s a fi judecat cu respectarea garan iilor judiciare fundamentale prev a zute de lege", iar alin.(3) stipuleaza n plus si situa iile n care intervine torturarea, mutilarea sau exterminarea celor prev a zu i la alin.(1)". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la drepturile fundamentale ale persoanei, via a, integritatea corporala si sanatatea acesteia, precum si la libertatea si dreptul la o judecata corecta si legala a persoanelor cazute sub puterea adversarului. Obiect material este reprezentat de acordul persoanei cazute sub puterea adversarului. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana care are posibilitatea sa dispuna n vreun fel cu privire la tratamentul aplicat adversarului. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv poate fi orice persoana cazuta sub puterea adversarului, fara a fi necesara ndeplinirea altor criterii. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin mai multe activita i alternative, prevazute n mod expres n reglementarea data de art. 357 Cod penal. Astfel, infrac iunea n varianta tip descrisa n alin.(1) poate fi savrsita att prin supunerea la tratamente neomenoase a rani ilor ori bolnavilor, a membrilor personalului civil sanitar sau al Crucii Rosii ori al organiza iilor asimilate acesteia, a naufragia ilor, a prizonierilor de razboi si n general a oricarei alte persoane cazute n puterea adversarului, ct si prin supunerea acestora la experien e medicale sau stiin ifice care nu sunt justificate de un tratament medical n interesul lor. Prin supunerea la tratamente neomenoase se n elege punerea silita a persoanelor respective n condi ii de hrana, locuin a, asisten a medicala etc, greu de suportat fizic si degradante din punct de vedere moral. Prin supunerea la experien e medicale si stiin ifice nejustificate de un tratament medical se n elege folosirea persoanelor respective pe post de cobai pentru asemenea experien e, cu riscul periclitarii n mod grav a sanata ii si integrita ii lor corporale sau chiar moartea acestora. Alin.(2) enumera n mod limitativ celelalte modalita i n care poate fi comisa fapta incriminata, respectiv: - constrngerea de a servi n for ele armate ale adversarului, care poate fi fizica sau morala; - luarea de ostatici, care presupune lipsirea de libertate a una sau mai multe persoane drept represalii sau pentru a determina un anume comportament din partea adversarului; - deportarea, respectiv stramutarea for ata; - dislocarea sau lipsirea de libertate fara temei legal; - condamnarea sau execu ia fara o judecata prealabila efectuata de catre un tribunal constituit n mod legal si care sa fi judecat cu respectarea garan iilor judiciare fundamentale prevazute de lege. Urmarea socialmente periculoas a consta, n principal, n crearea unei stari de pericol pentru valorile fundamentale ale omenirii si, n secundar n moartea, vatamarea integrita ii corporale sau a sanata ii persoanelor care au fost victime directe ale agresiunii. Leg a tura de cauzalitate rezulta din savrsirea faptelor incriminate. Latura subiectiv a . Infrac iune se savrseste cu inten ie, directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si este pedepsita. 163

Consumarea infrac iunii are loc n momentul n care activitatea infrac ionala este dusa pna la capat si se produce rezultatul socialmente periculos. Art.358 alin.(3) Cod penal prevede ca prima varianta agravanta torturarea, mutilarea sau exterminarea celor prevazu i n alin.(1), n timp ce alin.(4) reglementeaza ca a doua varianta agravanta savrsirea faptelor n timp de razboi. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 5 la 20 ani si interzicerea unor drepturi, pentru savrsirea ei n varianta tip, si respectiv deten iunea pe via a sau nchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi, pentru prima varianta agravata, sau deten iunea pe via a, pentru a doua varianta agravata. Distrugerea unor obiective s i nsu s irea unor bunuri 1. Con inut legal Potrivit art. 359 alin. (1) Cod penal, constituie infrac iune parte : a) a cl a dirilor, a oric a ror alte construc ii sau a navelor care servesc de spitale; b) a mijloacelor de transport de orice fel afectate unui serviciu sanitar sau de Cruce Ro s ie, ori al organiza iilor asimilate acesteia, pentru transportul r a ni ilor, bolnavilor, materialelor sanitare sau al materialelor Crucii Ro s ii ori ale organiza iilor asimilate acesteia; c) a depozitelor de materiale sanitare, dac a toate acestea poart a semnele distinctive reglementare". Alin.(2), respectiv alin. (3) ale aceluiasi articol incrimineaza si situa iile cnd are loc nsu s irea sub orice form a , nejustificat a de o necesitate militar a s i s a vr s it a n propor ii mari, a mijloacelor sau materialelor destinate pentru ajutorul ori ngrijirea r a ni ilor sau bolnavilor c a zu i sub puterea adversarului" , respectiv distrugerea, n ntregime sau n parte, ori nsu s irea sub orice form a , nejustificat a de vreo necesitate militar a s i s a vr s it a n propor ii mari, a oric a ror alte bunuri". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la protec ia si conservarea anumitor categorii de bunuri prevazute n textul de lege. Obiectul material consta n oricare din bunurile men ionate. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv este colectivitatea umana lipsita de bunurile enumerate. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza, n varianta stipulata de alin.(1), prin ac iuni de distrugere totala sau par iala a bunurilor enumerate expres n lege, respectiv a cladirilor, a oricaror alte construc ii sau a navelor care servesc de spitale, a mijloacelor de transport de orice fel afectate unui serviciu sanitar sau de Cruce Rosie, ori al organiza iilor asimilate acesteia, pentru transportul rani ilor, bolnavilor, materialelor sanitare sau al materialelor Crucii Rosii ori ale organiza iilor asimilate acesteia, a depozitelor de materiale sanitare. n condi iile alin.(1) existen a infrac iunii este condi ionata de existen a pe bunurile asupra carora poarta elementul material a semnelor distinctive reglementare. Alin.(3) prevede ca activitatea infrac ionala se poate realiza fie prin distrugere oricaror alte bunuri, fie prin nsusirea respectivelor bunuri. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru valorile fundamenatel ale pacii si omenirii, dar si n existen a unor daune materiale concrete. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe si n cazul urmarilor de rezultat trebuie demonstrata. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie, directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul producerii rezultatelor vatamatoare. 164 distrugerea n ntregime sau n

5. Sanc iuni. Infrac iunea , indiferent de modalitatea n care a fost savrsita, se pedepseste cu nchisoare de la 5 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. Distrugerea, jefuirea sau nsu s irea unor valori culturale 1. Con inut legal Potrivit art. 360 Cod penal, constituie infrac iune distrugerea sub orice form a , f a r a necesitate militar a , de monumente sau construc ii care au valoare artistic a , istoric a ori arheologic a , de muzee, mari biblioteci, arhive de valoare istoric a sau s tiin ific a , opere de art a , manuscrise, c a r i de valoare, colec ii s tiin ifice sau colec ii importante de c a r i, de arhive ori de reproduceri ale bunurilor de mai sus s i n general a oric a ror valori culturale ale popoarelor". 2. Condi ii preexistente Obiectul infrac iunii. Obiectul juridic special este format din rela iile sociale referitoare la patrimoniul artistic, cultural si stiin ific al popoarelor. Obiect material poate fi oricare din valorile culturale enumerate n textul de lege. Subiec ii infrac iunii. Subiect activ poate fi orice persoana. Participa ia penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv poate fi, n primul rnd o colectivitate umana, iar adiacent o persoana fizica sau juridica de inatoare, cu orice titlu, a valorilor enumerate. 3. Con inutul constitutiv Latura obiectiv a . Elementul material se realizeaza prin ac iuni de distrugere, realizate n orice modalitate, a monumentelor sau construc iilor care au valoare artistica, istorica ori arheologica, a muzeelor, marilor biblioteci, arhivelor de valoare istorica sau stiin ifica, operelor de arta, manuscriselor, car ilor de valoare, colec iilor stiin ifice sau colec iilor importante de car i, a arhivelor ori de reproduceri ale bunurilor de mai sus si n general a oricaror valori culturale ale popoarelor, n condi iile n care nu exista o necesitate militara iar faptele erau savrsite pe un teritoriu aflat sub ocupa ie. Urmarea socialmente periculoas a consta n crearea unei stari de pericol pentru patrimoniul cultural al popoarelor, dar si n producerea unor daune materiale concrete. Leg a tura de cauzalitate trebuie sa existe si n cazul urmarilor de rezultat trebuie demonstrata. Latura subiectiv a . Infrac iunea se savrseste cu inten ie, directa sau indirecta. 4. Forme s i modalit a i. Tentativa este posibila si se pedepseste. Consumarea infrac iunii are loc n momentul savrsirii faptei incriminate si al producerii rezultatelor vatamatoare. 5. Sanc iuni. Infrac iunea se pedepseste cu nchisoare de la 5 la 20 ani si interzicerea unor drepturi.

*
165

TITLUL XII din noul Cod penal (Legea nr. 286/2009, publicat a n M.Of. nr.510/24.07.2009) reglementeaz a ntr-o form a complet revizuit a , infrac iunile de genocid, contra umanit a ii s i de r a zboi. Conform art. 17 din Statutul Cur ii Penale Interna ionale (CPI), jurisdic ia Cur ii este una complementara fa a de cea a instan elor na ionale ale statelor ce au ratificat Statutul. n consecin a, ca urmare a ratificarii Statutului de catre Romnia prin Legea nr. 111/2002, este necesara alinierea legisla iei penale romne la standardele Statutului CPI, n scopul facilitarii exercitarii propriei competen e. Acesta este de altfel, principalul scop al prezentului titlu - asigurarea unei compatibilita i depline ntre prevederile Statutului de la Roma si cele ale noului Cod penal romn. Acest imperativ a fost de altfel recunoscut si de alte state ce au ratificat Statutul si care, fie au recurs la modificarea codurilor penale, fie au creat un Cod al infrac iunilor interna ionale, asa cum s-a ntmplat n dreptul german (a se vedea Gesetz zur Einfhrung des Vlkerstrafgesetzbuches (VStG), publicat n Bundesgesetzblatt nr. 42/29.06.2002). Aceasta din urma reglementare a servit ca model pentru sistematizarea dispozi iilor din prezentul titlu. Textele n materie propuse de proiect nu se limiteaza la" o traducere a dispozi iilor Statutului, operndu-se, dupa modelul reglementarii germane, unele modificari de fond si forma. Astfel, precizam ca, n plus fa a de textul Statutului Cur ii, au fost avute n vedere si alte elemente: a) ncorporarea suplimentara a prevederilor unor acte normative de drept interna ional (n special Protocolul Adi ional I la Conven iile de la Geneva si a Protocolului II din 1999 la Conven ia pentru protec ia bunurilor culturale n caz de conflict armat din 1954); b) raportarea la Elementele infrac iunilor (conform art. 9 din Statut), act aprobat de Comisia Preparatorie la data de 30 iunie 2000; c)raportarea la jurispruden a instan elor interna ionale ulterioara anului 1998, ce nu a putut fi ncorporata n Statut. Capitolul I cuprinde infrac iunea de genocid si infrac iunile contra umanita ii, optndu-se pentru includerea acestora n acelasi capitol datorita legaturii strnse existente ntre elementele lor constitutive. n privin a infrac iunii de genocid, n considerarea obliga iilor asumate de Romnia prin ratificarea Conven iei cu privire la prevenirea si combaterea genocidului din 9 decembrie 1948, textul propus reia practic, fara modificari de substan a, textul actualului art. 356 C.pen. Modificarile propuse vizeaza doar forma, pentru o mai buna corelare cu art. 6 din Statutul CPI. Astfel, a fost nlocuita no iunea de colectivitate" cu cea de grup", preferata n actele normative interna ionale recente, si s-a precizat n cazul lit. c) posibilitatea ca distrugerea grupului sa fie totala sau par iala. Forma actuala a textului - (...) de natura sa conduca la distrugerea fizica" - este echivoca, putnd sugera ca doar distrugerea totala determina re inerea infrac iunii. In plus fa a de prevederile Statutului, conform proiectului sunt incriminate n elegerea [alin. (3)] si incitarea [alin. (4)] la savrsirea infrac iunii de genocid, incriminari cerute de prevederile art. 3 lit. b) si c) din Conven ia din 1948. Referitor la infrac iunile contra umanita ii, textul propus reia, ntr-o forma adaptata, prevederile art. 7 din Statutul CPI, valorificnd, astfel, defini iile anterioare promovate de art. 6 lit. c) din Statutul Tribunalului Militar Interna ional de la Nuremberg, art. II nr. 1 c) a Legii nr. 10 a Consiliului de Control, de art. 5 lit. c) din Statutul Tribunalului Penal Interna ional pentru Orientul ndepartat, respectiv mai actualele art. 5 din Statutul Tribunalului Penal Interna ional pentru fosta Iugoslavie si art. 3 din Statutul Tribunalului Penal Interna ional pentru Ruanda. Infrac iunile contra umanita ii formeaza un grup distinct de acte infrac ionale, ce pot fi comise att n timp de pace, ct si de razboi. n cadrul textului, au fost sistematizate - dupa modelul german - 12 modalita i normative. Urmnd acelasi model, *s-a renun at la definirea termenilor n finalul articolului, fara a aduce astfel atingere principiului lex certa, no iunile fiind explicate n mod suficient n cadrul fiecarei sec iuni. Fa a de forma art. 8 din Statut, s-a renun at la precizarea ca faptele sa fie comise (...) n cunostin a de acest atac". Necesitatea ca atacul sa fie lansat contra unei popula ii civile implica automat existen a cel pu in a inten iei eventuale, facnd, astfel, inutila ultima teza care relua doar aceasta. Mai mult, daca este necesar sa existe o inten ie directa n privin a ini ierii atacului, este n schimb suficienta inten ia eventuala n raport de integrarea actelor ulterioare n atacul n curs de desfasurare. Cele 12 ipoteze reglementate reiau, fara modificari de fond, prevederile similare din Statut. n ceea ce priveste ipoteza de Ia lit. b) - supunerea unei popula ii sau par i a acesteia, n scopul de a o distruge n tot sau n parte, la condi ii de via a menite sa determine distrugerea fizica, totala sau par iala, a acesteia sau exterminarea cum este denumita n Statut - ea pare, la o prima analiza, a se suprapune cu con inutul infrac iunii de genocid. Concursul de norme este, nsa, doar unul aparent, caci, desi sub aspectul laturii 166

obiective, cele doua infrac iuni sunt asemanatoare, conduita incriminata n ipoteza genocidului, priveste doar anumite grupuri, individualizate pe baza unor criterii expres prevazute (rasial, etnic, religios etc). n schimb, n cazul infrac iunilor contra umanita ii, grupul sau grupurile vor fi, de regula, individualizate pe baza unor criterii politice sau sociale. n cazul lit. d) - transferul for at -, urmnd modelul german, nu s-a prevazut condi ia ca transferul sa vizeze o popula ie. Astfel, fapta se va putea re ine si n cazul unor persoane individuale, respectndu-se astfel Elementele crimelor, care prevad posibilitatea re inerii faptei si chiar n cazul unei singure persoane. n evaluarea faptului daca persoana n cauza se afla legal pe teritoriul respectiv, nu va fi luata n considerare norma de drept intern care contravine regulilor de drept interna ional. n cadrul lit. f), textul este modificat formal fa a de corespondentul sau din Statut, fiind introdusa no iunea de agresiune sexuala. Aceasta deoarece, n capitolul infrac iunilor privind inviolabilitatea sexuala, alaturi de viol este reglementata expres si agresiunea sexuala. Nu s-a preluat din textul Statutul sintagma sclavaj sexual", ce nu are un sens clar n contextul legisla iei noastre. n cadrul lit. g), tot dupa modelul reglementarii germane, a fost inclusa o modalitate de comitere a faptei ce nu se regaseste enumerata expres n Statut, si anume, vatamarea integrita ii fizice sau psihice. Astfel, vor fi evitate controversele legate de a sti daca distrugerea grupului include si simpla vatamare a indivizilor membri, defini ia oferita de Statut (art. 7 par. 2 lit. b) nefiind suficient de explicita. Capitolul al II-lea con ine, n principal, infrac iunile reglementate, sub denumirea infrac iuni de razboi", de art. 8 din Statutul CPI. Au fost nsa incluse aici si anumite dispozi ii de drept interna ional ce decurg din Protocolul Adi ional I la Conven iile de la Geneva, respectiv din Protocolul II din 1999 al Conven iei pentru protec ia proprieta ii culturale n situa ii de conflict armat din 1954. n orice caz, dispozi iile suplimentare reprezinta consacrarea legislativa a unor norme din dreptul interna ional cutumiar, fiind pe deplin acceptate n practica interna ionala si n literatura de specialitate. Fa a de dispozi iile art. 8 Statutul CPI, capitolul este sistematizat ntr-o maniera diferita, operndu-se cu distinc ia ntre infrac iuni de razboi contra persoanelor (art. 440), contra proprieta ii si altor drepturi (art. 441), infrac iuni de razboi contra opera iunilor umanitare si emblemelor (art. 442), utilizare de metode interzise n opera iunile de lupta (art. 443) si respectiv utilizare de mijloace interzise n opera iunile de lupta (art. 444). Avantajul acestei metode de sistematizare este crearea unor texte mai accesibile, att pe fond - fiind scoasa n eviden a valoarea protejata, respectiv conduita incriminata - ct si sub aspectul formei, normele fiind de o ntindere mult mai restrnsa. De asemenea, se evita o repeti ie inutila n text a acelor fapte care pot fi comise att n cadrul unui conflict armat fara caracter interna ional, ct si cu caracter interna ional si care sunt enumerate n Statut att la art. 8 par. 2 lit. a), ct si la lit. b) sau c), dupa caz. Inspirata de modelul german, metoda de sistematizare aleasa ia n considerare tendin a actuala a instan elor penale interna ionale de a pune semnul egalita ii ntre infrac iunile de razboi comise ntr-un conflict, indiferent daca are sau nu caracter interna ional. Distinc ia dupa caracterul conflictului armat este totusi facuta acolo unde ea se dovedeste necesara, n sensul ca exista particularita i ale uneia sau alteia dintre categoriile de conflicte men ionate. 2.95. Textul referitor la infrac iunile de razboi contra persoanelor cuprinde n alin. 1 n principal acele fapte care sunt prevazute de art. 3 comun Conven iilor de la Geneva si regasite n Statut n cadrul art. 8 par. 2 lit. a). n mod firesc, persoana protejata nu mai este acum prizonierul de razboi sau popula ia civila, ci persoana protejata de dreptul interna ional umanitar, ce include toate Conven iile de la Geneva, conform alin. 5 lit. a)-c). Suplimentar fa a de textul corespondent din Statut - ce face referire doar la experien e medicale neconsim ite si nemotivate de un tratament medical -, alin. (1) lit. g) detaliaza aceste aspecte si adauga elemente de protec ie suplimentara a persoanei si anume: prelevarea de esuturi sau organe (pct. 2), respectiv supunerea la metode de tratament nerecunoscute medical (pct. 3). Aceste elemente sunt preluate din art. 11 par. 2 lit. b) si c) din Protocolul Adi ional nr. I la Conven iile de la Geneva (ratificat de Romnia prin Decretul nr. 224/1990). Desi acesta se refera doar la protec ia victimelor conflictelor armate interna ionale, n considerarea evolu iei dreptului interna ional cutumiar, sfera protec iei s-a extins si la victimele conflictelor interna ionale, fapt recunoscut de prevederile Statutului CPI - art. 8 par. 2 lit. e) pct. (xi). Corespunzator prevederilor art. 8 par. 2 lit. b) pct. (vi), respectiv art. 85 par. 3 lit. e) din Protocolul Adi ional nr. I, n cadrul alin. 2 s-a incriminat expres ranirea, n cadrul unui conflict armat cu sau fara caracter interna ional, a unui membru al for elor armate inamice sau a unui combatant al par ii inamice dupa ce acesta s-a predat fara condi ii, sau care a fost scos din lupta n orice mod". Protec ia oferita este mai larga att din perspectiva conflictului - nu doar cu caracter interna ional cum prevede Statutul CPI - ct si a persoanei, care nu trebuie sa se fi predat obligatoriu necondi ionat, poate chiar sa nu se fi predat, daca este scos din lupta. 167

n cadrul alin. (4) se face distinc ia deja amintita n func ie de caracterul interna ional al conflictului, existnd anumite masuri care nu si au sensul n cazul unui conflict fara caracter interna ional, ca de exemplu ntrzierea repatrierii etc. n cadrul incriminarii infrac iunilor de razboi contra proprieta ii si altor drepturi au fost integrate prevederile art. 8 par. 2 lit. b) pct. (xvi) si (xiii), respectiv, lit. e) pct. (v) si (xii) din Statut. Textul de lege are ca obiectiv protec ia dreptului de proprietate [alin. (1)], precum si a ac iunilor Injusti ie [alin. (2)].. Fapta prevazuta de la alin. (2) este posibila doar n cadrul unui conflict armat cu caracter interna ional, viznd resortisan ii par ii inamice. Intra n aria de aplicare a normei orice masura sau restric ie legala cu caracter discriminatoriu privind exercitarea unui drept injusti ie. Incriminarea infrac iunilor de razboi contra opera iunilor umanitare si emblemelor (art. 444) are ca obiectiv protejarea acestora si asigurarea desfasurarii unor astfel de opera iuni cu respectarea Cartei ONU. Prevederile alin. (1) lit. a) si gasesc corespondent n cuprinsul art. 8 par. 2 lit. b) pct. (iii) si lit. e) pct. (iii) din Statut, ce codifica astfel dreptul interna ional cutumiar, precum si voin a Consiliului de Securitate, exprimata n numeroase rezolu ii (a se vedea, cu titlu de exemplu, Rezolu ia nr. 1258/1999). Daca atacul este ndreptat contra unor obiective militare (determinate astfel potrivit art. 5 1 - 5 2 din Protocolul Adi ional nr. I), fapta nu se va ncadra n dispozi iile prezentului articol. Ipoteza declansarii atacului asupra bunurilor enumerate la alin. 1 lit. b) corespunde dispozi iilor art. 8 par. 2 lit. b) pct. (xxiv) si lit. e) pct. (ii) din Statutul CPI. n cazul faptei de la alin. 2 este incriminata utilizarea fara drept a anumitor embleme (ca de exemplu, semnele distinctive prevazute de Conven iile de la Geneva), n conformitate cu dispozi iile art. 8 par. 2 lit. b) pct. (vii) din Statut, respectiv art. 85 par. 3 lit. f) din Protocolul Adi ional nr. I. Fara recunoasterea si respectarea unanima a anumitor semne distinctive, opera iunile umanitare si protec ia persoanelor care participa la ele ar fi imposibila, motiv pentru care se impune protejarea acestor embleme si sanc ionarea faptei de a le utiliza fara drept, profitnd de scutul" oferit de ele. Pentru toate faptele incriminate de acest articol, nu prezinta relevan a faptul ca este vorba de un conflict cu sau fara caracter interna ional. Fapta de utilizare de metode interzise n opera iunile de lupta reia n alin. (1) - aplicabil n cazul unui conflict cu sau fara caracter interna ional -mai multe prevederi ale art. 8 par. 2 din Statut. Astfel, incriminarea de la lit. a) - declansarea atacului prin mijloace militare contra popula iei civile sau unor civili care nu participa direct la ostilita i - corespunde art. 8 par. 2 lit. b) pct. (i) si lit. e) pct. (i) Statutul CPI, precum si art. 85 par. 3 lit. a) din Protocolul Adi ional nr. I. Fapta se va distinge de cea prevazuta la art. 432 alin. (1) lit. a) prin faptul ca atacul trebuie declansat prin mijloace militare. Textul ,de la lit. b) - corespondent art. 8 par. 2 lit. b) pct. (ii), (v) si (ix), precum si lit. e) pct. (iv) si art. 85 par. 4 lit. d) din Protocolul Adi ional nr. I -vizeaza protec ia anumitor bunuri (n special cladiri consacrate cultului religios, nva amntului, artei, stiin ei, ac iunilor caritabile, a monumentelor istorice, spitalelor, locurilor unde bolnavii sau rani ii sunt aduna i, precum si a oraselor, satelor, locuin elor sau cladirilor neaparate ori a zonelor demilitarizate etc), cuprinznd n sfera sa de aplicare bunurile prevazute de art. 359 C.pen. din codul n vigoare. Prevederile de la lit. c) incrimineaza atacul prin mijloace militare, stiindu-se ca vor fi provocate pierderi umane n rndul civililor, vadit dispropor ionate n raport cu avantajul militar previzibil n mod direct. Potrivit Statutului CPI - art. 8 par. 2 lit. b) pct. (iv) si art. 85 par. 3 lit. b) lit. c) din Protocolul Adi ional nr. I, protec ia vizeaza doar conflictele cu caracter interna ional. Textul propus extinde nsa aceasta protec ie, dat fiind ca att Curtea Interna ionala de Justi ie (n raportul sau despre utilizarea si amenin area cu utilizarea de arme nucleare, 1996), ct si Tribunalul Penal Interna ional pentru fosta Iugoslavie (decizia Kupreskic si al ii, IT-95-16-T), au stabilit ca dreptul interna ional cutumiar nu face distinc ie ntre tipul conflictului, protec ia fiind necesara n ambele situa ii. Conform lit. d) este interzisa utilizarea unei persoane protejate pe post de scut uman" pentru a asigura apararea anumitor zone militare, iar potrivit lit. e) se interzice purtarea razboiului prin nfometarea deliberata a civililor, privndu-i de bunurile indispensabile supravie uirii, sau mpiedicnd, cu ncalcarea dispozi iilor dreptului interna ional umanitar, primirea ajutoarelor destinate acestora. Textul Statutului incrimineaza aceste fapte doar daca sunt comise n cadrul unui conflict cu caracter interna ional - art. 8 par. 2 *,lit. b) pct. (xxiii), respectiv pct. (xxv) - dar evolu ia si interpretarea dreptului cutumiar interna ional justifica acordarea acestei protec ii suplimentare si civililor dintr-un conflict fara caracter interna ional (n acelasi sens a se vedea reglementarea din dreptul german). Reglementarea propusa are n vedere att practica Tribunalului Penal Interna ional pentru fosta Iugoslavie (raportat la prevederile lit. d), ct si numeroasele documente adoptate la nivelul ONU care solicita permiterea accesului popula iei civile la ajutoarele umanitare n conflictele fara caracter interna ional (Rezolu ia nr. 1265/1999 privind protec ia popula iei civile n timp de conflict armat, precum si situa iile din Sudan, Congo si Afganistan). 168

Prelund prevederile art. 8 par. 2 lit. b) pct. (xii) si lit. e) pct. (x) din Statut, n cadrul lit. f) este incriminata fapta de a declara sau a ordona ca nu va exista ndurare pentru nvinsi. Fa a de forma prevazuta de Statut, unica modificare consta n adaugarea n text a verbului a ordona. Urmnd precizarile Elementelor infrac iunilor, ct si modelul german, elementele constitutive ale infrac iunii vor fi ndeplinite doar daca declararea sau ordonarea este realizata de o persoana cu o anumita autoritate, ce are printre atribu iile sale cele de comanda. In fine, potrivit lit. g) este incriminata fapta de a ucide sau rani, prin viclenie, un membru al for elor armate inamice sau un combatant al for elor inamice, corespondent prevederilor art. 8 par. 2 lit. b) pct. (xxv) si lit. e) pct. (ix) din Statutul CPI. Fapta a fost incriminata nca din 1907, prin prevederile art. 23 al Conven iei de la Haga privind regulile si obiceiurile de purtare a razboiului. Potrivit alin. (2) al art. 443, este incriminat atacul desfasurat n condi iile n care se cunoaste ca el va cauza mediului nconjurator daune extinse, de durata si grave, care ar fi vadit dispropor ionate n raport cu ansamblul avantajului militar concret si direct asteptat. Incriminarea vizeaza doar conflictul armat cu caracter interna ional, dreptul interna ional cutumiar nefiind nca suficient consolidat pentru a extinde sfera protec iei si la alte conflicte. n cadrul incriminarii utilizarii de mijloace interzise n opera iunile de lupta, la lit. a) se regaseste utilizarea otravii sau armelor cu substan e otravitoare. Fa a de dispozi iile similare ale art. 8 par. 2 lit. b) pct. (xvii) din Statut, interdic ia este aplicabila si conflictelor fara caracter interna ional. Aceasta deoarece utilizarea unor astfel de arme constituie o grava ncalcare a dreptului interna ional umanitar nca din 1907, momentul apari iei Conven iei de la Haga privind regulile si obiceiurile de purtare a razboiului. Potrivit lit. b) este interzisa utilizarea de gaze asfixiante, toxice sau asimilate, precum si de orice lichide, materii sau procedee similare. Spre deosebire de prevederile n materie ale Statutului CPI - art. 8 par. 2 lit. b) pct. (xviii) - ce incrimineaza fapta doar daca a fost comisa n cadrul unui conflict cu caracter interna ional, textul proiectului nu con ine aceasta limitare. Extinderea domeniului de inciden a al incriminarii este justificata att de numeroasele acte normative existente la nivel interna ional (privind interzicerea armelor biologice, chimice etc.) ce incrimineaza fapta indiferent de caracterul conflictului, ct si de practica Tribunalului Penal Interna ional pentru fosta Iugoslavie, care a decis ca interdic ia utilizarii armelor chimice este aplicabila conflictelor armate cu sau fara caracter interna ional (decizia Tadic, IT-94-AR72). Conform lit. c), este interzisa utilizarea oricaror arme care cauzeaza suferin e fizice inutile, doar daca fapta este comisa n cadrul unui conflict armat cu sau fara caracter interna ional. n privin a sistemului sanc ionator prevazut de proiectul codului penal pentru incriminarile din acest titlu, se observa ca el este pe deplin compatibil cu prevederile art. 77 din Statut. Potrivit acestui articol atunci cnd faptele sunt judecate de Curte, se poate aplica o pedeapsa cu nchisoarea de cel mult 30 de ani [alin. (1) lit. a)], sau o pedeapsa cu deten iunea pe via a, daca gravitatea extrema a infrac iunii si situa ia personala a condamnatului o justifica [alin. (1) lit. b)]. De asemenea, potrivit alin. (2), potrivit Statutului CPI este posibila si aplicarea cumulativa a unei amenzi, care poate fi stabilita (conform Regulamentului de procedura si de probe, Regula nr. 146), potrivit sistemului zilelor-amenda. Potrivit proiectului, o astfel de aplicare cumulativa a amenzii este posibila n condi iile art. 62 C.pen. (daca s-a urmarit un folos patrimonial prin comiterea infrac iunii), iar ziua-amenda este modalitatea de stabilire a acesteia, conform art. 61 C.pen.

169

R A SPUNS AUTOEVALU A RI
TITLUL VI: INFRAC IUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVIT A I DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR ACTIVIT A I REGLEMENTATE DE LEGE R a spuns Teste Gril a 1. a; 2. a, b, c; 3. c; 4. a, b, c; 5. a; 6. c; 7. c; 8. a; 9. b; 10. b. R a spuns spe a nr.1: Fapta persoanei avnd calitatea de director de banca de a pretinde sume de bani n scopul de a ndeplini un act privitor la ndatoririle sale de serviciu legate de acordarea unui mprumut ntruneste elementele constitutive ale infrac iuni de luare de mita n forma agravata prev. de art.254 alin.2 C.pen., deoarece acesta are calitatea de func ionar cu atribu ii de control chiar daca nu are n mod expres atribu ii n ceea ce priveste acordarea creditului. Func ia sa i confera calitatea de func ionar cu atribu ii de coordonare dar si de control al activita ii subordona ilor. R a spuns spe a nr.2: Potrivit art.260 C.pen., constituie infrac iunea de marturie mincinoasa, ntre altele, fapta martorului care ntr-o cauza penala nu spune tot ce stie privitor la mprejurarile esen iale asupra carora a fost ntrebat. Prin urmare, daca martorul nu a fost ntrebat asupra unor mprejurari esen iale pentru solu ionarea cauzei, fapta acestuia de a nu face afirma ii cu privire la o astfel de mprejurare nu ntruneste elementele constitutive ale infrac iuni de marturie mincinoasa. n spe a de mai sus inculpata Y a dat o singura declara ie n fa a instan ei de judecata aratnd ca a fost plecata mpreuna cu inculpatul X timp de 10 zile din localitate, ea nefiind ntrebata n legatura cu mprejurari esen iale legate de infrac iunea de tlharie. Nefiind ntrebata asupra acestei mprejurari inculpatei nu i se poate imputa faptul ca declara ia a fost data la modul general si sumar astfel nct nu poate fi condamnata pentru infrac iunea de marturie mincinoasa. R a spuns spe a nr.3: Sustragerea unor componente de instala ii, cu stiin a ca ele apar in cailor ferate avnd ca urmare aducerea acestor instala ii n stare de nentrebuin are si periclitarea siguran ei mijloacelor de transport ale cailor ferate, constituie infrac iunea prev. de art. 276 alin.1 C.pen. savrsita cu inten ie directa sau indirecta. n atare situa ie nu sunt incidente prevederile art.217 alin.3 C.pen. referitoare la distrugerea calificata, prevederi care se refera la echipamente si instala ii care nu au legatura cu siguran a circula iei pe caile ferate. Prin sustragerea unei cantita i importante de srma cupru si a unor mansoane din acelasi material inculpatul a distrus instala ia telefonica a caii ferate si a scos din func ie regulatorul de circula ie crend o stare grava de pericol pentru siguran a circula iei trenurilor. Fapta exista chiar daca inculpatul a afirmat ca nu si-a dat seama ca aceste echipamente fac parte din instala iile de comunicare ale cailor ferate.

R a spuns spe a nr.4: Inculpatul a savrsit infrac iunea prev. de art.279 alin.1 C.pen. deoarece a de inut fara autoriza ie un pistol cu gaze care face parte de categoria armelor de foc fiind folosit pentru imobilizarea sau neutralizarea unei persoane. n acest context, de inerea sa este legala doar n prezen a autoriza iei de legea nr. 17/1996 170

TITLUL VII: INFRAC IUNI DE FALS R a spuns Teste Gril a 1. b; 2. a; 3. c; 4. a; 5. c; 6. b; 7. b; 8. c; 9. b; 10. b. R a spuns spe a nr.1: Falsificarea de borderouri si facturi fiscale de catre administratorul unei societa i comerciale cu raspundere limitata ntruneste elementele constitutive ale infrac iuni de fals n nscrisuri sub semnatura privata prev. de art.290 C.pen. deoarece aceste societa i comerciale sunt persoane juridice de drept privat, ele neintrnd sub inciden a prevederilor art. 145 C.pen.. n acest context nscrisurile emise de aceste societa i comerciale nu sunt nscrisuri oficiale n n elesul art. 150 alin.2 C.pen. care stipuleaza ca nscrisul oficial este doar acel nscris care emana de la o unitate din cele la care se refera art. 145 C.pen., acest text stabilind prin termenul public doar ceea ce priveste autorita ile publice, institu iile publice sau persoanele juridice de interes public.

TITLUL VIII: INFRAC IUNI LA REGIMUL STABILIT PENTRU ANUMITE ACTIVIT A I ECONOMICE R a spuns Teste Gril a : 1. a,c; 2. a,c; 3. c; 4. b,c; 5. c; 6. a; 7. c; 8. b; 9. c; 10. b; R a spuns spe a nr.1: Fapta inculpatului de a confec iona produse calitativ necorespunzatoare si de a le vinde ambalate si etichetate ca cele fabricate de o alta societate comerciala crend convingerea cumparatorilor ca produsele sunt fabricate de aceasta societate ntruneste att elementele constitutive ale infrac iuni de nselaciune cu privire la calitatea marfurilor prev. de art.297 C.pen. ct si pe cele ale infrac iuni de concuren a neloiala prev. de art.5 lit. a si b din Legea nr.11/1991. Fapta de nselaciune rezida din faptul ca inculpatul a confec ionat carton asfaltat falsificat de o calitate necorespunzatoare n timp ce concuren a neloiala are n vedere faptul ca el a vndut marfa falsificata la alte societa i comerciale cu eticheta altei firme consacrate n domeniu, cauzndu-i prejudicii acesteia pe pia a cumparatorilor de materiale de construc ii. TITLUL IX: INFRAC IUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELA II PRIVIND CONVIE UIREA SOCIAL A 171

R a spuns Teste Gril a : 1. a,b,c; 2. b; 3. b; 4. b; 5. c; 6. b; 7. b,c; 8. b; 9. c; 10. c. R a spuns spe a nr. 1: Infrac iunea de abandon de familie n modalitatea prev. de art. 305 alin.1 lit.c C.pen. se caracterizeaza sub aspectul laturi subiective prin rea-credin a. Daca neplata timp de 2 luni a pensiei de ntre inere stabilita pe cale judecatoreasca nu se datoreaza relei-credin e a inculpatului ci altor cauze cum sunt nerealizarea din motive obiective a veniturilor necesare, fapta nu constituie infrac iune. n spe a, inculpata nu a achitat pensia de ntre inere datorita unor condi ii obiective si anume lipsa mijloacelor materiale care a mpiedicat-o sa o plateasca. R a spuns spe a nr.2 Recrutarea, transportarea, transferarea unei persoane prin nselaciune, cu promisiunea de a o duce n strainatate pentru a munci n condi ii avantajoase, dar n realitate pentru a o constrnge la practicarea prostitu iei n scopul exploatarii ei de catre faptuitor constituie infrac iunea de trafic de persoane prev. de art.12 din Legea nr.678/2000, iar nu aceea de proxenetism prevazuta n art. 329 C.pen. nalta Curte avnd n vedere considerentele exprimate mai sus, va admite recursul declarat de Parchet, va casa decizia pronun ata de Curtea de Apel si rejudecnd va men ine hotarrea primei instan e care este legala si temeinica. TITLUL X INFRAC IUNI CONTRA CAPACIT A II DE AP A RARE A ROMNIEI R a spuns spe a 1: Fapta inculpatului care ndeplinit func ia de ofi er si a lovit pe inculpat care a avut nevoie de 8-9 zile ngrijiri medicale pentru vindecare ndeplineste elementele constitutive doar a infrac iuni prev. de art. 336 alin.1 C.pen. deoarece aceasta infrac iune absoarbe si infrac iunea de lovire prev. de art.180 alin.2 C.pen.. Numai n ipoteza n care victima ar fi suferit vatamari corporale care necesitau pentru vindecare ngrijiri medicale pe o durata de timp mai mare de 20 de zile, ct prevede art.180 alin.2 C.pen., ar exista concurs de infrac iuni ntre cea prev. de art. 336 C.pen. si eventual art. 181 sau art. 182 C.pen.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV A
172

1. Codul penal al Romniei republicat (M. Of. Nr. 65 din 16 aprilie 1997) cu modificarile si completarile ulterioare 2. Nistoreanu Gh ., Boroi Al. Drept penal. Partea special a Editura All Beck, 2002, 2004 3. Pascu I ., Lazar V. Drept penal partea special a Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2004 4. Toader T .- Drept penal Partea special a Editura Hamangiu, 2007 5. Dongoroz V., Kahane S., Oancea I., St a noiu R., Fodor I., Iliescu N., Bulai C., Ro s ca V. - Explica ii teoretice ale Codului penal romn - vol III - IV, Edi ia a II-a, Editura Academiei Romne, Editura All Beck, Bucuresti, 2003 6. Boroi Al., Radu Sult a nescu V., Neagu N. Drept penal. Partea special a Culegere de spe e pentru uzul studen ilor Editura All Beck, Bucuresti, 2002 7. Dobrinoiu V ., Conea N., Romi an C.P., Dobrinoiu M. Cauze penale comentate Editura Semne, Bucuresti, 2003 8. Toader T . Drept penal romn partea special a Culegere de probleme din practica judiciar a Casa de presa si editura Sansa SRL, Bucuresti, 1996 9. Gheorghe Diacon escu, Constatin Duvac Tratat de drept penal partea special a Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2009. 10. Ilie Pascu, Mirela Gorunescu Drept Penal. Partea Special a , edi ia a 2-a , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2009. 11. Teodor Vasiliu, Doru Pavel s.a. Codul penal al Romniei comentat ss s s i adnotat, vol. I 1976 si II 1977, Ed. Stiintifica Enciclopedica, Bucur esti. 12. Gheorghe Mateut, Drept penal special Sinteze de teorie s i practic a a a a judiciar aa a, Ed. Lumina Lex, 1999. a Dobrinoiu, Vasile, Drept penal. Partea special a , Curs universitar , Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2004.

CUPRINS
173

TITLUL VI: INFRAC IUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVIT A I DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR ACTIVIT A I REGLEMENTATE DE LEGE

- Infrac iuni de serviciu sau n legatura cu serviciul CAPITOLUL I

Aspecte generale si comune.2 Abuzul n serviciu contra intereselor persoanelor ................................................................................... 5 Abuzul n serviciu prin ngradirea unor drepturi .................................................................................... 6 Abuzul n serviciu contra intereselor publice ......................................................................................... 7 Abuzul n serviciu n forma calificata .................................................................................................... Neglijen a n serviciu .............................................................................................................................. 8 Purtarea abuziva ....................................................................................................................................... Neglijen a n pastrarea secretului de stat ................................................................................................ 10 Conflictul de interese ............................................................................................................................. 11 Luarea de mita ...................................................................................................................................... ..12 Darea de mita ....................................................................................................................................... ..14 Primirea de foloase necuvenite ............................................................................................................. ..15 Traficul de influen a ................................................................................................................................16

8 9

- Infrac iuni care mpiedica nfaptuirea justi iei CAPITOLUL II

Aspecte generale si comune .19 Denun area calomnioasa ....................................................................................................................... ..22 Marturia mincinoasa .............................................................................................................................. ..23 ncercarea de a determina marturia mincinoasa .................................................................................... ..24 mpiedicarea participarii n proces .......................................................................................................25 Nedenun area unor infrac iuni .............................................................................................................. ..26 Omisiunea sesizarii organelor judiciare ................................................................................................ ..27 Favorizarea infractorului ........................................................................................................................ .28 Omisiunea de a ncunostiin a organele judiciare .................................................................................. ..29 Arestarea nelegala si cercetarea abuziva .............................................................................................. .30 Supunerea la rele tratamente ................................................................................................................. ..31 Tortura ................................................................................................................................................... .32 Represiunea nedreapta ........................................................................................................................... .33 Evadarea ................................................................................................................................................. .34 nlesnirea evadarii ................................................................................................................................ .35 Nerespectarea hotarrilor judecatoresti .. ........................................................................................... .37 Re inerea sau distrugerea de nscrisuri ................................................................................................. ..38

- Infrac iuni contra siguran ei circula iei pe caile ferate CAPITOLUL III
Aspecte generale si comune.44 Nendeplinirea ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea lor defectuoasa din culpa ........................... ..47 Nendeplinirea cu stiin a a ndatoririlor de serviciu sau ndeplinirea lor defectuoasa ......................... ..48 Parasirea postului si prezen a la serviciu n stare de ebrietate ............................................................. ...49 Distrugerea si semnalizarea falsa ........................................................................................................ ..50

- Infrac iuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activita i CAPITOLUL IV reglementate de lege
Aspecte generale si comune52 Nerespectarea regimului armelor si muni iilor ..................................................................................... ..54 Nerespectarea regimului materialelor nucleare sau a altor materii radioactive .................................... ..56 Nerespectarea regimului materiilor explozive ..................................................................................... ..57 Nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri ............................................................................... ..58 Exercitarea fara drept a unor profesii .................................................................................................... ..59 Nerespectarea regimului transportului rutier public .............................................................................. 60 AUTOEVALUARE63

TITLUL VII: INFRAC IUNI DE FALS

174

Aspecte generale si comune66

- Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori CAPITOLUL I

Falsificarea de monede sau de alte valori .............................................................................................. .70 Falsificarea de timbre, marci sau de bilete de transport ......................................................................... 72 Falsificarea de valori straine................................................................................................................. ..73 De inerea de instrumente n vederea falsificarii de valori .................................................................... ..73

- Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare CAPITOLUL II

Falsificarea instrumentelor oficiale ........................................................................................................ 74 Folosirea instrumentelor oficiale false ................................................................................................. .75

- Falsuri n nscrisuri CAPITOLUL III

Falsul material n nscrisuri oficiale ....................................................................................................... 76 Falsul intelectual .................................................................................................................................. .77 Falsul n nscrisuri sub semnatura privata .............................................................................................. 77 Uzul de fals............................................................................................................................................ .78 Falsul n declara ii ................................................................................................................................ .79 Falsul privind identitatea. ...................................................................................................................... Falsul prin folosirea emblemei Crucii Rosii ......................................................................................... .81 AUTOEVALUARE....84

.80

TITLUL VIII: INFRAC IUNI LA REGIMUL STABILIT PENTRU ANUMITE ACTIVIT A I ECONOMICE
Aspecte generale si comune86 Specula .................................................................................................................................................. 88 nselaciunea la masuratoare.................................................................................................................. .89 nselaciunea cu privire la calitatea marfurilor ....................................................................................... .89 Divulgarea secretului economic ............................................................................................................. 90 Contrafacerea obiectului unei inven ii .................................................................................................. .91 Punerea n circula ie a produselor contrafacute..................................................................................... 92 Concuren a neloiala .............................................................................................................................. Nerespectarea dispozi iilor privind opera ii de import sau export ........................................................ .94 Deturnarea de fonduri ........................................................................................................................... ..94 Nerespectarea dispozi iilor privind importul de deseuri si reziduuri .....................................................95 AUTOEVALUARE97

..93

TITLUL IX: INFRAC IUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELA II PRIVIND CONVIE UIREA SOCIAL A

Aspecte generale si comune 99

- Infrac iuni contra familiei CAPITOLUL I

Aspecte generale si comune101 Bigamia ................................................................................................................................................. 102 Abandonul de familie ........................................................................................................................... 103 Relele tratamente aplicate minorului .................................................................................................... 104 Nerespectarea masurilor privind ncredin area minorului .................................................................... 105

- Infrac iuni contra sanata ii publice CAPITOLUL II

Aspecte generale si comune106 Zadarnicirea combaterii bolilor ............................................................................................................ Contaminarea venerica si transmiterea sindromului imunodeficitar dobndit ..................................... 109 Sustragerea de la tratament medical ...................................................................................................... 110 Raspndirea bolilor la animale sau la plante ......................................................................................... Infectarea apei ...................................................................................................................................... 111 Traficul de substan e toxice ................................................................................................................. 112 ..108 111 175

Falsificarea de alimente sau alte produse ............................................................................................. 114

- Infrac iuni privitoare la asisten a celor n primejdie CAPITOLUL III

Aspecte generale si comune ...116 Punerea n primejdie a unei persoane n neputin a de a se ngriji ....................................................... 117 Lasarea fara ajutor ................................................................................................................................ 118 Lasarea fara ajutor prin omisiunea de nstiin are ................................................................................ 119

- Alte infrac iuni care aduc atingere unor rela ii privind convie uirea CAPITOLUL IV sociala
Aspecte generale si comune120 Instigarea la discriminare ................................................................................................................... . 123 mpiedicarea liberta ii cultelor ............................................................................................................ .123 Profanarea de morminte ....................................................................................................................... 124 Tulburarea folosin ei locuin ei ............................................................................................................. 125 Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice ............................................... 126 ncaierarea .............................................................................................................................................127 Asocierea pentru savrsirea de infrac iuni ........................................................................................... 128 Instigarea publica si apologia infrac iunilor ......................................................................................... Raspndirea de materiale obscene ....................................................................................................... ...130 Cersetoria ........................................................................................................................................... 131 Prostitu ia ........................................................................................................................................... ...131 Proxenetismul ...................................................................................................................................... Jocul de noroc...................................................................................................................................... 134
AUTOEVALUARE.136

.129

132

TITLUL X: INFRAC IUNI CONTRA CAPACIT A II DE AP A RARE A ROMNIEI

Aspecte generale si comune.138

- Infrac iuni savrsite de militari CAPITOLUL I

SEC IUNEA I. Infrac iuni contra ordinii s i disciplinei militare Absen a nejustificata ........................................................................................................................... ...140 Dezertarea............................................................................................................................................ ...141 Calcarea de consemn ..............................................................................................................................142 Insubordonarea ................................................................................................................................... 143 Lovirea superiorului ........................................................................................................................... ...143 Lovirea inferiorului ............................................................................................................................ 144 SEC IUNEA II. Infrac iuni pe cmpul de lupt a Capitularea ......................................................................................................................................... .145 Parasirea cmpului de lupta ................................................................................................................ . 146 SEC IUNEA III. Infrac iuni specifice avia iei s i marinei militare Zborul neautorizat .............................................................................................................................. .147 Parasirea navei .................................................................................................................................... 147 Parasirea comenzii .............................................................................................................................. Neluarea masurilor necesare n opera iile navale ............................................................................... Coborrea pavilionului ...................................................................................................................... 150 Coliziunea ........................................................................................................................................... 151

148 149

- Infrac iuni savrsite de militari sau de civili CAPITOLUL II

Sustragerea de la serviciul militar ....................................................................................................... 151 Defetismul .......................................................................................................................................... 152 Jefuirea celor cazu i pe cmpul de lupta ............................................................................................ .153 Folosirea emblemei Crucii Rosii" n timpul opera iilor militare ....................................................... 154 Sustragerea de la rechizi ii militare ..................................................................................................... 154 176

- Infrac iuni savrsite de civili CAPITOLUL III

Sustragerea de la recrutare .................................................................................................................. 155 Neprezentarea la ncorporare sau concentrare ..................................................................................... 156
AUTOEVALUARE.159

TITLUL XI: INFRAC IUNI CONTRA P A CII S I OMENIRII

Aspecte generale si comune.160 Propaganda pentru razboi ................................................................................................................... Genocidul ............................................................................................................................................ 161 Tratamentele neomenoase .................................................................................................................. 162 Distrugerea unor obiective si nsusirea unor bunuri ............................................................................ 164 Distrugerea, jefuirea sau nsusirea unor valori culturale .....................................................................
RASPUNS AUTOEVALUARI....170

.161

165

Bibliografie selectiv a ..173 CUPRINS174

177