Acidul Sorbic si saruri Acidul Benzoic si saruri

Tintisan Ioana Lucacean Oana An III Lp Aditivi

Acidul sorbic E200

A nu se confunda cu Acidul ascorbic ! Acidul sorbic, sau 2,4- acid hexadienoic, este un compus organic natural folosit ca si conservant alimentar. Este solid, incolor, usor solubil in apa.
Denumirea IUPAC (2E,4E)-hexa-2,4dienoic acid Numar de identificare CAS 110-44 Proprietati Formula molecularaC6H8O2 Masa moleculara112.13 g mol1 Punct de topire135 C, 408 K, 275 F Punct de fierbere228 C (dec) Aciditate (pKa)4.76 la 25 C

Origine
Acidul sorbic se gsete n fructul arbustului Sorbus aucuparia , dup care acidul este denumit. Comercial se produce prin cteva metode chimice.

Istorie
Acidul sorbic a fost izolat in 1859 prin distilarea uleiului de rowanberry( fructe de padure) de catre A. W. von Hofmann. Actiunile sale antimicrobiene au fost descoperite mai tarziu in anii 1930 si 1940 si a devenit disponibil comercial in anii 1940 si 1950. La inceputul anului 1980, acidul sorbic si sarurile lor au fost folosite ca inhibitori ai Clostridium botulinum in produsele de carne.

Functii si caracteristici
Acidul sorbic este conservant, n special fa de mucegaiuri i drojdii. Nu este eficient mpotriva bacteriilor. Activitatea optim o prezint la valori ale pH-ului mai mici de 6,5 (produse acide i uor acide).

Produse
Acidul sorbic este utilizat la un spectru larg de produse, cum sunt iaurtul i alte produse lactate fermentate, salte de fructe, cofetrie, limonad, brnz, pine de secar, prjituri i produse de panificaie, pizza, fructe de mare, suc de lmie, cidru i supe

Doza zilnica recomandata

25 mg/kg corp

Efecte secundare
Nu apar efecte secundare n concentraiile utilizate Numai un procent foarte mic dintre consumatori prezint uoare reacii pseudoalergice

Sorbat de sodiu E201

Denumire IUPAC sodium (2E,4E)-hexa-2,4-dienoate Numar de identificare CAS 7757-81-5 Proprietati Formula molecularaC6H7NaO2 Masa moleculara134.10835 gmol1 Punct de fierbere233 C

Sorbat de potasiu E 202

Conservant artificial. Proprietati Produs prin neutralizarea hidroxidului de potasiu cu acidul sorbic,un acid carboxilic nesaturat care se gaseste in mod natural in unele fructe de padure Sarea este incolora si foarte solubila in apa (58.2% la 20 C). Utilizari Pentru a inhiba mucegaiurile si drojdiile din diverse alimente, cum ar fi branza, vinul, iaurtul, carnea uscata, cidrul de mere si produsele de patiserie. Poate fi gasit in lista de ingrediente a mai multor produse de fructe uscate. In plus, suplimentele dietetice pe baza de plante, in general, contin sorbat de potasiu care este utilizat pentru prevenirea mucegaiului si a microbilor si pentru a creste termenul de valabilitate fiind folosit n cantiti la care nu sunt cunoscute efecte adverse asupra sntii De asemenea, mai este folosit in multe produse de ingrijire personala pentru a inhiba dezvoltarea microorganismelor Mai este cunoscut sub numele de stabilizator de vin; sorbatul de potasiu produce acid sorbic atunci cand este adaugat in vin. Toxicologie Considerat sigur datorita termenului record de siguranta si a profilului non-toxic Nu este iritativ; iar reactiile alergice sunt rare Doza zilnica acceptata pentru oameni este 12.5 mg/kg, sau 875 mg zilnic pentru un adult normal(70 kg), conform Comitetului de Experti in Aditivi Alimentari ai FAO/World Health Organization/OMS

Sorbatul de potasiu
Denumirea IUPAC Potassium (2E,4E)-hexa-2,4-dienoate Alte denumiri E202 Sorbistat-K Sorbistat potassium Numar de identificareCAS 24634-61-5 PubChem23676745 Proprietati Formula molecularaC6H7KO2 Masa moleculara150.22 g/mol Densitate1.363 g/cm3 Punct de topire270 C Solubilitate in apa 58.2% la 20C, in etanol, propilen glicol usor solubil in acetona, putin solubil in cloroform, ulei de de porumb insolubil in benzen Pericole LD504920 mg/kg (sobolan, oral)

Sorbat de calciu E 203

Conservant artificial Punctul de topire: 33-135 grade C Persoanelor sensibile nu le este recomandat consumul frecvent deoarece poate sa produca alergii, astm Doza zilnica recomandata este 25 mg/ kg corp Denumire IUPAC Calcium (2E,4E)-hexa-2,4-dienoate Numar de identificare CAS 7492-55-9 Proprietati Formula molecularaC12H14CaO4 Masa moleculara262.32 g/mol

Surse
http://www.chemicalland21.com/lifescience/foco/SORBIC%20ACID.htm http://en.wikipedia.org/wiki/Sorbic acid http://www.food-info.net/ro/e/e200.htm http://www.romedic.ro/despre/acid-sorbic

Acidul benzoic E210

Acest acid slab si sarurile sale de potasiu (K), calciu (Ca), sodiu (Na) sunt utilizati ca si conservanti alimentari. Este un precursor important pentru sinteza multor substante organice.
formula chimic C7H6O2 nr-CAS 65-85-0 aspect solid incolor masa molar 122,12 gmol1 stare de agregare solid densitate 1,27 gcm3 punct de topire 122,1 C punct de fierbere 250 C solubil in solveni organici putin solubil in apa, solubil in alcool etilic, in uleiuri

Istoric
Acidul benzoic a fost descoperit in secolul al 16-lea. Distilarea uscata a gumei, benzoina a fost descrisa pentru prima data de Nostradamus (1556), si ulterior de Alexius Pedemontanus (1560) si Blaise de Vigenre (1596). Justus von Liebig si Friedrich Whler au determinat structura acidului benzoic in 1832. Ei au investigat de asemenea modul in care acidul hipuric este inrudit cu acidul benzoic.

In 1875 Salkowski a descoperit proprietatile antifungice ale acidului benzoic.

Acidul benzoic este produs in comert prin oxidarea partiala a toluenului cu oxigen, avand ca si catalizatori naftenatul de cobalt sau mangan si purificarea prin sublimare. In SUA capacitatea de productie este estimate la 126000 tone pe an, o mare parte din aceasta cantitate fiind consumata pentru prepararea altor substante chimice industriale.

Acidul benzoic i benzoaii sunt utilizai n calitate de conservani impotriva drojdiilor i bacteriilor in produsele acide.

Nu sunt foarte eficieni impotriva mucegaiurilor i ineficieni n produse cu pH mai mare de 5 (uor acide sau neutre).

 Concentraiile mai mari genereaz un gust acru, ceea ce ii limiteaz utilizarea. Benzoaii sunt adesea preferai, datorit unei solubiliti mai bune. Poate altera gustul produselor preambalate Acidul benzoic, benzoaii i esterii acidului benzoic se gsesc n mod obinuit n fructe, n special n boabe.

Rchielele reprezint o surs foarte bogat de acid benzoic. Pe lang fructe, benzoaii se gsesc in ciuperci, scorioar, cuioare, i n cteva produse lactate (datorit fermentaiei bacteriene). Dar pentru scopuri comerciale este obinut chimic din toluen.

DZA pentru E210 (Acid benzoic) - 5 mg/kg.

Se recomanda evitarea consumului frecvent, cu regularitate

Benzoatul de origine alimentara i din acidul benzoic produce astm i rinita, este periculos pentru persoanele astmatice, alergice sau cu eczeme, trebuie evitat mai ales de persoanele cu medicatie antiastmatica si de pesoanele cu probleme neurologice.

 Benzoatul de sodiu (de 200 de ori mai solubil) este folosit ca si conservant in industria FAST FOOD Se gaseste in majoritatea alimentelor procesate CITITI ETICHETA!

Studii recente - toxicitate:

Daca este respectata DZA nu se produc efecte toxice, doar iritatie gastrica Poate produce reactii eritematoase S-a observat Iritaie, disconfort, slbiciune, stare general de ru in cazul persoanelor carora li s-au administrat doze orale mai mici sau egale cu 1,75 g / zi (aproximativ, 25 mg / kg) pe o perioad de 20 zile) Doisprezece oameni au but suc de mere cu continut benzoat de sodiu 0,1% au avut urmtoarele semne i simptome: gust arzator, dureri de cap, nervozitate, grea, vrsturi, mncrimi ale pielii, transpiraie neobinuit, constipaie, scderea fluxului de urin, albuminuria crescuta.

surse
http://en.wikipedia.org/wiki/Benzoic_acid http://www.inchem.org/documents/cicads/cicads/cicad26.htm http://www.encyclopedia.com/topic/benzoic_acid.aspx http://www.indiamart.com/kalpyogchemicals/organicacids-chemicalsalts.html http://toxnet.nlm.nih.gov/cgi-bin/sis/search/f?./temp/~XUbVIa:1:htox