Modificarile factorilor abiotici(lumina,temperatura,umiditate etc.) determina schimbari in fizionomia si activitatea vietuitoarelor, deci si a plantelor.

Variatiile produse de alternanta zi-noapte se numesc variatii diurne(sau circadiene), iar cele produse de alternanta anotimpurilor se munesc variatii sezoniere.

Alternanta zi-noapte influenteaza plantele in mod deosebit. Astfel ziua, plantele verzi transforma prin fotosinteza energia solara in energie chimica, in timp ce noaptea activitatea fotosintetica a plantelor inceteaza sau este foarte slaba.

Fizionomia plantelor se schimba vizibil foarte mult, mai ales datorita ritmului sezonier. In tara noastra, din punct de vedere ecologic se succced 6 sezoane: -prevernal (1 III- 1 V) vernal (1 V- 15 VI) estival (15 VI- 15 VIII) serotinal (15 VIII- 15 IX) autumnal (15 IX- 1 XI) hiemal (1 XI- 1 III).
Anotimpurile produc modificari cantitative si calitative ale factorilor ecologici din biotop, care determina schimbari atat in fizionomia plantelor cat si asupra functiei acestora in ecosistem.

Primavara(sezonul prevernal) natura se trezeste la viata. Se mareste durata zilei si creste temperatura aerului si umiditatea solului. Apar mai ntai plantele cu ciclu biologic scurt cum sunt: ghioceii, apoi viorelele si

brebeneii.

Dupa infrunzirea arborilor, aceste plante intra n repaus pana primavara viitoare. Datorita cresterii intensitatii luminii si a caldurii, creste si intensitatea fortosintezei.

Vara (sezonul vernal si sezonul estival) durata zilei este maxima, iar temperatura este foarte ridicata. Aceasta este perioada de maxima intensitate a fotosintezei ai deci de activitate a plantelor. Acum infloresc si fructifica cele

mai numeroase plante.

La sfritul verii apar primele semne de incetinire a cresterii plantelor, iar daca vara este secetoasa, la unele plante, frunzele se ngalbenesc si se vestejesc.

autumnal), o data cu echinoctiul de toamna, ncepe scaderea zilei si a temperaturii. Fotosinteza isi reduce intensitatea si ca urmare frunzele se ngalbenesc si cad. Caderea masiva a frunzelor are loc dupa ce o serie de substante nutritive s-au acumulat n diferite tesuturi si organe ale plantelor. Toamna sunt putine plante care infloresc (brndusa de toamna, crizantemele),

Toamna (sezonul serotinal si sezonul

dispare aproape toata vegetatia ierboasa, care-si pierde de obicei organele aeriene, ramanand fie in pamant (numai radacinile si tulpinile subterane), fie fructele sau semintele, care pot rezista sub stratul de zapada si, in general, la temperaturile scazute din timpul iernii. Impotriva frigului oamenii ngroapa vita de vie si cultiva diferite legume in sere si solarii. Pomii si majoritatea arbustilor raman golasi, cu exceptia majoritatiii coniferelor la care frunzele sunt verzi si nu cad in timpul iernii.

Iarna (sezonul hiemal) temperatura scade si