7.

coMUTAI|A IN CIRCUITE ELECTRICE

CU

ELEMENTE SEMICONDUCTOARE

de conducfie, cind cderea de tensiune pe aceasta se conside'^ indiferent "ero, de curentul de sarcin; lucrind pe cracteristica de blocare cu un curent rezidual considerat nul indierent de tensiunea pe element. Se 9tie J "1": mentele semicond'uctoae au in realitate caractristicile statice'd'e curenttensiune neliniare. Conform idealizrii, fiecare proces de comut1ie poate fi considerat o trecere simpl din starea de conuc}ie n starea d bl^ocare sau invers.

circuite electrice. Comutalia curentului tn circuite electrice cu elemente semicond.uctoare prezint anumite proprietfi tratate in cele ce urmeaz. Elementele semiconductoare de comutafie se iau de obicei in considerpre n ipoteza idealizat prin dou stri liinit: lucrnd pe caracteristca

nainte de a intra in tratarea detaliat a diferitelor tipuri de convertoare se va prezenta fenomenul general al comut}ti i"

3.1. DEFINII|A gt

pRocEsul coMUTATtEt

caracteristice ale comutafiei-: curentul -I car este comutat &n ramura / in amura 2 de curent. Ramurile de circuit con}in de obicei rezistente R' 9i inductanle L, de comutafie. nductivitatea o.r"to"}.tT-,,,?"'; astfel se poate considera c menfine curentul ^ru I 7a o valoare constant. Procesul comutafiei inqPp n momntul lo cu nchiderea ntieruptorului Kr. 1 din latura / n latura 2 ate loe t' urma apa'.'_'t9m9ta}ia d.e 1}1e1 unul curent'c1rentulu comutalde i. in bucla format de cele dou laturi. Curen:tul

cere a curentului dintr-o ramur de circuit in lta ramrr] P durata comuta}iei n_ ambele ramuri c.lrrge curent. ?n fi8ura 3.1 snt cuprinse *a.i*i.

n general in electrotehnic prin

comutalie se infelege procesul de tre-

Fig.3.l. Comutafia curentului

riint1_6 |61*tr de circuit in alta: latutile tle circuit cae co_ mut (a) 9i varia}ia ln timp a curentilor (l).

f*r,ncrr, t. f*,0..,r,s I'---"-- b

55

i.

lui n latura 2, adic s circule n sensu indicat de ir.-Aplicind teorem a lui Kirchhoff, se poate scrie it -l iz : I,
:

trebuie s aib un astfel de sens, incit s reduc curentul din latura /, deci va circula n sens invers curentului i., 9i s pfovoace apari|ia curentu_
prima
(3.1)

sus, se poate scrie:

relalie valabil n intervalul t, al comutafiei. Conform celor artate mai

:I-i,;
a2

(3.2.1) (3.2.2)

relalii care descrit vatia|ia curenlilor din laturi, care comut curentul .I. , Pentru aparilia curentului de comutalie a., este nevoie de o tensiune

kl

de

coruutalie:

u,

) 0

(3.3)

IIr n locul tensiunii tenslun11 relelei re'elel. se pffi poate folosi tensiunea alternativ produs de sarcin, putindu-se vorbi astfel de conutalie d.e to 'orii' sau in momenDac' in.circuit lipse'te tensiunea natural de comutalie tul comuta}iei exist o tensiune de polaritate necorespinztoare, atunci este necesar ntroducerea unei tensiuni ajuttoare pentru forlarea comutatiei. 1{stfel ensirlnpq o nomrltatie ii obtinut; dinar-; suis de en"r'.ate sau p care m1cso 1 in circuitul in care dorim s stingem_ curentul (de exempl printr-un tranzistor d" pot"r" sa' tiristor cu electrod de stingere). n acest caz, colttar comutati naturale, putem vorbi de o fortare a comutafiei, adic de-Wig!fufi. 3'2. coMUTATlA NATURAL
Cunr s-a artat mai sus comutalia natural este realizat d'e tensiunea Sau a sarcini. Pentru tratirea procesului d'e comuta1ie pe ring tensiunea de comutaie mai trebuie s se tin Seama 9i de'rezisten1eie -u,comutafie, ilductivit}le R' 9i Z" de conform igurii 3.2, ;, care d'eterrin uatig|9 in. timp a curentulu de comutalie ,, adic curenlii prin cele dou laturi care comut conform rela}iilr pr.\ s @.2.2)'.

cu'polaritatea indicat in fig_ur, care de fapt este compus din tensiunile surselor celor dou laturi. n cazul de fa!: I'L : 1'!'2 'l'L' (3'4) Procesul comutaliei se termin n momentul l, cind cure_ntul i2 atinge valoaea 1, respectiv cind curental i, se reduc la zero. n momentul}, deci se poate deschide intrerupto}ul K, (fig. 3'1r, a, ) din latura 1. Este evident c in domeniul electronicii de putere comutalia nu Se reatizeaz cu intreruptoare mecanice, ci cu dispzitive semiconductoare cum sint dioda, tiristorul si altele. Pentru'desf9ura_rea corespunztoare a comutaliei se presupune exlsten-}a unei tensiuni de comutlie u* potrivita' nac tru comuta ie se +encifn?a
11fi|17e'az

nqlrra1'''^ 1"

-^{^l'^: -^ -.^_F=:irretelei

retelei

56

in latva 2. Comutalia poate avea loc, dac

constant de inductivitatea L) din latura 1

dem cum Se comut curentul 1 (menfinut

coMAND
I

DE

IMPUL

lA
1

Up=u2-U

I ui=

u,-u,

ctn(l uk devlne poztiv. Se poate vedea c, dac ut gi 1't2 sint snusoidale, conform relaliei (3.4), Si ur va avea variafie sinusoida1.-Pac latura 2 contine un tiristor, qomutalia poate avea loc in intervalul AA', cind ur) 0, deci
.5,2, O),

r1g.

".i

{r t
i

r4t

flffimh\ tl,

Ir ti ti

t:

!r

orocesul de suprapunere anodic ncpne in mnment

Aplicind a doua teorem a lui Kirchhoff in bucla care comut, Se

poate scrie:

ip

AMORSARE

Tzl

ur: Lrr* * Rrri, ' , di, R}lil. (3.5) p - r-kadt cdtcuitu!' i,c

AMORSARE
Tr

b
,i,cnsiunilo?'

#;,';,'; :",::#::",,:;T::;r,,

n timpul curenlii i, ;i i, se exprim cu rela}iile 'comutaiei se aJunge la ecualia diferenlial de ordinul intii:
(L,,

(2.3) ; astfe (3.6) 57

L*)%u,

(R.,

* R,r)i,:

ur

IRrr,

unde n caz general:

r:

Ur.." sin

(^t

_ .r),

(3.7)

iar 1 fiind constant, poate fi considerat ca o surs de curent. Ecualia diferenfial (3 6) are o solu}ie- compus din trei termeni. Solu}ia ecualiei omogene este componenta liber:

unde

. irr:K.-*,
este o constant de ntegrare, iar -' _L,x+
,Rrr

(3.8)

LLz

* Rrr' este constanta de timp cu care componenta liber se amortizeaz. O component for|at este solulia particular corespunztoare lui u.:

(3.e)

,,r,:
und.e:

Trin

(or,

T,

9,),

(3.10)

Zr:J@;
gt:
ac

(3.r1.1)

: C tg <or' 'g *# Dac se consider u, origine de faz Yr : 0. Componenta a doua f.ortat se datore;te termenului R"rI
Astfel curentul

(3.il.2)

: const. |,i,1 de comutalie poate fi scris: i,(t):i,,*i,,,*i,r,,

ir,,:
.P..
I

(3.t21

(3.13)
se

n care se inlocuiesc expresiile (3.8), (3.l0) 9i (3.l2). Apoi inilial:

iL(tJ

pune condilia
(3.14)

o,

deoarece ntr-un circuit inductiv curentul nu poate varia brusc. Din aceast condi}ie rezalt constanta de integrare:

K
d.eci curentul

- -l+sin(<oro -

eJ

-05{"*,

(3.1s)

de comutalie va fi:

i,(t):

f'r" (.r

p")

_ sin

(<oo

_ p.)]"-?+

# --'|'_"_-

Durata de comutalie:

(3.16)

tr:tr-to
5B

poate fi calculat <lin (3'16) unde l fa! de lr. Ecualia transcendent:

ik(tr)

: tt,

aPoi egalat cu -r, se rezolv

(3.17)

: I,

rezolvat pe calculator numeric. n multe caz;r7ti rezistenlele de fi neglijate, astfel solutionarea ecualiei (3.17) poate fi fcut (vezi in paragraful 5.l.1). pe cale'anlitic - Pentru a comuta curentufdin latura 2 inlatura /, este nevoie de o tensiune de comutatie: (3.18) uL: _U* : !,,1 _ 1l2l
omuta}ie pot

poate

fi

deci punctul de comuta|ie natural devine A' (ig. 3.2, b).. Datorit faptului c fenomenul de suprapunere arodic are loc n acela9i circuit 9i dac impulsul tiristorului Tr1ntftzie fa! de A',la fel ca in cazul precedent, fen]omenele comuta}iei vor fi identice, d'ar curentu de comutalie i va circula in sens invers. s.3. CoMUTATIA FORTATA

Comutalia or|at se caracteri zeaz prtn ttt7izar ea elementelor ajuttoare, de exemplu_capacitli ca elemente de inmagazinare a energiei sar elemente semicnductare la care se poate mri rezisten}a (la blocare), cum sint tranzistoarele de putere sau tiristoarele de execu}ie special cu comutatie controlat nu numai la amorsare, ci 9i la blocare (GTo).
^

cutie oh;'nuit' ed 'x

tensiunea
I

din comand un tiristor

nomenutul ritate o tensiune de s1 0 ufui inductiv al sarcinii, schema de fug, cae va determina comutalia a doua din circuit. n figura 3.3, a se arat un circuit tipic de stingere cu condensator (latura 2l care va bloca tiristorul din latura 1. I.atua 3 conline dioda de fug. Se onsider starea ini}ial, cind conduce T' ;i este parcurs decurentul .I, menlinut constant de inductivitatea L. Pentru a putea comuta curentul din latura 7 inlatura 2 trebuie s existe tensiunea de comutalie : (3.le) 'lnr: -f,i.c)0, care este capabil s produc curentul de comuta}ie i.., in sensul de conduclie alJiui Tr gi in sens invers lui Tr. Astfel in momentul lo, de aplicare a impulsului p" Tr, condensatorul trebuie s aib polar7tatea indicat in figura 3.3, -a. Comutalia are loc in bucla format de laturile 1 9 2 fr surse. Datorit curentului .de comutalie (3.20) x*: Lc : tTr, cond'ensatorul C se va descrca pufin cu tensiunea AU" (fig. 3.3, b). Cind curentul tiristorului T, atinge valoarea 1, tiristorul T, se va bloca, deoarece curentul

c'ircuite si un co

i nici

de

exe-

de

se va anula, astfel

dr,: I - ir: I - iL, comuta}ia se sfirge;te in momentul

(3.21)

1.

59

LATURA

IMPULST,RI OE

coHAl,DA

Fg. 3.3. Comutafia forfat cu circuit de stingere cu contlensator: a _ chrui!*l dc cofraralic: b _ uaia|ie lfr,ifrp cu?.nlo? 9i le*sttrilot'

'

tatie:

Curentul -r va parcuge latura 2 i il va descca condensatorul, apoi 1 va rencrca' cu $olarittea pozitiv. n momentul, tensiunea de comu-

uL:

orc

Uu,7A

(3.22)

60

devine pozitiv 9i dioda D, incepe s comute curentul Tatata 3. Curentul de comutafie:

d'in 1atva 2 in
(3.23) (3.24)

i :

in,

circul n sensrrl de conduc}ie al diod'ei in 9i sens invers lu T', deci:

Curentul i" care circul prin condensator pin + momentul tg, il va incrca peste tensiunea {/d cu supratensiune U;. n.momentul l, tiristorul T' ie va bloca, deoar-ece curenlul lui se an7!eaz, iar dioda D" va prelua ln ntregime curentul .I. Varialiile curenlilor i, Si i'e sint determinltg de parametrii circuitelor R_I'-c,'in care circul (iez paragraful 6.1.4.1). Duratele de suprapunere anodic t* 9 t'e depind de vari1ia curenlilor de- comuta}ie. Curentrl1pote fi comutat de pe latura 3 pe latura / n orice moment deoarece tensirinea care trebuie s efectueze comutalia este:

dr,:I_i:i"'

ui:

Uo2

0,

(3.25)

inegalitate valabil in orice moment dup l'. |olugi pentn1 a asigura pelodici"tatea fengmenelor, dup momentul /, trebuie asigurat incrcarea condensatorului C la tensiuie negativ, conform expresiei (3.19).

\.
din

3.4. CLASIFICAREA CONVERTOARELOR DUPA COMUTATIE

varitoare de curent continuu 9 de curenf alternativ). Convertoarele pot de comutafie, 'adic dgn 9ri4nea tensiu"nii'de omutafie. Comuta}ia poate fi naturald salt- forlatd,. Cu a_c9ste considerente clasificind converioaiele dup modul ;i originea tensiunii de comutalie se deosebesc urmtoarele trei tipuri: a) convertoare, la care nu are loc procsul de comuta}ie propriuzis conform definifiei prezentate la punctul 3.1; / convertoare cu comutaiie natatal, la care tensunea de comutalie se obline de la relea sau in cazu7ti speciale de la sarcin; cf convertoae cu comuta}ie fot|at, unde tensiunea de comutalie se ob1ine de la o surs auxiliar de energie. Clasificarea de mai sus poate fi urmrit n figura 3.4. Conaertoarele fdrd comutalie sint intreruptoarele 9i varatoarele de curent alternativ rea|izate cu elemente semicond,uctoae. Convertoarele cu comuta}ie natural de la relea sau sarcin se vor trata sub denumirea de contleitoare cu con'rutalie erternd. (strd.ind.). cestea pot funcliona d'e la relea sau sarcin' La convertoarele cu comuta!e de la ie}ea, tesiunea de comutalie necesar este realizat de tensiunile alternative ale retelei, iar la convertoarele cu comuta}ie de la sarcin, de tensiunile provenite de la sarcin. ^ coorr"'toarele cu comutalie extern pot realiza funcfii de baz d.e redJesor, de invertor qi de convertor direct de frecven!.

n capitolul 1 convertoarele au fost tratate dup unc}iile 1or externe invertoare, punct_ul de vedere al conversiei energiei (ca edesoae,

fi grupate gi dup modul lor intern

61

Convertor fr comuto!ie

lntreruptor de

c.o

Vorrotor de c o.

Sorc ln

trj

Convertor cu comutotie externo

o F
t!

'

'

(cu comutotie noturol,

Convertor drrect de

'

z o C)

convetor cu comutotle DroDrle ('cu comuto!re forlotl

lntreruptor

de c.c.

lnvertor

Conv. drrect

de c.o.

s
o
c
i

62

Convertoarele cu comutatie forlat pot fi denumite s conaertoare cu comutalie internd. (proprie). Ele pot realiza in principiu funcliile invertoarelor gi convertoarelor directe de curent continuu. n figura 3.4 snt prezentate 9i exemple de scheme caracteristice ale diferitelor tipuri de convertoare dup comutalie. Clasificarea convertoarelor dup comutalie nu este chiar a9a de rigid. Unele convertoare pot avea regmuri specifice conform crora apar|in diferitelor categorii. n cele ce urmeaz vom ingira citeva exceptii. Redresoarele gi invertoarele cu comutalie de la re}ea n regim d'e conduc|ie intrerupt functioneaz ft comutafie. Variatoarele de curent alternativ triazat la anumite unghiuri de co_ mand comut parlial curentul de pe o latur pe alta, ar la alte unghur funcfioneaz fr comuta}ie. La variatoarele de tensiune continu 9i invertoarele cu comutatie intern nu toate dispozitivele sint blocate prin comutafie .otfat, numai tirstoarele principale_. Curentul diodelor de fug este comutat pe tiristorul principal chiar de tensiunea sursei t/, (deci ar fi vorba de o comutalie extern). Invertoarele cu circuite oscilante pot avea regimuri de comutalie ot|at sau de la sarcin. Condensatorul cu cae se mregte capacitatea sarcinii pentru a tealiza comutalia de la 'sarcin este de fapt un elemen-t propriu 1 convertorului. n acest caz, deqi comutatia este dinspre sarcin, iot;i nu se poate spune c invertoruleste cu comuta}ie extern. Comuta}ia realizat de un astfel de condensator poate fi considerat comutatie forfat, rcalizat de un singur grup pentru toate tiristoarele. Un exemplu semnifcativ este redresorul monoazat monoalternan!, care poate avea gi regim de invertor, iar dac sarcina este de c'a.' poate fi considerat gi- variator d.e c.a. Acest convertor, indiferent d.e funclia p e care o indepline,ste, este fr comutalie. Conlinind un singur dispozitiv semiconductor, nu are cui s-i comute curentul. Unele convertoare tipice cu comutalie de la refea: redresoare, invertoare gi cicloconvertoare pot i realizate cu comuta}ie forfat, pentru a mbuntti regimurile lor de funcfionare.

).

CoNVERToARE cU coMUTATlE EXTERN (CoMUTATTE NATURALA)

a.a

natural rea|izeaz

tatia curentului cu

n aceast functionare cu intr convertoare cu -- - r'-' toare: redresoare 9i invertoare cu comutalie de la retea sau cu comutalie de la sarcin magin sincron supraexcitat), respectiv convertoare diiecte de frecven! (cicloconvertoare). Aceste tlpuri-de conr'ertoare poJ fi construite 9i n arinta cu comuta}ie for}at |.2|, 27l pentru a imbune putgre, respectiv pentru a lrgi domeniul de reglaj' tli ' factorul n anumite_ codi1ii i_nvertorele cu circuit osciiant 1rct frrnctiona 9i ele cu comuta}ie natral, dar datorit faptului c fenomenele din inverrte
^

nvertoarele cu comuta utorul energlel reactlve

comanda dispozitivelor sint fo1rte 3sem11a}1r^e tor 9i sarcin,'precum cu comuta}ie_for}at, vor fi tratate in capitolul6. de la nilertoarel'e 'i "o "l" Convertoarele cu comuta}ie de-la magina sincron sint de fapt'-redre,o"r" rspectiv invertoare cu comuta}ie'natura1. Func}iona'c lr nu difer cu^nimic de cea a convertoarelor cu conuta}ie de la re}ea. Diferenla const numai prin faptul c ele fu'nc}ioneaz de obicei la frecven} difdrit d'e cea a refeiei, iai impulsurile de comand trebuiesc sincronizate ?"--?r,nqirrnile sincrone. Din aceSt motiv aceste convertoare nU tremaginii sincrone. ia =tensiunile masinii Magina sincron trebuic supraexcitat. pentru a eparat. buiesc studiate asigura energia rectv necesar comutaliei in irrvertor |2I' 27 ]'

l-*

)s.r. nronEsoARE St TNVERToARE

cu

coMUTATIE--DEfLB"riEA-

-----r

Aceste convertoare indeplinesc funclia de convertire ,a energiei. electrice din curent alternativ iir curent continuu (regimul de redresor) respectiv invers (regimul de invertor)'. Comuta}ia este totdeauna efectuat e la re}eau. d" . s*u de la sarcin, dac aceasta este o ma9in sincron convertorul este construit cu dispozitive semiconduc.oor"e*it"t.IDac t-J (tidglgaIe) atunci este posibil reglarea fluxului controlat toare cu amO_rsare de energie ce tece prin conve-ffilrin modificarea tensiunii pe partea de curent ontinuu. P partea de curnt continuu este posibil_func}ionarea d,e,unu, dou sau patiu cad'r_ane c-lrm.e9te artat qi.i" {ig}li_s;l: Convertoarele'care in afar de tiristoare contin s di@ (punli semitate a tensiunii. Curentul,
asemenea nu semicond.uctoare

se lnveseze

rele care con n numal

ilomandate astfel

I
C0NVERTOR :

codron

CONVERT0R : 2 codmne

/L------.
\f------'

INYERToR

'li.) - .'. ..:r', P..' 'a...at'

'|f--llr-:i'-.

';. --?'4.

:!*

^'

. ::_
t:'. .

CONVERT0R

4 cod.ono

L.r

neoneson \ fl aL - - ---.
v-----J

TNVERTOR

!i
I

{ie. 5.l. Reptezentarea simplficat a frrncfionrii tlieritelor tipuri

de convertoare cu comutafie

. vertor

(U6 5i Ia

sint tensiunea respectiv cutentul redresat).

d.e

la refea ln regim de redresor gfin-

ele pot avea dou regimuri, de redresor

de invertor, cnd se

inversa sensul curentului /,' se monteazin antiparalel

aceste'convertoare intr in g'ona,:fi'comuta}ia curentului' Mai ntli vor fi tratate convertoarele de dou cadrane, deoarece cele un cadran snt un caz particular al acestora, ar cele de patru cadrane compun tot din covertoare de dou cadrane.
93

Convertoarelemonofazate (cu nul 9i n punte) rea|jzeaz ?:? !i b:6 pilsrri iar cele trtazate ? :3 pulsuri. (scnema-ci nu1i-19sp9ev cab polif""t" > 6 pubmt (schema in punte). Pot fi c'o"itiuit| 9i

i
I

'"dr"so"'"

5.1.1. CONVERTOARE DE DOUA CADRANE

sens al curentului

pe Corulertoarcle d.e d.oud. cailrane pot .realiza

,ir,"functionarea

I,,*;;;'i;J;-l"'ltaii
in doua
r_egimuri:

un srngu p9E13" Astfel ele pot ateieniiunii U.' "'"'

cu transfer

repim d.r rrarr*sor_i de energie

_
-

fer

,9

d.e ene

de pe partea de c.a. sarcina este- P

ffi-ele

a sarcina activ cazari energia

"'a'?""@' ffior tn ca&-g4ul lY

d.e

c.c'

cind

.[

>0
comutatiei

0, cu transua o,e c.

es'te

de c.c. atunci in cadranul I va avea

r
1

cadrane nq p9t confine atroeniul negativ' la reea pot fi mono-' Convertoarele de dou cadrane cu. comuta}ie de tri- u polifazate, schema cu nul sau in punte' A9"]our.,itulreilresormonof azat.*r?:r't!?.!::l*.''-s:",#t':11":1'.; este rrB !99v lllvtrrLul" nu ael"""'toi1, eglm <l (poate avea 91_ l"i s:]"::..t::l do cadrane ( de dou comutatie fr onvertor un capitol. Cg9}inind fi.''".g*Tffi;3;;; "t-*t" 9i este detaliat ttatat in [33]'

a"o"i",""i'':"i pi"ia"""""tior"nsiunii tn

ffi

5,1.1.1.

Conrcrlcl mcnolorot cu nul

Unadincelemaireprezentativeschemeeste-a;a-numt:ullreibesor 2\. Convertorul i*iti alternan!. cu punct nleilian ;t ira^ii;;; @;^ '5.2, con1ine^ doar dou-tiristoae moni"'iig*" cornandat, ,"p'.".oiJi cg Pqnct median' iar tate n secundarul unui traisformator olofazat tiristoarelor' catozii median 9i sarcina -*-; este conect"ii"ti" p""ciul o sarcin R_L_E' ."r"t cel mai g"o"r" conwertorul alimenteazcu o rezistent R' 9i continuu cq:gnt de exemplu o *a9io!'aectric de electromotoare indus inductivitat e L- a ffiei*aai-i"""'t"i. Tensiunea rotorului' Bobina de nete-

i:

oa H;ffiil,rt""rifi 'it*"_""ghi"'"' curentulu' pentru filtrarea

":r';-

de. functi9n311,-'j ," considera c n ved,erea explicarii principiului puternic inductiv L, - .{), adic carcter. circuitul de sarcin are ui considera i' : curentul de sarcin redresat este puter titt1a1_ + T .P""!e transformatorului tJii*riie : !. :const. s" de tensiii_"o"i?a'"f" tot'"*pl.i i"at": cu cdereblocat' iar tiristoarele vor "-T'*i"iri;t'a-tl"-" stare tn ift"i"* "t';d'd;]j;&; a "*"Lt rezidual nu1 vatiesinusoid4l crr pulsatic reFbi-ib alin_ea-

r"'."'ire;e

Terrsiunea dfu' Pnra tare.:

'i

{,
9r*

- U r..'

sin ,g

I t.,. |-zrl ,sin ol,

(5.1)

tensirrnb:
"lz

fl

in&rce

h.

secundar
l

lD

ld

r.: _rQ:...'sina: : . t/. sin <o. (5.2)

duce, conecteaz. secundarul transformatorului de o anumit polaritate la sarcin. -t' vederea obtinerii unei tensiuui cte

Tiristorul cae cotl-

I 32 lu

1". ls2

uTt'

L-r".".*:l'J
L6: Lg'L5

o-:
Rg'R6

u5'

uill Zerta iloud fulsuri-i$

o

_itTdfe ale curen1i'ql bi ? ' ' --J--V/r ^ gi tensiunilor din circuit o: ("9"f.o1T ..sensulil:r monofazat cu nul (c) 9i schema echiva^de Fig. $2:'conlvetor eenn}an rg. c.Z, slnE leat a cicuit''tui dtn secunilar (D). artate in figura 5.3 penii" ait"titu i6}b'! t* *pb&'-'(s-a neglijat comutalia curentului). Un tiristor poate fi amorsat numai cind este pnlarizat direct. Dac tiristorul Tu conduce gi Tr este blocat:

ffi1.,-f--Y_e_lI. @nmo'

'.----

R6=
irz

de comutalie naTinind seama de (5.2) se poate obserrle'6-ff iura'td. (A) |a inceilutirt fcrei perioade iat Tr la nceputul fiecrei semitr""i""ro *o*i*d - p. alterna;1e negatie (B) si "u. " un tiristor blocat este
u-o,

g----

I urr:

,t

,z\cnd1 i',
i

'i arc punctul

irz

: i"'

:2U,

-nn.

(s.3)

tn cazul cind tiristoarele snt comandate in momentul cind tensiunea pe el devfurc pozitiv (fig. 5'3, a), conveorul func}ioneaz la fel ca ur redresor nec-omandat cu-dou diode. Crrrentul dintr-un secundar al transformatorului este la fel ca printr-un tiristor; astfel curentul primarului i, va rezuhta dreptunghiular,-avnd fundamentala i,, in faz ctt tensiunea

',' '.. mutaliJnatural

ur.

'
i

--

IJngbiul de comand a al tiristoarelor se msoar din PuTctul de coz{ respectiv B. Pentru cazul de f.a| a:0, iar valoarea medie a teusiunii redresate este maxim Uno. Tensiunea redresat *. fiind compus din tensiunile secundarului, n cazul cel mai general se poate scrie:
I

i.l
l.'o\
!
I

\/

l: "t: Ur* sinor, a 1tot < + a' l:lr: _(J,..' si'xor, r + a <or' <2tc{

(s.4)
a'.

9t

NF

MPUL SUR I -gIu l!Dr

Uoo

U..t"

rfudrzlrdl:ct]t

^,bllqur

l
col

rrl--lsl. l1

2U..o,

tbf uttl-{*'u
lsz ' lr2
uprtg rrrp

Ia

cot

DE

Mi'uL suRI

COMANDA

Uo'o
cot

u&=uu"rLg

l-r

= i

Bi rTTrfiffi
tJp, ie,

,9;-5l-:-;

Fig. 5.8, a

ei

Formele
(a)

c = 0, ,cnsi*fru lcdlcsnl ila'ifrd

n-.:1'ti;,t"rXT.f "TJ;"tiilil t]do; (b) d :

si tensiunilor couvertotului monoe comand:

15", r.gim dc rck6o?

96,,.
-3

IM2IJLSURI

B6"n^.oiT_

n__

nt'_

oJt

lsl =lTt

isz=irz

lst

= 111

irl=irz
Ug,lp,i1p

in
r V.-ot c-r------------l

Ia
i

ait
c^lt

16

.i

Fig. 5.3, c ai!d. Formele

\ Y \\

n
I

Ir
I
I

(c)

a :90", lcnsiuna rcdrrst Ua:0:

cle und ideale ale curenlilot '9i tensiunilor convettorului monoazat ct nul pentru unghiurile de comanil :
(d) a :

l35o, cgim d'c inoalol'

Electronic de Dutele

f
Ei6

coruvrRToARE cu coMUTATIE A u. I | (coMUTATtE FoRTATA)

I
I

PRoPRIE

Cortvertoarele' cu- comrtfie iiro1xig trebuie s-9i asipttrg 'eaerkia; o"ctiv p""tlo comiitafie pri1'' ton&nr--$ia conVi*oului
:

de asemene'a ilL;"*'_"dti;;. -e s*"iJ" p"i" n io " i."."iu'de "'. ""'" categorie aceast n comutalie. riactiv pentru "ne'gie ""-&'p""" convertoare intr urmtoarele

'''dil;ff""aE'r"l"''qffi'i";t,;'&-"o-9'apasilade''a:ui'niza'
;

variatoare de tensiune continu; invertoare cu comutaJie ofiat. Exist convrtoare tipice'cu comutalie de la relea 'a -rea|izate cu comuta1iJn|ita- 1'"a'"'o.re,'cicloconvertoae), pentru imbuntli funcfionarea tor 1271. Daca iar'cina convertorului este activ, de exemplu o ma9i1 electric (de c'c. Ia variatoare de tensiune continu sau de -c.a' _ asincron Sau sirr"roo - la nvertoare) atunci se poate inversa sensul de transfer al enersursa de c.c.'9i este posibil funclionarea n mai multe cadane gi"i, 'p'" convertor-magin. sistemului Convertoarele statice'de frecven! cu circuit intermed'iar de c'c. se compun dintr-un convertor cu comutalie d.e la- relea (redresor) 9i un invercapitolioi"1o-"t14i. to4^ta. De asemenea vor fi tiatate in acest pot funcliona puternic capacitiv Unele invertoare'avnd o sa:cin comucu cele de nu difer constr-uctiv Deoarece natural. cu comuta}ie avea gi regimuri care .necesit comuta}e forfat, ele de iti" {oiiia 9i pot -fi tratat in acest capitol. vor asimene -- -S" poate spune c invertoarele coisrtuctv se cgmpun din varatare de tensi^une coitinu. Din acest motiv acestea vor fi ttatate prima dat' de ten. ntreruptoarele e c.c. constructiv nu difer de variatoarele functionarea lor fiind un caz particular, in care recventa "ootit'', 'io" este farte mic (practic :0). comand de
.1' VARIAToARE DE TENSIUNE coNTlNUA

_ _

Variatolul de tensiune continu (choppgr) este un convertor d'e curent .ontinuu cu intrare in c.c., care tiairsfoia'o tensune continu aplcat la iegire cu. ajutorul ;';;" in' i*p"'"'i spt"rg!ir:].1re de tensiuneprintr-un ntreruptor uriui comutator_sttic (CSj, sbolizat'funcfional electrolic. intrerupt_or dste un (!S) static . c"'i'"t3i9'9t ;""f";;ig";.r, electronic care Doate conecta'(moisaie) 9i deconecta'(b1care) din comand de alimentare fig. (6.1' ) tensiinea ia\izat dintr-un tiristor principal "" sj{Comutatorul .t"ti"-i"ii"i-i 'de la conde'nsator. (fig. c), care ae poslbl(stingere) brcare _tot'"'uii"ie cuit " .6.1., Mai tirziu s_au largi. Tortc ? cirrentului n domenii rilati "
210

i
COMUTATOR
STAT
I

=
=

(oprindeiei

AMORSARL

slM90L
C

istingerel

BLOCARE

I
Bg
A

ir+.+-+*

S
U

R'
c
I

i"r; ip

i'

TRANZI STOR DE
PUT ERE

nR tsToR ,REVENIRE,FT
POAR TA

(G10)

citcuit tle stingere de la condeosator (o); cu tranzistor de putete (d); cu tiristor cu qomand de revenre pe poart (a).

Fig. 6.1. Schema de principiu a variatorului de tensiune continu (a)' variatia in timp a curellfilor 9i tensiunii 541cinii () 9i posibititfi de re"li'are a comutatorulni static: tu tiristor cu

realizat. tranzistoare d'e putere cae au putut prelua funclia unui CS n aplicaliile cu variatoare de tensiune continu. n ultimii aii au aprut si tiristoarele cu posibilitate de blocare din comand, adic cu revnire pe poart (C'To-gate turn-off thyristor). Cele dou tipuri de dispozitive tranzstorul de putere gi tiristorul cu revenire pe poart _ realizeaz deocamdat domenii mai nguste din punct de redslg Comutatorul static (CS) se comand attJa amorsare (cu m ct gi la blocare {cgil.'P4st ;J. n figura 6.l, a a*orsa'. se iealizeai prin comnda tiiist6iIui-iintipal, ia"r blocarea acestuia pin comanda tiristorului secund'ar T", care ap^lic o tensiune de negativare (a condensaprincipal. n cazul tranzistoruluide puter torului C) tiristorului principal._n puterb (tls. 6.l. d) 1fig. 6.|, ambele comenzi, att de amorsaTe, amorsaTe. cit si de blocare se aplic arrlic bazei. deci n bazei, 9i acest caz cei doi electrozi de comand a comutatorului sfatic CS (simbolzat in figura 6.|, a), se confund. Tiristorul cu posibilitate de blocare di'l comand
16

Electronic de putele

241

ae d'oi electrozi d'e comand. distincli la care se aplic impulsurile cofesounztoare (fis. 6.1, B). static din figura "--T;;;.t- lipiioi'vm utilza simbolul comutatorului variante.p1!i!"gji; trei cele dintre oricare cu 6.1, ; Jre poat iireahizat ulterior'^1ii:d'^*L,:i:^*:]: fi ;ilg"'**<1[ la ila*;"l' ". _prezentat cu posibilitate .de b1ocare din i"ii_"'"itai'ip;-"iti;i" semi"ood^uctoare 1_ dil^care ^2 .':-:_+^^-o GTo), in tiristoare 1'Ff)\ -''L^-^ putere ^^fF 9i _notatie ;;;;a;'"p'" Ganzistoare de '-:--t.f :^^+x f (-trri 'T'l -o-+.,, ^ c's-.uri ?.pe*ru ^: s_implificat o utliza se va ori multe motiv de :_-*"hil; 6'l, .a a p'i""piua variatoruluideiensiuri continu d'in figura preia D, care fug de o dioclCS static 9i contine in afara "o-,it.t'o1ui cs se d'econecLeaz, tn cazul cind' sarcina ptezint "i"a "'"'J"i"rl"."i"ii inductivitate. ----to"rea medie a tensiunii de iegire a variatorului poate fi modificat de i"t'"'""'o li '.r"1o"r". t"i"ii d'e afientare o, in_ ful"ti" . de factorul comutaoy-1utorul r"f z' i-polsului d'e tensiune.(fig' 6'1, ,)1 "t se il"6 cmaod" timpu1'd conectare (2;") ;i de deconec"*pi"'" ;;;ili st.ic CS _ tare C T-\ a tensiunii .la sarcin' "'^'d'"gr"'"'p'it"iii..i"l"iiiro.t9. f rea|izat d'in comand'a variatorului d" ;rutafie. Exist trei posibilitli de comand' care va lucra in '"gi* 6.2: prezentate in figura ! , i- de comand ? ''*- irii'a"r'*tifi, ,onrctare T", men}inindr perioada
-

^ ii'i.- iari*""

i."""""i.i

rl ;i;ii' ; duratci di ip"riur"i d'e tensiune qoate fi variat prin mod'ificarea J-mornentului d.e deconectare sau a ambelor' momentului a" "o"!J.t", *od de reglaj. se datoresc in primul rind pr"""ot"IJ-"'.""J Avantajele

i''''""--l/''"'tijf_{qfi s^*:i;:,"nii";:'nzf,i-;,13;}"t"""ffi co necta re TLDT_1 e se--D uratio n Mo dula-

iL:*;;i;'

"

cnstante de lucru in care ca" oeTeii'ea curentului sarciniipoate

i'Jn'''re"1'*T.'r:'r;'"1*::lrl,,'H?j"L?#g'P"i:,*"''*'4 b) Yarialia perioad'ei. ile comafud' (-a frenenlei) ' 'rrlerlfiE;itd' constant conform iau durata " he"oo""tre G

T"). . durata de conectar--t'is ile frec= fisurii 6.2. b. a""siEf,d'd" i"giaj mai este clgnuqit .Si Y'9dyki;e se frecvent }-[ai Modulation). ;r;;i: ;;;ilJ;i-b@1r"rr"-i'.-1o"o"y regleaz se :'"o"'t'' sarcinii puterea caz ttilizeaz varianta /a 1in'care iiii'"*arti""'*-"'h'enrrn tpu1suri pe o unitate de timp' Datorit

#T.til;;;;;;"t .i;;;;"d'

utezirea turentului sarcinieste mai procu stngere. de la condensator sint mai variatoare de r"ii"a.' s""n_"""re in cazul simole n cazul a" r*ta ia ui"ei confiniud' n singur tiristor), decit largi mai domenii poirea1iza general c i r:';#;il;L_;ili'i ".t" preced.ent' cazul de -b-""t'" decit n -- comand, ,"ao"" d".r"t*3"t", cele dou mod,uri d'e reglaj pot fi com_ " binate. ln aceast categorie intr varianta urmtoare' d'e cn!'rent, adic reglarea intre dou limite a c\ Comanda bibozitionald' '"^r" .^, atit d.urata de cnectae_(4),-cit 9i frec-"or"i{'oi"*."i"ii''t" (f : |tT\ ,^rira Gig. 6:2, c). Un astfel de sistem de reglaj necesit venta 'ui'pozi9ionl de curent, terminoilti;;"Li ''"s"r;t"' g"iil. |"pt.care explicmomentu1 Deoarece (Zweipunktrege1ung)' losia utilizat in limb cuenJ""J"'i""t"'" .i*"""t!re a te'rJiunii^d'epindJnu numai de nivelul Z/R) (c: timp de constanta e ci (A1) 9i ;;;i?ili;i ;J*t;;"'i"i" neconsint conectar! . "ii*ffr'li ;;;ii, durata ;i'fre'cvenfa de in limbPractic englez (Random ;numirea itlizata ceea ce trolate,

""plt"

242

MODULATIE
ud

DE

LATIME

lT-w Ml = const

>T.z U5p61)U.'12
Tcr

consi.

MODULATIE

DE

FRECVENTA

ITFMI
ff
const'

Tc = consl.

U..61

T,>T

Umec2

Td Umeo I

T'>T

'

consi '

< UmedJ

C0MAN

BiPcZiTioNALA

CUREr'r7

I3

l
T.

ccnsi
consl

i F cc.sl

Fig. 6.2' }etode de comond a variatoaelor de tensiune continu: a - elirtia ilrtatci ik corflanild te mt @nstlntd ; b - vaa|il ftcaalei Ia dger& lc oncduc tcspcclit **;:#r^tr::;f:#.; c _ a?.ia4ia cgcnhiili dxt?c

24s

Switchirrg Regulator). Un astfel de reglaj prezint avantajul unei pulsalii constante a curentului. Variatoarele de tensiune continu pot fi clasificate dup cadranele n care lucreaz. Dac sarcina este pasiv, poat fi rea|izat dar un singur sens de transmisie a energiei (de la sursa Un spre sarcin). n majoritatea cazurilor sarcina este o magin de c.c. care poate avea dou regimur, de motor respecliv de generator._ In regimul de_geaerator sensul de transmisie a energiei se inverseaz, astfe1 variatorul trebuie s-realizeze dou cad'rane. Pentru a realiza ambele sensuri de rotalie gi ambele regimuri de funclionare ale maginii de c.c., este necesar un variator de tensiune de patru cadrane. De obicei variatoarele d'e mai multe cadrane snt compuse constructiv din atitea comutatoare statice (CS-uri), cite cadrane trebuiesc rea|zate. n cele din urm se vot trata variatoarele de tensiune continu cu frecven! de comand constant, clasifcate dup cadranele pe cae le realizeaz.
.1'1. VARIAToARE'DE TENSIUNE

coNTlNU DE UN CADRAN

Variatoarele de un cadran con}in un singur comutator sttic 9i o diod de fug. Dup modul de conexiune a acestor dou elemente, faf de sursa Uu 9i sarcin (magin de c.c.), pot fi realizate la.rind toate cele patru cadrane' Dac sacina este pasiv (R_I); atunci funclionarea poate fi posibil doar n cadranulfl sau III.,Cu o schem de un cadran se realzez tn singur sens d'e cficE,Tim curentului (datorit posibiltlii de conduclie unidireclionale a comutatorului statc) 1a acelagi sens de conec_ tare a tensiunii Uu. Dac sensurile curentului gi tensiunii coincid, este vorba de cad'ranul I respectiv rII (regm de motor), iar dac d.ifer, variatorul 7tcteaz in cadranul rI sau IV (regim de generator).
,$
.1.1.'i

. Voriotorul de tensiune continu de codronu! l

Comutatorul static notat cu T, lucrind in regim de comutalie (chopper) cu dioda de fug D, constituie variatorul de tensiune continu d'in figura 6.3, a care alimenteaz o sarcin rezistiv-inductiv cu tensiune electro_ trrotoare. Dac sarcna este o magin de c.c. cu o bobin de netezire,

R:R-*R"; L:L^+Lo,
urrde indicele ru se refer 1a magin iar.1'ndicele

(6.1) (6.2)

B ia bcbin. T.e.m. E a maginii este proporlional'cu vieza unlhiular conform relaliilor (5.177) respectiv (5.190). Conform sensurilor de referin!, impulsurile de tensiune aplicate sarcinii vor f pozitive, de asemenea curentul sarcinii va avea sens pozitiv (determinat de sensul de conduclie al dispozitivelor T, 9i Dr) Nici tensiunea, nici curentul nu pot fi inversate; astfel variatorul va putea realiza cadranul I din figura 6.3, b, iar ma;ina va putea lucra nregim de motor.1Funcfionarea' scheme poate fi in conduc}ie permanent sau n conduclie'lTtrerupt, cind curentul se anulea4 ilantea conectrii comutatorului static. T.e.m. trebuie s aib sensul indicat n figur, deoarece dac i;i schimb sensul, apae un curent necontrolat'd'e varitor, care se inchide
244

prin dioda D. Si poate lua valori considerabile, fiind limitat doar de rezistenla R a circuitului sarciniil
p*"*uo"oi. n acest caz c17rentul pulseaz ntre dou limite, iar valoarea minim este diferit de Zero. Tensiuna sarcinii, care conform figurii 6.3, a este: -'ll :lr * u, l E,
(6.3)

SURSA

VARIATOR

Func-tionarea in eonduefie

io,,

poate avea doar dou valori. Cind comutatorul static Tt este conectat tensiunea sursei Uu este aplicat sarcinii:

cI,:Uo;

0a,ar",

lia = irr >0

(6.4.1)

{'
[u

de dioda de fug D., aceasta sctrrtcirctriteaz bornele Sarclnl1 ;1 :

iar cind T' se blocheaz, cltrentul sarcinii fiind preluat

b'!

JI*'o >o [u,"0>E

ig. 6.3. Variatotul d'e tensiune coritinu dia cadranul
a _ schcw elcctticd; b _ cadfefril pc'are l najizazd'
t1

ro tg

,r,.ior

)o

\\

\:
r

u:O',

T"<t<T.

(6.4.2)

Cderilc de tensiune pe rezistenla R, respectiv cea inductiv pot fi exprimate cu ajutorul curentului de sarcin i:

n: Ri'

(6.5.1)

r:
astfel

-di ldt' ' -'

(6.s.2)

ntru in rezult ecuatia

iferen tial

din (6.3) ei (6.4.1)

(6.6)

, L**t*u*-8,
forma,
i:ir*i,

cafe ae solulia de

(6.7)
:

unde componenta fot|at (stabilizat) i, este solulia particular Ua-E

ir:

(6.8)

iar componenta liber (tranzitorie) i, este solulia ecualiei o varialie exponenlial :. : *"-""'

omogene gi are
(6.e)

?:

245

FUNCTIcNARE IN CADRNU|
CONDUCT!E PERMANEI.ITA

0<I.o* l0< Irin

- -

Ir"a >
T

f,

Ur"o = E

Ipin

ro"

I.o.
I min

-U6

Fig'6'4'o*orJ"ti":",xf
und'e

i""'ff H::il:"r::lxi:l*ldiucadranurl'

este

constanta d.e tirtrP a circuitului Sarcinii

;r*

s=

estc o constent de integrare, ca$ se clcterrnin'din condi}ia ini}ial' conform figui.6.4: (6.1U t(0) :".I.,,, la t :0, . rezultnd
gi

.1arr;l

'

K:rnto-T

(6.12)

stfel eza7t varialia ln timp a cuentului d'e srcin cnd este aplicat la;ui""". .' cae ii fotleaz i creasc d. la valoatea Ii., n mod expo_
246

nen}ial ctre valoarea stabilizat

0<t<T".

(6.13)
(6.3) ei

,#*Ri:-8,
otfat va fi:

(6.14)

1o.rs)

iar cea liber]conform

(6.9), cu

i(T,)l: I-*, la
(t

condilia inifial
t

7,,

(6.16)

gi rezult varia|ia in timp a curentului de sarcin cind sarcina este scurt--circuitat de dioda de fug : i(t)

i,,(t)

:-

"-'=o,)

r^o"e

T"<t<7,
(6.17)

curent, care este fortat de_t.e.m' s scad exponenfial de la valoatea Innn :!I" 9 valoaref,negativ |stabilizat,. expiat d'e (6.15). t"'"""lT cl'ollea trebule s rmin mai mare in modul decit primul termen (cind 0), pentru ca i s.nu se anuleze, ca variatorut 9 saicin" P> in conduclie permanent. "ala'mJ Relaliile (6.13) (6.17) nu uu pot i.l fi uLLtLt2dLe ttilizate uumal numai cl.aca \v.rvl ,r dac se cunosc t1ml_ 9i tv.rrl limi _9 l,ut tele 1.o' }i I-* intre ca^re' pulsz curentul. Punind condiliile finale s1 anumc pcntrir relalia (6.13) : gi pentru relalia (6.17):

i(7"):i,r(T"):I.o.,

!a

(6.18)

i(T) : i,r(T) : I^tn, la

se oblin dou ecualii cu dou necunoscute, cae rezolvate conduc la rezul_ tatul : (Jd eTtl, 1 E I.r, _ (6.20.r) R erlt_I --;R

1J

(6.Ie)

,un

n l,- e-{/r

l --.e-Tilt

E
R

(6.W.2)

Aceste relalii snt gi n cazul sarcinii pasive, in care caz se nlocuie;te E : 0. . ..Din figura 6.4 se poate scrie imediat valoarea medie a tensiunii sarcllul: ,%

lu^,,:+u,:Tiun, .-

(6.21)
247

unde

T' l-:-,

"T

T'

(6.22)

este factoul de umplere al impulsului de tensiune aplicat sarcinii. Valoarea medie a curentului sarcini poate fi calculat cu relafia:

I*u:
9i rezult:

Tc

* [l'''u,

d']
\"i^(4

(6.23)

r.,a: +(+
adic conform (6.21)
:

u,

_ E),

(6.24)

'*c

, ,:

Un"a- E
'R

(6.25)

Rezultatul de mai sus rezult mai ugor dac se integreaz ecualia (6.3) n care termenul cu r'r, se va an'trla -(b"F"..:l consum energle ctia), iar pentru se va }ine seama de relaliile (6.4). Cientui absorbit de la sursa Uu coincide cu curentul comutatorului static ?t,
.

io(t)

: i,,(t),

(6'26)

gi se exprim cu relalia (6.13). Valoarea medie a acestui curent se poate calcula cu relalia:
T tTlned tdrud -T -

\t"$)

at'

(6.27)

cae ne conduce

la

rezrtltatrtl: . [.T" TJd-ER -T''

r r Idmcd:lrtnca:T

- r)[u,-E t.R -

,^,,)
(6 28)

Valoarea medie cea mai mare a curentului sursel' es torului static T, se ob}ine n cazul cind T. : 7 deci:

a comuta(6.2e)

,
6.4:

rT \ \ -t]a_E -/r (I ,r-,a).o,: T \ (Iu."o),,.:

'

Tensiunea maxim p cae trebuie s o preia

(%rr)-o,

T'

rezult din figura

(6.30)

Valoarea medie

- Uu' curentului diodei se calculeaz cu relalia:

Inr^"a: a.
T

iz,r1l1 'I'c

al,

(6.31)

248

,/^' ,/)

unde l,r(l) este conform (6.17). Se obfine:

1 T :!ol "rctr_1(-_t) lotmca: TLe --Ti,---:-\e

_!_[t_r.)l L)-ut^ - Tjl. .

(6.82) (o..rzJ

Cea mai ridicat valoare medie se obline pentru cazul clnd 7' nu este amorsat deloc. n acest caz ins, pentru ca D, s conduc, trebuie, nversat sensul tensiunii electromotoare. Deci
(I ,r-"u)..n:

?,

cind'

T":0.

(6.33.1)

Inversarea lui E poate i realzat numai prin antrenarearotoruluimaginii in sens invers' cazul unei sarcini react]ive acest lucru nu este pojiblt gi curentul mediu maxim ar apae in diod la E :0 9i Tj : 0,5 avind valoarea :
(I n

-,a)*,

: }

LI)-,,,

(6.33.2)

unde (A1).o" este pulsa}ia maxim a curentului sarcinii. Dac acest curent dep;egte urentul maxim admisibil in sarcin, atunci nu este permis lui 7j pin la valoarea de 0,5. cr9terea Tensiunea maxim invers pe care trebuie s o preia d.ioda de fug (conform figurii 6.4) este

(or)-o,: Ur,

(6.34)

terea valorii efective

Calculul pierderilor in sarcin prin efect Joule-|enz presupune cunoa'-

curentulu i:

,,,:v +

i;,dt +
[J"

?(t) : u(t) . i(t), iar puterea instantanee wnizat de sursa de tensiune continu:
?oU)

ftg D1 comutatorului Yarialia curentului 'conform rela}iilor (6.13) respectiv (6.17), ins calculul este cunoscut valorii'-f,, este mai simplu din bilanful puterilor. Puterea instantanee a sarcinii poate fi scris:
(6.36)

",r,"f static T' 9i a1'_dio$ei.d9

(6.35)

: ud' ie\)' : pdT).

(6'37)

puteri:

Dac se consider variatorul static fr pierderi'se pot egala cele dou p(t)
(6.38)

9i

(6.5),

}inind Seama de expresia tensiunii sarcinii exprimat de rela}ile (6.3) din (6.36) se obline:

FQ):Rr'+

U!aU.

(6.3e) $

249

s
#,

!l

ts

& *i
tt

Integrnd aceast ecualie pentru o perioad ?, termenul al doi lea din mernbrul doi se anuleaz 9i se obline puterea medie a sarcini:

P:

RI?t

De

* EI-"o.

(6.40)

asemenea se integreaz

Pr:

intre aceleagi limite rela}ia

UoIun^.

(6.37)

(6.41)

Deoarece rcla|ia (6.38) este valabit 9i pentru valori medii:

unde inlocuind (6.a0) gi (6.41), se obline o ecualie cu necunoscuta I"r, care poate fi exprimat:
Ir,
D_D u -tu,

(6.42)

:11/ UtIan"a

EIn"a

(6.43)

liile

Pulsatia curentului n conduc}ie permanent poate f calculat cu rela(6.20)

:

L,I:I-or-I-e,
care prezint un maxim

ua uTlr
-R

_ .{T_Tc)l _
"TI. !

eTcla

(6.44)

la Ti :

'(I),",:*#r,

0,5:

(6.4s)

formul care servegte la calculul bobinei d'e netezire. Tinind seama de expresia (6.10) 9i rezolvind ecuafia (6.45) fa} de exponent, se obfine:

t*
unde
!

: L :21o-u. + R(Aa*l]i ft L "_n(^4-".l

-*_ '

(6.46)

-T-

r--f

'J'

(6.47)

'' Fune1ionarea ln eondue{ie lntrerupt. Limita! regimului de conduclie permanent apare atunci cind curentul minim -r',' se anu7eaz instantaneu. Aparifia conducliei lntrerupte se datoregte cre$erii tensiunii electromotoare .8, red.ucerii duratei de conectare T" sau a constantei de timp t a circuitului sarcinii. n conduclie intreruptETurentul prin doda de fug Dr ii sarcin devine zero inaintea econectrii comutatorului static T', cum se vede gi n fgura 6.5. Curental ip1 exprimat de relalia (6.17) este forlat ctre valoarea stabilizat negativ (dac E 2 0), dat de (6.15), dar datorit posibilittii de conduc}ie unidirec}ional'a lui Dr9i T', curentul nu poate deveni negativ, neavlnd cale prin care s se nchid. Astfel se poate ajunge n conduclie ntrerupt, deoarece dup blocarea lui D' pin
250

este constanta de timp a sarcinii raportat la perioadp T, a frecvenJei f de comand. Din (6.46) se poate calcula produsul (Z/) pentru o pulsafie dat a curentului sarcinii. Se poate observa c atit mrimea inductivitfii L cit gi a frecvenlei de comand .'1f reduc pulsatia 'curentului.

{,
{J

id

15r

a.5

E !

3S
a 6l .x hi A.;
C)

ida .F

5*i

b >k

N#N..i
UJ

'1.?ZZ/Z////////Z/Z/2.//24//Z//Zi
i

Vrrlrsrzlu ona

e:tr-yrurcuv7Z

tjf
nl

e
N

6<r

EI

eo
Hrd

eo
(,

(n
9d

9<t
G,

E^

'a
o
E1a
cr<.

'=

'd

-aJ aa od ()
@

' Ed
,.

o
o
,l_o ; l L

tsr

'\_N\\ ''NK<N\l iNN-\ 1i \ "\\\NT \l

@ d

6 c 6

+{

so
a-

N o 0

H+ 6P !

.:

o.

O@FOO{mN-"! ooooooooo

{ (t)

'i rt ad o

bo ai

dk

ii

t,t

A \J
J

d{'

aa (.)U
^C

-F

L!u EE. <9 io l

5-o

TL

li i
1

l:

251

:i

ri. jl

este mai mare n domeniul conducliei ntrerupte pulsalia curentuluicu_.aceia9i Tj 9i cndut1ie in a'iucra bermauent a""ii?*"-variato'ui punct de vedere al filtrrii cuen-

tului. ljmitare Caloulul bobinei de netezire poate fi fcut 9i din condilia de sarcurentului 1o a medie o anumita valoare intrerupte gtiind' c: : (AI)."., " "oodu"ti"i A1 p*"rece la Ti : 'o 0,5 reztt7t 9i "l"ii. LI (6.61) r
!.o,

;;;:"*;"

pi""i"ta un dezavantaj din

-r -

lmcd:

Inra

l.rr:
I

-l'

la

scrie

limita cond.ucfiei permanente (cind

:

^u

: 0

qi

^,u

o) se poate
(6.62)

(41).",
care inlocuit

---.-" curentul De obiei este necesar limitarea conduc}i^ei intrerupte subd.efavoramai cel cazul In motorul' funcliona poate mediu minim la care vorba de curdntul de mers in go1 al maginii, cae Se calculeaz cu tii "'t" (5.189). relalia 'Limita conduc}ie permanente exprimat de -relafia (6.48.l) poate i tr"rrffia-io_ a""iri"l'caracteristiciloi externe ale variatorului
:

f^--z P' <(

in formula (QlQ) p9

2I

o,

*ca*ndgg'g -1u:*"*-^ , '

\'-: I:I""??r^^1 ;---..-,

(6.63)

Una: (I-"u)'

(6'64)

tare{.t}ii'i"a:;i*{_-9gll9*'9-n*fg'{J-!q-detensiuneamedie:

Din relali1e 6po) *(6

4q,r;I$,tk#f.'ff.. E

ei purata-de conec(66s)

p-o?te.fi pus curent, care determi"a ri*it" "o"a*ggi permanent9,- $i"oo rapormrmi 1n tianscendent. r"i*" ro.o+;' a"o.'"ce este o ec''1ie

ft'"':+-*+lW \'---___--.***r
7r lrr: '7rr lc

ru^"a I -t

'"-il tate:

eTtl".
-

eu"t

unde curentul

.Ii

_| ;
I

(6.66)

este

u*

InR
ud

(6.67)

gi s-a inlocuit
rr* l) frcd -

Unaa ud

- T:,

(6.68)

luind in
254

considerare

91

relalia

(6.21).

termin Tj: (Ti)*: r*ln[r*(et/"'-

Curentul critic prezint un maxim la un (Ti). care poate fi calculat prin anularea derva_ 0l0 tei d(/i,)/dT"*, din care se de- rls

pE

pl''lnnatii

l)],

(6.69)

rc7
o,ou

cuentulicritic:
(rl,),."--

care este diferit de 0,5 dar tinde ctre aceast valoare, cind t{3 cre;te} |22]. nlocuind (6.69) n (6.66) se obfine valoarea maxim

qos
3,O4

003
o'o2

3g#:

o'l
10 12 1L i6 18 20 Blg. 6.7. Vartatia curentulul ctc maxim espec_ tiv a pulsafiei maxime tn fuacfie de constanta de

:t*fln[t*(et/"-1)]-1+
( r):,,

timp a satcini. f [t*(grit'_ l)]-}. (6.70) 1n figura 6.7 este trasat curba (^I)*,. din relatia (6.45) raportat:

_ (/).eR _"1I2"_|, (6.7r) U. .t1zr. 1 I (valabil in conduc|ie permanent) 9i curba (I-):", conform rela}iei (6.70)' ! functie de t*, car serve;te pentru dimensionarea bobinei d,e netezire gi alegerea frecven}ei. Dac se limiteaz pulsalia curentului, respectiv se timiteaz conducfia ntrerupt sub o anumit valoare a curentului

(I-)I,,.8:16.

P.72)

Caraeteristieile externo ale variatorului. n domeniut cJJaucfiei permanente caracteristicile externe sint exprimate de relalia (62) respectiv n mrimi raportate de (6.68). Deoarece U,,u n! depinde de rno, caracteristicile externe vor fi drepte paralele avnd parametrul T"*, conform figurii 6.8. n domeniul conu4iei ntrerupte cracteristicile vor dep;i nivelul dreptelor orizontale, datorit t.e.m. E care apare la bornele sarcinii cind i : o. n acest caz o form explicit _ conform (6.64) _ nu poate fi oblinut i U.,a i I."u pot fi legate de o ecualie transcendent, care a tezalta din rela}iile (6.25), (6.5l) ;i (6.55), d'in care se elimn ,E r'. Caracteristicile externe se traseaz dtsp cum urmeaz: T" fiind parametru, la o valoare dat, se aleg diferite valori d'e t.e.m. E, mai mari 'i dect cea rezgltat din cond'i}ia limitei conducliei ntrerupte, dat de rclalia (6.48.1); se calculeaz To din (6.55), apoi tensiunea gi curentul mediu corespunztor din relatia (6.51), respectiv (6.25)' Limita superioar a t.e.m. este Uu cnd 1."u :0. Toate caracteristicile externe tind ctre acest punct, cum se vede gi n fjgura 6.7. n mrimi raportate relalile de calcul snt:

unde tensiunile

II,u: utru - a: Tl - TI a, ' li*t]", curentul la (J,|R si#ra|&i.t"

r; : ---["[1(sr"'/"' - r) + r l; "*to I-" J' u;u: r: + (1 - Ti)Ei /

(6.78)

P.74)
9i tmpii la T.

,i ,I
i

(6.i9
25it

'l

- LIMITA
PE x /. ,f E
R

C0NDUCTIEI

MANEN TE

PULSATT\

U,
&

CUR ENTULUI

t'

(^1)-o,'(Tc*=0;5)

U o l)
FI

z 'o

(I.r).o,

Io

\iS.

0.S. Caracteristicilc c\tcrne ale variatorul lui din cadtanul r.

\,

'figura a.s;\inaicat 9i pulsalia curentului in conduc-lie permanent, \d"t d" "relafia (6.66\ avind'r'loarea maxim la Ti: 0,5. \ Caraeteristieile -"&oi* ale motorului de e.e. alimentat de la variator. trdasina de c.c. poatefi \alculat cu relaliile (5.176) ... (5.193)' Caracte_ ., ri\ticile mec'anic:e, conforp relaliei (5.192), cu notafiile din acest capitol descriu gu urrntoarea expresie: \e\ ii

\\

{l:u-"u-RM,
M:
CI^,o,

(6.70)

.rn\"

"uplul

electromagnetic este
(6.77.r)

care raportat

la mrimile nominale ale

ma9inii
T*

unde

este cuplul electromagnetic nominal. conduc}ie permanent tensiunea U^qd exprimat de rela}ia (6.21) este independent de I-,o, astfella un Tj dat rmtne con-

n regimul de
:

M,

M Inca _ 1/r* ttr..,: - W:ir:r., -

(6.77.2)

stant

"r:_T__

T!

UO

RM

Cr,
o pant

(6.78)

.ll

gi astfel caracteristicile mecanice sint drepte paralele avind depinde de R.

256

care

'n regimul de conduc}e ntrerupt tensiunea medie nu mai este independent de I^"u de care depinde pr1n intermediul mrimii To.' T.e.m. E este proporlional cu viteza unghiular a ma9inii:

E:CQ,
ud

(6.7e.1)

adic in mrimi raportate conform (6.a9):

ECA,N g:-:-:----:O*,
ud

)od

(6.7s.2)

qnd5.o"o este-viteza de mers $ gol ideal corespunztoare tensiunii Uo. {t{:l.se.pot.deduce caracteristicilJmecani"e cat"' au parametrul r: oiir relaliile (6.5l), (6.55)-(6.76) 9i (6.79.1).se elimin variJbilele To, E ri U*;, apol Se exprim cuplul electromagnetic n functie de teza unghiub:
.80)

punctul:

Toate caracteristicile artifciale in conduc}ie ntrerupt tind ctre

Q,":+ la M:o.

(6.81)

_ . n rela|ia (6.80) viteza unghiular Q trebuie s aib valoare mai mare decit cea care rezult? dio (6.76) cu u."o calculat din (6.2r) la aceelagi T"*. Astfel M va rezt|ta mai mi'c decit'""'M",1a limita cbndric1iei p"'nente, calculat la acela;i o. _t concluzie, mtorul n conduclie'ntierupt 1tiTg: tura}ii mult.mai mari dect in conduclie permanent, pierztnd c'n_
Limita conductiei permanente poate fi exprimat analitic ai in domeniul caracteristiciloi mcanice, astfei in reta1iile (6.2l), (6'48.i, io.76) 9i (679 1) se elimin variabilele: E, T" $i U^"o, poi e'pji.7 1inin'ri.r.,. se
obfine:
)

trolul prin Tj

de

la

comanda variatorului. '

care prezint un maxim Ia (Ti)* d'at de rela}ia (6.69) avnd' valoarea:

(M",).o,

C(l",).o,

!! (1":).",,

(6.gg)

unde (.Ii,).'" este conform expresiei (6.70)' Yteza unghiular la care apare acest maxim, cind variatorul este-comandat 1a (T!)-, se calculeaz'din (6.76) n care se inlocuiegte (J-,u clJ;

;i M

u",:

(Tl),,uo,
:

(6.84)

cu expresia din (6.33) 9i se obline

Q",

Ooa

De obicei caracteristicile mecanice se raport eaz la mrimile nominale ale maginii^U^n I*, Mn : CIn, R* : nl,, ii iii" la d)ou: (JolC. - Uo, ln tl$ura 6.9, snt reprezentate n unit}i relative caracteristicile mecanice
|/ Electronic de putere

t; -

(e4,

l)-'J

(6.85)

257

*a Um36 =Tg =

REGIM GENERA

TOR

DE

DE REGIM MOTOR

F:;l
I R =0,1 OB

LIMITA CONDUC
PE R MANE NT E

0r6

nl r eru p't

conduclre

t.,)jo' =o,ozl

0,2
I.. - LIMITA
*

01.
i
=

CONDUCIIEI
1

0.62 0.2

=0

PERMANENE
,,,

oj o,z o,l
Fis. _ 6.9. Caracteristicile
mecanice fur cadranele

o,/.

o,s o, 6 0,7 o, I o,e

tat de la variator de tensiune contilu de un caoan'

I9i II

ale.m-aginii cle.curent continuu alimen-

II realizabile de variatorul de tensiune ri t'lt"t p"i'g'x"1 umtor. Se poateobseva in dome-"ti""a-"_.'" " ntrerupte, ce'teea accentuat a iitezei unghiulare..{a! valabil n "i"i'"."a*riei ti"iai-ii'il1' cu linie sub}ire),_care ar fi " lucru sau de ""'*t"'i''tica " conducfle-li-i"ent. Dac se mr$e f:ecvenfa i*ise educe p9ati1curentului i;il?#,"'"";;i""'i " "etezire (t* cre9te), de timp constantei restinge.^ Et"tot ie si domeniul conductiei intrerupte l0,-S9 6 figura poate" fi urmrit n l''';'iili'J1i"'""tiei perIianente De;i cregte'" t* dac 0,5 3LT."_"""1i""it;' o:] tinde ctr valoarea actor alt un I|.-,, curentul o,s, #i*d';i}* ;;; fi;-: 'apare.la c die,."l""'t "**"o s" fltic prin faptul + #'ip#J;'ii[; 'ri*it" d'ect mare mai eJte ;;'" ii;:" _ l*,")"'l _per.ma3ente este (Tj)"., """{u$iei la caz, in^a-cest pd3a|i1 a" valoarea dat de '"|"u-i.or), cae se atinge la l'i : U'b' mai mic decit (A.I)'of
d.in cadranul .I gi cele din cadranul

instantaneu

Efeetulvariatoruluiasupramaginiiilee.e.Cuplul'electromagnetic al moto'ulu iiriaz piopor}ional cu cu}ent i(t):

Pulsalia p1xim astfel pulseaz in timp- in _mod' asemntor curentului. a cuplului se se atinse la r; : ,t'Tel ca la curent' Puls_atia maxim devine: raportat care "t"i-"a in relalia (6.45),

m(t):Ka'i(t):C'i(t)i

(6'86)

( M):,,:

(AIX."

:+#r'

(6.87)

258

RECIM DE

MOTOR

q1
0,3
o,2

M1I*

Fig'

6.

10. I.imita conclucfiei permaneate ln furrc}ie de consta.nta de timp a sarcirri.

unde U : (JJ(J,, cind tensiunea sursei de c.c. dier de tensiunea nominal a maginii. De obicei trebuie ca Uu7Ur' pentru a compensa cderile d.e tensiune interne care apar pe dispozitivele semiconductoare legate ln serie cu magina. Dac comutatorul static este un tiristor cu circuit de stingere de la condensator, in majoritatea soluliilor practice aceste variatoare nu pot fi controlate riguros de impulsurile de comand i^ qi i" (amorsare gi blocare), datorit diferitelor fenomene de comutalie din interiorul comutatorului static. Din acest motiv aceste variatoare nu pot fi comandate pin la Ti : l. Deconectarea tensiunii U. de la sarcin nu se face in momentul cind se d impulsul de blocare i", ci mai tirzhl Diferen|a de timp depinde de valoarea mo.rim a curentului de sarcin I-on. De asemenea conectarea tensiunii Uo este intirziat fa} de momentul aplicfii impulsului de amorsare i^, datorit comutaliei curentului /',o de pe dioda ile fug pe tiristorul'comutatorului static (fenomen determinat de obicei de inductivitatea sursei)..Efectul acestei comuta}ii nu prea prezint impoan}, fiind un poces mult mai rapid decit cel anterior, care de fapt este legat de irrcrcarea condensatorului de stingere. Datorit acestor fenomene, apare o pierdere de tensiune aJ de Uo, care depinzind 9i de curentul de sarcn, intr-o bun aproxima}ie poate fi considerat ca o cdere de tensiune pe o rezisten| fictiv R"", asemn_ toare celei R' de la red'resoare 1cp. 5)' Rezistentele suplimentare ale tiristoarelor comutatorului static tr cea fictiv R"n determin o majoiare a tensiunii de alimentare fa} de cea nominal a magini. Pentru a realiza punctul nominal de funcfionare' ase_ mntor ca n paragraful 5'l'l.5, se poate determina Uo cu rela|ia
Uo

Un

(R"o

* nrR,

-F Rr)I",

(6.88)

259

unde n, este numrul de tiristoare in serie cu sarcina cnd comutatorul static eite conectat, R' este rezistenla unui tirstor, iar Ro este rezistenta bobinei de netezire. Datorit rezistenlelor interne ale convertorului (variatorului de tensiune continu) :

Caracteristicile externe ale variatorului nu vo mai fi drepte oizatale, ci vor prezenta o pant negativ propor!onal cu R". Panta caracteristicilor micanice ale maginii dJc.c. se va maii cu Rc ai cu R' a bobinei ; astfel va fi propor}ional cu
asemntor rela}iei

R":R""*nrRr.

(6.8e)

R,o,:R.*R"*R", (5'2|2), und'e R' este rezistenla indusului

(6.e0)

maginii de c.c.

obseraa|ie. Variatorul de tensiune contiou de caclranul I poate funcliona numai cu 9i i(l) } 0; aceasta inseamn c 9i.I*u este mai mare declt zero. Pentru a realiza aceste madifii, t.e.m. a magif,ii, conform relaliei (6.25), trebuie s fie:

U.ru} 0

E 1Un",

(6.e1)

*"

ceea ce determin tegimul de motor al sarcinii. Dac nu se respect inegalitatea (6'91), curentu <tin varialo:

"'"-'* $

:-::*****
.1.1.2.

,@

Voriotorul de tensiune continu de codronul ll

Schema cae ealizeaz tnclionaea in cadranul II c17'U^"d > 0 qi i(t) < 0 este prezentat in figura 6.1l. Dispozitivele semicondctoare care a!gur circul^a}ia curentului iegativ i'' sariin _ sens inver_s fa! de cel de"referint, iorespunztor funcfionrii in cadranul I _ sint notate cu indicele 2i care de_fapt indic cdranul II pe care i7 realizeaz. Comutatorul statc T, cind ejte conectat, scurtcircuiteaz sacina, iar cind se blocbeaz, datorii energiei inmagazinate de bobjn, curentul glJcinii igi p.astreaz'sensul, va circila prin d1oda D, 9i va trnzaenegb {inspre ma;ina Uo. Deorece curentul i(l) este tot timpr!' negativ. de c.c Y11:3: "p'" a '''" sa treLuie s fie mai mic'dect zero : conform relatiei (6.25) ea meaie

e^7lt'

al sarcinii. Deci transferul- dj euergie func}ionrii in cadranul r. Ma9ina cazul !a de io'"'seaza s" n variatori trebuie antrenat n acelagi'sens'de otafie,'dar la o vi\ezp o care determina o t.e.m. mai mare decit tensiunea edie msurat la bornele ma;inii; in eaz contar curentul dispare din sistem. Funeionarea ln eonduetie permanent. Acest regim poate fi urmrit ain rigu;;_o.tz_ se poate oseri'a c ?, este_ dg1ata e conectare a sursei Uu lafua9ina de c.c. prin intermedid didei p, (gi-nu.este durata de conectaie a cmutatorului static). Din acest motiv iaa1iite (6.4) care descriu variatia curentului n sarci, sint identice cu cele deduse la paragraful ;;l;;;;. o".i i"a susa Ud ee conectat, rmine valabil relalia (6.13) :
ceea ce indic regimul de generator

, }

U^"u}

O,

'i.

(6.92)

260

iar cnd sarcina este scurt_ circuitat conforrn relatiei

(6.17) se poate scrie:
VRl
A1

oR

i(t)

:{(t-"-'*)+ i?
---7-. -J-T | - fraae
T"
l-Tc
t.

: -i,z(t) :

<t <'7.

(6.94)

Limitele intre care variaz curentul se calculeaz cu relaliile (6.20) din care trebuie s rezulte:

I*, 1f_o, <-0,

(6.es)

idr cit

(0

't

lf IL olo olC Lli

tO o.

ceea ce inseamn c in
modul

r l'-

{r.=-'r, <o {' =-ft,,.rn,}<0

[u =o

ll.r,l >

ol (-)i rl

11.."1.

JI-".
I

[E

>

u."o =o

'o

(6.e6)

Tensiunea si curentul Fig. 6.1 l. Variator de tensiune continu din cadranul II : mediu se calculeaz cu rea _ schemc clcdticd; b _ caltuu, p, calc , rcalizca.s. laliile (6.21) respectiv (6.25); Curentul sursei conform figurii 6.11 poate fi scris:

io(t): -i,zv) <0,

(6.e7)

unde r,r' este conorm (6.93), in rest este nul. Practic curentul iu circul spe sursa Un gi furntzeaz en.ergie de la magina de c.c. spre susa de tensiune continu. Valoarea medie a curentului se calculeaz cu. formula (6.27) din care va tezalta Iu^"u 10. Varia}iile tensiunilor pe dispozitve semiconductoare pot fi urmrite iu {igura 6.ll. Dispozitivele snt solicitate la tensiunea Uo. Pulsa}ia curentului Se calculeaz cu rela}ia (6.aa) 9i prezint maximul tot la Ti 7 0,5, ca n cadranul r. Formula de calcul a produsulu Lf conform (6.46) rmne de asemenea valabil. Funelionarea ln eonduelie intrerupt. Perico^lul ntreruperii curentului apare la Scderea cuplului (a curentului mediu). In acest caz condi}ia limi_ tei conducliei permanente se obline din anularea curentului .f,o, exprimat de relalia (6.20.2), 9i se obline:
Ud -:-, E
.-Tcls _
1

e-Tl" _

(6.e8.1)

261

/A
\-7 J

) z.
H.=

?!oo

LI'

gEE

Vo o-

k d
.rt

<,<

t oq
Z.F

*E Hs <E^
Z.) oo z L.O
LL

a*
6lP ko dH

td !9

>E
do 'i-

bo z.
:l

.=,

s
I

gE
ir .g

gE
d9 9i

-T---I
I

o+ o
tt

-t---N

"eE

EH <BH
o

ri

PH

It

'j

Er

o
o o
E

Ell
o
E

o
E

c.j <j

,! H

I
D

qt

i
:

i='d

ll.:E
ll
o )

EE II ll >k

I
I

lE9
lP

"&

I ll

l.*-

il
'= E
o.: EE
lt

.:r.o

I] E.E
t6=

a's il lo I I
td

rn-:
l.*6

lsE
l'

e; HH

I I

oo

t=
il E

'

o ,e
E

bb

262

sau

in

mrimi raportate:
"_

T"rlt.

e-l/tt - I Yaria|ia curen}ilor gi tensiunilo in cazul conducliei intrerupte este prezentat in figura 6.13. Tensiunea sarcnii va avea urmtoarele valori:

(6.e8.2)

Tu este momentul n care curentul diodei de fug D, se anlleaz msurat de la nceputul perioadei. Curentul se intrerupe pe o durat de timp (T"_ T")" cind se blocheaz, atit Tr, cit 9i Dr 9i.1a bornele sarcinii apae o diferen} de poten}ial determinat de t'e.m' E. Deoarece E 1Uo gi momentul To este inaintea reconectrii sursei Uu, tensiunea medie va tezlulta mai mic decit cea in conduc}ie permanent la acelagi T. Din acest motiv, dac scade cuplul de antrenare al ma9inii in regim'de generator (adic scade /..o), tlralia va prezenta o scdere accentuat, 9i va tinde ctre zero, de asemened U^"o. Tensiunea medie poate fi calculat cu relalia:

unde

u: Uu ; U: E; u:0i

Tu

T"<t <7,

oaraTu:' 1t < T";

(6.ee.1) (6.ee.2)

(6.ee.3)

E : (JotT; + G: -r)"]. Pentru valoarea medie a curentului rmine valabil relalia in care LI*o se inlocuiegte din (6.10O).
(Jo U.,a: 'o TT +
T"

Tu

(6.100) (6.25),

Yaliafiia curentului sarcinii, cnd' este conectat SuISa, este conform relaliei (6.93) i(t) : id(t) : (1 - e-rl"11I^,,e-t!,; 0 < t 1Tu, (6.101) -irr(t):'o
:

.P\/ =' apoi se anlleaz pin in momentul T", cind bornele sarcinii sint scurtcircuitate gi ncepe s creasc curentul n sens negativ, conform relaliei (6.94), in care I^o,:0:

Valoarea 1',' poate

-L."r i(t):i+!(t):-1(1 -e " );

fi calculat din
(t r^tn: * -e

aceast
7- Tc\
--I

T"<t<7. rela}ie la t :

(6.102)

T:
(6.103)

t ).

Momentul de ntrerupere a curentului diodei D, se calcule4z din rela(6.10l) anulat 9i rezolvat in funclie de timp: }ia

ra:rr"(r

astfc'l se poate scrie i(t) : i,r(t) : i,r(t) : io(t) : 0; (6.10s) Tu 1t < T"Valoarea medie a curentului sursei poate fi calculat cu integrala
T-

- #+):"

(J6_Ee l. ro( uo-E /'

1

_ T_Tc

(6.104)

J-\;'P1 at'
0

T4

(6.106)

263

unde iop) este conform (6.10l), dn care rezt|t

tdsad

T-

T. U,
-

R -Tl

E, t

Ua _ E

_,r.,'l1e-rol"
)

1;.

(6.107)

expresia (6.103)
l

Pulsalia curentului, d'eoarece I-o.:0' va fi egal cu |'I''' I din

:

r T-Tc\ .J L,r:llr-"R

(6.108)

l1

Caleulul bobine de netezire poate fi fcut conform celor dou metode maxim orezentate l* p"r"gi"iol ar.r.r $i "o,''''" in funclje -de.pulsalia conduclrer a linritare de condilia i'itiia ,'titi"iod'"h!ia (6.46)'sau din ntrerupte sub o .orr*it'va1are medie a curentului, cind se folosegte formula (6'63)' *-monono Asemntor Aqer ca la var\at orui din primul ^i permanente. Limit eonduefie in domeniul carac_ permanente cad'ran, se poate .9i T" obli ""ii-ri*iia-c"a"cti"i elimin se teristicilor externe.'Dil-';i;iiii;G'4) ;i 1o.ss't1 medie: i" r"9i de tensiunea nind curentul in reffi"r-

"iti"

T -u-rd-uo t"'R R

t_ " | -uo
1-e
r

Uaca

(6.10e)

cae in mrimi raportate

tct

devine

l, -'r] L " -

l _ e_T:I'
I e-l/t'

(6.110)

unde s-au atilzat notaiiile (6'67) 9i (6'68)' Curentul critic prezint un maxim la
avind valoarea:

(T!)-: '-

t"

.r, _l=q-l

'

(6.111)

(Ii,)^",: -r*fln[t*(l -e1/")]

- 1f

[t*(1

-e-t/r)]-1

rc'112)

Aceastvaloaremaximacurentuluicriticsered'ucecucre;tere.'."?l-stanteidetimpraportatet*,caeesteproporljona1l*atitcu'inductivitatea Z a circuitului de..*i",'"t 9i "" t'"""'}^ j:1/7^ de comand' a variatorului. permanente poate fi transpus.9i n domeniu1 carac_'l-;;;i'ii. Limita cond.uctiei
teristicilor *""*oi""
(6

98.li_;; ai*i"a

d'in rela1iile (6'-2), (0'79)l (6'79) 9i i,-r"_-q{ U^"n gi linind seam de (6.77) se obline :

aitr"i

264

-t,0 -qe -0,8 -0,7 -QJ6 -q5 -q1 -0,3

-q2 -qt

6.14. Ltunita.conductiei pet#:1".*H in functie de

cae pezint un maxim confom rela|iei (6.83) in cae (.r;).." se ia din (6.112). Yiteza unghiular la care apare acest maxim se calculeaz dir' (6.76) in care se nlocuie9te (6.84) qi (6.83) ; astfel reztlt:

.-

(6.114)

: 0. Curbele limit in domeniul caracteiisticilor externe ale variatorului n cele dou cadrane prezint de asemenea simetrie fa! de punctul [J1^ : : 0,5 la 1x : 0. n figura 6.14 se poate vedea c' u c{t iste mai filtrat (cind cregte t*) cu att Ql' tinde ctre valoarea 0,5 ; de asemenea :1i:"t4 (_t trnd'e ctre aceeagi valoare. "/Caraetoristieile extrne ale variatorului. n domeniul conduc}iei permanente caracteristicile sint drepte paralele orizontale, exprimate de relaliile (6.21) sau (6 68). n domniul^ conducliei ntrerupte caracteristicile vor cobori sub nivelul dreptelor orizontale, tinzind toate ctre origine, conform figurii 6.15. S-au repr-ezentat gi limitele de varialie a curentului I^,,9i I^o,ir' funclie de T";i pulsalia maxim la T!:0,5. Caracteristicile externe pot fi descrise de o funclie mplicit (expresie transcendent), care se obline din (6.25), (6.100),9 (6.104)' de unde se elimin E ;i To' Grafic se traseaz aserrintor ca la variatorul de cadranul I, Caraeterisieile, mecanee ale generatorului de e.G. eare este coneetat la o surs de tensiune eontinu prin intermediul varatorului. Magina de c.c. lucrind in regim de generator_funclioneaz in' cadranul II. n conduclie permanent rmine valabil expresia (0.zs1 ; caracteristicile motorului din cadranul I se continu pentru generator in cadranul II, cum este repre.zentat n igura 6.I0. n domenil conductiei intrerupte, controlul tensiunii variatoiului prin intermediul rrrrimii de comand T: se pierde, adic
28

Caracteristicile nrecanice S-au raportat la datele nominale ale magini (ca in fig. 6.9 9i 6.10) 9i relaliile (6.1i3) 9i (6.1la) se vor raporta la acel'eagi mrinri. Pentrtr diferitele valori ale lui t* se oblin curbele_din figura 6.14' care sint simetrice celor d'in figura 6.11 fa! de punctul )*:0,5"1a M* _

DRANUL
Icr-L$ltrA
PULsaTl A
coNoucTlEl

CURENTULUI

0,6

rt

{at)ro",

l(T;=ojs)

i'r.l
0.4.1
I I

c ts z
F o

\t

lz o o

I I
I

Fig. 6.15' Caracteristicile externe ale vatiatorului

dfur catlranul

II'

laacelasiTvtezaunghiularo(respectivtensiuneaU^,n)prezinto 'brusc
scdere

descris de relalra

M:C

tr-ffi:coe'
-lnt T

I ur-ca

(6.lls)
I

Cuscdereacuplulrielectromagneti""{.1,Hi"":t*H#ff 'u:fi"J;i'j.-i mecanice tind' ctt t-Jt" punctul o'o/2 de fu!"? 3;d'""9 Ji" simetria vedea "i""teriJtici1e caz este acest ""p,d" in ".r""t$iriio=ri #J;;"pr"roi "r""tiomagnetic a si M*:0. Pulsafia lculabila cu ielalia (6'87)'
I t

codronul .1'1.3. voiotorut de tensiune continu de

lll

i
{

t
T
fi

il

1r

unclibnareancad'ranulIII,diTPunctdevederealtransmisieienerd'e c'c' va absorbi energic siei. este identic "";;;^dd"^a""1.-rvr"ii""invrtindu-se in sens invers l"gm -ae motr, sursa u, to""iiJ"i"T" e -'"t"?iae^ I. Schema care realiai"tte (o 'a < o) fat "_a'"""1 de cea din caredifer 6.16 ftg*{; ';il"" )eaz cadranul lu'Jtt ''"^"ttiJ.t" ta u, este conectat sarcin cu ficura 6.3, numai #; care .rea|zeaz ftnco1aritate io.r"rr"t.^-oi.iozitivele semicondirctoare de calcul de formrrle].e i*t" . fudi* iioo"re. in caa-rarri ff";a cu_ (_U')' Tensunea 9i ;";ffi"biil-i"L""i"a ,(o'zs1' x"'ffi#"l trebuie satisfcut am-i"r4i"

f;;ilia;'i"""

curentul sac1il1 fii'J';d;i"";

condilia
I

ji

i{ til
.I
Fi[

U.,r

1E <0,

(6'116'1)

266

@ ) z.
J

()
V
p E

1
l
E E

z oy <a c):

<'

.i L TTJ U E=_ <iJ

z2 o= -a ['o
z.

D tt

;l
ll

Ir

.s

0
E

c 'E

o.:

o o ^ ^

=L t =_ o .E E

'c

Fl3

t@
I I

Fad
\o

o;ov
,)ur
ro

o
o.O

H H dJ

k6 cdg

ooLrl

;iv
-EE

s,j^ v

!E

H; 'os ql 3

ota

o (da .- c) 'ja 39

>i

id5

l{

z o

);
)s

-,-\-

b 9
q 9S oS

.9o
}tr

'.i3 KH o
nr qe

t s
l o o.+l 59 9s
d{

^ r{{
(o

bo 6e

;ii H

.l

iB (o

I{

267

adic in modul

lEl <
ceea ce reflect reginul de motor

lU-,u|,

(6.116.2)

al maginii' Varialia curenlilor gi tensiunilor n regimul de condilie permanent este repezentat in figura 6.|7. Nota}iile l^on - ftL& i- mln sint co|e!Pu-n; 9i I^,,

ztoare relaliilor (6.20). n regimul de conduclie tntrerupt, curentul diodei care. atit D- se anuleaz anrrleaz it 7- determinat de relaiia re|atia (6.55), 6.55). in care, D" in' momentul Tn cui"otLlui"'G:T;i ;;;U' cit gi E snt ""gti""".1"i*p;i'fui"'upe'ii siunea sarcinii este dat de t.e.m. ,E Caracteristicile externe gi mecanice ale cadranelor I gi fII sint simetrice fat de origine, deci pot fi oblinute din figura 6.8 respectiv 6.9 (in regim de motor).
.'t.4. Voriotorul de tensiune conlinu de codronul lV Uo cu polaritate inversat, faf de cazul din cadranul I 9i II, 9i prin antrerarea maginii in sens invers, pentru a tealiza o t'e.m. E negativ, de valoare

Funcfionarea

in

cad'ranul

IV se realizeaz prin

conectarea tensiunii

(6.117) lE I > lU-"ol' Condifia de ma Sus, conform relaliei (6.25), va d'etermilla un curent negativ prin sarcin, care poate s se nchd prin comutatorul static 7n cind acesta este amorsat sau prin dioda Dn cind Ta se blocheaz, cum se ved.e gi in figura 6.18. l'ina de c.c. va lucra in regim de generator rotit in sens invrs funcfionrii din cadranul rr, 9i va ar:ciiza energie ctre sursa de tensiune continu .. Variafiile curenlilor gi tensiunilor sistemului din Lad.ranul IV sint reprezentate in figura 6.19, unde s-au pstrat notatiile J'* 9i Inn' dL relaflile (6.20). Astfel rezalt limita maxim I*n1: /'. 9i cea minim I-r,1: I.* $i in acest caz pot fr lutilizate toate relaliile de la functionaea tn cadranul II (paragraful (6'11.2) cu observa}ia c peste tot Uo se lnlocuiegte cu (-U,). Caracteristcle externe gi mecanice ale cadranelor II 9i IV ptezint de asemenea simetrie fat de origine 9i pot fi oblinute din filurile 6.16 respectiv 6.9 (in regm de generator).

.1.2. VAR|AToARE DE TENSiUNE coNTlNU

Varatoarele de dou cadrane con}in totdeauna dou comutatoare statice gi cele dou diode de fug corespunztoare; astfel pot fi' conslderate c ntcompuse din dou variatoare d'e un cad,ran. Dn punct de vedere al cadranelor pe cae le realizeaz, pot fi de dou feluri: a} Variatoare ile tensiune continud. care conecteaz. tensiunea sursei.U^, totdeuna ct aceea;,i pol,aritate, dar permit inversarea curentului sarcinii, care in cele ce urmeaz va fi simbolizat cu it/. Aceste varatoare realizeaz cadranul I 9i II sau III 9i IV gi func}ioneaz ctl' pul,suri uniilirectional,e de teusiunc. 268

@
4'. E z o 4 z
{J = z
I
I

c 6

dr
F' L)

ItJ

<

z or 2 o
o

tt

z.

.E

Ex
B
kd

gE 'H

'lo c o ts

tvrl L--J

o (t P.

oA 'j

3
--

n !s

-tr'*-o
,1
-'J !.-fHUJ

)c{
l<

iv ^ E

sl
'<d 5q

.l q E9 {6
6 d

5q
z a E
Fq

s 9'!

n
de H aod Hd
^.

dE oll c UO oo

E;
H icl

2t H $s EE
.B 'El aa crj .;
r

;s
@
1a

'6

pidnrailur

------=ari:npuo3

'

,S tr

,t69

l)Variatoareiletensiunecontinudcarepotconectatensluneasursex sarcinii doar I|iaZ"-pttiit,'"i permt circula}a curentului succesive impu1suri sarcinii apfic ntr-un singur sens. A'ceste variatoare Variatoarele iimbo'i". :bU. vor Se ac"st-motiv it*yi,"t'; din "o cu comuca 9i convertoarele i- u ,L'air""a ".a'l""t" 9i rv sau II 9i III, redresor de regimuri: du cele rL " ";;_d"-il;"'"a'"". 1avia invertor). respectiv ^_*};;;b"t" un cadran realizeaz regimul de motor, iar cellalt "*o'i, regimul de generator al maginii de c'c'

tl"

,"r,/

.1.2.

1. Voriotor.u1

tf

!l,iT.:"ll:i".,:,ru,'u,,

unidireclionole

de fort a variatorulu :t- / se compul" qo dou variatoare Schema -"ar31, ,li,",'ladr.""i r (vezIfigura 0.-3]_ ;i cad'ranul II (vezi fig' a" uo t"_'-'. U) 9i h jarcin, fidreprezentat in figura ambeie 6.11) conectate schema per.ii P"'i-";hl con<1uc'iei intrerupl nu poate aprea, deoarece mbele^sensuri: Tr. 1i D, in.sens in -it" "ii"J'ii" "*""J"i ""'"iiii ,"o, negativ. Dispozitivele T1 9i Dgconecteaz i to

;nfu';;p"tt;T,

a'i"";q'il
""( i!

rerlerr-

Codron"l codronul

uo'(

{'T
l1
uR

"'r(

',-

i02zo 'o='.'irri1.*i9,-ipr?o {i =

[u.o I'"azo

\e

S u,"o.o

care permite {e <lou| cadrane' Fig. 6.20. vaiatorul tle tensiune coutinu de sa'rclir: rvesaeacurentului' ,rh"* tir
gi-ooa,""*

9i II, ln u?' poet6

tn*bffi

2TS

(/.. !r sarcin cu polaritate direct, iar Trgi D, scurtcircuiteaz bornele sarcnii. Cele dou dispozitive comandabile tr' ii Tr) vor fi comandate in.antf'az_9i concomitent, cum se poate vede} in flrua 6.2l, pentru a asigura totdauna calea d.e circulali a curentului i diferent-d]e sensul

sursa

FUNCTIoNARE N nvgEuE CADRANE

@t'@
.t_____
,itQ=ia,

(Iro,
0

0)

Imin

I I

Tz1
J_
I

I I

I I

,ua

T,

Etg. 6.21. Dlagraml tle cureas 9i tensiuni

ln

ambele cadtane,

I tl II.

variatorutui fuacfiontnd

2Tt

dac lui. Durata d'e]conectale'a sursei U' fiind' notat cu !", indiferent parat't]'Iucru este tealizat de'?r'sau.de Dr, forrnulele de calcul di-n 6.1.l.1. si 6.l.1.2. in conduc1ie permanent snt valabile gi n cazul _fat. "'"i"r stfel ,dac I-o,} I^ro} 0-sistemul func}ioneaz n cadranul 3e de unclionare din ^figur.a 6.4, .T2^ 9i D' fiind i-si_"t" valabil diagrara "iar dac Ino', 1 I-* 'a 0, ^sistemu! funcfioneaz tr,]""i" tot timpul, diagiama din figura 6.12,cind Z' 9i D. snt gi'estevalabil II i''-""a'u"ol timPul. tot blocate --oac in regim de motor sarcina scade, curentul .r."u'Scade, iar la un moment dat Ii,, se anuleaz, apoi devine negativ' Cind

variatorul func}ioneaz n ambele cadrane, curentul s".i",r"rs"u" tot timpul i;;'"il' 9i in'surs' Vor lucra toate cele patru dispozitive semiconductoare conform figurii 6.2. in intervalul de timp in care sursa (/u este Yaria!a curentului maginii, -descris de relalia (6'13): conectat'la sarcin, este (6.1le) e-rrt) I l,,oe-tt,; o < t < T"; i(t) :T(1

1.,, >

gi

l-ro .'-0,

(6.il8)

iar cind [/u este separat de sarcin, aceasta find scurtcircuitat la borne, curentul pl este- conform relaliei (6.17): Jt
calculate din ex.presiile (q'.20)'. Cnd' variatorul 1.,. fijnd negativ i?' Inr, _p-ozitiv' cadane, ambele 1 functioia2 'am]e interval de timp. Astfel cind ;;;;t"l-;;;cinii se nuleaz in curentul (6.119) se anuleaz, in momentul:
und'e

i(t\:-"[t_ 'R

n (

e- ')*I^o,e fi

t-T"\

'-T'

1',' }i l-on pot

T"<t<T,

(6'120)

T.^:r1out:E-RIan, Un-E

(6.12U

curentul i se comut de pe dioda Dz Pe comutatorul statc, Tr, care d'eja este -- - comantlat de la tnceputul perioadei. " o*"ntul in care durentui din expresia (6'120) se anu1eaz:

T,Z:T"*tlNE+

RIilOb,

(6J22>

curentul sarcinii se comut de pe dioda D, pe comutatorul static Tr, care este comandat totdeauna dej din momentul T, msurat de la inceputul fiecfei perioade. '-- ;;;;'ii_pii" dispozitivele semiconductoare pot fi scri'i dup cum
ttmeaz:.

i,,(t):;111' i,,!t) : i(t);

0<tlTuzi Toz 1t 1 7",

(6.123) (6.124\ (6.12s) (6.126)

i,,!t):i(t); i"!t) : ;1s7 ' unde i(l) este descris de relalia

2ls

unde i(t) este conJorm (6.119), apoi:

T,<t1Tai Tar .t < T'

'(6-120).

Durata de conduclie a dispozitivelor semiconductoare poate fi determinat din figura 6.21

:

(Al)',

: :

T"

Tuz

T,

,1ouo -=P - !rn" Uo-E

* T, -E - rlnE
;

'

(6.t27)
(6.128)

(&)',
(Al)r,

- Ta -

!I'"''

Tar

(Al)o,:
energie. Cind

fla_E_Rrnto Te:rt"ffi.

T"

:'g|r-!i!t

(6.12e)
(6.130)
d'e

ntre sursa Uu gi ma;ina de c.c. va exista un schimb permanent

i(t) > 0, la u

7 0;

Tuz

1t <

T",

(Q;131.1)

magina consu1n energie de

i(t)

<0, la u;,0;

la sursa

Uu, iar cind

0

<t

<To2,

(6.131.2)

magina furnizeaz energie ctre sursa Uo. ' n intervalul de tip (7cind sursa (Ju nt este conectat la - T"), sarcin, u : 0 9i nu exist schimb de energie intre surs 9i sarcin. Regimul de funcfionare al ma;inii de c.c., cind convertorul ltcreaz tn ambele cadrane, este determinat de semnul valorii medii a curentului, deoarece (/..u este totdeauna pozitiv. Astfel dac

In"u)0,
magina va lucra

P:U-,uI-,o)O,

(6.132)

in regim de motor, iar cind P:Un"ol-"o{0, I*"o10;

(6 133)

magina va lucra in regim de generator. Condifia I.t,:O in-cadranuf I (in regim de motor) respectiv l.no,: : 0 in cadranu I (in regim de generator) determin limitele de Jltncli'onare n ambele cailrane ale variatorului de dou cadrane f1. Aceste limite coincid cu cele ale comutaiiei permanente a variatoarelor corespunztoare de un ca'dan, exprimate de relafiile (6.65), 9i (6.82) in cadlanul I, respectiv de (6.109) gi (6.113)in cadranul II. Deoarece variatorul este astfel comandat nctpermite inversarea curentului n orice moment, trecerea dintr-un cadran in altul este tot timpul asigurat iar caracteristicile externe 9i mecanice pstreaz liniaritatea 9i continuitatea intre cele dou cadrane, traversnd domeniul critic de funclionare in ambele cadrane. n figurile 6.22 si 6.23 sint reprezentate caracteristicile externe ale variatoruli, respectiv caracteristicile mecanice ale ma9inii d'e c.c., alimentat de la un variator de tensiune continu de dou cadrane {.I, unde este indicat limita funclionrii in ambele cadrane _ cae determin regimul critic al convertorului _ cind lucreaz toate dispozitivele semiconductoare intr-o perioad'. Pulsalia maxim a curentului gi a cuplului electromagnetic apare la T : 0,5. Punctele extreme ale limitelor regimului critic concid cu cele
81 _ Electronic de putere
z'.(3

.tg' 6'22''""""'**f;;'i1i,':":tr;'*i'#;'1y:"sf:: cadrane ;|

de la variatoarele d,e. un cadran, determinate de mrimile (In)^o,, Uo, (T")",, respectiv (Mo)_", gi e-. Calculul bobinei de netezre. Snt d'ou criterii: tlmlnrea pulsaliei.'rnaxime a curentului sarcinii, cae apae la T! : ^|) cind. poate :uttlizat relalia : 0,.5: (6.a6); Q !';.y;|grya r^egintlui critic o nunjta valoare medie a curentu_ Iur sarcinii (/o)' clnd poate fi folosit 'ob formula (6.63).

RE6IM DE GE.NERATOR
-Ua :o-T

REOtl.t

it oT o

oE

U".

_--,;;

------

- - ---(:'

- Marro,

la un variator de tensiune continu de du cadrane :t tionale de tensiune.

Fig. 6.23. Caracteristicile mecanice ale ma'inii de curent continuu alinentat de

cu l".a ""iai"eo

274

6'1'2'2'J!i!l,lili' j"ri"i'T"'"'""J':Htculutsuribidircc|ionole
compune dn dou cmutatoare statce 9i dou diode.de fug, astfel montate incif s poat tealiza conectarea la sarcin a tensiunii sursei Uu cu ambele polarit}i. Analog schemei anterioare, se poate spune c acest variator de ou cdrane sJ compune din dou variatoare de un cadran ; T, _ D, de cadranul f (confoim fig. 6.ll) gi Tn - Dn de cadranul IV (conf_orm fig. 6.18). Exist dou metde de-cmand a variatorului din figura 6'24. - a) Comanda separatd' a comutatoarelor statice T, qi Tn, cind 'sarcnii i je aplic implsuri unidireclionale de tensiune (+ U") in cadranul

Schema de for! a variatorului

*U

reprezentat

in figura 6.24

se

I respectiv (- U') in cadranul IV. Functionarea sarcinii n acest caz Se cunoagte din paragrafele 6.1.1.1 respectiv 6.1.1.4. Pntru araliz funcfionarea in cad'ranul r, in aar de comanda comutatorului static f n regim de comutatie, trebuie asigurat conectarea permanent a lui 7|, n vderea asigurrii circulatiei curentului de sarcin. n cadranul Iv, 7} va lucra in regim de comutafie, iar curentul i va circula tot timpul prin D'_ Dezavantajul cestui mod de functionare const jn faptul c trec6rea dintrirn cadran in altul schimb modul de comand. n regim tranzitoriu trebuie urmrit varia|ia tensiunii E sau a curentului mediu pentru a putea realiza n momentul potrivit schimbarea mod'ului de comand',
ld

l
ii
:l ,i

{r !tr

,ll

il'

""( Li
luo
t
'r., io',

ll

;,li

ii
'1

*i
lr,ll:

l{i li

'O

i'l i[
fiH

EL

Fig. 6.24. Variatorul de tensiune continu de dou cadrane care petmite in_ schcrc
vesarea tensiunii sarcinii:
clacttic 9i cadtancla

ffi
ii:

poak

I _ IV, ln u4bnc

carc

) o c o o

E o

J{ llJ
ffit

#i

liil

275

illl
$fi
,il1

n vederea trecerii dintr=un cadran in altul, r a dispare curentul din crrcuit sau r a depgi o anumit limit periculoas a curentului. -r, b) Comanda concmitentd. a comutatoir"ri_ ;i ^ reali'iti"e pi"a'""'.i'_p'i" junc}1o1'are care.difer esen}ial de cele discutate ?:??,o Iaptul ca sarclnll 1 se apllc rn mod continrru mpulsuri de polaritate ife_ rit (nversa!), adic impulsuri bidirectionale _de tensiun r* rr't.-esuet se poate reatiza trecerea dintr-un cadra n altul, tera scif,mr ;;ili d.e comand a variatorului. Deoarece curentul de sarcin E o tensiune c.Le are o-pulsa}ie dubl (2Ur) a| de cazul piecedent, ";a__T;}"t obina de netezire trebuie s fie mai mare, pntru a real..o aceea9i'net""ire n cele ce urmeaz, vom trata variatorul de tensiune :t U ctr comand, concomitent. Functionarea poate fi urmrit n figura t.zs. p" ;;t"
FUNCTIONARE IN cnoRnnul T)

a curentului.

f.=o.st

In,",

\ j
I

a0NDUc'|!

LNRPRTTP
I

,./
I

9'/
.-1
TA

,1ir"o

>0
t

cadrane

rig.

6.25. Diagtana de curenti 9i tensiuri a variatorului de dou f func|ionlntl tn-ca<1ran-u1 I ln conducfie permanent (a) 9i ln conducfie tntreupt ().

n6

de timp T", cind sint conectate concomitent T, gi Tn, tensiunea sursei ' se aplic sarcinii cu polaritate direct. Din momentul T" pin la sfir9itul perioadei, cnd T, i Tn sint blocate, curentul mentinut in acelagi sens de inductivitatea L a sarcinii va putea circula prin D, qi Dn; astfel se conecteaz sursa U, ctt polaritate inversat (fig. 6.2a). Deoarece nu se poatr realiza inversarea curentului, 9i la aceast schem apare pericolul conducliei intrerupte. Funelionarea ln eonduelie permanent. Valoarea medie a tensiunii se poate calcula din diagrama figurii 6.25, a:

u,"":
care poate

fi

scris sub forma

u."a

Iu,+-eu,),
r)r,

[, \_ Dac T" variaz' intre 0 9i T, atunci la f: > 0,5, U*,o ) 0; Tl < 0,5, U-,, 10;

(2T:

L)u".

(6.134)
I

(cadranul I)-; (cadranul IV)

;

(6.13s.1)
(6.135.2)

i
I

i
I

inegalitatea
care

(ig. 6.26, a). Deoarece relalia de calcul a curentului mediu (6.25) rmne valabil 9i in acest caz, iat schema poate asigura circula|ie numai pentru curent pnzittv, t.e.m. E trebuie s aib o valoare corespuntoare pentru a realza I*" } 0, altfel variatorul se blocheaz. Tot timpul trebuie asigurat

t.
l

t;

n cad'ranul IV de fapt
lU^"ol

,. \lvqZ E
-.-

': l

!.i

rll

(6.136)

inseamn:

ii
ll

ii
r

< lEl, clnd U-"n { 0, deci la ma;na de c.c. este vorba de regim de generator.
(t)

(6.137)

,ll:

rl 'il
I

Tensiunea sarcinii n conducfie permanent poate lua doar dou valori: (t) U.; (6.l3tl.l) Q<t17,;'

I
I

: _Ur,

,.i

;i1

T"<t<T.

il
:$

(6.138.2)

.Yaria|ia curentului de sarcin poate fi determinat din ecua}iile die rentiale cae s_e o!t!1 prin egalarea relafiei (6.3) cu (6.138), luin in considerare.notatiile (6.5). Astfel cregterea curentrilui este deterrninat de ecua}ia diferen|ial:

,#*Ri:u:. E;
#,+

o<t<7,,

(6.13e)

iar

descregterea de

,
rele statice:
i(t)

Ri: -(uni E); T,<t <7.

L*.i" : T(l
_
e_rl')

(6.140)

solufia ecuafiei tu.tttl

gi varialia curentilor prin comutatoa-

i,L(t)

i,t)

r^,ne_tl,; 0

<, a

T,,
(6.141)

"ilr

--*#

NENTA

fll

I'ed

To

T-Ta'

---JU'.0
FUNCTIONARE IN CADRANUL

<o

'''coHDucrtE It

INTRERuPT

E>0

Fig. 6.26' Diagrama de curenfi 9i tensiuni a variato-ului de dou dnal br cadtanul rV fu conduc|ie permanent (a) 9i tn conducfle
lntrerupt (), respectiv ttecerea ln cattranul se motlific (c).
cadraae cu impulsuri bidirecfionale

de tensiune (;l U), funcfio-

r'

<la

comanda nu

2?8

iar solu}ta ecuatiei

i(t)

(6.140) coincide

cu curenlii prin diodele de fug:

t-Tc )

i,{t)

:i,4P): -%#l.t-"-

+ f.o,e
:

_ r-r"

=:.

T"

<t <7.
(6.r42)
(6.149.1) (6.143.2)

Curentul sursei se inverseaz permanent

astfel

apoi 1a sfirgitul
(/o'

la inceputul perioadei sursa furnizeaz eletsie ctre id(t)>0, lu: uni,(t)s0; 0 <t <7",

i"(t):;11]'' id(t):-i(t);

o<t<T,; T"<t<T;

magin:
(6.144.1)

T" <t < T, (6.144.2) prime9te sursa energie de la sarcin, trnizat de cr:rentul io inversat. Regirnurile ma9inii de c.c. se schimb in moment T",9i anume la ince_ putul perioadei
u(t)

perioadei: id(t) <0, ?u: Uoi"(t) <0;

i(t)

: Uu) 0,

magina de c'c..consumind' energie primit de inverseaz tensiunea:

>0, ! :Uo

i(t)

2 0;

<t < 7", (6.145.1) la sursa Ur; apoi cind se

0
(6.145.2)

ma'ina_ va ltniza energie sursei Ur, dn' cea inmagazinat d'e incluctivit'atea L, respectiv.din energia cinetic Lnmagazinat_de maselg in migcare

u(t):-Uo10, i(t)>Oi ?:-Uu i(t)<0i T"<t<7,

antrenate de ma;in' rndiferent de cad.ranul in care Ltcreaz variatorul, exist un schimb permanent.de ener'gie intre sarcin 9i surs. Cadranu1 de funclionare a variatorului va fi d'eterminat de valoarea medie a tensiunii confrm rela-

lilor (6.135).

in circuitul

(6.141) 9i (6.la2) in care se pun condifiile fnle e continuitate

Limitele intre care vasiaz curentul pot

5z1ginii;

fi
I

determinate din relafiile a curentului

i

i(T")
.

: i,r(T,) * i(T) : i,r(T) :

rn1T"7

: ion(T) :

^n,

(6.146.1)

f^r,,

din care vor rezalta:

(6.146.2)

Pulsalia curentului poate nr _ 2tJ" R

) J rma'r _(Ja !-2e-T"lt*e-Tlr n r-.-rh ll \u _.\/ 1n conduc|i permaneut trebuie s fie

un l - 2;f"t" y.rR E L : | -mrb : - -R' -R --.-_ l_er/') \

(6.147.1.)

(6.t47.2)

fi

calculat din relafiile (6.t47):

+
I

ambele pozitive.

.Tlr

-.Ttt - e(r-Tdh "r/.-l

(6.r48)
279

t-oarele

cae este dubl pulsatiei exprimate de relaiia (6.44), valabil pentru variacu pulsuri dc t^ensiune undirecfionale. Pulsalia maxim se obline de asemenea la Ti : 0,5:

(LI)*,,:2!!

din care se poate exprima constanta de timp raportat:

L :fzhzud+ R(^I)fr",|_L, (6.1s0) R L 2Ua - R(LI)_", l formul_ care servegte la calculul inductivitiii bobinei de netezire, linnd seama de relalia (6.2). Curentul mediu al sursei poate fi calculat cu integrala:

#,

(6.r4e)

r*:

din care se obfine: Uo- E T"| TT unde 1.,o este conform relaliei n cadranul I va rezt7ta: Iu-"u)

I --", [? * _"','u,*|' |) 3: +['''

(6.147.1).

(6 15l)

transmisra energiei fiind de la sursa

9,

Pu:
[.Iu

rv:

Uofu-,u) 0, (6.153,1) spre masina de c.c., iar in cadranul

(6.153.2)

Io-"o.-o, Pu:(Joro^,u.-o,

transmisia de energie inversndu-se. Limita eondue!ei permanente. Asemntor variatoarelor de un cadran, dac scade sarcina maginii, adic I^"o apare pericolul conducliei intrerupte. Limita conduc}iei permanente este determinat de anuiaiea curentului minim din relalia (6.1a7.1)
:

2eT"lt_"T/._l
-

sau n mrimi raportate

reT'h-l' - t+ tTl' T' I.' _" o 2.el/tt

lI,

(6.154.1)

s:Q*:

,.T!lrr_e1/.'_l --ei/"t - I

I)

(6.1s4.2)

unde s-a linut seama de relalia (6.79.2). Curentul critic, care determin limita conducliei permanente, se obline din relaliile (6.25), (6.134) gi (6.15a) din care se elimn t.e.m. "E 9i durata ?" de conectare a sursei u:
r 'ct
U^ra

- rob

'"W

_ ,l ,*,)r,-, r .rl'-

(6.15s)

280

sau in mrimi raportate:'

I::+:z(r:-+=)
(6.134)
:

(6.L58

unde s-a inlocuit conform relaliei

(JI^

utad
ud

:2T: -

(6.1s7)

Se poate observa c Ii exprimat de relafia (6.156) este dublu fa} de cel de la variatorul de un cadran exprimat de relalia (6.66).
Curentul critic are un maxim

la un (Tj)". conform relatiei - 1)l 1

* I

(6.69)

[r*(st/t*

ollrt

(6.158)

care este de asemenea dublu fat de cgl de

n domeniul caracteristicilor externe limita conducliei permanente se exprim din re1a}ii1e (6.76), (6'78.1)' (6.134) 9i (6.lsa'1)' din care se elimin t.e.m. E, T" ;i U.,r, apoi linind seama de (6.77.1) se obline:
(6.1se)
ll
I

din relalia

(6.70).

la

variatoarele d'e un cadran

ii,

care apare la

i'l
il'

ii

rezultind din (6.154.1), unde s-a linut seama de relalia Cuplul critic maxim rezult tlin (6.158) care se va inmulli cucollstanta maginii de c.c. conform relafiei (6.77.l)- Yiteza ) la care apare (M",)-., cind variatorul este comandat la (Ti)", este determinat de tensiunea rezultind din (6.134)
(6.79.1).
:

i.
I

!l
!

I i i,:

(6.161)

lri
]:

critic maxim:

cae se va nlocui n relalia (6.76) 9i se va tine seama de expresia cuplului

l,
i I f,
lr

tl
HI

il

aici

O,u este conform

notaliei din

(6.81).

Funetionarea in eondue{ie intrerupt. Dac curentul mediu scade sub valoarea 'I", d^t de relaliJ (6.155) su (6.156) la un f/.,u respectv Ti dat, v'ariatorul 9i sarcina ajunge in conduclie intrerupt. Funclionarea in cadranul I in cest caz poate fi urmrit in figura 6.25, b respectiv in cadranul IV n figurile 6.26, b gi c. Curentul diodelor D' 9i Dn se anu(eaz in momentul Tu inaintea renversrii tensiunii d'e alimentare Uo.
281

ril

]i

HI

lir

{l;

lll

tu

itl lll lii

t! !t

Ii
It

ti
th

It

tI

Variatia tensiunii sarcinii n conducfie ntrerupt va fi:

U:Ur; u: _Uoi U: E;

T,<t1Tni Trlt<T;

O< t<-T";

(6.163.1) (6.163.2) (6.163.3)

Din cauz c totdeauna E > (-Uo), in comparalie cu situalia in conduc}ie permanent descris de relatiile (6.l3B), in conduclie intrerupt tensiunea medie va rezu,lta mai mae, de asemenea vteza unghiular a maginii. Tensiunea med.ie poate fi calculat din relafiile (6.163) conform figurilor mai sus amintite:u^,a

u" +

+(:
(2Ti

u.)

aI--r" t,
Tilryu'(r
(1

din care rezl7t:

u-"o:Tu, +-E

:rilr,
(6'164) (6.16s)

sau n mrimi

raportate U^ca I f* O'T', i,o: - i::z.l'i -

T;

rJ)e,

unde e este conform (6.49). Pstrind durata de conectare ?: < 0,5 9i sczind curentul mediu 1..u, convertorul poate ajunge din cadranul IV n cadranul r, deoarece cu cre9terea tensiunii U-,n in conduclie ntrerupt cregte 9i t.e.m. E 9i la un moment dat ele devin pozitive, cum se reprezint in figura 6,26, c. n caz limit se atinge tensiunea Uo, respectiv vite-za unghiular Q,o (cirrd /'.o : 0). Yaria|ia curentului sarcinii n conductie intrerupt se poate deduce din relaliile de conduclie permanent. Astfel, pe durata T" cind este aplicat sarcinii tensiunea (/u, deoarece curentul cregte d.e la zero, in relalia (6.141) se consider I^,o: Q
2

i(t):i,lt):i,.lv):T(l
care Se
ant'7eaz

-e-rrt); 0< t1T"'

:

(6 166)

in care inlocuind t : T" se obJine valoarea maxim a curentultri care coincide cu relalia (6.54). Curentul diodelor se exprim cu expresia (6.|42),

in momentul Ta: rr"l#r(er"t,

rl + r]l

(6.167)

msurat de la nceputul perioadei T. Valoarea medie a curentului sursei lo*ose poate calcula cu integrala:
Ian"a

:+[in(t)tt -

\"',,r*f,

(6.r68)

282

CADRANU
-LlMtTA C0NDucrlEl
PERIvIANENTE

PUL SAI I A

CUR EN TULUI

cADRANUL
bidirectionale de tensiune (;! ).

Fig. 6.27. Caracteristicile externe ale variatorului de dou eadrane cu pulsui

sau linind seama de relatia (6.152) in care

I-,,:0,

se obline:
(6.16e)

To se poate calcula cu relalia (6.167). Caracteristicile externe n conducfie intrerupt pot fi exprimate numai de o func|ie implicit (expresie transcendent), care se obline rlin relatiile (Q.25)' (6.164),9i (6.167) din care se elimin variabilele E si To. Pentru trasarea caracteristicilor externe cu parametral T" se procedeaz in felul urmtor: la o anumit t.e.m. .E se calculeaz Tu din (6.167), apoi, U^,a din (6.164) respectiv I^", din (6.25). Toate caracteristicile externe se vor intilni in punctul Uo de pe od'onat, conform ig:utli 6.27. Caracteristicile mecanice in domenjul conducliei intrerupte pot fi determinatecuelaiile (6.76), (6.78.l)' (6.164)9i (6.167)' din care se elimin variabilele 7,, E Si U.,n:

.rr

e"{'" "f, "'*"o r''l * aT";;

t"""

'''

'l}

'

(6.170)

Toate caracteristicile mecanice tind' ctre viteza ),u cind cuplul electronragnetic se anuleaz. n figura 6.28 snt reprezentate caracteristicile mecanice in mrimi raportate la Un, In, M* si R' al ma9inii, respectiv

tczele la

{l"o.

283

RE 6 I M D GENERATO

lo Rl rl iR
r

EO]M DE MOTOR

I /"oo

f.;* 1 n
I
=o,r
!

(I".1.o.=0F4

( conduc!re

1'(\N intreru't:ts " \\ +\)\\ss

.

sss:\
i .'p,,

LIMITA CONDUCIIET
PERI,,IANENIE

0,8

N&,-o.o-.

,,, /1J/i7/3.
\o.L/
a,5

-i

o.,

7 0,8 --+-

-0,6
_LIHITA
PERMA NEN TE

\
CONDUC IEI

'{1..).o"=0,62
0.2

REGIM DE MOTOR

RE S I M D ENERATcR
tensiune(1 t/).

Fig. 6.28. Caractcristicile mecanice fu cele patru cadrane ale ma$inii de curent continuu a1imentat de la vadatot de tensiune continu de dou cadlane cu pulsuri .bidirecfionale de

Variatorul de dou cadrane +t/ :-u .Tr: D' ii (vez fig. ^Tn: Dn 6.24) poate rca!z9.doar cadranele I-rV din figura 6.28.;s_.u mal epezemtat caracteristicile mecanice din cadranele rr-Irr care pot fi oblinute de acelagi variator dac se inverseaz bornele sarcinii (sau-sarcna e a1i_ menteaz de la un variator rcalzat al' T, _ D, 9 Tn _ Dn din figurile 6.11 respectiv 6.16).
Caleulul bobinei de netezire. Exist cele dou criterii, deja descrise. Limitarea pulsatiei curentglui (respectiv a cuplului electrorrragnetic) poate irea|izat cu relalia (6'150). $tiindc la Tj : 9,5, cind' se ati-nge puisalia maxim sint satisfctoare rela}iile (6.6l) 9i (6.62), unde 1o esie aloaiea medie a curentului sub care vom limita c_onducta ntrerupt. Astfel din rclalia (6.150) va rezulta:

r*

: L :l2h9r1 Jti_' R I uu-nrol

(6.171)

Cu aceast relatie va tez;l7ta o inductivitate mai mare dect cu (6.63)" valabi]1pen_t1u variatoare de un cadraq gale sint for}ate n tensiune d o pulsa}ie -unde AU : Uu 'at de cazul vaiiatoiului tU, AU - 2(Jn.
284

\
.1.3. VAR|AToARE DE TENSIUNE

coNTlNUA DE PATRU CADRANE

dicate dispozitivele semiconductoare cale realizeaz o anumit polaritate a tensiunii 9i un anumit sens al curentului de sarcin.pSchema poate funcin dou feluri (asemntor cazurilor Jona, _ dup modul de comand d S1 b de la paragraful 6.1.2.2): ?) Funcliot 6I?e& c% pulsuri d,e tensiune unidireclional,e, adic n regim, ,,*' I" , cae se realzeaz prin comand.a separatd. a comutatoarelor statice are conecteaz tensiunea sursei U" cu polaritate pozitiv (r' 9i 7r), respectiv cu polaritate negativ (r' 9i rJ' Func}ionarea in cadranele I gi II se realizeaz n felul urmtor : comutatorul static T4 este conectat incontinuu iar T' 9 T, in antifaz in regim de comutalie. In cadranul r curentul sarcini se va inchide prin .T. 9i alternativ prin T' 9i D' (vezi g.6.4, i : irn). Trecerea din cadranul I n II se realizeaz cu ajutorul sarcinii (magina de c.c. schimbnd regimul

Realizarea funclionrii in cele patru cadrane este posibil cu un variator de tensiune continu care conline patru comutatoare statice gi patru diode de fug. Schema variatorului este reprezentat in figura 6.29 unde sint in_

t:t

to,

tr,

01

""/\L-

/--

ii f6,

n.

uR

uL

'

''03

uo.(

D3

"r,r

\L

Fig. 6.29. Variator de tensiae continu de patru cadrarre: setiu aat*l;7gi cdranclc pc c3 k talbe,u,

285

cu o > 0), fr pericolul .oodu{i"i_iotr"_ rupte' In cadranul II vor conduce n mod alternativ T, q Dr, iai|!frva i amorsat tot tmpul (vezi figura 6.12 unde i: _ip,). La treceretfitr-un cadran in altul, vor lucra toate cele patru dispozitive T1, D1, Tr, D, conform figuri 6.2l cu completarea i,l : in * in 9i irs: i,z * irr' Functionarea in cadrariele III 9i IV se realizeaz" in felul urmtor: comutatorul static T' ste comandat ncontinuu, ar T" 9i Tn in antif'az in regim de comutafie. n cadranul IIr curentul sarcinii se va nchide prin T' 9i alternatv prin Tr 9i Dr, iar sarcina va funcliona in regim de mtor cu Q ( 0 (vezi figura 6.17, unde i : In cadranul IV vor conduce -irz). in mod alternativ Tngi Dn, Drva fi amorsat tot timpul (vezi fig. 6.19 unde i : ir), iar sarcina va funcliona in regim de generator cu O { 0. Trecerea din cadranul III 9i IV se petrece asemntor ca inainte. Toate regmurile de func}ionare pot fi calculate cu relatiile din paragrafele 6.1.1 n conduc}ie permanent, respectiv din paragraful 6.l.2. 1. Dezavantajul acestui mod de funclionare este c trecerea dn cadranele c! %> 0 (I a II) in cadranele g7 u < 0 (In 9i IV) necesit schimbarea modului de comand', ns datorit pulsurilor d'e tensiune unidirec}ionale, pentru filtrarea curentului bobinele de filtraj vor fi mai mici fa! de cele de la variatoarele cu pulsuri bidireclionale de tensiune. b) Funclionarea cuc pulsuri d,e tensiune bidireclionale, adc n regim ,,*-U", cae se realizeaz prin' comanda concomitentd. in regim de comutatie
d'e motor

n regim

d'e generator

)v

FUNCTIONARE IN CADRANUL

0>lmo,
0>Imin
_ --LI I
I I

Im"o < 0

Utuo< E

U6

u*'io

lI,"in
I

I'o'

I I

Fig. 6.30. Diagtama de curenfi 9i tensiuni a varitorului cu pulsuri

bidireclionale de tensiune, funcfionlnd

ln cadranul II.

283

FUNCTTONARE rN CADRAN$

0 )Imox
0

>Irin

-T-

_'
I I

It"a

< 0

I I I

ud

lu;"ol> lEl

lI'i"l l----

ll'.'l

[-

o."o

>0
t

-lI.in

-lIt.'l
I

Fig. 6.31. Diagrama de curenti gi tensiuni a variatorului cu pulsuri bidireclionale de tensiune, func|ionnd in cadruanul III.

a tutuor comutatoaelor statice din schem, in felul urmto : T, si Tn in anttaz cu T' 9i T., care de asemenea sint comandate in antiaz Astfel dac durata de conectare Tl a tensiunii Uo (cu polaritate pozitiv) este mai mare dec{t 0,5, conform rela}iei (6.135.1) se pot ealiza cadranele I giII' iar dac r: < 0'5' confom relaliei (6.135.2), seealizeaz cadranele III 9i IV- TreceiF din cadranul I gi Ir respectiv din III in IV se featizeaz prin. schimbarea regimulrii de func}ionare al maginii de c.c., (din regim de motor in regim de generator) fr pericolul conductiei ntreupte. Trecerea d,in cadranele qu u > 0 (I 9i II) in cadra\rele III gi IV se tealizeaz prin reducerea duratei de conectare T! , r a schimba modul de comand al varatorului. Regimurile de func}ionare pot fi calculate cu formulele din paragraful 6.l.2.l in conduclie permanent, care sint valabile nu numai pentru cadranele I gi IV (unde i ) 0), ci 9i pentru II gi III, cnd curentul se inverseaz prin sarcin. Funclionarea din cardanul I poate fi urmrit in figura 6.25, a, respectiv din cadranul IV in figura 6.26, a. Varialia tensiunilor gi curenlilor n cadranul II 9i III este artat n figurile 6.30 9i 6.3l. Func}ionarea in mai multe cadrane, 1a trecerea dintr-un cadran in altul, este eprezentat n figura 6'32. De fapt este cazul cel mai reprezentativ, cnd atit curentul c1t gi tensiunea variaz in jurul valorii zero. Se poate urmri modul de comand concomitent a tuturor comutatoarelor statice.
se comand deodat
287

FUNCTIONARE IN AMBELE CADRANE

IMPULSURI OE COMANOA

/:,!-

C
0

T.t (I.o,
>lmin
f

t{

Fig. 6.32. Diagrana de curenli gi tensiuni

".&"o.

funcionind

"rr

p"t"H

a_

:y".ffsl""

variatorului de patru de tensiune la inversa-

Din cele artate mai sus, se poate vedea c Se pot parcurge.tgate patu cadrane f a schimba modul de comand a variatorului 9i fr pericolul conducliei intrerupte a curentului. Dezavantajul acestui mod de funclionare const in faptul p sarcina necesit o bobn de netezire mai mae decit la funclionarea cu puisuri
unidirec}ionale de tensiune, dac trebuie ea|zat aceea'i netezire a curent1ui.
I
,t

I
I
t

I
B

i Pr
I

rndiferent de modul de comand, caracteristicile externe ple varatorului si de asemenea caracteristicile mecanice ale maqini de c.c. vor fi liniare i" ioi" ""dranele ; difer doar domeniul de func1iona_re critic 6'33 _(9i9d . se sint trece dintr_un cad'ran n altul) 9i pulsalia curentuiui. n-figura reprezentate pe aceea9i diagram_ domeniile critice -9i pulsatia. "o:.""LTlP pelnt'u cele dou caztlde_func!onae:cu comand concomitent (lrnre are iunct linie) 9i comand separt (linie intrerupt), dac sarcina a Pentru fun:fionare' anumit iirdctivitate, acee9i in ambele mod'uri de diferi. va Ti cazuri dou cele n mdie, ,"uir^ o anumit tensine La comand separat ({1) conform relafiei (6'21) :

i
t

T":+
288

2.,

in cadranele I gi II,

(6.172.t)

t
E
b p

r
.

I
|'

I
I