Lucrarea nr 2 Studiul pompelor si motoarelor hidraulice rotative cu motoarea axiale

In cadrul lucrarii sunt analizate din punct de vedere constructive si functional doua tipuri representative de pompe volumice si motoare hidraulice rotative cu pistoane axiale , cu simpla actiune , punandu se in evidenta caracteristicile functionale ale acestora si unele aspect legate de exploatarea , intretinerea si repararea lor. La aceasta categorie de pompe si motoare , axele pistoanelor si alezajelor respective sunt dispuse echidistant pe suprafata laterala a unui cilindru sau , mai rar, a unui trunchi de con cu unghiul la varf de cateva grade. Aceste tip de dispunere , desi mareste gabaritul axial , conduce la o serie de avantaje importante : Se micsoreaza mult gabaritul radial si momentul de inertie , care datorita dispunerii simetrice a maselor in rotatie ramane practice constant , ceea ce permite functionarea la turatii mult superioare altor tipuri ; Se mareste lungimea de etansare a pistoanelor avand drept efecte favorabile micsorarea pierderilor volumice si posibilitatea de a lucre la presiuni ridicate , pana la 500..600 bar. Pompele si motoarele cu pistoane axiale se realizeaza practiv intr o foarte mare diversitate de modele constructive functionale , dar toate acestea corespund schemei bloc prezentata in fig 2.1 .

In cazul , pompelor , fluxul energetic este de la dreapta la stanga , iar in cazul motoarelor de la stanga la dreapta , transformarea fiind inversa . Mecanismul de transformare reprezinta conventional partea constructive care realizeaza transformarea miscarii de rotatie a arborelui principal in miscare de translatie alternativa a pistoanelor , in cazul pompelor , sau transformarea inversa la motoare. Blocul cilindrilor delimiteaza camerele active , volumul acestora modificandu se prin deplasarea alternative a pistoanelor. Distributia reprezinta partea prin care se realizeaza conectarea succesiva a camerelor active la aspiratie(A) si refulare (R) in cazul pompelor , respectiv admisie (A) si evacuare (e) in cazul motoarelor , corelat cu sensul de deplasare a pistoanelor. Distributia se poate realiza cu supape (plane , sferice , conice ) sau cu sertar ( plan , sferic , cilindric) de translatie sau de rotatie. Clasificarea pompelor (motoarelor) cu pistoane axiale se poate face pe vaza urmatoarelor criterii: a) Infunctie de partea mobile pot fi : Blocul cilindrilor fix si disc inclinat rotator Blocul cilindrilor rotilor si disc inclinat fix , cu inclinare reglabila sau nereglabila

Cu blocul cilindrilor rotilor si inclinat fata de axa arborelui. b) Dupa tipul distributie :

Cu distributie individuala cu supape sau cu sertare cilindrice ; Cu distributie frontal plana sau sferica Cu distributie cilindrica c) Dupa numarul de cicluri (A R sau A E ) pe rotatie:

Cu actiune simpla Cu actiune multipla d) In functie de posibilitatea de reglare a cilindreei :

Cu cilindree fixa Cu cilindree reglabila , prin modificarea unghiului de inclinare Alfa

Pompele si motoarele cu blocul cilindrilor fix si disc fulant (fig 2.2) au o constructie compacta si moment de inertie redus , putand functiona la turatii ridicate. Denumirea de sic fulant provine de la faptul ca discul inclinat se roteste in jurul axei arborelui , producand senzatia vizuala de miscare fulanta. Tendinta de folosire a unor presiuni de lucru tot mai ridicate creeaza dificultati de etansare in cazul distributiilor frontale plane sau sferice , impunand utilizarea distributiei cilindrice sau cu supape. In cazul distributiei cu supape , pentru fiecare cilindru este necesara o pereche de supape , una pentru aspiratie si alta pentru refulare . Diferite modalitati de amplasare si realizare practica a supapelor sunt prezentate in fig 2.2.a.b.c.d. O pompa cu supape sferice este reprezentata schematic in figr 2.2.a , in care s au notat cu 1- aborele de antrenare , 2 discul inclinat solidar cu arborele , 3- blocul cilindrilor fix , 4 pistoanele axiale si 5 arcurile de compresiune pentru mentinerea contacului intre pistoane si disc in faza de aspiratie.

Pentru reducerea frecarii dintre disc si pistoane , fiecare piston este prevazut la capatul exterior cu o articulatie sferica si o patina hidrostatica , alimentata cu ulei din camera cilindrului printr un orificiul central. Atunci cand discul inclinat efectueaza o jumatate de rotatie , pistonul aflat initial in PMI (punctual mort interior) se deplaseara de la PMI la PME (punctual mort exterior).

Prin cresterea volumului , lichidul este aspirat in camera cilindrului prin orificiul a si supapa S aspiratie . Pe cealalta jumatate de rotatie , discul impinge pistonul inapoi la PMI , iar lichidul din camera este pompat prin supapa de refulare si orificiul de refulare R. Pompe si motoarele cu blocul cilindrilor rotilor si disc inclinat fix au o functionare similara celor cu blocul fix , dar miscarea de translatie alternative a pistoanelor se obtine prin rotirea acestora in raport cu discul inclinat fix.

Se realizeaza atat cu cilindree fixa , dar mai ales cu cilindree reglabila , modificarea unghiului de inclinare fiind mai usor de realizat dak discul nu se roteste. De regula se foloseste distributia frontal sau distributia cilindrica , care limiteaza presiunea de functionare la 350-400 bar. La distributia plana sau sferica , conectarea alternative a cilindrilor la aspiratie si respective , la refulare se realizeaza prin camerele semicirculare executate in placa de distributie fixa PD si fantele din blocul cilindrilor. Pompele si motoarele cu blocul cilindrilor rotilor si inclinat fata de axa arborelui. Au discul solidar cu arborele si perpendicular pe acesta. Bielele antreneaza blocul cilindrilor in miscare de rotatie si oblige pistoanele sa execute o miscare de translatie alternative in raport cu cilindri. Cursa pistoanelor depinde de inclinarea blocului alfa si de diametrul cercului pe care sunt dispuse pe disc articulatiile sferice ale bielelor d = 2r .