1. Esena imaginii nu const n arta povestirii,un citat celebru cu care eu sunt perfect de acord.

Naraiunea este n mod fundamental un gen verbal, iar cnd, de-a lungul timpului, artitii au ncercat s depeasc limita instantaneitii imaginii fixe pentru a spune o poveste, au fcut-o cernd privitorului fie s-i aminteasc subiectul la care face aluzie prin titlu, culori, umbre si detalii tabloul, fie s inventeze el nsui o poveste capabil a explica aciunea reprezentat vizual. Astfel de tablouri care redau dincolo de imaginea fixa, o intreaga poveste a realizat pictorul Johannes Vermeer,un pictor care a reusit sa ma fascineze prin perfectiune. n Femeie scriind o scrisoare se observ singularitatea privirii ce denot a fi un portret. La acea dat mai puin de jumtate dintre femeile din spaiul olandez tiau s scrie si sa citeasca , iar aceast doamn citeste cu uurin scrisoarea ceea ce-i scoate n eviden identitatea social ea fiind un membru educat al clasei nobiliare. Vermeer asociaz abilitile doamnei cu o serie de lucruri, juxtapunnd trandafirul din mana stanga cu scrisoarea de pe poale , din mana dreapta. Am observat c n scenele epistolare ale lui Vermeer nu apare nici o figur masculin. Cea mai notabil considerent n acest sens este devoiunea artistic pentru femei. Brbatul nu e total absent din aceste scene, atta timp ct o femeie cu o scrisoare implic un brbat ca i autor sau ca destinatar al misivelor pictate. Aceasta imagine imi capteaz atenia pentru c niciodat nu o s tiu care este coninutul scrisorii. n timp ce scrisorile pretind a prezenta gndurile cele mai ascunse i intime ale minii autorului, frustrant pentru mine este faptul ca aceste figuri i aceste scrisori rmn mute. n cadrul tabloului domin caracterul privat i ndeletnicirile unei anumite clase sociale, explicit exprimate de pictor prin fastuozitatea decorului i mai ales a vestimentaiei personajului. Femeia citind reprezint un simbol cu valene multiple, reflectnd pe de o parte modalitatea de petrecere a timpului liber de ctre clasa de mijloc, iar pe de alta sunt icoane ale feminismului timpuriu i ale independenei intelectuale a femeii .

2. Monologul este un tip de discurs continuu in care nu se asteapta un raspuns. Dimensiunile unui monolog sunt variate, spre deosebire de dialog, monologul nu are replici si nici un destinatar. Monologul interior sau literar ajuta la caracterizarea unui personaj, poate reda gandurile, sentimentele etc, unui personaj spre a le aduce la cunostinta cititorului sau spectatorului. Dialogul se poate desfasura in diverse situati atata timp cat exista minim un partener de dialog, pe cand monologul se desfasoara in situatii restranse.Specifice dialogului sunt interogatiile iar monologului exclamatiile. Monologul este specific genului dramatic, mai rar genului epic sau liric.In genul dramatic o modalitate de realizare este solilocviul care se manifesta in prezenta sau absenta unui personaj si consta in verbalizarea propriilor ganduri. Monologul propriu-zis este destinat unui grup de persoane si poate lua forma unei declaratii, unei confesiuni sau unei povestiri.Principalele tipuri de monolog narativ sunt: monologul adresat, monologul interior, fluxul constiintei. Mrcile subiectivitii sunt mrci lexico-gramaticale prin care se evideniaz eul liric: pronumele personal la persoana I singular, adjectivul posesiv la persoana I, verbele la persoana I singular. 3. a) Mrcile subiectivitii din textul realizat sunt: pronumele personal la persoana I singular "eu" i verbul predicativ sunt, pronumele personal la persoana I singular forma prescurtata ma si verbele predicative fascineaza, am observatetc , pronumele la persoana I singular pentru mine,imi. b) Perspectiva narativa este un concept prin care se definete punctul de vedere al naratorului n raport cu universul diegetic (modul narativ de expunere), cu personajele care evolueaz n spaiul ficiunii artistice. Modelul narativ tradiional avea ca prezen dominant naratorul omniscient (de la Ciocoii vechi i noi de Nicolae Filimon, la Ion al lui Rebreanu, de exemplu), n timp ce proza modern opteaz pentru viziune intern a unui personaj narator (tefan Gheorghidiu, de pild), ori pentru focalizarea multipl, asociind punctele de vedere ale mai multor instane narative ( narator i personaje Pdurea spnzurailor, Enigma Otiliei, Moromeii sau numai personaje ca n Patul lui Procust).

Relaia dintre personaj i narator se concretizeaz n trei tipuri de viziune: -N > P (viziune din spate) - naratorul tie mai mult dect personajul , vocea narativ are acces la cunoaterea gndurilor , dorinelor ascunse ale personajelor , analizeaz simultan gndirea mai multor personaje , la fel de bine cum poate aduce n prim plan evenimente a cror desfurare depete posibilitatea de percepie a unui singur personaj ;

-N = P ( impreuna cu ) naratorul tie tot att ct tie i personajul , deoarece adesea N= P i astfel vocea narativ nu poate oferi o soluie asupra desfurrii evenimentelor dect n momentul n care personajul nsui reuete s o gseasc naraiunea este la persoana I ( frecvent ) sau la persoana a III a , N poate urmri unul sau mai multe personaje , identificndu-se cu privire a acestora ( personaj reflector ) -N < P ( ) - naratorul tie mai puin ca oricare dintre personaje ,descrie numai ce vede i ce aude , ns nu ptrunde n contiina niciunui personaj . c) Incipitul textului prezentat mai sus introduce ideea unei lungi povesti dincolo de petele de culoare imbinate intr-un vals perfect. Esenta unei picturi nu consta in arta povestirii acesteia , ci in fiecare detaliu al tabloului , care ne ofera noua, privitorilor, ocazia de a ne crea o proprie poveste, o proprie imagine. d) Memorie involuntara = reactualizarea n constiinta a ceea ce am trait la un moment dat n trecut, prin declansarea spontana a unui proces de asociatii senzoriale. Fluxul constiintei = este o modalitate de reprezentare a vietii interioare in fictiune prin mimarea miscarilor psihice si al cursului sinuos al gandurilor spontane ale personajului. Feed-back = conexiune invers n sistemele cibernetice, principiu esen ial al autoreglrii. Flash = tub electric care produce o lumina ie puternic de scurt durat Introspectia = observaie asupra fenomenelor propriei contiine .

1. In tabloul O femeie in albastru citind o scrisoareavem de-a face cu o tnra

cititoare, care s-a maturizat devenind o soie i, n curnd, o mam. n acest caz nu este nevoie de o abunden de fructe pentru a sublinia fertilitatea deoarece pictorul o red prin intermediul formelor femeii. Asemeni celei tinere citind i ea citete cu voce tare cuvintele scrisorii, dar nu trdeaz nici o urm de pasiune. O alt pagin a scrisorii e aezat pe mas lng un irag de perle, ambele redate lng o cutie deschis, care pare a pstra att scrisoarea ct i perlele, ceea ce subliniaz egala preiozitate ce le-o ofer cititoarea. Vermeer vede n scrisoare o punte de legtur ntre cititorul i scriitorul ei, la care face aluzie scaunul gol de la mas . Proveniena scrisorii rmne de discutat, dar locul destinatarei e Olanda, sugerat de artist prin pictarea hrii pe fundalul tabloului. n aceast pictur Vermeer regndete scenele epistolare precedente adugnd latura psihologic prin pictarea femeii, singur cu lumea sa i n absena expeditorului scrisorii. Vermeer elimin "dimensiunea narativ" a scrisorii i accentueaz "scrisoarea ca obiect al ateniei vizuale". Introduce elemente precum scrisoarea sau scaunul gol pentru a accentua puterea lor de a "face prezente lucrurile care sunt absente". Citirea scrisorii denot rolul acesteia ca obiect ce trebuie privit. n cazul lui Vermeer relaia dintre text, scrisoare, imagine i hart merge dincolo de descriere. Textul i imaginea la el sunt dou fee ale aceleiai monede. Tnra fat e concentrat asupra unei buci de hrtie ce conine o scriere. Noutatea pe care Vermeer o aduce acestei teme este o tendin care vine mpotriva obiceiurilor ce caracterizeaz cultura olandez. Picturile lui niciodat nu "strig" cnd pot "opti" i refuz s se transpun n coduri fr un entuziasm exprimat. Acestea nlocuiesc conveniile publice cu propriile poveti i invoc viaa lor intern punnd n umbr tipologiile i obiceiurile mentale, caracteristicile societilor, caracterele oamenilor. Nu conteaz unde ne situm, n afara pnzei sau n interiorul ei, n fiecare dintre poziii ntlnim o lume inaccesibil.

2. Textul descriptiv (literar i nonliterar) evoc scene, persoane, obiecte, emoii i

se concentreaz asupra detaliilor descriptive, prezentate obiectiv sau subiectiv - Este un text n care sunt prezentate informaii despre obiecte, personaje, locuri, fenomene ale naturii etc. -- Descrierea poate aprea att n texte literare (tabloul descrierea unui peisaj, a unor scene din viaa social, a unui interior sau a unui obiect etc.; portetul descrierea fizic i/ sau moral a unui personaj), ct i n texte nonliterare (ghiduri turistice, texte tiinifice, prezentarea unor produse etc.); - Categoriile gramaticale relevante sunt: substantivele care desemneaz obiectul descrierii i prile acestuia; adjectivele care au rolul de a indica felul n care sunt percepute proprietile obiectului descris; adverbele care precizeaz coordonatele spaiale ale obiectului descries sau ale perspective din care acesta este descris; - Timpurile verbale folosite sunt: prezentul i imperfectul. - Folosit n textele narative, descrierea are rolul unei pauze narrative timpul naraiunii avanseaz, n timp ce timpul aciunii st pe loc. 3. a) Prin intermediul personificarii Picturile lui niciodat nu striga cand pot sopti , am vrut sa conturez faptul ca operele lui Vermeer ofera intotdeauna un entuziasm, creat prin coduri si prin obiecte cheie. Cu ajutorului epitetului scaunul gol am dorit sa creez impresia de gol, de singuratate , de dor .. sentimentele pe care pictorul vrea ca femeia sa le transmita la acel moment. Prin enumeratia punnd n umbr tipologiile i obiceiurile mentale, caracteristicile societilor, caracterele oamenilor am vrut sa evidentiez ceea ce pun in umbra acele coduri folosite de Vermeer si din ce perspectiva sunt vazute. b) Figurile de stil si procedeele stilistice sunt considerate de Tudor Vianu substanta vie a limbajului artistic, desemnnd modalittile prin care se modific expresiv sau se modific sensul unui cuvnt, ori se petrece o abatere de la constructia gramatical uzual, pentru a crea imaginea artistic. c) Camera dezordonata aleasa de Vermeer reprezinta refugiul,locul unde femeia isi gaseste linistea,unde nu putea fi deranjata si putea citii in taina scrisorile primite. Prin masa plina de carti ,de foi pictorul creioneaza o deasa corespondenta.