A.

Poluant poluare Poluant= factorul care, produs de om sau de fenomene naturale, genereaz disconfort sau are aciune toxic asupra organismelor i/sau degradeaz componentele nevii ale mediului, provocnd dezechilibre ecologice. Conform legii toleranei, orice factor util cnd depete optimul devine toxic sau chiar letal, deci devine poluant. Poluare fenomenul de apariei a factorilor menionai anterior i de producere a dezechilibrelor ecologice. n prezent fenomenul constituie o problem global. n absena antropizrii (extinderii habitatulului uman), acest fenomen nu se produce cu intensitatea i volumul determinat de activitile umane, n special din cauz c, n natur, toate deeurile (dejeciile animalelor, organismele moarte) se recicleaz, realizndu-se circuitele biogeochimice (circuitul azotului i al carbonului) i geologice ale substanelor. Astfel n natur se previne apariia carenelor n anumite substane. Rezult c, pentru a preveni poluarea mediului, este obligatorie reciclarea materialelor (deeuri) din industrie, agricultur etc. sub controlul strict al omului. n acest mod se evit att poluarea ct i epuizarea rezervelor de materii prime.

B. APARIIA SUBSTANELOR POLUANTE: Substane poluante pot fi: 1. Substanele vechi care se gseau odinioar n cantiti mici n natur, dar care acum se afl n cantiti crescute, datorit: a. Exploatrii intensive a rezervelor minerale i energetice din subsol i punerii lor n circulaie (petrolul i crbunele, substanele radioactive, carbonatul de calciu) b. produilor toxici rezultai din prelucrarea substanelor menionate anterior (ex. CO2, NH3, sulfuri, hidrocarburi, oxizi de Pb, Fe) 2. substane noi, aprute prin sintez chimic: erbicide, insecticide, materiale plastice, detergenii, freonii Ritmul n care apar aceste tipuri de substane poluante noi depete ritmul cu care ele sunt consumate i reciclate sau stocate n depozite (roci) biogene de ctre organisme. B.1. Clasificarea tipurilor de poluare 1.Dup proveniena poluanilor se disting: a. poluare natural biologic; datorat unor fenomene fizico-chimice din natur b. poluarea industial c. poluare agricol 2.Dup natura poluanilor: a. poluare fizic: termic, sonor (fonic), luminoas, radioactiv, electric b. poluare chimic cu: - cu derivai ai carbonuui i hidrocarburi lichide; - cu derivai ai sulfului, azotului etc, - cu derivai ai metalelor grele (metale cu densitate mai mare de 5) Pb, Cr etc, - cu derivai ai fluorului, - cu mase plastice, 1

- cu pesticide, - cu materii organice fermentescibile etc. c. poluare Biologic: - contaminare microbiologic a mediilor inhalate i ingerate, precum i a solului. De exemplu contaminarea cu antrax, cium sau germeni fitopatogeni (pot genera boli ale florei). - modificri ale biocenozelor i invazii de specii animale i vegetale (de exemplu introducerea unor semine de buruieni din alte zone sau favorizarea nmulirii unor specii de buruieni dup aplicarea tratamentelor cu erbicide) d. poluarea estetic ca figur de stil, dar i n sens propriu, prin degradarea peisajelor, ca urmare a urbanizrii i sitematizrii eronat concepute. 3. Dup starea fizic a poluantului: a. poluarea cu lichide b. poluarea cu gaze cu densiti diferite i cu pulberi care pot fi suspensie c. poluarea cu obiecte solide, mai mult sau mai puin solubile sau/i degradabile C. POLUAREA MEDIULUI I NSUIRILE SISTEMELOR BIOLOGICE 1. Prin caracterul istoric, organismele solicit doar condiiile de mediu n care s-au format speciile crora aparin, pentru care au fost pregtite s supravieuiasc i s se reproduc; deci ele nu sunt pregtite s supravieuiasc n medii poluate (pt. c specia nu s-a format n condiii de poluare). 2. Prin poluare este afectat integralitatea organismelor i/sau a biocenozelor. Spre exemplu aparatul foliar se poate necroza (se usuc, prezint pete), iar unele specii pot disprea. n acest ultim cay rmn nite nie ecologice neocupate i apar disfuncionaliti n circuitul biologic natural. 3. Caracterul informaional este afectat ca urmare a polurii. Pentru a se transmite informaia genetic trebuie s existe receptori ai informaiei, dar acetia pot fi distrui ca urmare a polurii sau informaia poate fi alterat (informaia genetic e afectat prin aciunea substanelor radioactive n cantiti ce definesc poluarea, care depesc limitele naturale). 4. Organismele, i prin ele biocenozele, nu au nscrise n programe (genetic vorbind) pentru noile situaii create de poluare, deci ele dispar n prezena polurii. 5. Eterogenitatea intern a organismelor i a biocenozelor este afectat odat cu afectarea integralitii lor (vezi pct.2 al acestui capitol!). 6. Echilibru dinamic (homeostazia) organismelor i a biocenozelor nu mai poate fi realizat (de ex. dispariia speciilor de enomofagi ca urmare a tratamenelor cu insecticide neselective are drept consecin nmulirea insectelor duntoare) 7. Rezult c autoreglarea nu se mai poate realiza n prezena polurii. Spre exemplu reglarea respiraiei frunzelor prin deschiderea sau nchiderea ostiolelor (mici canale prin care respira plantele) este mpiedicat n cazul polurii aerului cu pulberi prin obturarea ostiolelor de ctre pulberile sedimentate pe frunze. La fel n cazul polurii cu SO2, o cantitate de 2,5 ppm (pri per milion) SO2, n prezena a 300ppm CO2, provoac deschiderea generalizat a ostiolelor la plantele de mutar alb. 8. Din cauza polurii accidentale cu erbicide autoorganizarea are de suferit. La via de vie creterea frunzelor i a lstariilor se produce dezordonat, iar dirijarea substanelor elaborate prin fotosintez nu mai poate fi fcut de plante conform programelor stabilite genetic. 2

9. Autoreproducerea organismelor este puternic afectat ca urmare a polurii prin dereglri fiziologice care ntrzie creterea i dezvoltarea organismelor, sau prin distrugerea parial sau total a florilor/seminelor. D. CIRCULAIA, DISPERSAREA I CONCENTRAREA POLUANILOR N BIOSFER Dup ce poluanii au fost emanai n mediu, ei sunt transportai cu ajutorul vectorilor reprezentai de: Curenii de aer curenii de ap particule de sol organisme vii om Principalul mijloc de transport e reprezentat de plante care preiau poluanii din cele trei medii: ap, aer, sol. Urmeaz celelalte componente ale lanurilor trofice: erbivorele consum furajele (plantele) contaminate cu poluani i le includ n biomasa proprie sau, parial, le elimin prin dejecii, bineneles, ntre timp deplasandu-se fa de locul din care au consumat furajele respective. Se continu apoi, n lanul trofic, constumul de ctre zoofagi de ordinul I i II, apoi deplasarea i dispersarea conform piramidei inverse din biotop. D.1.Sursele de poluare i principalele substane poluante 1.Principalele surse industriale de poluare 1.1. Industria extractiv la zi sau n subteran. Exploatrile la zi (cariere) trebuie precedate de decopertarea terenului (solul cu strat strat fertil i humus). Materialul va fi luat, transportat i depozitat separat. Apoi orizonturile urmtoare i n ultima faz este luat sterilul ce acoper zcmntul. Dup epuizarea zcmntului stratele ar trebui puse n ordinea lor natural la loc (steril i apoi solul). Dac nu se respect aceast regul terenul e definitiv scos din folosin. La exploatrile n subteran dup epuizarea zcmntului galeriile trebuie umplute cu material steril pentru a evita producerea prbuirilor care se transmit pn la suprafa i pot afecta drumuri sau aezri. 1.2. Industria siderurgic. Polueaz mediul prin emisii formate din pulberi, combustibil nears, cenu, gaze de ardere (anhidrida sulfuroas, oxid de carbon, fluor etc.) 1.2.1. pulberile mresc nebulozitatea, acoper frunzele, obtureaz ostiolele, produc prin urmare disfuncionaliti ale fotosintezei 1.2.2. anthidrida sulfuroas provine din sulful coninut de combustibili . Chiar i la doze mici se poate distruge clofofila (cit de Al. Ionescu, 1973) 1.2.3. oxidul de carbon rezult din arderi incomplete ale combustibilului 1.2.4. compuii fluorului sunt emii de cuptoarele care folosesc fluorura de calciu. Ei pot diminua producia de gru cu 10 30%. 1.2.5. Coxeriile elimin permanent pulberi, gaze (CO2, SO2, SO3) 1.3. Industria matrialelor de construcii. 3

1.3.1. Fabricile de ciment determin poluarea atmosferei cu pulberi care se pot sedimenta. Pulberile din atmosfer n perimetrul fabricilor de ciment pot ajunge la 200 g/m2/24 h. n aceste condiii vegetaia este afectat prin obturarea ostiolelor i funcionarea intermitent a activitii stomatelor. 1.3.2. Pulberile de ciment pot modifica pH-ul solului. Acesta e un efect benefic n cazul solurilor acide (care pot deveni neutre sau chiar bazice n funcie de cantitatea de pulberi ce conin Ca). Totui la Brseti (lng Tg. Jiu) unde exista o staiune de cercetare pomicol ea a trebuit s fie mutat dup ce a fost costruit fabrica de ciment. Datorit pulberilor de ciment rezultatele cercetrilor pomicole erau eronate. 1.3.3. Azbestul utilizat n construcii are efect cancerigen. 1.4. Industria termoenergetic i a petrolului. 1.4.1. Ca urmare a folosirii combustibililor pe baz de petrol se degaj n atmosfer SO2, fum i hidrocarburi. 1.4.2. Centralele termice i instalatiile industriale generatoare de vapori sunt i surse de SO2, dar i de vapori calzi (deci poluare termic) i cenu. 1.5. Industria chimic prelucreaz produi chimici minerali sau organici i elimin o gam mare de noxe. De ex. industria productoare de acid sulfuric elimin SO2, SO3, iar cea productoarede acid azotic NO, NO2, fabricile de ngrminte fosfatice elimin compui ai fluorului. 1.6. Industria celulozei i hrtiei determin poluarea apei cu mercaptan, metilmercaptan, SO2, SH2, i astfel zonele limitrofe sunt improprii culturilor irigate sau pentru creterea animaelor. Procedeele de albire a celulozei prin utilizarea clorului, determin poluarea cu diverse combinaii ale clorului printre care i dioxin. 1.7. Industria materialelor plastice i a fibrelor sintetice . Eman gaze de tip clorur de vinil care e greu degradabil, precum i sulfur de carbon S 2C, hidrogen sulfurat cu mirosuri ce provoac stri de disconfort. Stabilizatorii utilizai la fabricarea PVC-ului (compui de Pb i Cd) sunt cancerigeni. 1.8. Producerea erbicidelor se pot nregistra scpri de produse cu efecte fitotoxice pentru culturile din apropiere. 1.9. Industria alimentar. Se caracterizeaz printre altele prin consum mare de ap. n cazul conservrii produselor alimentare prin frig se folosesc cloroflorocarboni (freon) ca ageni de rcire (utilizai i n industria cosmetic la spray-uri). Acetia afecteaz stratul de ozon care are drept scop scderea radiaiilor UV. Cretere radiaiilor UV la nivelul organismului uman are efecte cancerigene. 2.Agricultura ca surs de poluare 2.1. Pesticidele n funcie de toxicitatea substanelor active, de coninutul de impuriti sau toxicitatea produilor rezultai din metabolizarea lor, pesticidele pot avea efecte diferite asupra mediului. Toxicitatea se exprim prin aa-numita doz letal pentru animalele de experien utilizate. Folosirea pesticidelor mai ales a celor care se descompun greu ridic probleme n ce privete poluarea solului, a apelor, aerului i produselor agricole. 2.2. ngrmintele mai ales cele chimice, folosite neadecvat pot avea efecte poluante. Folosirea azotatului de amoniu pe o perioad ndelungat poate determina acidifierea unor soluri. Doze mari de ngrminte chimice i chiar organice, pot face s apar 4

nitrai i nitrii n apa de suprafa sau subteran, n furaje sau alimente. Consumai de oameni sau de animale nitraii i nitriii se combin cu hemoglobina i rezult forme specifice anemiilor care sunt uneori foarte grave i pot determina creterea mortalitii la organismele tinere (copii sau animale). Un caz nregistrat recent ntr-o localitate din Subcarpaii Dmboviei cnd unui sugar i s-a pregatit laptele praf cu un pahar de ap infestat i a decedat. 2.3. Sectorul zootehnic. Marile combinate de cretere a animalelor (porcine, ovine, galinacee) pot fi surse importante de poluare prin cantitile mari de dejecii lichide i de coloizi din apele de splare sau prin dozele exagerate de gunoi de grajd aplicate pe solurile din apropiere. Exist astfel pericolul polurii apelor de suprafa i freatice. Mirosurile dejeciilor animale pot crea disconfort mai ales cand sunt prea apropiate de localiti sau pe direcia dominant a vantului. 2.4. Preindustrializarea produselor horticole poate reprezenta o surs de poluare prin deeurile rezultate din splarea i curarea materiei prime (resturi vegetale care, dac ajung n apele de suprafa, prin descompunere consum oxigen). 2.5. Lucrrile de mbuntiri funciare pot produce degradarea mediului dac nu se iau n considerare unele aspecte precum: 2.5.1. Nu se va folosi stratul de sol cu humus la constucia de diguri, ramblee, nivelri, deoarece produce deprecierea fertilitii prin neuniformizarea grosimii stratului de sol fertil i prin aducerea la suprafa a stratului nefertil (orezrii, zonele cu nisipuri din Oltenia) 2.5.2. Irigarea abuziv distruge structura solului, l compacteaz, ridic nivelul apei freatice i creaz pericolul srturrii. Irigarea prin inundare influeneaz solul prin degradarea agregatelor structurale ale solului. 2.5.3. Apariia bltirilor ca urmare a irigrii abuzive sau pe terenuri denivelate favorizeaz nmulirea narilor ce creaz pericolul rspndirii paludismului (malarie, friguri) ncepnd din zona temperat pn n zonele calde. 2.5.4. Apele de drenaj pot conine substane toxice (pesticide, nitrai) polund rurile n care se vars. 2.5.5. Crearea de lacuri de acumulare a nsemnat, pentru vegetaia lacustr, ntreruperea aprovizionrii cu substane nutritive provenite din materialul erodat de pe versani. Aceasta a determinat scderea produciei de fitomas i, n lan, scderea produciei de pete. 2.5.6. Dispariia malurilor verticale ale ravenelor, odat cu combaterea eroziunii n adncime, nseamn dispariia locurilor de cuibrit pentru psri (lstunul de mal, prigorii i dumbrvenci). La ndiguiri i regularizri de cursuri de ap, se omite faptul c unele suprafee trebuie lsate inundabile, pentru ca petii s aib unde s depun icrele sau unde s-i procure hrana. Crapul spre exemplu consum iarba de pe terenurile inundate. Efectivele speciei sunt n contin sdere datorit ndiguirilor din albiile majore (mai ales din lunca Dunrii). Tot prin lucrri de regularizare a cursurilor de ap dispar unele meandre n care albia era mai adnc. Acestea erau locuri n care supravieuiau petii n perioadele de secet sau de nghe a apelor. Desecrile pot determina modificri ale topo i microclimatului. n lunca Dunrii, atunci cnd lacul Greaca exista el avea rolul de a micora amplitudinile termice din zona. Acum se observ o cretere a valorii indicelui de ariditate de Martonne. 5

2.6. Activitile menajere polueaz prin deeurile pe care le genereaz 2.6.1. Sticla spre exemplu are nevoie de 4-5000 de ani fr a fi dezagregate fizic sau alterate, 2.6.2. Deeurile. Depozitele de gunoi constituie excelente habitate pentru proliferarea roztoarelor, a obolanilor, mutelor vectori de germeni patogeni. Polueaz apele de surpafa sau freatice, scot din circuitul agricol suprafee ocupate. 2.7. Motoare cu ardere intern 2.7.1. Mijloacele de transport emit CO, hidrocarburi (nearse, arse parial) oxizi de azot i compui ai sulfului. E. POLUAREA AERULUI PREVENIREA I COMBATEREA EI. E.1. Compoziia aerului atmosferic i poluarea. Aerul atmosferic este un amestec de gaze (Azot 78, 09%, Oxigen 20,95%, Argon 0,93, CO2 0,03, Heliu, Hidrogen, Xenon, Ozon, Radon, Metan - CH4, Oxid de azot, Dioxid de Azot, Amoniac). Pe lng gaze n atmosfer se mai gsesc praf, vapori de ap, microoorganisme, polen. E.2. Poluarea aerului const n schimbarea compoziiei sub aspectul proporiei dintre constituienii si i /sau prin apariia unor noi constituieni cu efecte duntoare asupra biocenozelor i/sau biotopului. 2.1.Surse de poluare a aerului 2.1.1.Clasificare dup origine: Surse naturale i principalii poluani specifici : - omul i animalele prin procese fiziologice evacueaz CO2 i virui - plantele prin fungi, polen, substane organice i anorganice - solul prin virusi, pulberi (ca urmare a eroziunii) - apa - n special cea maritim prin aerosoli ncrcai cu sruri, sulfai, cloruri - descompunerea materiilor organice vegetale i animale prin substanele eliminate (metan, hidrogen sulfurat, amoniac etc.) - vulcanismul prin cenu, compui de sulf, oxizi de sulf, de azot si de carbon - incendiile de pajiti i de pdure prin cenu, oxizi de sulf, azot i carbon - radioactivitatea terestr i cosmic prin radionuclizii emii de roci i de provenien cosmic - descrcrile electrice prin ozon - furtunile de praf i nisip prin pulberi terestre Surse antropice: - orice activitate uman ce duce la evacuarea n atmosfer a unor substane care se gsesc sau nu n compoziia natural a sa, este considerat surs antropic de poluare. Definiia atmosferei poluate : atmosfera este poluat atunci cnd o mrime care, adaugat la... sau sczut din constituenii normali ai atmosferei, poate determina alterarea proprietilor sale fizice sau chimice n mod sesizabil de ctre om sau mediu. 2.1.2. Clasificarea dup form Surse punctuale:

jetul cu gaze este eliminat n atmosfera liber printr-un sistem de dirijare (conduct, co) cu o gur de evacuare ale crei dimensiuni sunt neglijabile n comparaie cu topografia locului; Surse liniare: - caracterizate printr-o dimensiune n plan orizontal a crei mrime nu poate fi neglijat n comparaie cu topografia zonei (arter de circulaie cu trafic intens) Surse de suprafa - caracterizate prin arii ale cror dimensiuni nu pot fi neglijate n comparaie cu topografia zonei (de exemplu un cartier privit la scara oraului, un ora privit la scara unei zone geografice mai largi) Surse de volum: - caracterizate prin emisii n cele trei dimensiuni. 2.1.3. Clasificarea dup regimul nlime: - surse la sol - joase sub 50 m de sol - medii 50 100 m - inalte peste 150 m 2.1.4 Clasificarea dup mobilitate - Surse fixe sau stationare (ntreprinderi industriale, termocentrale, combinate de cretere a animalelor etc.) - Surse mobile: mijloace de transport rutier, feroviar, naval si aerian 2.1.5. Clasif dup regimul de functionare - surse continue - funcionare continua cu emisie constanta pe perioade medii sau lungi de timp zile, luni, sezoane, ani; - intermitente funcionare cu intreruperi semnificative ca durata (ore, zile, luni) n perioada de funcionare cu emisie constant sau funcionare cu emisie variabil - surse instantanee emisia are loc ntr-un interval foarte scurt (minute) dupa care inceteaz (accidente industriale sau avarii) 2.1.6. Clasificare dup tipul de activitate - arderea combustibililor fosili (crbuni, produse petroliere, gaze naturale) n surse fixe determin apariia: CO2, CO, SO, Noxe, pulberi, N2O, compui organici volatili (COV) - traficul determin apariia n atmosfer a CO2, oxid i dioxid de azot, compusi organici volatili (COV), Pb (n cazul folosirii benzinei cu Pb), oxizi de sulf n cazul folosirii motorinei - petrochimia dtermin apariia n atmosfer a COV, oxizilor de azot i de sulf - industria chimic (anorganic i organic) determin apariia n atmosfer a unei game mari de poluanti - metalurgie primar feroas determin apariia n atmosfer a unor pulberi cu continunt de Fe, oxizi de sulf i azot, a COV), iar cea neferoas a unor pulberi cu continut de metale grele: Pb, Cd, As, Zn, altri de oxizi de sulf i azot - industria materialelor de constructie determin eliminarea n atmosfer a pulberilor, a oxizilor i monoxizilor de carbon, sulf, azot, a fluorului (industria sticlei). - extractia, transportul si distribuia petrolului si produselor petroliere, al gazelor naturalei are aproximativ aceleai emisii ca i petrochimia - agricultura prin folosirea ngrmintelor determin apariia amoniacului, oxizilor de azot, a metanului i a unor pesticide. 7

E.3. Categorii de poluani ai aerului Dup starea de agregare i gradul de dispersie se disting: 3.1.Suspensiile din aer (aerosolii) care includ poluanii dispersai n aer sub form lichid sau solid. Aerosolii au dimensiuni ntre 100 m 0,001 m. Cei de dimensiuni mai mari se depun foarte repede, iar cei de dimensiuni mai mici ajung la nivelul molecular al dispersiilor gazoase (S.Mnescu, 1981). Cele mai raspndite suspensii sunt acelea cunoscute sub numele de pulberi. 3.1.1.Pulberile se produc prin antrenarea de ctre curenii de aer a solului sau a deeurilor depozitate n halde neacoperite de vegetaie. Cel mai adesea este vorba de cureni turbionari (vrtejuri). Pulberile mresc nebulozitatea atmosferei i afecteaz fotosinteza plantelor. 3.1.2. Cenua i negrul de fum acioneaz similar pulberilor 3.1.3. Pesticidele - sunt absorbite de sol sau pot fi dispersate sub form de aerosoli n timpul aplicrii tratamentului 3.2.Gazele i vaporii poluani aflai n aer sub form de dispersie molecular gazoas pot crea efectul de ser. - Oxizii de carbon i carbonul se gsesc n litosfer natural (sub form de carbonai, carbonai de magneziu, depozite de crbuni, petrol i gaze naturale), dar i n hidrosfer, atmosfer, n organismele vii. - Rocile alcaline i apa mrilor preiau cantiti mari de CO2 din atmosfer. Astfel rocile alcaline, n contact cu CO2, formeaz carbonai, iar apa mrii dizolv CO2 din atmosfer. Deci ambele reduc cantitatea de CO2 din atmosfera. - Plantele verzi acioneaz asemntor prin fotosintez. Iau Carbonul din CO2 (din atmosfer) i elibereaz O2. - Intervenia omului n circuitul biogeochimic al carbonului a nceput odat cu descoperirea focului. Un alt moment important l-a constituit revoluia industrial i folosirea combustibililor fosili prin ardre (secolul XVIII). - n prezent tehnologia folosit mai ales n industrie, multiplicarea mijloacelor de transport i defririle duc la cretrea cantitii de CO2 n atmosfer. - Solul nclzit emite radiaii infraroii. Ele ajung n atmosfera mbogit cu CO2 i sunt reflectate napoi spre sol, mrind temperatura acestuia, deci provocnd creterea emisiilor de raze infraroii. Procesul tinde s se amplifice prin feed-back pozitiv. A rezultat efectul de ser. Acesta determin creterea temperaturii medii a aerului pe Glob, schimbarea intensitii i frecvenei circulaiei atmosferice, topirea ghearilor montani i de calot, creterea nivelului Oceanului Planetar. Au astfel loc furtuni mai frecvente i mai intense, uragane, inundaii, etc. - Oxidul de Carbon (CO) este inodor, insipid, incolor nedetectabil organoleptic deci este un gaz axfixiant. - Efecte similare are si oxidul de azot (NO), iar la nivelul plantelor provoac necroze foliare (uscarea frunzelor). - Poluarea cu SO2 (anhidrit sulfuroas) formeaz cu apa acidul sulfuros care se transform n acid sulfuric uneori n aer i contribuie la acidifierea aerului. i aerul acidifiat determin necrozarea aparatului foliar. Cteva Plante rezistente la poluarea cu SO2 (dup Al. Ionescu, 1979): Acer Platanoides (platan), Acer Pseudoplatanus, Catalpa bignoninoides, Fagus silvatica ( fag), Hedera helix (iedera), Populus tremula (plop), Thuja occidentalis (tuia), Tulipa sp.(lalea). Plante cu 8

rezisten medie la poluarea cu SO2 sunt: Alnus glutinosa (alun), Betula alba (mesteacn), Carpinus betulus (carpen), Pinus cembra, P. Nigra (pin negru), Populus alba (plop), Populus nigra, Prunus armeniaca (prun), Prunus domestica, P. Spinosa, Rosa sp. ( trandafir), Salix alba (salcie), Tilia cordata (tei).n amenajarea suprafeelor oxigenante n orae ar trebui s se in cont de gradul de suportabilitate al plantelor la poluarea cu dioxid de sulf. - Poluarea cu fluor i compui ai fluorului determin disfuncionaliti asupra clorofilei i deci a funionrii celulare. - Poluarea cu plumb. Cele mai contaminate cu plumb sunt plantele i solul aflate la o distan de 50 100 m fa de sectoarele de circulaie cu trafic intens. Intoxicarea la oameni sau animale provoac saturnismul (termenul vine de la saturnus, denumire dat de alchimiti plumbului). Aceast boal micoreaz rezistena organismului la infecii, afecteaz sist nervos central, iar la copii poate determina un comportament dezordonat, hiperactivitate, etc. - Smog-ul. Termenul vine din limba englez (smoke- fum i fog- cea). Smog-ul este un amestec de diferii poluani n condiiile unei atmosfere umede. Fenomen cunoscut n trecut n Londra. Apoi a fost identificat i n alte regiuni. E.4. Autoepurarea aerului se poate face prin: a. prin cureni de aer se constat o deplasare a poluanilor cu masele de aer. n acest mod poate apare poluarea transfrontalier b. sedimentarea particulelor de praf care este posibil n perioda de acalmie (calm atmosferic). Pulberile ajung pe sol, n ape sau pe plante, iar consecinele pot fi poluarea solului i apelor, micorarea intensitii fotosintezei. c. Precipitaiile contribuie la autoepurarea aerului prin antrenarea mecanic i dizolvaea poluanilor. Prin combinarea poluanilor cu apa i rezult ploile acide. Fenomenul e frecvent n marile aglomerri urbane din ri n curs de dezvoltare, n perimetrul marilor combinate chimice sau petrochimice. Prin autoepurare poluanii nu dispar ci sunt transferai n alte medii. Oamenii au creat couri de eliminare a pulberilor i gazelor ct mai inalte cu scopul reducerii efectului polurii. Dar, la Zlatna, prin nlarea coului de evacuare a gazelor, poluarea solului s-a produs pn la 32 km aval de surs n timp ce nainte atingea doar 4 km. F. POLUAREA APELOR. PREVENIREA I COMBATEREA EI F.1.Probleme generale Resursele de ap ale planetei nsumeaz 1,4 mld kmc din care 97,2% sunt n oceane i mri, 2,2% n calote polare, iar pe continente doar 0,6%. F.2.Poluarea apei reprezint alterarea calitilor fizice, chimice i biologice ale acesteia, produs direct sau indirect de activiti umane sau de procesele naturale ce o fac improprie pentru folosirea normal n scopurile n care aceast folosire era posibil nainte de a interveni alterarea (M. Negulescu, 1982, Protecia calitii apelor, Ed. Tehnic, Bucureti). Dup provenien apele uzate se pot mpri n (dup E. Gruia, 1979, Apa i poluarea, Ed. t i Enciclopedic, Bucureti) a. ape uzate menajere: poluanii sunt resturi alimentare, dejecii, spun, detergeni, microorganisme, ou de parazii a. ape uzate din zootehnie cu resturi de furaje, aternut de grajd, dejecii, substane provenite de la splare i dezinfecie, microorganisme b. ape uzate industriale mprite n: 9

i. ape de rcire (poluantul reprezentat de apele nclzite) folosite n industria siderurgic, petrochimic, termoenergetic ii. ape uzate de splare i transport rezultate de la prelucrarea materiilor prime iii. ape provenite din seciile de producie utitilizate n procesul de fabricaie ca mediu de dizolvare sau de reacie, iar poluanii sunt substane provenite din materii prime i finite (acestea au efectul de poluant major) F.3. Principalii poluani ai apelor : (E.Gruia, 1979) sunt de origine organic, anorganic i biologic. Poluarea organic specific mai ales fabricilor de celuloz care folosesc i polueaz cantiti foarte mari de ap. Chiar la o epurare puternic a acestora, de peste 95% rezult cantiti mari de poluani, deci efluentul (apa uzat) trebuie s aib un debit suficient de mare pentru o diluie corespunztoare. Alte surse de poluare organic a apelor sunt: abatoare, fabrici de conserve, de zahr, industria petrochimic i a chimiei organice de sintez (mase plastice, fibre sintetice), a produselor fitofarmaceutice, detergenilor, medicamentelor, coloranilor. Poluarea anorganic este caracteristic industriei clorosodice, de extracie a petrolului, petrochimic, etc. Poluarea biologic prezent mai ales n marile aglomerri umane, zootehnie, abatoare i e caracterizat de prezena microorganismelor patogene n ape. F.4.Poluarea apelor de suprafa 4.1. Eflueni. Receptori. Emisari Eflueni= ape uzate (poluate prin procesele de producie la care au participat) care se vars n ape curgtoare sau stttoare. Ape receptoare = apele ce primesc ape uzate Emisari = cnd receptorii (ape curgtoare, stttoare, sau din bazine artificiale) au posibiliatea de a curge ctre alt ap de suprafa creia sa-i transmit substanele poluante. 4.2. Variaii sezoniere ale gradului de poluare a apelor Debitul efluentului depinde de activitatea industrial care l genereaz. Debitul receptorului are variaii sezoniere funcie de debitul rului (receptor). Concentraia substanei poluante (gradul de poluare) a receptorului va fi mai ridicat n perioade secetoase i mai sczut n perioade umede. 4.3.Eutrofizarea apelor de suprafa i consecinele ei (grecescul trofe - hran). Eutrofizare = mbogirea apelor cu substane nutritive (mai ales azot i fosfor) n mod direct sau prin acumularea de substane organice din care rezult substane nutritive pentru plante. Urmarea imediat a eutrofizrii este creterea luxuriant a plantelor de ap, mai ales a algelor (fenomenul cunoscut sub numele de nflorirea apelor) nsoite uneori i de creterea coninutului de oxigen. Dup moarte, biomasa acestor plante se descompune n stare de imersie. Pentru descompunerea de ctre microorganisme se consum oxigenul din ap (consum biochimic de oxigen CBO). Cand coninutul de substane organice e n curs de descompunere, iar temperatura e ridicat, CBO are valori mai mari i oxigenul din ap scade. Deci organismele care au nevoie de Oxigen pot muri. De exemplu Crapul (Cyprinus carpio) dispare fiind nlocuit de caras (Carassius auratus) care e mai puin valoros ca specie.

10

Cnd aprovizionarea cu Oxigen e insuficient, descompunerea aerob e nlocuit cu descompunerea anaerob din care rezult metan (CH4), H2S (hidrogen sulfurat), amoniu (NH4) toate determinnd apariia unui miros dezagreabil al apei. Cantiatea de substan organic produs depete capacitatea de mineralizare, iar surplusul de materie organic se sedimenteaz contribuind la colmatarea lacului deoarece descompunerea materialului aflat n suspensie n ap are drept rezultat micorarea adncimii bazinului respectiv pn la umplerea lui (V. Rojanschi, Gabriela Ivancea , 1990). F.5. Poluarea apelor subterane Calitatea apelor subterane este determinat de structura geologic a stratului strbtut i de factorii hidrodinamici. Prin poluare durata fenomenelor ce apar (fizice, chimce sau biologice) se prelungete deoarece viteza de deplasare a apelor subterane este foarte mic (metri sau km/an). F.6. Autoepurarea apelor uzate Fenomenul prin care apa din emisar, datorit unui ansamblu de procese autonome de natur fizic, chimic i biologic se debaraseaz de poluanii pe care i conine este numit autoepurare (E. Eruia, 1979) 6.1.Autoepurarea se face prin: - procese fizice i fizico-chimice - procese biologice i biochimice 6.1.1. Procese fizico-chimice i fizice: a. sedimentarea poluanilor aflai n suspensie funcie de dimensiunea acestora (cei mai mari se sedimenteaz mai repede) i de viteza apei (la vitez mic sedimentare rapid), de temperatura apei (la ap cald mai repede la ap rece - cu vscozitate mare sedimentare mai lent) b. ptrunderea radiaiei solare, mai ales a UV are efect bactericid (omoar bacteriile), i bacteriostatic (oprete nmulirea lor). c. Temperatura apei influeneaz viteza reaciilor chimice ce contribuie la autoepurarea apelor. Unii germeni patogeni rezist mai puin n ap dect n organismul uman spre exemplu doar pentru c temperatura apei e mai sczut. 6.1.2. Procese biologice i biochimice a. Concurena microbian sau antagonismul dintre microflora saprofit i cea patogen adugat prin poluare se manifest prin efectele antibiotice exercitate de flora proprie apei i microflora adugat. b. Biodegradarea substanelor organice are drept efect mineralizarea lor. Biodegradarea se face cu consum de CBO (consum biochimic de oxigen) Concentraiile de echilibru ale oxigenului dizolvat n ap n contact cu aerul atmosferic la presiunea de 760 mm Hg (dup E. Gruia , 1979) Temperatura Oxigen (grade C) dizolvat 0 14.65 10 11.27 20 9.02 30 7.44 Oxigenul are o importan major n autoepurarea apelor iar pentru a favoriza acest proces se recurge la aa-numita aerare a apei de suprafa prin: 11

trecerea apei emisarului peste nite trepte (praguri sau mici baraje) insuflarea de aer printr-o reea de conducte aezate pe fundul receptorului introducerea de aeratoare mecanice

G. POLUAREA SOLULUI reprezint orice aciune care produce dereglarea funcionrii normale a solului ca suport i mediu de via (mai ales pentru plantele terestre superioare) n cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om (antropice). De cele mai multe ori lucrrile de mbuntiri funciare determin schimbri n circuitul natural al substanelor organice i anorganice n sol. Dup o biectul activitii de mbuntiri funciare exist: - lucrri pentru nlturarea deficitului de ap din sol prin irigaii - lucrri pentru prevenirea i combaterea excesului de ap prin regularizarea cursurilor de ap; ndiguiri, desecri i drenaje - Lucrri pentru prevenirea i combaterea eroziunii solului, prin amenajarea terenurilor agricole n pant - Lucrri pentru ridicarea fertilitii solurilor slab productive i luarea n cultur a unor terenuri neproductive prin: ameliorarea terenurilor srturate i amendarea solurilor acide; defriarea i curirea terenurilor; nivelarea i modelarea terenurilor. G.1. Msuri de prevenire si combatere a eroziunii solului care au drept scop pstrare unor caracteristici ale solului ct mai apropiate de cele normale: - folosirea de culturi ce acoper solul ct mai bine (ierburi perene, cereale pioase), mulcirea solului (acoperirea cu diverse resturi vegetale), agrotehnica antierozional, nivelri - lucrri de dirijare a scurgerii pe versanti prin colectarea apei n canale sau valuri nclinate i evacuarea ei ntr-un emisar apropiat - lucrri de amenajare a versantilor ce urmresc reducerea pantei longitudinale (terasri) - consolidarea malurilor, regularizarea scurgerii, etc. G.2.Principalele efecte ale polurii solului: - diminuarea rezervei de humus acumulat de-a lungul a mii de ani - apariia unui grad ridicat de acidifere a solului - apariia deficitului de microelemente n sol - eroziunea solului prin eliminarea nutrienilor avnd ca emisari apele - srturarea solului - deficitul potenial de umiditate - excesul potenial de umiditate - textura excesiv de nisipoas - riscul de destructurare ca efect al reducerii coninutului de humus i a levigrii calciului cu apariia fenomenului de sterilizare - riscul srturrii secundare a solurilor - riscul de formare a crustei de sruri la suprafaa solurilor - riscul de formare a crpturilor - riscul de poluare a unor soluri prin irigare cu ap poluat G.3. Clasificarea solurilor din punct de vedere al polurii se poate face dup natura (fizic, chimic, biologic i radioactiv) i sursa polurii, dup gradu de poluare i dup activitatea care genereaz poluarea.

12

Tipuri de poluare a solului, natura i sursa poluanilor poluarea solului prin lucrri de excavare la zi: miniere (la zi), balastiere, cariere, foraje. Ar trebui s se fac o decopertare conform dispunerii naturale a orizonturilor ( steril, zcmant i apoi invers). Poluarea solului prin acoperirea cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la flotare. Blocheaz suprafee mari de teren, care sunt n continu cretere ca urmare a dezvoltrii tehnologice. Poluarea solulului cu substane purtate de aer. Poluarea cu metale grele, spre exemplu, se produce ca urmare a autoepurrii aerului. Are loc poluarea cu fluor, cu metale grele n apropierea unor ntreprinderi sau a cilor rutiere. Ploile acide determin scderea pH-ului cu 1-2 uniti n orizonturile superioare ale solurilor, ceea ce determin degradarea calitii materiei organice. Poluanii dintr-o zon determin i perturbarea activitii microbiene din sol, afectnd formarea humusului, fapt ce atrage dup sine deteriorarea nsuirilor fizice i chimice ale solurilor. Ca urmare vegetaia poate dispare. Prin feed-back dispariia vegetaiei agraveaz degradarea solului i sub aciunea precipitaiilor se declaneaz eroziunea solului (eroziune liniar, curgeri noroioase, alunecri de teren (A. Vdineanu, 1991). Poluarea cu materii radioactive. Acestea provin din aer i ape poluate. Radioactivitatea aceasta se adaug celei naturale n sol. Iradierea natural e n medie de 1870 Sv/an 1, dar prezint variaii mari n diferite zone de pe Glob, chiar la distane relativ mici. Datorit experiementelor nucleare din emisfera nordic solurile de aici au o radioactivitate mai mare dect cele din emisfera sudic. Dup accidentul de la Cernobl (aprilie 1986) n Romania doza a fost mai mare dect n alte ri europene. Astfel EDE (echivalentul dozei efective) individual de mediu a crescut cu 1250 Sv (care s-au adugat iradierii naturale estimat la 2000 Sv/an) pentru ca, n 1988, aceast iradiere suplimentar s scad la 300 Sv. Radioactivitatea solului se urmrete pe suprafee necultivate, deoarece la solul cultivat, prin lucrrile efectuate, se ajuge la o omogenizare relativ rapid pe primii 30 40 cm. Poluarea solului cu deeuri i reziduuri organice de la industria alimentar i uoar Poluarea cu deeuri i reziduuri vegetale agricole i forestiere se produce cnd acestea sunt depozitate n mod dezordonat/necontrolat. Poluarea solului cu dejecii animale i umane prezint transformrii acestuia n focar de germeni patogeni. Poluarea solului se realizeaz i prin depozitarea nmolurilor rezultate n urma epurrii apelor din marile aglomerri urbane. Poluarea solului cu hidrocarburi se poate produce n jurul sondelor de extracie, a rezervoarelor de iei, a rafinriilor, pe traseul conductelor. Acest tip de poluare se produce mai ales n partea superioar a solului.

SV Sievert (dup numele savantului suedez) reprezint echivalentul dozei de radiaie ionizant absorbit.

13

Poluarea solului prin srturare, acidifiere, exces de ap, exces sau carene de elemente nutritive, compactare i cu pesticide. Aceste fenomene apar ca urmare a dezvoltrii industriei extractive, prin autoepurarea aerului, prin administrarea n exces a ngrmintelor sau prin surplusul de ap din irigaii. Trecerea terenurilor agricole i silvice la alte folosine este considerat tot un tip de poluare pentru c se micoreaz suprafeele care contribuie la meninerea echilibrelor ecologice.

14

A.1. Protecia apelor Protecia apelor reprezint activitatea desfurat pentru realizarea urmtoarelor obiective: - Meninerea funciilor naturale ale apei n cadrul echilibrul ecologic; - Pstrarea condiiilor de dezvoltare pentru generaiile viitoare n privina cantitii i calitii apei. n prezent accentul principal se pune pe conservarea unor caracteristici calitative ale apelor, se vorbete adesea numai de protecia calitii apelor. n realitate aceasta este doar o latur a problemei, cu o importan major ns. Trebuie luate n considerare i problemele de conservare a cantitiilor de ap (pstrarea unor debite minime n albii, limitarea extragerii apelor subterane), probleme de conservare a albiiilor. Tot n domeniul proteciei apelor se ncadreaz i aciunile de regenerare, din punct de vedere cantitativ i calitativ a apelor. Categorii de folosint ale apei: - Potabil - Industrial - Pentru folosin agricol Condiii de calitate a apei potabile Apa destinat consumului uman nu trebuie s conin nici un fel de substane chimice sau organisme care s aduc prejudicii sntii. n acelai timp, sistemele de alimentare cu ap potabil trebuie s asigure nu numai o ap lipsit de risc de contaminare dar s fie i o ap atractiv pentru but. O temperatur mai sczut, lipsa turbiditii, a culorii i a gustului dar i un miros neplcut sunt la fel de importante n alimentarea cu ap potabil. Din acest motiv, pe msura dezvoltrii sistemelor centralizate de alimentare cu ap s-a pus problema elaborrii unor condiii norme de potabilitate a apelor destinate consumului uman. Aceste norme de potabilitate difer n funcie de zona climatic, de tipul aglomerrii umane, de tipul de utilizare a apei, etc. Clasificarea resurselor de ap - Ape de suprafa - Ape subterane - Ape meteorice constituie surs importan n perioade de secet n unele zone din ar. Prin stocarea lor din topirea zpezilor i ploilor de primvar se rezolv cerine de ap gospodreti n zone lipsite de alte surse sau deficitare din acest punct de vedere. Ex. Platforma Cotmeana (bazinul rului Vedea) e caracterizat de formaiuni geologice permeabile i de aici de deficit de ap (pnza de ap freatic e practic inexistent). S-au amenajat prin excavare aa numitele benturi. Acelai lucru l putem spune despre lacurile de crov sau iazurile din cmpii. - Apa de mare intereseaz doar regiunile unde aceasta este desalinizat (Frana, Spania) sau ar putea interesa ri cu deficit de ap ( Mauritania). Specificul calitii diferitelor surse de ap (pag. 91 96 din V. Rojanschi, F.Bran, G. Diaconu, Protecia i ingineria mediului, ed. a II-a, 2002, Ed. Economic). 15

A.2. O alt clasificare a surselor de poluare a apei 2.1. Surse organizate produc murdrirea n urma evacurii unor substane n ape prin intermediul unor instalaii destinate acestui scop (orae canalizate, evacurii din industrie, combinate de cretere a animalelor). 2.2. Surse neorganizate produc murdrirea apei prin ptrunderea necontrolat a unor substane n ape, localiti necanalizate etc. Dup aciunea lor n timp: - Surse de poluare permanente - Surse de poluare nepermanente - Surse de poluare accidentale Dup modul de generare a polurii: - Surse de poluare naturale - Surse de poluare artificiale care pot fi divizate n: ape uzate, depozite de deeuri, etc. Poluarea apelor subterane are drept surse: - Impurificri cu ape saline, gaze sau hidrocarburi, produse ca urmare a unor lucri miiere sau foraje - Impurificri produse la suprafaa solului a tuturor categoriilor de ape care produc i impurificarea dispersar a surselor de suprafa - Impurificri produse de seciunea de captare, din cauza nerespectrii zonei de protecie sanitar sau a condiiilor de execuie. Surse de poluare permanente naturale Sursele naturale de poluare a apelor sunt, n cea mai mare parte a lor, surse cu caracter permanent. Ele provoac adesea modificri importante ale caracteristicilor calitative ale apelor, influennd negativ folosirea lor. Cu toate c, n legtur cu aceste surse, termenul de poluare este oarecum impropriu, el trebuie considerat n sensul ptrunderii n apele naturale a unor cantiti de substane strine care fac apele respective improprii folosirii. Condiii n care e poate produce poluarea natural a apelor: - Trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zcminte de sare, sulfai) constituie principala cauz a prezenei srurilor n cantiti mari n apele de suprafa sau n straturile acvifere. Acelai situaie n cazul rocilor radioactive care pot duce att la contaminarea apelor de suprafa ct i a celor subterane. - Trecerea apelor prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoac imprificri prin particule solide antrenate (cnd e vorba de soluri s-au format pe structuri geologice precum marnele i argilele) caare se menin mult timp n suspensie. Ex. Rul Buzu care traverseaz regiunea din ar cea mai afectat de procese actuale (Subcarpaii Buzului) i care transport mari cantiti de aluviuni pe care le depune n zona cmpiei de subsiden sub form de ostroave. - Vegetaia intens acvatic fix sau flotant, n special n apele cu vitez mic de scurgere i n lacuri, conduce la fenomene de impurificare variabile n timp, n funcie de perioadele de vegetaie. - Vegetaia de pe maluri produce i ea o impurificare (prin cderea frunzelor sau chiar a plantelor ntregi). Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire i descompunere, care conduc la o impurificare a apelor, n special n perioade de ape mici sau sub pod de ghea (lacurile din parcurile Bucuretiului). Surse de poluare accidental naturale

16

Sunt n general rare. Se datoreaz unor fenomene geologice ptrunderea unor ape puternic mineralizate n straturile subterane sau n apele de suprafa n urma unor erupii sau altor activiti vulcanice, a deschiderii unor carsturi, a deschiderii unor noi ci de circulaie a apei subterane prin splarea unor falii, etc. Sursele de poluare permanent artificial - Apele uzate. Principala surs de poluare permanent o constituie restituiile de ape dup utilizarea lor de ctre folosine. Dup proveniena lor, exist urmtoarele categorii de ape uzate: o Ape uzate menajere provenite din: nevoi gospodreti, igienico-sanitare i social-administrative o Ape uzate publice : ape folosite pentru irigarea spaiilor verzi, havuzuri, fntni etc. o Ape uzate industriale rezultate din industrii de orice natur (inclusiv din industria extractiv: ape de min, ape de sond, foraje) precum i de la alte activiti asemntoare din construcii, transporturi o Ape uzate din uniti agrozootehnice i piscicole o Ape uzate rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice proprii de ap ale sistemelor de canalizare cum sunt: splarea canalelor colectoare, pregtirea soluiilor de reactivi, ape neepurate din staiile de epurare, ape pentru evacuarea zpezilor o Ape meteorice infectate reprezint ape de preciitaii care vin n contact cu terenul unor zone sau incinte amenajate sau al unor contre populate, care, n procesul scurgerii, antreneaz sau dizolv substane minerale i organice. o Depozitele de deeuri sau de diferite reziduuri solide aezate pe sol, sub cerul liber, n halde neraional amplasate i organizate. Impurificarea de la aceste depozite poate fi produs prin antrenarea direct a reziduurilor n apele curgtoare de ctre apele de ploaie, n cdere sau de ctre apele care se scurg, prin infiltraie n sol. Deosebit de grave sunt impurificrile apei provocate de haldele de deeuri amplasate n albiile majore ale cursurilor de ap i antrenate de viiturile acestora. A.3. Protecia surselor de ap Aciunile de prevenire a polurii apelor i de combatere a efectelor acesteia sunt coordonate n general n toate rile, pe linie de stat, avnd la baz o legislaie menit s protejeze resursele de ap ale rii respective. La noi exist o coordonare european a legislaiei n domeniul proteciei surselor de ap. V. Rojanschi et. al. (2002) menioneaz ase direcii pe care trebuie acionat: 1. realizarea unui complex de lucrri de amenajare (pe bazine hidrografice) care s fie unitar n domeniul gospodririi calitative i cantitative a surselor de ap pentru satisfacerea tuturor folosinelor: energetice, potabile, de agrement sau industriale. 2. reglementri privind calitatea apelor naturale i a efluenilor 3. reducerea polurii prin: - introducerea unor tehnologii nepoluante n procesele industriale - reducerea cantitilor de ape uzate evaucate n ape prin introducerea practicii recirculrii apelor - recuperarea materialelor utile din apele uzate, avnd astfel avantajul asigurrii unei adevrate surse de materii prime; 17

- extinderea procedeelor de colectare i evacuare pe cale uscat a reziduurilor mai ales la cresctoriile de animale - mbuntirea randamentului de epurare prin perfecionarea tehnologiilor, instalaiilor i exploatrii acestora. 4. Supravegherea i controlul calitii apelor printr-un sistem de monitorizare a acestora 5. formarea de cadre bine pregtite n domeniu 6. sensibilizarea opiniei publice. A.4. Prevenirea i combaterea eutrofizrii lacurilor Probleme de calitate a apei din acumulri Eutrofizarea reprezint un proces natural foarte lent de mbtrnire a unui lac. Eutrofizarea artificial se datoreaz interveniei omului care, prin activitile sale (chimizarea agriculturii, defriarea, creterea animalelor, urbanizarea i industrializarea) provoac o ncrcare cu elemente nutritive a ecosistemelor acvatice de tip stagnant. Simptomele pentru eutrofizarea artificial sunt: apariia nfloririi apei, dezvoltarea luxuriant a plantelor acvatice superioare, formarea unie pelicule de alge plutitoare, miros neplcut al apei, diminuarea transparenei apei, dezoxigenarea apei de la fund urmat de formarea hidrogenului sulfurat i moartea petilor. Eutrofizarea are consecine negative asupra folosinelor de ap: industrie, alimentare cu ap, pescuit, agrement. Pentru aprecierea corect i obiectiv a stadiului trofic al unui ecosistem lacustru trebuie s se in cont de: - Caracteristicile morfometrice ale lacului:lungime, lime, adncime maxim i minim, suprafa, volum, lungimea malurilor, - Caracteristici hidrologice: variaia debitelor i a cantitii totale de ap afluent, timp mediu de staionare a apei ntr-un lac - Date geografice privind amplasarea lacului i a bazinului su de alimentare i altitudinea sa - Caracteristici geologice i pedologice generale (importante pentru stabilirea eroziunii solului ) - Date climatice: temperaturi medii anuale, maxime, minime, perioada de nghe, vnturi, evaporaie, insolaie, variaia precipitaiilor - Caracteristici ale bazinului: mod de utilizare a terenurilor, tipuri de vegetaie, descrcri de ape uzate, impurificri permanente sau accidentale - Date privind cantitile de ape utilizate n diferite scopuri, compoziia chimic a apelor uzate. n decursul exploatrii, n lacurile de acumulare se produc anumite fenomene care nu aveau loc n regim natural. Printre factorii modificatori care influeneaz sau determin schimbri ale caracteristicilor fizico-chimice ale apei sunt: - Diferena de densitate care n diferite poriuni caracteristice ale amenajrilor complexe este determinat de diferene de temperatur, salinitate, materii n suspensie - Variaiile de vitez - Evaporarea, curenii de aer, dizolvarea sau precipitarea diferitelor minerale - Activitatea biologic. Aceti factori sunt corelai, variaia unuia aducnd modificri apreciabile celorlali. n Romnia, cea mai frecvent msur de mbuntire a calitii apelor din lacurile de acumulare este golirea de fund sau sifonarea apei din adncime. 18

A. 5. Protecia surselor de ap subteran Acest tip de protecie e tot mai dificil datorit multiplicrii surselor de poluare. Prevenirea polurii resurselor i surselor de ape subterane, ca i a celor de suprafa este mult mai ieftin dect activitatea de depistare, tratare i eliminare a efectelor polurii. Normativele cu privire la calitatea apelor prezint principiile de calcul pentru protecia sanitar, determinarea dimensiunilor unor zone n jurul sursei (amonte, aval i lateral) astfel nct apa infiltrat la marginea unei zone de protecie s ajung la captare dup un interval de timp (pentru autoepurarea apei subterane). Acest interval de timp este reglementat astfel nct s fie suficient pentru dispariia eventualilor germeni patogeni din ap sau s permit adoptarea unor msuri de protecie a sursei. Protecia intrinsec a sursei rezult din: - Modul de amplasare fa de sursele de poluare existente sau poteniale - Protecia superioar a sursei prin etanarea, izolarea i cimentarea acviferelor superioare necaptate - nchiderea i etanarea forajelor abandonate (foraje de studii, de exploatare) Protecia areal (teritorial) rezult din: - Determinarea i instituirea zonelor de protecie din cauza unor surse de poluare poteniale sau accidentale care se face prin studii hidrogeologice. Zonele de protecie sanitar pentru acviferele captate: - Perimetrul de protecie hidrologeologic e teritoriul n cadrul cruia este interzis executarea oricror lucrri care ar putea s nruteasc regimul i calitatea apelor subterane, cuprinznd sursa respectiv, zona sa de alimentare i cea de drenare - Perimetrul de protecie sanitar ese teritoriul din jurul surselor de ape subterane sau de substane minerale terapeutice n care se interzice sau se limiteaz orice fel de activitate care reprezint vre-un risc de contaminare bacterian sau poluare chimic a surselor. Zonele de protecie a surselor de ap subteran sunt: - Zona I reprezint zona de protecie sanitar cu regim sever este localizat imediat adiacent sursei de ap i e proiectat s o protejeze pe aceasta mpotriva efectelor imediate ale activitii umane. Ea este suprafaa definit de asigurarea duratei de parcurgere de minim 20 de zile a unei picturi de ap potenial contaminat infiltrat la limita sa i care ar ajunge la sursa de ap subteran. Distana de protecie minim spre amonte de surs este de 50 m, iar aval 20 m. La sursele de adncime dac acviferul freatic este protejat corespunztor, iar acviferul de medie adncime sau de mare adncime captat este protejat corespunztor, distana de protecie sanitar minim spre amonte i spre aval s-ar putea reduce la 10 m. - Zona II reprezint zona de protecie de restricie i cuprinde teritoriul din jurul zonei I. Este proiectat s asigure protecia sursei de ap fa de contaminarea bacterian i impurificarea chimic. Durata de parcurgere a unei picturi de ap potenial contaminat sau impurificat va fi de minimum 50 de zile de la punctul de infiltrare la limita zonei I. Aceast perioad de timp e necesar pentru eliminarea bacteriilor umano-patogene. - Zona III reprezint zona de protecie i observaia cu scop practic de atenionare pentru prevenirea polurii i pe direcia amonte este cea mia ndeprtat de sursa de ap subteran. Definit astfel, zona III cuprinde ntreg bazinul hidrogeologic al sursei de ap, incluznd zona de alimentare i pe cea de drenare, asigurnd practic protecia hidrogeologic a sursei.

19

Fiecare din aceste zone permite desfurarea unor activiti antropice cu impacte mai mici sau mai mari n funcie de distana fa de sursa de ap (culturi, construcii, amenajri, etc.) dar cu numeroase restricii (cel puin n plan legislativ). A.6. Epurarea apelor uzate Reprezint ansamblul de msuri i procedee prin care impuritile de natur chimic (mineral i organic) sau bacteriologic, coninute n apele uzate, sunt reduse sub anumite limite astfel nct aceste ape s nu mia duneze receptorului n care este evacuat i s nu pericliteze folosirea apelor acestuia. Procesele de epurare sunt n mare msur asemntoare cu cele care au loc n timpul autoepurrii, numai c sunt dirijate de ctre om i se desfoar cu o vitez mult mai mare. Procesele de epurare sunt de natur fizico-mecanic, chimic i biologic. n urma aplicrii acestor procese rezult ca principale produse urmtoarele: - Ape epurate (efluent epurat) care sunt evacuate n receptor sau pot fi valorificate pentru irigaii sau alte folosine - Nmoluri care sunt ndeprtate din staie i valorificate Epurarea apelor uzate cuprinde dou mari grupe de operaii succesive: - Reinerea i/sau transformarea substanelor nocive n produi nenocivi - Prelucrarea substanelor rezultate din prima operaie sub diverse forme (nmoluri, emulsii, spume) Pentru detalii despre epurarea apelor vezi lucrarea citat pag. 114 137 B. Dispersia poluanilor n atmosfer.

20

21

C. Poluarea fonic Puin fizic: undele sonore sunt unde mecanice longitudinale ce se pot propaga n solide, lichide i gaze. Atunci cnd vin n contact cu urechea dau natere senzaiei de sunet. Urechea omeneasc este sensibil la undele intervalul de frecven situat ntre 20 i 20 000 Hz (un Hz reprezint frecvena unui fenomen periodic a crui perioad este de 1 s). Nivelul de intensitate sonor se msoar n decibeli (a X-a parte dintrul bel). Intensitatea maxim pe care o poate suporta uechea corespunde unui nivel de intensitate sonor de 120 dB, numit prag de durere. nlimea sunetelor este corelat cu frecvena. Se accept ca definiie a noiunii de zgomot orice sunet ce depete limita de 35-40 dB, provocnd disconfort urechii umane. S-a constatat c zgomotele de intensitate sczut, dar suprtoare, care ptrund n locuina omului din circulaia exterioar sau din ncperile nvecinate, datorit aciunii lor permanente, ziua i noaptea, se constituie n nite iritani cronici ai organismului uman. Zgomotele izolate de 40-50 dB sunt suficiente pentru a perturba odihna normal pe timpul nopii. Ziua aceleai zgomote pot induce disconfort doar dac organismul este supraslicitat psihic. Zgomotele foarte puternice al cror nivel de intensitate depete cu 85 -90 dB gradul de audibilitate, pe lng faptul c pot reduce la zero inteligilibilitatea vorbirii, cuzeaz o pierdere treptat, pn la surditae, a sensibilitii auditive. Surditatea permanent poate apare dup 4-5 ani de activitate n mediu cu zgomot deosebit de intens (ind. Siderurgic, textil, etc.). afeciunile organului auditiv sunt nsoite aici i de agravarea tulburrilor psihice fi fiziologice. Astfel dup numai 3-4 ani de lucru ntr-o industrie zgomotoas, circa 70% din muncitori sufer de afeciuni nervoase (dureri de cap, ameeli, stare de fric, iritiabilitate sau stare emotiv semnificativ), iar dintre ei aproape 40% sunt bolnavi i de gastrit sau ulcer duodenal iar aproximativ 10% sufer i de hipertensiune arterial.

22

Nu doar zgomotul este deranjant pentru om ci i vibraiile produse de sunete. n acest caz numai anumite pri ale corpului omenesc (ndeosebi minile) sunt supuse direct aciunii virbraiilor produse de diverse unelte i instalaii. Astfel, se cunoate sndroml de degete albe la muncitorii ce utilizeaz fierstraie mecanice i care const ntr-o degradare treptat a esutului nervos i vascular al minilor pn la pierderea complet a sensibilitii tactile. Vibraiile produc i fenomenul de oboseal a materialului. Este vorba de mici fisuri care se propag n utilajele care produc vibraii i zgomote puternice. Principalele tipuri de surse care produc vibraii i zgomote pot fi clasificate astfel: - Maini i procese tehnologice (maini unelte, maini textile, ventilatoare, etc.) - Subansamble i organe de maini (mecanisme cu roi dinate, rulmeni, etc.) - Instalaii sanitare i de condiionare a aerului - Mijloace de transport (zgomot exterior urban). S-a constatat c n centrele polulate sursele de zgomot sunt numeroase. Cele mai importante pot fi, totui, considerate urmtoarele: transportul urban, zborul avioanelor, circulaie liber pe strzi, antiere de construcii, circulaia trenurilor, echipamente cu manipulani i pietonii. n funcie de zona n care locuiete sau lucreaz o persoan va suferi influena negativ a unora sau altora din sursele enumerate mai sus. Tab. I. Distribuia pe tipuri de zgomot a reclamaiilor referitoare la zgomot Surse Procente % Specificaie Procente % Transport 37,4 Transport rutier 46.4 Transport aerian 28.3 Parcuri, ncrcri, opriri 19.3 Transport feroviar 5.3 Transport naval 0.5 Meteuguri i 35,7 Zgomote de producie, reparaii 49.9 activiti comerciale Instalaii de condiionare a aerului 19.5 Restaurante, baruri 19.0 Comer i distribuie 11.6 Vecini 17.9 Instalaii casnice 46.8 Animale de cas 25.5 Copii i adolesceni 14.8 Instalaii de nclzire 12.8 antiere de construcii 7.2 Nespecificate 38.4 Unelte pneumatice 21.1 Maini 17.3 Baterii piloi 15.4 Vehicule (buldozere, tractoare) 15.4 Alte surse 1.7 Limita admis a zgomotului este de 60 dB, iar ea este depit adesea, mai ales n mediul urban. Pentru reducerea zgomotelor trebuie reduse sau antifonate sursele de zgomot. Materiale care au rol absorbant sunt dintre cele mai diferite, de la tencuielile poroase, la plcile din vat mineral, fibre minerale sau vegetale rigidizate cu liant, psl etc.

23

D. Prevenirea polurii solului Problema deosebit de important, prevenirea polurii solului este, n primul rnd, o activitate la nivel conceptual, de elaborare a unor norme tehnice de protecie a calitii solului, i n al dolea rnd de respectare a a acestora n activitatea curent. Normele tehnice elaborate pentru Romnia privind protecia calitii solului (C. Ru) se refer la prevenirea polurii solului datorit: - Degradrii strii fizice o Efectuarea lucrrilor de pregtire a solului numia n condiii de umiditate optim a solului o Reducerea la strictul necesar a lucrrilor de pregtire a solului, ntreinere a culturilor, combatere a duntorilor, de recoltare i transport al recoltei, de evitare a executrii lor cnd umiditatea solului este excesiv o ntreruperea irigrii terenurilor nainte de efectuarea unor lucrri pentru a evita destructurarea solului o Reducerea la minim a numrului de drumuri ntre tarlale i a ptrunderii tractoarelor pe aceste terenuri - Acidifierii, ca urmare a aplicrii unor ngrminte chimice cu potenial de acidifiere o Folosirea sortimentelor de ngrminte cu azot lipsite de potenial de acidifiere, pe soluri moderat i slab acide (pH ntre 5.8 i 6.8) o Adiministrarea de amendamente calcice n cantiti necesare combaterii acidifierii - Dereglri ale regimului de nutriie n sol (exces sau caren) o Realizarea i meninierea n primii 20 cm ai solului a unei asigurri bune cu fosfor i potasiu o Amendarea calcic a solurilor astfel nct s nu se ajung la valori de pH n ap mai mari de 6.2 6.5, n scopul prevenirii carenelor cu microelemente o Efectuarea studiilor agrochimice - Eroziunii - Excesului de ap - Srturrii secundare o Meninerea nivelului apei freatice mineralizate la adncimi minime n funcie de zona climatic prin o bun funcionare a sistemului de drenaj, reducerea pierderilor din reeaua de irigaii, reducerea stagnrii apei pe un teren (crovurile) - Poluri chimice, biologice i radioactive. E. Poluarea radioactiv Radioactivitatea natural, componenta de baz a amediului nconjurtor, este determinat de prezena n sol, aer, ap, vegetaie, organisme animale, precum i n om a substanelor radioactive de origine terestr, existente n mod natural din cele mia vechi timpuri, la care se adaug radiaia cosmic extraterestr. Omul triete ntr-un mediu complex, fiind continuu sub aciunea multor ageni fizici (lumina, sunetul, radiaia ionizant). Mediul nconjurtor conine surse naturale de radiaii, existente de miliarde de ani pe Pmnt, acestora omul le-a adugat, n ultimii aproape 100 de ani i pe cele artificiale, create de el. Raioactivitatea natural prezint, n ultimele decenii, modificri semnificative datorit activitilor omului (aducerea la suprafa a minereurilor radioactive, extracia i utilizarea crbunelui, a apelor termale). Efectele radiaiilor au la baz interaciunea lor cu materia, fenomen bazat pe cedarea energiei radiaiilor incidente ctre substana strbtut. Iradierea esuturilor i a organelor se 24

produce fie datorit unei surse de radiaii din afara organismului (iradiere extern), fie datorit radionuclizilor ajuni n organism, ceea ce constituie contaminarea intern prin care se realizeaz o iradiere intern a organismului. Scopurile supravegherii radioactivitii sunt: - Cunoaterea factorului fizic radioactivitatea existent pe Pmnt i, ntr-o bun msur determinant al evoluiei vieii; - Evaluarea expunerii omului la radiaii i, dup caz, luarea de msuri de radioterapie; - Stabilirea oportunitilor n refacerea ecologic a zonelor cu radioactivitate crescut ca urmare a activitilor umane (arme nucleare, depozite de deeuri radioactive, exploatarea minereurilor radioactive, accidente la centrale nucleare). Surse naturale de iradiere odat activate prin exploatare ptrund n cldiri i obiecte casnice, industiale, etc. - Radiaia cosmic. Se presupune c are origine doar n galaxia noastra. Nu poate fi controlat. - Radiaiile Gamma terestre. Toate materialele din scoara Pmntului sunt radioactive. Uraniul, toriul i Potasiul 40 contribuie la aceast energie. - Produsele de dezintegrare ale radonului . Cnd gazele de radon sau toron ies din pmnt i se disperseaz n aer au concentraii n general mici. Concentraia n ncperi crete dac nu se face o infuzie de aer proaspt de afar. Produsele de dezintegrare pot fi ndeprtate prin creterea ventilaiei i folosirea instalaiilor de purificare a aerului. - Radioactivitatea alimentelor. n aer, alimente i ap sunt prezeni radionuclizi ai uraniului i toriului, plumbului 210 i poloniului 210 care iradiaz esuturile interne ale corpului. Modificarea iradierii naturale ca urmare a activitilor antropice se face prin: - Tratamente medicale. Instalaii de radiaii X (Rontgen) folosite n spitale sunt probabil cele mai cunoscute surse de radiaie artificiale. O radiografie a toracelui transfer plamnului un echivalent al dozei de 20 Sv (Sievert unitate de msur a radiaiei). Radiaiile se utilizeaz i pentru tratarea afeciunilor maligne (canceroase) prin folosirea radiaiilor X sau Gamma date de surse de Cobalt-60, dar i Iod-131 pentru tratamentul cancerului tiroidian. - Depuneri radioactive de la experiene cu arme nucleare. se produc iradieri cu plutoniu 239, Carbon 14, stroniul 90 i cesiul 137. n urma experimentelor nucleare radiaia crete la nivelul atmosferei superioare dup care are loc o cdere gravitaional care expune organismele vii la radiaii sau se depune pe sol. - Deversri n mediu din industria energetic nuclear n care se folosete mai ales Uraniul sub form de combustibili n centralele atomoelectirce. Aceste deversri exist indiferent de tipul de central i exist o serie de recompense pe care le primesc oamenii ce traiesc n preajma acestora. De exemplu populaia din Cernavod nu pltete curentul electric. - Expunerea profesional. Se refer la personele care lucreaz n mediu radioactiv: personal angajat n centrale atomo-electrice, sistemul medical, aprare, etc. Aici intr nu doar radioactivitatea la care sunt expuse aceste persoane ci i accidentele care pot aprea. Cele mai cunoscute accidente la centrale nucleare sunt cele din martie 1979 n SUA (Three Miles Island) i cel de la Cernobl (URSS) n 1986. n Romnia, probabilitatea de producere a unui accident este foarte redus mai ales datorit tehnologiei folosite: centrale de origine canadiana tip CANDU. 25

F. Poluarea moral Numrul de locuitori ai planetei crete n fiecare zi datorit ineriei demografice dar i datorit dezvoltrii elementelor de igien, ngrijire medical, condiii tehnologice pentru mbuntirea calitii vieii. Un prim aspect al polurii morale se refer la securitatea alimentar. Lipsa sau precaritatea acestui indicator implic apariia malnutriiei. Condiiile economice caracteristice diferitelor ri ale lumii pot determina apariia insecuritii locurilor de munc, a apariiei omajului, a degradrii condiiilor de trai i implicit de calitate a vieii. Alte elemente ale polurii morale sunt: abuzul de alcool, tutun, consumul de droguri, creterea criminalitii, apariia terorismului n lumea modern. Ministerul mediului transpune i implementeaz reglementrile Uniunii Europene privind: - Prevenirea i controlul integrat al polurii (IPPC) - Plafoanele naionale de emisie pentru anumii poluani atmosferici - Instalaii mari de ardere (IMA) - Controlul activitilor care prezint pericole de accidente majore n care sunt implicate substane periculoae (SEVESO II) - Comui organici volatili (COV) - Eticheta ecologic - Schema european de eco-management i audit (EMAS) Ministerul mediului urmrete prin aces departament (al implementrii reglementrilor europene) ndeplinirea cerinelro pentru urmtoarele convenii: - Convenia de la Geneva asupra polurii atmosferice transfrontiere pe distane lungi - Convenia Helsinki privind accidentele industriale cu efecte transfrontiere - Convenia de la Stockholm privind poluanii organici persisteni (POP).

26

Ecosistemele umane (material bazat pe lucrarea Doamnei E. Matei) Ecosistemul uman este ansamblul planetar n care interacioneaz populaiile umane cu factorii de meidu. El poate fi considerat un ecosistem deoarece este locuit de o singur specie omul. Omul ca parte a biosferei, i-a creat sisteme proprii implementate n ecosisteme naturale. Ele pstreaz elemente ale ecosistemelor naturale i/sau le adapteaz prin intervenii noi, fapt care creaz interdependene i/sau interaciuni antagonice sau complementare. Ecosistemele umane sunt sisteme deschise cu schimb de energie, materie i informaii cu mediul natural. Fa de ecosisteme naturale n care reglarea i autoreglarea pstreaz echilibrul, cele umane sunt mai instabile, pentru c ele au la baz att factorii de mediu ct i constrngerile instituionale, tehnice, etc. De foarte multe ori intervenia antropic depete programarea biologic a ecosistemelor naturale producnd dezordine. G. Oliver (1980) ecologia uman nu este o prelungire a ecologiei, ci o tiin coplex care se bazeaz pe conceptele eco-biologice, i care studiaz toate relaiile stabilite ntre oameni, ntre acetia i mediul nconjurtori, dar care trebuie s elaboreze strategii de conservare a omenirii. Fiina uman se adapteaz mai mult fa de toate celelalte componente biologice, pentru c ea modeleaz mediul dup nevoile sale sau se adapteaz ea nsi prin voin, gndire. Factorii sociali i tehnici au stat la baza procesului de umanizare, iar din interaciunea mediu-om se nate mediul derivat, artificial numit i noosfer. Multitudinea problemelor legate de om ca fiin biologic, economic, social, i confer i ecologiei umane caracteristica de tiin pluridisciplinar, aflat la grania ntre domeniul tiinelor naturale i cele sociale. Abordarea geografic a determinat apariia termenului e geoecologie, derivat de la ecologia peisajului (K. Troll, 1939) sau al peisajului geografic (J. Tricart, 1979). Dup A. Kilnchenmann geoecologia este o tiin care studiaz procesele spaio-temporale ce conduc la schimbarea lumii, vzut ca ora, ar, regiune, etc. n aceast perspectiv se poate nscrie i studiul ecosistemelor umane numit de geografie ecologia aezrilor umane i care studiaz modul n care omul i-a construit propriul sistem pe baza cracteristicilor naturale, n conformitate cu nevoile sale materiale, sociale, spirituale etc. n cadrul acestei tiine (cu definire i metode de analiz) se individualizeaz dou ramuri diferite: ecologia aezrilor urbane i a aezrilor rurale indisolubil legate de geografia urban respectiv rural. A. Mediul suport al sistemelor ecologice umane Omul fa de toat lumea vie se insereaz n mediul geografic utiliznd acele celemente care i sunt necesare, construind sisteme care ncearc s grefeze ct mai bine acest ansamblu funcional. Cu toate eforturile depuse de om, ecosistemele aprute nu funcioneaz n armonie completcu natura, deoarece intrrilor naturale li se contrapun ieiri negative, care pun n pericol mediul natural, iar prin feed-back i pe cel antropic sau antropizat. A.1. Localizarea spaiului geografic

27

Primul element legat de prezena unei aezri umane ntr-un spaiu sunt reperele localizrii spaiale: coordonate geografice i matematice care dau individualitate i irepetabilitate fiecrui ecosistem uman. Varietatea trsturilor geografice fizice impune soluii de utilizare i adaptare la mediu fapt care creaz caracteristici particulare fiecrei aezri umane. Diferenierile existente n structura sau tipul ecosistemului provin de la interferenele aezrii matematice cu poziia geografic propriu-zis (caracteristici geologice, geomorfologice), din poziia geopolitic, achiziiile tehnice, tradiii etc. Poziia geografic constituie un prim indiciu asupra entitii aezrii umane i a funcionalitii ntr-un teritoriu (P. Gtescu, 1998). A.2. Rolul tectonicii i al litologiei O aezare uman are nevoie de un substrat geologic favorabil, n care riscurile s fie extrem de reduse. Doar 29% din suprafaa Terrei e reprezentat de uscat, i din aceasta doar o mic parte este favorabil instalrii ecosistemelor umane. Att zonele de orogen ct i cele de platfom sunt acoperite de ecosisteme umane. Dar orogenul tnr (lanul alpino-carpatohimalayan) este mai instabil i pune probleme legate de micri tectonice. Dezvoltarea tiinei i a tehnicii a permis instalarea ecosistemelor chiar i n aceste zone (mai mult dect n trecut) dar costurile pentru asigurarea funcionalitii sistemelor sunt mai mari. Tot n aceast categorie amintim i regiunile cu vulcanism activ. Litologia favorizeaz sau restricioneaz un ecosistem uman. Ea trebuie corelat cu compactitatea, rezistena, altitudinea, solurile. Unele ecosisteme umane s-au dezvoltat pe structuri de gresii (cetile rneti din Transilvania), isturi, calcare (castelul Bran), la altitudini mari, pentru a da sitului o poziie defensiv. Altele s-au adaptat la roci necimentate (Constana, Giurgiu parial aezate pe nisipuri). 2.3. Restricii i favorabiliti ale reliefului pentru ecosistemele umane nc de la nceputurile omenirii relieful a jucat un rol important n distribuirea i morfologia ecosistemelor urbane. Am putea meniona faptul c primele aezri n spaiul carpato-dunrean au fost n peterile din muni, apoi (paleolitic) n depresiunile intramontane i pe vile rurilor din Subcarpai. Aezrile din spaiul de cmpie s-au individualizat i mrit abia dup ce oamenii au cptat puterea de a se apra n faa cotropitorilor. Cmpiile ofereau soluri cu productivitate mare i climat blnd. n cadrul relieful sunt parametrii morfologici i morfometrici care sunt sau nu favorizani pentru locuire. Pantele mici, hipsometria, versanii nsorii i seminsorii, fragmentarea reliefului (dat de mulimea i lungimea reelei hidrografice), suprafeele cvasiorizontale (cu pante mai mici de 3 sau ntre 3 i 10). La toate acestea se adaug procesele geomorfologice actuale care de cele mai multe ori au caracter de restrictivitate (Subcarpaii Buzului, ai Vlcei). Aproape toate ecosistemele umane au modelat relieful sau au utilizat configuraia lui pentru a obine performane funcionale. Prin modelare apare la aezrile vechi sttratul antropic format din acumulri, uneori din dislocri. Compactitatea i structura reliefului este chimbat nu numai la suprafa ci i n profunzie (galerii de exploatare subteran, canalizri, adposturi). Pe Terra cele mai ofertante pentru habitat sunt cmpiile (54%) din suprafaa continentelor, urmat de muni i dealuri (36%) i podiuri (10%). Gradul de ocupare al acestora cu aezri este diferit ns deoarece intr n calcul i ali parametrii: microrelieful (depresiuni, vi, terase, lunci), prezena resurselor, a apelor, apariia unor ci de comunicaie, deciziile politice sau administrative. Din punct de vedere hipsometric ecosistemele umane ajung la 4100 m altit. n America de Sud (suburbiile capitalei La Paz), Asia (5300 m n Tibet), Africa (2424 m n Adis Abeba), iar n Europa la peste 2000 m (M. Alpi). 28

ntre 0 i 200 m (ce reprezint un sfert din suprafaa Terrei) exist peste jumtate din populaie i ecosisteme umane, iar aproape 80% din populaia Globului triete la sub 500 m altitudine. La peste 1000 m triete 8,2% din polulaie iar la peste 2000 m doar 1,5%. A.4. Clima Are un rol major n viaa ecosistemelor umane. Ea este considerat cel mai restrictiv dintre factorii geografici. Datorit condiiilor climatice populaia stabil exist ntre 82 latitudine N i 54 latitudine sudic. Zona cald este cea mai locuit (peste 50% din populaia Globului) fiind de altfel i prima arie n care s-a format omenirea. Climatul tropical deine 27,6% din populaie, urmat de cel temperat continental i de cel temperat oceanic. Etajarea climatic este responsabil pentru dezvoltarea aezrilor n egal msur cu distribuia latitudinal. Factorii climatici care condiioneaz distribuia ecosistemelor umane sunt: radiaia solar, circulaia general a atmosferei i factorii fizico-geografici locali (relief, ape, vegetaie, soluri). Dintre parametrii climatici importani amintim: temperaturile precipitaiile i vnturile. Temperatura aerului sufer variaii periodice (anuale, anotimpuale, diurne) i neperiodice (accidentale- perioade cu temeperaturi foarte ridicate sau foarte sczute). Oriunde pe Terra variaia diun reprezint o oscilaie simpl cu un minim dimineaa (ora 7) i un maxim n jurul orei 14, iar cunoaterea acestor parametrii reprezint puncte de reper pentru viaa unei aezri prin indicele de confort termic. Acesta este un index care coroboreaz temeperatura aerului cu umiditatea relativ pentru a determina o temperatur aparent, resimit de corpul uman, care se rcete prin transpiraie, iar cldura reinut se reduce. Cnd umiditatea relativ este mare, rata de evaporare a apei se diminueaz, ceea ce produce o rcire mai lent a corpului, care reine mai mult cldur dect e normal. Valoarea critic a acestuia este de 80 de uniti, iar depirea lui impune msuri de protecie a populaiei. Cunoaterea frecvenei incidenei zilelor cu indice de confort termic mare ar trebui s stea n atenia spaiului de locuit interior i exterior. Aspectele regimului termic, cu tendin de cretere a temperaturii aerului n cadrul oraelor i formarea insulei de cldur urban(CCMESI temperature n central oraului Bucureti este cu 1-2 mai mare fa de periferie) sunt rezultatul condiiilor speciale de absorbie i radiere a fluxului radiativ, cu consecine majore asupra calitii aerului din mediul urban. Pentru reducerea acestui fenomen studiile au artat c este necesar nlocuirea covorului asfaltic clasic cu materiale care au albedou ridicat, creterea suprafeelor oxigenante (spaii verzi), realizarea perdelelor de vegetaie dispuse modular n funcie de scop pentru realizarea unui microclimat de adpost, etc. Precipitaiile reprezint input-ul de ap necesar dezvoltrii organismelor vii (plante i animale) ntr-un ecosistem. Ecosistemele umane sunt legate n dezvoltarea infrastructurii de caracteristicile precipitaiilor pentru dimensionarea rigolelor i canalelor de colectare, irigarea spaiilor verzi, scurgerea de pe cldiri, dotarea cu tehnologie pentru intervenie n caz de inundaii sau de cderi mari de zpad. Precipitaiile au rolul de a spla atmosfera n principal de gaze. Vntul este considerat cel mai important factor luat n calcul n poluarea unei aezri. Direcia vntului reprezint caracteristica cea mai important a micrii aerului n relaia ei cu poluarea atmosferic, deoarece pe direcia de micare se produce poluarea cea mia intens a unei aezri. Pe baza rozei vnturilor se poate concepe i o roz a pourii, care are braele cele mai mari pe direcia opus aceleia dominante de la roza vnturilor. Difuzarea este direct proporional cu viteza vntului. Vntul uniform cu vitez mic menine concentraii importante 29

de poluani n stratul de aer n care au ajuns. Vitezele mari ale vntului mping spre sol gazele sau poluanii eliminai de surse din cauza rezistenei de frecare mai mare pe care o ntmpin aerul din apropierea solului i a vitezei mai mari de la nlime. Calmul atmosferic e cea mia nefavorabil condiie meterologic pentru poluarea aerului, ntruct, pe msura producerii de poluani de ctre diverse sure acetia se acumuleaz n vecintatea loculuide eliminare i concentraia lor crete progresiv. Vnturile locale (brizele urbane) se datoreaz circulaiei pe scar mic a curenilor de aer care apar sub influena condiiilor locale ale unei zone (alternana ap-uscat, parcuri - zone asfaltate, strzi umbrite i nsorite etc.). Topoclimatul aezrilor i n special al oraelor este determinat de particularitile suprafeei active (densitatea i nlimea cldirilor, reeaua stradal, obiectivele industriale, spaiile verzi, locurile de agrement) dar i de particularitile climatice ale oraului (temperatura scade de la centru spre periferie). Datorit contrastului termic dintre ora i regiunea limitrof, n jurul oraului se formeaz o briz urban, precipitaiile sunt mai bogate datorit cantitii mari de particule care funcioneaz ca nuclee de condensare. A.5. Resursele de ap Ecosistemul uman nu poate funciona n absena apei. Ca resurs direct, apa alimenteaz aezrile umane prin diverse tipuri de aduciuni (de aici i opiunea de dezvoltare a localitilor este predominant pe vile rurilor, pe rmuri, n jurul lacurilor). Ca resurs indirect apa alimenteaz solurile fertile, sistmele de irigaii, activitile de pescuit, vegetaia higrofil, transporturile pe ap. A.5.1. Utilizarea resurselor de ap Practica arat c volumul de ap preluat din sistemele hidroogice este mai mare dect volumul de ap consumat de om. La nivel mondial, volumul de ap preluat din hidrosfer este de 3 990 kmc (2000), consumul fiind de 2180 kmc. Din acesta ecosistemele umane dein aproximativ 6% din totalul utilizat, industria 20-21% iar agricultura 73%. Aceast structur difer de la ar la ar, statele industrializate aloc o parte mai mare industriei. Consumul de ap se mrete anual cu 6%, iar n numeroase regiuni depete programele de exploatare local. A.5.2. Apa n ecosistemele umane Nici un ecosistem nu poate fi proiectat fr a ine cont de input-ul i output-ul resurselor de ap. Multe din problemele care apar n mediu la nivelul hidrosferei ncep n acest spaiu. Apa trebuie deplasat n sisteme de retenie/stocare, apoi dirijat prin conducte n ecosistemele umane, dup care revine napoi n mediul extern, dar, care, de cele mai multe ori, prezint o calitate schimbat fa de cea iniial. n circuitul hidrologic, spaiul ecosistemelor umane scurtcircuiteaz dinamica apei prin transport, stocare, deversare, prin apariia unui subcircuit/subsistem numit ciclul antropic. Configuraia circuitului hidrologic n mediile antropizate este nsoit de schimbarea caracteristicilor fizice (temperatur), chimice (ncrcare cu detergeni, metale grele, fenoli, hidrocarburi), biologice (ageni patogeni). Circuitul apei n ecosisteme repet practic circuitul natural la care se adaug poluarea. Dac ecosistemul funcioneaz perfect cantitatea de ap potabil utilizat se ntoarce n ecosistem (tratat parial sau total). Dac ecosistemul nu funcioneaz corect, apa se pierde prin evaporare mia mare (udarea spaiilor verzi, a strzilor) prin infliltrare sau schimbarea proprietilor prin poluare. Un rol esenial i revine i climei deoarece n climatele mai calde, aride, consumul de ap este mai mare fa de cele temperate sau umede. 30

Consumul mediu pe locuitor este de 300 600 l/zi/loc, cu diferene mari ntre state. n Europa i Ameria de Nord el este de 500 800 l/zi/loc., n rile bazate pe agricultur din Africa, Asia, America Latin este de 50 10 l/zi/loc., iar n zonele aride i subdezvoltate ale Africii de exemplu este de 10 40 l/zi/loc. Tendina mondial este de a realiza aduciuni de ap, sisteme de livrare ctre consumator, receptarea apei uzate cu performane mari n ceea ce privee reducerea pierderilor i neutralizarea polurii. rile dezvoltate au scheme de gospodrire a apei pentru marile sisteme urbane. Baza acestora vizeaz managementul urban integrat al apelor, care se focalizea pe cantitatea i calitatea resurselor de ap. 2.5.3. Utilizarea apei n industrie n industrie, apa este folosit pentru procesele de rcire, transport, ca solvent sau chiar n produse. Industria energiei electice necesit cele mai mari volume de ap. La acelai tip de industrie clima poate modera sau accentua consumul de ap. Industria utilizeaz apa sub dou forme: direct sau circulat, indiferent de tiupul de utilizare apa are proprieti schimbate fa de cele iniiale. 2.5.4. Apa n agricultur Agricultura este cel mai mare consumator mondial de ap, dearece este un element esenial pentru irigaii, plante i animale. Terenurile irigate pe Terra erau n 2009 de 288 mil. ha, iar n 2025 vor ajunge la 329 mil. ha. Aceast cretere va fi realizat pe seama statelor mai puin dezvoltate, cu populaie n cretere, deoarece statele dezvoltare au stagnat suprafeele irigate din cauza efectelor induse de aceast practic: salinizare, deertificare, pierderea resurselor de ap. Mai mult, contaminarea apei prin splare, infiltrare sau eliminarea dejeciilor animaliere constituie probleme de disfuncionalitate pentru ecosistemele umane situate n spaiile agricole. 2.6. Solurile Solurile pe care se dezvolt un ecosistem uman au evoluat n sistem natural. Impactul ecosistemelor umane asupra solurilor naturale este diferit. 2.6.1. Solurile parial modificate Numite i soluri de modificare, cuprind solurile pe care se grefeaz un ecosistem uman i care au avut nainte de extinderea antropic utilizri agricole, mai mult sau mai puin influenate de lucrri ameliorative (amendare cu ngrminte, pesticide, irigaii, desecri, terasri). Este cazul periferiei marilor orae din Romnia n ultimele dou decenii. 2.6.2. Solurile antropice Sunt acele soluri n care s-au produs modificri n compoziia, structura granulometric, nutrieni, compoziie climic, toate ca urmare a modelrii pentru utilizri specifice: construcii rezideniale, depozite de deeuri, construcii industriale, etc. Aceste soluri prezint dislocri ale covorului pedologic natural, nlocuirea cu roci i materile de construcie, dezvoltarea sistemelor de evacuare sau alimentare cu ap, curent, gaze naturale, etc. De multe ori se ntlnesc n funcie de evoluia aezrilor mai multe straturi de sol antropic suprapuse peste protosolurile anterioare. 2.6.3. Soluri acoperite cu cuverturi asfaltice, beton Pentru crearea infrastructurii urbane au fost dislocate sau acoperite cu diferite materiale de construcie. Datorit modalitilor de acoperire n aceste soluri nu mai funcioneaz procesele pedogenetice. Ele au intrat n regim de fosilizare. 2.7. Fauna i vegetaia

31

Ecosistemele umane au depins de flor i faun ca resure: alimentare, de construcie, pentru infrastructur, transport, mbrcminte, estetic sau munci agricole, avnd rol sanitogen, genernd microclimate sau chiar rol strategic. Pentru aezri, pdurile (care acoper circa 30% din suprafaa uscatului) au cel mai important rol, deoarece prin funciile lor multiple (ecologic, regleaz raportul dintre dioxidul de carbon i oxigen, de agrement i economic) reprezint cele mai complexe ecosisteme car eau rol esenial n moderarea fenomenelor negative de mediu. Resursele faunistice terestre i marine cuprind elemente valoroase economice, care pot fi utilizate prin vnat i pescuit, sau au rol de cunoatere, divertisment (grdini zoologice, acvarii), la care se adaug resurele agricole, reprezentate de animale domestice, crescute pentru asigurarea resuselor de hran, textile, etc. De-a lungul timpului multe elemente ale biosferei s-au dezvoltat n strns legtur cu omul aa cum sunt spaile verzi, plantele ruderale, culturile agricole, zootehnia, fauna urbigen. B. Resursele geodemografice ale ecosistemelor umane Din cele 850 000 de specii ale lumii vii de pe Terra, omul este cea mai activ dintre acestea n ceea ce privete raportul su cu mediul, rspndirea sa fiind extrem de larg prin puterea de adaptare dat de inteligen. F. Ratzel vorbete despre gradele de populare, modul de via i organizarea social enumernd: oicumena (suprafaa populat a Globului, cu activiti economice puternice i populaie sedentar), suboicumena (areale cu densiti reduse de populaie, cuprins n activiti economice, dar n care populaia nu este sedentar) i anoicumena (regiuni nepopulate sau populate temporar). B.1. Dispersii i concentrri demografice Repartiia populaiei este grupat n ecosisteme umane permanente i temporare. Factorii naturali au jucat un rol determinant la nceputurile omenirii. Odat cu dezvoltarea economiei i atehnicii, factorii naturali au un rol secundar. Factorii istorici precum rzboaiele, eliberarea naional a statelor, consolidarea independenei, relaiile interstatale i-au pus amprenta pe rspndirea populaiei pe Glob. Ele au generat micri centripede sau centrifuce contribuind n permanen la transformarea antropic a mediului. Condiiile sociale au la ora actual cel mai important rol mai ales n configurarea marilor concentrri ale populaiei sau n regresia lor (vezi fenomele de migrare spre spaiul rural atunci cnd condiiile sociale i economice n spaiul urban au sczut). Condiiile sociale sunt strns legate de cele economice cu rol esenial n repartiia teritorial actual a populaiei. Constrngerile zonelor nelocuite asupra dezvoltrii aezrilor umane (dup Baudelle Guy, cit. de Elena Matei (2007) Zona Constngeri fizice Constrngeri economice Localizare Deerturi Precipitaii sub limita Cheltuieli mari pentru irigaii, Deerturi reci: evapotranspiraiei, posibile dezvoltri ale unor Gobi, Tsungriei; amplitudini termice mari aezri n oaze sau pentru Deerturi calde: diurne i sezoniere, soluri exploatare de hidrocarburi Sahara, Kalahari, nedezvoltate, lipsa Atacama, Thar, resurselor de ap Australiei, Arabiei Pduri Climat umed, temperaturi Investiii mari pentru eradicarea Amazonia, Africa 32

umede (tropicale, ecuatoriale

ridicate, riscul dezvoltrii bolilor i construirea unor unor ageni patogeni, boli aezri, posibile exploatri de tropicale resure cu mari probleme de mediu Muni nali Temperaturi reduse, Agricultur limitat, acces dificil vnturi puternice, sau greu de construit, presiune sczut a vulnerabilitatea dezvoltrii unor aerului, pante mari, aezri izolate sau risipite perioad scurt de vegetaie, soluri subevoluate Zona Temperaturi reduse, sol Costuri mari pentru eliminarea subpolar neevoluate, procese factorilor fizici restrictivi, i polar pedogenetice slabe, posibile exploatri de resurse, perioad de vegetaie pescuit, vnat scurt

ecuatorial, Asia tropical, Borneo, Noua Guineii, Kalimantan M. Himalaya, Anzi, Kenya, Kilimanjaro, Tian San, Caucaz, Alpi

N Europei (peste 60 lat. N), N. Asiei i Americii (peste 45-50 lat. N), insulele arctice, Antarctica

Economiile primitive practicate nc de formaiunile tribale din Africa, America de Sud, Asia de Sud-Est sau Oceania conduc la concentrri i densiti reduse de populaiei (3- 10 loc/kmp). Economiile moderne din Europa, America de Nord, Asia de Est i Sud-Est, Australia, bazate pe supraproducie, favorizeaz concentrarea i creterea demografic, n special explozia urban, crearea unor mari metropole, dezvoltarea suburbiilor. Deschiderea accesului ctre toate regiunile lumii prin inseria transporturilor n diferite medii, a facilitat mobilitatea i distribuia spaial a populaiei. Factorii demografici: natalitate, mortalitate, bilan demografic natural i migratoriu, modeleaz repartiia populaiei de la un stat la altul ori de la o regiune la alta. n prezent populaia Globului este de aproape 7 miliarde de locuitori, iar densitatea medie este de 48, 6 loc./kmp. Circa 18% din suprafaa uscatului are densiti peste medie. Exist trei mari concentraii umane care dein peste 50% din populaia Globului. Acestea sunt localizate n Asia ntre Mekong i Manciuria (inclusiv Japonia), apoi India cu Delta Gange Brahmaputra pn la New Delhi, iar a treia se afl n Europa. La acestea se adaug concentrrile din America de Nord (coasta de est, de vest, regiunea marilor lacuri, regiunea Golfului Mexic), Brazilia, Venezuela, Chile, Nigeria, Africa de Sud, etc. B.2. Regenerarea natural a populaiei Comunitile umane, n funcie de schimbrile cantitative i structurale sunt rareori sisteme nchise, bazate doar pe micarea natural, dar mai ales sisteme deschise, atunci cnd intervine i micarea migratorie. Aadar, bilanul populaiei se compune din micarea natural i micare migratorie care la rndul lor constituie subsisteme ale sistemului demografic i pot funciona independent sau n comun. Viabilitatea unei populaii sub aspect demografic, depinde de reproductivitate longitudinal (succesiunea generaiilor) dar i de mortalitate, ambele avnd caracter dual: biologic i socio-economic. 33

Natalitatea reprezint intrrile ntr-un sistem demografic i are caracter predominant biologic n comunitile primitive, iar n cele moderne se poate vorbi de raionalitate prin planificarea familial. Ieirile naturale din sistem sunt date de mortalitate. Aceasta are intensitate diferit funcie de factorii demografici, biologici, social economici, istorici. Slbirea rezistenei unei populaii este dat de morbiditate, respectiv numrul de mbolnviri la 100 000 locuitori. Ecosistemele umane se caracterizeaz printr-un fenomen numit tranziie demografic (F.W. Notestein), datorit creia populaia nregistreaz oscilaii de la o perioad la alta. n statele dezvoltate dup o cretere remarcabil a populaiei n anii 50 (baby boom fenomen aprut dup cel de-al doilea rzboi mondial), se constat o scdere dramatic a natalitii pe fondul mririi duratei de via, a mbtrnirii populaiei. n rile aflate n curs de dezvoltare (cea mai mare parte a statelor lumii) se constat o descretere a populaiei dup 1960, n condiiile unei nataliti i mortaliti reduse la o speran de via de 65 de ani. Aici tranziia demografic este foarte avansat. Statele srace, ce suport marginalizare economic i social sunt la nceputul perioadei de tranziie, fiind caracterizate att de mortalitate ct i de natalitate ridicate i un grad redus de mbtrnirea a populaiei. B.3. Mobilitatea populaiei Este un proces prin care persoanele i schimb statutul rezidenial (mobilitate spaial), profesional sau social. Complexitatea fenomenului const n faptul c intensitatea cu care se produce poate echilibra sau dezechilibra bilanul demografic ntre zone sau localiti, colectiviti etc. Migraia poate fi voluntar sau forat/involuntar. Migraia forat poate interveni atunci cnd presiunea demografic asupra resurselor naturale i sociale atinge o anumit limit. Colonizrile, deportrile, evacurile, demolrile, pot fi incluse n aceast categorie. Reguli ale migraiei (dup Ravenstein, cit. Elena Matei) 1. Cea mai mare parte a celor care migreaz au cel puin o deplasare pe perioad scurt i distan redus 2. Migraia la distan mare este specific pentru cei care provin din marile orae 3. Cea mai mare parte a migraiei are loc din mediul rural spre cel urban 4. Cei care migreaz mai mult sunt brbaii cu vrste cuprinse ntre 20 i 45 ani 5. Orice migraie produce cel puin o contra-migraie 6. Migraia este organizat pas cu pas 7. Femeile rmn mobile n interiorul rii, fa de brbai care migreaz mai curnd n exterior 8. Migraia se mrete odat cu accesul la dezvoltarea industriei i transporturilor 9. Economia este factorul major al migraiei 10. Spaiile de cazare, locuinele n locul de sosire sunt reduse, astfel c, sunt condiii pentru apariia de aezri ilegale. Consecinele migraiei Tipuri Consecine Consecine - Modificarea numrului i distribuiei populaiei demografice - Relaii intermaritale cu natere de noi grupe de 34

Consecine sociale -

Consecine economice Consecine de mediu

oameni Feminizarea populaiei din ariile de emigrare i masculinizarea ariilor de imigrare Generarea de conflicete Perturbarea vieii familiilor Deviaii comportamentale ale copiilor Creterea incidenei divorurilor Generarea unei mai bune nelegeri Apariia srciei, a aezrilor ilegale Sunt legate de calitatea celor care migreaz i cerinele economice, profesionale Descongestionarea zonelor suprapopulate Reducerea dezvoltrii prin emigrare Slbirea calitii mediului prin presiunile exercitate asupra resurselor Incidena crescut a actelor ilegale, corupia, criminalitatea Consumul mare de energie Cereri de locuine

B.4. Structura populaiei ecosistemelor umane Structura pe grupe de vrst, sexe, ocupaional, etnic sau confesional asigur echilibrul dezvoltrii unui ecosistem. Aceste structuri variaz funcie de stat, regiune, grad de dezvoltare economic, instituional, securitate, condiii de via, migraii, etc. Piramida vrstelor demostreaz evolua optim a unei regiuni, aezri, fora de munc actual i de perspectiv. n rile mai puin dezvoltate (Africa, Asia, America Latin) piramida triunghiular arat grupa populaiei tinere mai bine reprezentat, redus la cea vrstnic, dar din cauza mortalitii mari, a condiiilor sociale i de mediu, aceast structur este vulnerabil. rile dezvoltte, caracterizate printr-o piramid clopot au o populaie tnr redus, adulii i vrstnicii fiind majoritari, natalitatea diminuat nu asigur viabilitatea resurselor umane (Japonia, SUA, UE). Statele aflate n tranziie economic, cu o piramid amfor prezint proporii aproximativ egale ale populaiei tinere i vrstnice, i mai mare a celei adulte. Se reduce astfel dependena social. Din punct de vedere economic populaia tnr nsumeaz 2 miliarde de persone din care 4/5 sunt n statele mia puin dezvoltate care consum, nu produce. ONU arat c 16-18% din aceasta este subnutrit, 40% nu are acces la resuse de ap potabil, 30% nu locuiete n condiii favorabile, 12% nu are acces la educaie (3 din 10 copii sunt analfabei) sau servicii. Starea populaiei tinere pe Glob este foarte fragil i poate compromite armonoa fizic i intelectual a generaiilor viitoare. Structura ocupaional variaz foarte mult n funcie de gradul de dezvoltare al statelor. Structura etnic pune din ce n ce mai multe probleme. Apare o form de segregare a unor etnii (etnici albanezi in Kosovo) care determin apariia migraiei involuntare. B.5. Durata de via a populaiei i starea de sntate Durata medie de via (sperana de via la natere) se obine din numrul mediu de ani, stabilit pe baza tabelelor de mortalitate, pe care i are de trit o persoan, n condiiile mortalitii 35

specifice din anul n care s-a ntocmit tabela. Durata medie de via a crescut progresiv pe msura eradicrii unor boli considerate nnainte incurabile i a ajus la cifre destul de mari n rile dezvoltate unde este de 85 ani n Japonia sau 83 de ani n Frana. C. Elemente socio-culturale ale ecosistemelor umane Omul este o fiin social. Ecosistemele umane cuprind grupri de oameni care mprtesc o cultur, un teritoriu, o identitate, ntre care se nasc relaii de interaciune, formnd un ansamblu numit comunitate. Mai multe comuniti cu trsturi comune pot forma o societate. n societate exist diverse categorii sociale, colective sociale, grupuri sau organizaii sociale care au fost create pentru a deservi un scop. n cadrul oricrei societi fiecare individ are un statut atribuit (sex, ras, etnie) i unul dobndit (profesional, marital, prieten). Pentru buna funcionare a grupurilor s-au conturat de-a lungul timpului instituii economice, sociale (familia), politice (partide) educaionale (coli, licee, universiti), reliegioase (cretinism, budism, etc.). Un grup social este caracterizat de trei procese de interaciune: comunicare, coeziune i conflict. La rndul su, grupul nu este izolat, ci ntreine relaii de schimb cu exteriorul, relaii de care trebuie inut cont pentru a descrie i nelege morfologia i dinamica ecosistemului. ntr-o aezare uman pot exista grupuri primare (familia) i secundare (societi comerciale, coala etc.), n care un individ poate intra arbitrar sau prin aderare. Orice grup social are nevoie de o latur material care cuprinde locuina (la nivel microspaial) i teritoriul care este locul de via al grupului. Modelarea spaiului de ctre grupurile sociale ofer caracteristici ecologice sau fu fiecrei aezri (vezi cartiere rezideniale n care exist un echilibru ntre suprafee oxigenante i spaiul construit i cartiere aflate la periferie, aglomerate, poluate, etc.). Familia este insituia fundamental a societii i nucleul oricrei comuniti i apoi societi. Valorile familiale variaz de la ar la ar dar ele pun bazele sociale n orice ecosistem. Comunitile teritoriale rurale sunt caracterizate de : - Dimensiuni mici ale grupului ct i ale teritoriului - Au o identitate vizibil - Omogenitate n activiti economice - Autonomie (n sensul autosusinerii) - Este o comunitate format prin adugare de case, deci rezultatul locuitorilor si. Comunitile teritoriale urbane Au aprut ca urmare a dezvoltrii puternice a unor comuniti rurale, care mai nti au fost structurare ca grupri meteugreti i treptat s-a trecut la caracteristici eterogene. Structura i morfologia lor este complex i ilustreaz diferenierile dintre grupurile sociale. n orae clasele sociale bogate ocup prile centrale, n altele cartierele rezideniale noi sunt n suburbii. n comunitile urbane relaiile sunt impersonale, mai tensionate i contranstante. Izolarea individului este mare i cu posibilitate de apariie a stresului i bolilor psihice. D. Organizarea ecosistemelor umane Apariia ecosistemelor umane este rezultat al activitii complexe de intervenie antropic a omului n spaiul natural. Dar spaiul geografic este limitat, prin urmare, n condiiile creterii exponeniale a populaiei, a globalizrii standardelor de via de tip occidental, a evoluiei 36

tehnice, este necesar o intervenie organizat prin aciunile de amenajare asupra acestuia. Indiferent de planificarea naional, local, spaiul a fost mprit ntotdeauna n cel care asigur locuirea, cel destinat muncii (agricultur, comer, industrie, cultur), treptat inserndu-se i cel pentru relaxare (sport, agrement, receere). Amenajarea teritoriului aezrilor umane reprezint organizarea, compoziia tridimensional a spaiului n concordan cu dezvoltarea socio-economic i evoluia tehnologic pe un anumit sit, realizat de echipe integrate de specialiti din diferite domenii. n acest sens se pornete de la delimitarea spaiului uman al aezrii n perimetrul urban sau rural, vatra, zona activitilor economice in sau out sit i organizarea acestuia pe zone funcionale, asigurarea unei bune structuri n fiecare zon funcional, densitatea cldirilor, nlimea acestora, densitatea populaiei, proporia spaiilor de transport, agrement, recreere, comerciale, culturale, estetice de ansamblu i n detaliu dar i impactul lor asupra mediului. n ecuaia spaiului intr, prin specializarea accentuat, dar i organizare, zonele rezieniale, industriale sau agricole, comerciale, de recreere, culturale, ce graviteaz n jurul unui centru administrativ sau de afaceri caracterizat de obicei de monumentalitate, toate legate de ci de circulaie. n dinamica ecosistemelor umane acioneaz planificatori, arhiteci, constructori, proprietari, finanatori, guvern, speculani, ageni imobiliari i alte fore (judectori). n Romnia, planificarea dezvoltrii se face n baza a dou categorii de documente: - Planul de amenajare a teritoriului naional (PATN) divizat urmtoarele categorii: - PATZ o regional, interjudeean i frontalier o interorenesc, intercomunal, metropolitan, periurban - PATJ i DOCUMENTAII DE URBANISM ce cuprind: o PUG plan de urbanism general - dau liniile generale de dezvoltare ale unui teritoriu pe 25 de ani o PUZ plan de urbanism zonal reprezint modul de aplicare a PUG- urilor pe o anumit arie a direciilor date de acestea. o PUD plan urbanistic de detaliu (foarte mici) care se realizeaz pe baza regulamentului de urbanism. D.1. Spaiile rezideniale Spaiul rezidenial reprezint arealul destinat locuinelor ntr-o aezare uman. Utilizarea rezidenial permite unele servicii sau locuri de munc sau poate exclude orice activitate de acest gen. n acelai timp el poate avea o densitate mai mare sau mai redus a cldirilor. Spaiul de locuit sub aspectul compoziiei i fizionomiei poate fi foarte variat, deoarece alturi de locuin pot apare anexe, alei de trecere, terenuri de agrement i chiar uniti economice. Unitatea de baz este locuina. Spaiul rezidenial este ocupat de diferite tipuri de cldiri: locuine individuale, multiple(blocuri de locuine), duplexuri, condominioane (o parte a proprietii este parte comun) etc. Istoria evoluiei aezrilor urbane se oglindete azi n structurarea locuinelor pe cartiere i clase sociale. Locuinele nou aprute la periferii pot fi fie parte a unor cartiere elegante i cu personalitate estetic, fie spaii ocupate de pturile srace: bidonvilles, shanty towns, favellas. O categorie aparte o constituie cartierele muncitoreti (situate n proximitatea unitilor industriale) cum sunt n orae din Romnia, India, Africa de Sud. D.2. Materiale de construcie 37

Utilizate pentru construcia locuinelor sunt lemnul, zidria (crmid, amestecuri de argil, piatr, beton). Materiale naturale cum este granitul, lemnul, marmura, nu pun probleme majore n transferul de energie al spaiului urban, dar materiale precum BCA-ul (beton celular autoclavizat) format dintr-un amestec de nisip silicios, ciment i var, sau cu liant obinut din cenuele din termocentrale au deschis discuii aprinse n mediile tiinifice. A aprut conceptul de case pasive care mpiedic transferul de cldur sau locuine cu energie zero, realizate mai ales n Germania i Statele Unite. D.3. Organizarea spaiului de locuit Spaiul de locuit face parte din teritorul intravilan reprezentnd suprafaa construit i amenajat pentru funcia de locuit. El poate ocupa unul sau mai multe trupuri n spaiul intravilan sau chiar n extravilan, avnd ns legturi funcionale cu prima. Sunt cteva reglementri ce ar trebui respectate n privina spaiului de locuit: arterele de circulaie majore s nu tranziteze spaiul de locuit, accesibilitatea s fie dat mai ales de mijloacele de transport n comun, spaiile pietonale s fie separate de cele cu circulaie motorizat, gradul de acoperire cu vegetaie s fie ct mia mare. n ceea ce privete dotrile socio-culturale (coli, centre comerciale, ateliere de reparaie, biblioteci, parcri, garaje, centre medicale mici) s fie amplasate ct mai central pentru a asigura accesul tuturor locuitorilor. Dac exist firme care pot crea riscuri pentru sntate locuitorilor prin producerea de noxe, vibraii, zgomote, praf, fum, ele trebuie amplasate la minimum 15 m de locuine. D.4. Areale cu funcii de servicii Multe ecosisteme umane au aprut pe fondul dezvoltrii activitilor comerciale, iar ele au devenit azi elementul intrinsec al oricrei aezri, orict de mici ar fi acestea. Spaial activitile comerciale au evoluat diferit, potrivit politicilor de planificare urban sau rural. n aezrile rurale ele ocup arii punctuale, localizate mai ales n prile lor centrale. n orae situaia este mult diferit. Factorii care induc schimbri sunt: modificrile din ariile rezideniale, atitudinea consumatorului, implicarea forei de munc feminine, independena n deplasare i mrirea capacitilor de producie. Modelele de dezvoltare a acestor arii poate varia: nuclear n partea central a oraului formnd CBD-ul acestuia (Central Business District), liniare, concentrate n lungul unor coridoare sau artere de circulaie, dispersate n cartiere, sau inelare, n jurul marilor orae. Ecosistemele umane conin areale cu funcii de servicii ce asigur fie activiti socialculturale (orae precum Florena sau Cambridge), fie comerciale (Frankfurt) sau chiar de transporturi. D.5. Ci de comunicaie Cile de comunicaie asigur funcionalitatea att a ecosistemelor urbane ct i a celor rurale. Pornind de la poteci, drumuri forestiere, i pn la autostrzi, aeroporturi, porturi, toate asigur circulaia i buna funcionare a sistemelor. Funcionalitatea sistemului este dat i de cile de transport speciale (conducte de ap, gaz, linii de nalt tensiune, fibr optic). Toate cile de comunicaie au caracteristici proprii funcie de poziionarea lor n interiorul ecosistemelor sau ntre acestea. n ecosistemele urbane, strzile se difereniaz dup funcii i intensitatea traficului astfel: - I- magistrale care se leag de drumurile naionale - II de legtur ntre magistrale i cartiere de locuit sau zone funcionale (bulevarde importante) 38

III de colectare, care preiau fluxurile din zonele funcionale i l dirijeaz spre magistrale sau cele de legtur - IV de servire local (strzi mici dintre blocuri) Dimensiunile tramei strdale depind de numrul locuitorilor din ecosistem, de tipul de gradul de motorizare, de viteza de deplasare a fluxurilor de pietoni i vehicule. Cerinele de mediu ale unei strzi sunt la nivel sanitar, tehnic i economic: - Asigurarea scurgerii precipitaiilor, sterilizarea fa de agenii patogeni sau ali vectori de contaminare, eliminarea poluanilor emii de mijloacele de transport, colectarea structurat a deeurilor, ecranare fa de aerosolii poluani; - Optimizarea traficului prin lime, suprafa, marcare, rugozitate, rezisten i siguran. D.6. Organizarea circulaiei ntr-un ecosistem uman exist o circulaie fizic a bunurilor, informaiei i persoanelor. Pentru fiecare tip de element deplasat exist proiectate sisteme de circulaie. Astfel informaiile pot circula fizic sau virtual (prin intermediul comunicaiilor speciale). Pentru circulaia fizic a mrfurilor sau persoanelor sunt proiectate ci i mijloace de transport care consum mari suprafee de teren, au nevoie de intervenii directe de ntreinere, reparaii i grad de uzur mai mare i timp mai mare de deplasare. Organizarea circulaiei n aezrile umane este centrat pe realizarea unor obiective de management cum sunt: - Micorarea distanelor de parcurs - Fluidizarea circulaiei prin introducerea unor sensuri unice, inele de circulaie, pasarele, poduri, viaducte, trasporturi multimodale - Reducerea polurii mediului - Semnalizarea corect i vizibil Circulaia trebuie s fie proiectat echitabil ntre deplasarea cu mijloace de trasnport sau pietonal. Multe orae au o disproporie ntre cele dou tipuri. Un element important pentru transportul n comun l constituie nevoia i dorina de extindere a mijloacelor de transport puin poluante sau nepoluante (tramvai, troleibuz, metrou) i mai puin a autobuzelor. Transportul individual este generator de probleme n ecosisteme, pentru c cel mai uzitat mijloc este automobilul. D.6.1. Utilizarea terenurilor i transportul Sunt dou elemente ce se condiioneaz reciproc. Diferenierile privind necesitatea unui consum mai mare de spaiu sunt ntre cele dou categorii de sisteme: rurale i urbane i accenturarea implementrii unor coridoare de penetraie n special pentru mijloacele rutiere mult mai ieftine i uor de construit. Transportul poate influena forma unei aezri umane, iar aceasta, la rndul ei afecteaz comportamentul deplasrilor. Pentru mediile deja construite schimbrile utilizrii terenului sunt la scar mc, astfel c impactul lor este nesemnificativ fa de problemele de trafic, dependena de automobil i poluarea care cresc continuu. Un impact mai mare l au deciziile de construire ntre sistemele de aezri ale unor rute pentru transporturi. D.6.2. Spaiile verzi Conceptul de ecosistem uman include i existena unui sistem vegetal care s menin echilibrul mediului. Raportul dintre suprafaa verde i cea construit definete aportul vegetaiei la durabilitatea ecosistemelor urbane.

39

Spaiile verzi sunt teritorii amenajate n perimetrul construibil sau n afara acestuia avnd fondul dominant din vegetaie la care se pot aduga dotri cu caracter utilitar, recreere, cultural, cu funcii sanitare, ecologice, estetice. Zonele cu spaii verzi, recreative i de agrement sunt bine conturate, au funcii socialculturale, utilitre, economice, estetice, decorative i sunt reprezentate de scuaruri, parcuri, pduri, perdele de protecie, complexe sportive etc. Termenul de suprafa oxigenant subliniaz funcia ecologic a vegetaiei mai ales n ecosisteme urbane, de ameliorare a calitii aerului. Spaiile verzi cuprind: - plante naturale (provin din ecosisteme originale n care s-a dezvoltat ecosistemul urman Pdurea Bneasa), - cultivate (prin inginerie horticol) - naturalizate (specii ce pot fi ntlnite n parcuri, grdini botanice, etc.). Dup complexitatea amenajrii spaiile verzi din Romnia cuprind: - Parcuri publice deservesc ntreg oraul - Grdini publice deservesc cartiere - Scuaruri destinate odihnei de scurt durat - Plantaii de aliniamen/platbande nsoesc strzile/bulevardele importante - Aliniamente de arbori reprezint un element de compoziie peisagistic caracterizat prin dispunerea regulat a arborilor pe trasee liniare - Spaii verzi din ansambluri de locuit D.7. Zonele industriale Pentru amplasarea i ncadrarea ct mai corect se impune respectarea planificrii spaiale i mai ales ntocmirea documentelor de mediu (bilan, audit, studii de impact), dimensionarea lor n funcie de fora de munc i cerinele dezvoltrii durabile. Amplasarea i dimensionarea zonelor industriale exprim fazele de evoluie a ecosistemului i politicile de mediu i arhitecturale. Industriile zgomotoase, poluante sau care produc deeuri i necesit mult spaiu sunt mpinse de legislaia urban spre periferie. Extrem de importante n amplasarea unitilor industriale sunt caracteristicile meteorologice, n special cele legate de vntul dominant. n contextul dezindustrializrii, viabilitatea modelului zonelor industriale intr n declin, iar fenomenele legate de reorientarea forei de munc din localiti industriale spre alte activiti necesit politici i trategii care s neutralizeze fenomene precum omajul, migraia forei de munc i chiar organizarea spaiului. D.8. Organizarea serviciilor publice D.8.1. Alimentarea cu ap Alimentarea cu ap a sistemelor urban i rural are trei compoente: captarea transportul i evacuarea. Sistemele de captare a apei pot fi subterane sau de suprafa. Pentru ecosistemele care capteaz ape de suprafa (ruri, lacuri) trebuie inut cont de calculul cerinei de ap, iar priza de captare s fie situat la distane mari de sursele de poluare (pentru asigurarea purificrii naturale a apei). Organizarea reelei de distribuie reprezint cea mia mare investiie ntr-un sistem de aduciune (de obicei peste 50%). Forma acesteia de muleaz pe forma sistemului urban sau rural, iar dimensiunile variaz n funcie de cerinele de consum. 40

D.8.2. Sistemul de canalizare Reprezint o a dou categorie de reea ce trebuie proiectat sau construit ntr-un ecosistem uman. El asigur att evacuarea apelor uzate rezultate n urma activitilor din ecosistemul urma, care au un grad de poluare ridicat, ct i a celor meteorice. D.8.3. Alimentarea cu gaze naturale Distribuia gazelor naturale ofer o calitate ridicat a vieii ntr-un ecosistem. Gazele necesit conducte rezistente i corect dimensionate pentru o bun funcionalitate. D.8.4. Alimentarea cu energie electric Energia electric este un serviciu intrinsec al unei aezri umane. Ea poate fi luat din sistemul naional de distribuie sau din surse locale (eolian, solar). Sistemul electro-energetic este format din surse, staii de transformare, linii de transport aeriene sau subterane, etc. D.8.5. Servicii de salubrizare Sunt asigurate de servicii publice i au drept scop creterea parametrilor de calitate a vieii locuitorilor dar i sntatea ecosistemelor umane. E. Metabolismul ecosistemelor umane Metabolismul unei aezri umane reprezint procesul complex de funcionare al acesteia. El presupune manifestarea pregnant a unei/unor activiti ce rezult n funcia aezrii care pune n relaie aezarea cu spaiul n care ea exist, dar i satisfacerea necesitilor fiziologice, sociale, spirituale ale populaiei. Acestea sunt grupate n diferite tipuri de habitat pentru a exercita mai bine un anumit fel de activitate, care poate deveni n cele din urm factorul determinant n evoluia aezrii, n general, iar pe de alta, activitile care pot fi desfurate pentru satisfacerea cerinelor locuitorilor ei. Ecosistemul uman este proiectat s funcioneze ct mai bine i s rspund n acelai timp scopului pentru care a fost creat. De aceea, metabolismul unei aezri depinde de mediul extern apropiat sau mai ndeprtat (politici globale) ntre care se nasc o serie de procese de interdependen, de schimburi reciproce dar i de capacitatea i calitatea mediului intern. Mediul extern ofer suport fizic pentru aezri, resurse pentru activitile economice, procesele urbane sau rurale. Mediul extern poate fi exprimat de: - Localizarea geografic - Morfostructura aezrilor umane, - Forma - Textura/structura acestora, iar sinergia mediilor externe-interne care genereaz funcia lor. Mediul intern este partea de baz ce concentreaz spaiile rezideniale, reeaua de comunicaii, serviciile ntre care se nasc relaii speciale i care trebuie s formeze un tot unitar care s asigure buna funcionare a fiecrei pri i a ntregului n sine. E.1. Interaciunea mediului extern cu ecosistemele umane Mediul exterior ecosistemelor umane prezint, n funcie de gradul de apopiere i nu numai, o serie de interaciuni cu aezrile umane, genernd diferite trepte de antropizare: puternic, medie, slab a mediului, dar i caracteristici diferite de peisaj: agricol, silvic, piscicol, industrial, minier, transport, turism, cultural pentru o anumit perioad. Pentru o bun funcionare, o aezare trebuie s relaioneze cu mediul exterior i cu cel interior pentru a rspunde unor cerine legate de populaie, mediu, economie, n multe situaii 41

disfuncionalitatea acestora putnd conduce la dispariia acestora (Babilon, Troia) sau pierderea rangului pe care l deinea la un moment dat (Suceava). Funcionarea unei localiti este strns legat de funcia acesteia. Funcia reprezint rolul economic pe care l joac o aezare ntr-un anumit ansamblu de alte aezri sau teritoriul din care acesta face parte. Funcia este cea care individualizeaz activitatea sa prin raportarea la exterior, ceea ce contribuie la propria sa structuralitate spaial i la construcia teritoriului. Funcia unei aezri poate duce la specializarea acesteia. Specializarea modeleaz populaia local, profilul social i profesional, traiectoria de formare profesional, iniiativa antreprenorial. Specializarea asigur o dinamic rapid a serviciilor i resurselor financiare. Stagnarea dinamicii face vulnerabil o aezare uman. E.1.1. Funciile oraelor Oraele prin specificitatea relaiilro cu mediul exterior, n cadrul unui teritoriu, au rolul de a asigura viabilitate pe termen ct mai lung populaiei lor. n acest sens, soluiile gsite pentru susinerea vieii acestor comuniti au generat activiti diferite, unele mai pregnante dect altele, care au schimbat raporturile n interiorul i exteriorul ecosistemelor. Oraele mari sunt multifuncionale, iar ntre principalele tipuri exist i categorii intermediare. De aici i caracterul dual al activitilor economice i al funciilor: de baz, iniiale, primare, externe i fundamentale. Ocupaiile primare sunt determinate de numrul de persoane ocupate n ramurile productive principale, numrul celor ocupai n industria de prelucrare, numrul celor ocupai n industrie, etc. Cea mai des ntlnit funcie a oraelor este cea de servicii, divizat n funcie de activitile predominante. Funcia comercial de exemplu determin funcionalitatea ecosistemului prin multiplicarea facilitilor de transport. Dezvoltarea acestora determin apariia funciei de transport (Frankfurt, Lille, Amsterdam dar i Braov, Constana etc.). Declanat de necesitatea de consum dar i de ctig, funcia industrial a aprut pe fondul produciei de bunuri. Oraele industriale au generat mari afluxuri de for de munc i au impus redimensionarea ofertei rezideniale. Viaa unui ora industrial este n continu evoluie i transformare. Un ora industrial la rndul su poate avea o funcie specific legat de tipul de industrie dezvoltat dominant: minier, siderurgic, etc. E.1.2. Funciile aezrilor rurale Metabolismul aezrilor rurale este aparent mai simplu, nu prin excluderea unor imputuri ci prin dimensiunile mai reduse spaial, demografic i economic. Relaiile stabilite ntre sat i mediul natural sunt diferite depinznd cel mai mult de funcia economic a acestuia. Satul este practic, sinonim funciei agricole. Exist n cadrul acestei funcii diferenieri dup tipul dominant de cultur (cereale, legumicultur, piscicultur, zootehnie). Alturi de aceast funcie predominant, datorit conjuncturii geografice, economice i politice i au aprut de-a lungul timpului sate cu funcii mixte, turistice i industriale. E.2. Caracteristicile funcionale interne

42

Aezrile umane sunt considerate sisteme deschise cu intrri i ieiri ce stau la baza funcionrii lor. De cele mai multe ori metabolismul intern este cel mai vizat n analiza i deciza local, poate i datorit faptului c aici se concentreaz populaia, serviciile i mai ales violentele modificri ale mediului natural care pot genera confort sau disconfort. Caracteristicile funcionale interne depind de partea material vzut prin prisma resurselor (ap, energie) intrate n sistem, de servicii (produse alimentare, de uz casnic, transport, comunicaii), partea virtual dat de informaii, nivelul educaional al comunitii rezidente, de modul de proiectare al spaiului, de politicile autoritilor naionale i locale, de implementarea acestora i modul de gestionare al aezrilor. E.2.1. Rolul energiei electrice n ecosistemele umane Energia este fundamental n orice ecosistem i cu att mai mult n ecosistemele umane. Alturi de energia soarelui care guverneaz viaa pe planet, omul depinde de energie pentru procesele biologice individuale, dar i pentru confort. Funcionalitatea oricrui ecosistem este determinat de energie. Sursele de energie sunt dintre cele mai diverse: hidraulic, energie solar, eolian, mareemotric, termic (provenit din arderea combustibililor solizi sau lichizi, etc.). Transportul energiei electrice asigur circulaia n sistem. Utilizarea energiei mbrac forme dintre cele mai diverse, de la iluminat public la consum casnic. E.2.2. Influena energiei asupra mediului Raportul energiei electrice cu mediul este unul extrem de complex prin gama larg de surse utilizate pentru producerea ei. Este vorba despre exploatarea combustibililor fosili care aduc mutaii semnificative mediului, prin apariia reliefului antropic (halde, mine, excavaii) sau poluarea aerului, apei, solului, cu consecine locale sau globale grave prin prelucrarea lor. Amintim aici resursele de petrol, crbune, gaze naturale, minereuri radioactive, etc. Toate au efecte nefaste asupra mediului atunci cnd administrate, transportate sau depozitate incorect i determin poluarea aerului, apei, solului, prbuiri, alunecri de teren, etc. E. 3. Informaia i ecosistemele umane

43

Polisemantica noiuni de informaie demonstreaz c ecosistemele umane sunt construite, funcioneaz pe aproape toate formele acesteia, luate att sub aspect de proces, fenomen ct i de factor i care este considerat c st alturi de energie i materie la originea universului. n perioada actual, informaia este considerat ca resurs inepuizabil pentru c ea permite eficientizarea proceselor sociale, economice, politice, n funcie de capacitatea celor care o maneveraz. Caracterul ei temporal nu se aplic dect n unele activiti, ns spaial difuzarea ei este extrem de rapid odat cu avansarea tehnologiei informaionale. Nu ntmpltor se vorbeste despre faptul c cine are informaie are putere. De aceea n prezent informaia este un serviciu indispensabil individului, colectivitilor, firmelor, tiinei, educaiei, managementului n general i implicit ecosistemelor umane. E.4. Insituiile Definite ca ansambluri de reguli, legi, instituiile sunt percepute ca grupri de oameni care aplic normele pe care acestea le vehiculeaz. Dup scopul lor, acestea sunt: naionale, locale sau economice, politice, educaionale, sociale, etc. Datorit diferenierilor mari de la stat la stat rolul instituiilor centrale ale unei ri este de a dirija procesul de organizare, funcionare al comunitior i al fiecrui cetean n parte. Pentru administrarea corect a lor, cel mai important rol l au insituiile publice locale, care vin n contact cu persoanele fizice sau juridice ale unei comuniti i prin care se aplic politicile generale ale administraiei centrale. Instituiile care guverneaz ecosistemele umane sunt de mai multe categorii: - Administrative (primrii, consilii locale) - Financiare (banca central, bnci specializate, instituii financiare/fiscale) - Culturale i religioase - Insituii de nvmnt - Uniti sanitare - ONG-uri i societatea civil F. Tipuri de ecosisteme umane F.1. Conceptele de habitat uman, aezri umane, ecosisteme umane Habitatul uman = categoria geografic ce cuprinde totalitatea aezrilor umane, indiferent de mrimea sau funciile acestora, care este parte component a peisajului geografic al oricrei eniti spaiale de pe Glob. Habitatul uman este expresia condiiilor de via uman, a realitii social-economice existene la un moment dat. Exist dou tipuri majore de habitat: rural i urban, care prezint unele asemnri (funcia de adpost) dar i de deosebiri, ce au condus la diferenierea lor (numrul de locuitori, infrastructura, ser viciile. Aezarea uman = este un termen folosit n contextul referirilor asupra colectivitilor umane ca grupuri biologico-sociale, incumb gruprile de locluine i de oameni ce i desfoar activitatea pe un anumit teritoriu. Ecosistem uman= se refer la modul de implementare a omului n natur, de funcionare a sa ntr-un anumit teritoriu, raporturile acestuia cu elementule cadrului natural, tot ceea ce a contribuit la nfiarea actual a peisajului geografic. El reprezint totalitatea habitatelor i ahezrilor umane precum i activitile desfurate de om n aceste spaii. Dac ecosistemele naturale au o funcionalitate perfect, ecosistemele umane nu se nscriu pe aceast caracteristic, deoarece omul este n acelai timp component i

44

factor modificator al mediului. El este de asemenea productor dar i consumator, ori prin aceste atribuii, n mod inevitabil, produce dezechilibre n mediu. Ecologia aezrilor umane trebuie s furnizeze acele modaliti de optimizare a raporturilor dintre om i mediu, dintre aezri i spaiul geografic. n geografie, ntre termenii aezare i habitat, exist un raport de subordonare, de la parte la ntreg, habitatul incluznd aezarea. inta unui habitat uman, ca i al unei aezri, este de a satisface cerinele omului, dar a unui ecosistem uman este de a asigura condiii optime speciei umane fr a prejudicia mediul. Acestea presupun: - Un mediu natural ce cuprinde elemente naturale (relief, vegetaie, ape, soluri, litologie) - Un mediu artificial creat de om (locuire, locuri de munc, spaii de instruire, cultur, relaxare) ns noiunea de ecosistem uman arat multitudinea interaciunilor socialeconomice, cerinele echilibrului ecologic, ocrotirea mediului, planificare teritorial. F.2. Satul ca ecosistem rural Principalul criteriu de departajare a unui sat este numrul de locuitori. n Canada satul are cel mult 1000 loc., cel din India 5000 loc, iar n SUA 2500 loc., iar cel japonez numr maxim 30 000 de locuitori. Un al doilea criteriu l constituie ocupaia locuitorilor care de cele mai multe ori aparin sectorului primar. Satul ca parte component a habitatului rural are trei componente fundamentale: vatra (spaiul n care se afl locuinele, depozite, adposturi) unde se formeaz i evolueaz o comunitate; moia sau teritoriul pe care comunitatea rural i desfoar activitatea de baz; populaia component dinamic de penduleaz, modeleaz celelalte dou componente prin aspectele ei cantitative i evolutive. Satul trebuie s aib o orgnizare care s satisfac necesitile sociale, economice i environmentale, dar s conserve elementele care l individualizeaz : cultura, tradiiile, arhitectura, stabilite de-a lungul evoluiei sale. Satul are deci, n principal, o funcie rezidenial. Factorii care acioneaz asupra vetrei (spaiul rezidenial) sunt: - Componente naturale care pot influena fizionomia vetrei satului (localizare, form, mrime, structur) - Facotroi sociali, economice sau politici ce pot fi implicai n formarea fizionomiei vetrei i relaia cu mediul. Aezarea rural are o funcie economic dat de modul de utilizare a unei pri din vatr, dar mai ales a moiei. Satul are o funcie social pentru c reprezint spaiul pe care se concretizeaz ntreaga aciune a societii. Populaia satului, este o grupare social care atribuie, prin intermediul tehnicilor de care dispune, funcia de reziden vetrei i pe aceea de producie a moiei. De modul de funcionare social a acestia depinde calitatea ei ca for de munc i implicit cea a spaiului rezidenial, cele dou categorii influenndu-se reciproc pe un fundament geografic unitar. F.2.1. Tipuri de ecosisteme rurale Aezrile rurale pot fi permanente, nepermanente i temporare ca durat de utilizare temporal.

45

Din punct de vedere morfologic aezrile rurale sunt puternic influenate de condiiile naturale de mediu i sociale. Exemplele sunt dintre cele mai diverse: de la satele aezate n oaze, cele din inuturile nordice reci (cu adposturi de tip iglu) sau la cele de tip cetate din centrul Europei, pn la satele cu caracteristici urbane din rile dezvoltate. F.3. Oraul ecosistem uman urban Oraul este un ansamblu material complex ce se nscrie n coordonatele habitatului urban i biologic social, care prin modul de organizare teritorial, prin funciile ndeplinite, se afirm ca un sistem economico-geografic complex numit ecosistem urban. El este format din: a. Componenta material-teritorial n care intr: - Vatra, perimetrul locuibil, n care sunt cldirile destinate pentru locuit - Intravilanul (perimetrul construibil) alctuit att din suprafeele ocupate cu construcii ct i spaiile pentru diferite servicii (depozitare, comer, transport), spaii verzi - Extravilanul ce se afl n restul teritoriului administrativ al oraului, cu suprafee agricole, zone de agrement, spaii de depozitare a deeurilor, uniti de alimentare cu energie etc. i care fa parial nevoilor alimentare ale oraului. b. Componenta social economic exprimat prin populaie ocupat sau nu ntr-o form de activitate economic. Oraele sunt ecosisteme ce acoper doar aproximativ 2% din suprafaa terestr dar care consum peste jumtate din resursele Terrei, eliminnd numeroi poluani, fiind din acest punct de vedere (cu foarte mici excepii) nesustenabile, pentru c produc perturbri att interne ct i pe arii largi. Sistemul urban determin reducerea covorului vegetal i a biodiversitii, stocri i deteriorri ale apei de suprafa i subterane, poluare a aerului (fizic, chimic, fonic, prin lumin). Populaia urban poart cu ea probleme sociale grave, distrofice i greu de rezolvat, administrat. F.3.1. Tipuri de ecosisteme urbane Proiectat sau evoluat oraul este produsul istoric al factorilor naturali, socio-umani aflai ntr-un proces continuu de transformare exprimat prin forme teritoriale diferite. Oraele evolueaz n primul rnd n funcie de originea lor, uneori dintr-o aezare rural, alteori dup un plan bine stabilit, n cazul celor construite prin decizie (Brasil). Proiectarea oraului are caracter istoric, deoarece n funcie de dominanta aservit, acestea au luat forme din cele mi diferite: liniare (Bora), radiar-concentrice (Bucureti) , rectangulare (Clrai), nucleare , polinucleare(Paris, Londra), mixte, etc. Morfostructura reprezint adaptarea reelei de strzi la topografia locului, orientarea pe prioritatea epocii n care acestea au aprut sau dezvoltat i care poate da un anumit grad de funcionalitate elementelor componente ale unei aezri urbane. De fapt un ora este similar unui organism: strzile joca rolul sistemului circulator, spaiile verzi sistemului respirator, celulele sunt indivizii, iar scheletul este situl oraului. Fiecare component are un rol bine determinat, iar mrimea, densitatea i amplasarea lor n spaiu poate ajuta la funcionarea ecosistemului. Ecosistemul urban are nevoie de un spaiu fizic bine proporionat, de o calitate a indivizilor ce acioneaz n interiorul, dar i exteriorul lui i mai ales de mecanisme clare de intercondiionare, relaionare, stabilite prin legile tiinelor naturii, umaniste (legi, moral, etic).

46

Ecosistemele urbane simple pot fi considerate oraele nucleu sau oraele iniiale cuprinse n limite administrative bine determinate, fr localiti componente n care locuiesc sub 50 000 de persoane. Ecosisteme urbane dezvoltate ce se suprapun aglomeraiei urbane nsumeaz o arie urbanizat format dntr-un ora cu peste 50 000 locuitori, dar n componena creia intr i zona sa suburban, cuprins pe o suprafa cu o raz de 50 60 km. Ecosistemele complexe sunt materializate prin: - Microregiunea urban ce cuprinde un spaiu relativ larg cu anumite similariti ale cadrului natural (depresiune, vale, bazin) pe care se afl grupri de aezri rurale i urbane ntre care s-au stabilit o serie de relaii de dependen economic, social i urban, conturndu-se un anumit specific, avnd toate funciile eseniale ale vieii, de la producie la consum, manifestndu-se ca un organism urban unitar; - Conurbaia reprezint un ora sau mai multe spre care graviteaz (din punct de vedere economic, cultural i chiar administrativ) alte orae mai mici. Ea reprezint un exemplu al funcionrii ecosistemice, doarece pe un areal de 50 de km se nasc legturi strnse de producie, transport, sisteme comune de alimentare cu ap, gospodrire comunal (Tokyo Yokohama, Osaka Kobe). - Metropole reprezint marile orae cu o populaie de peste 1 mil. de locuitori, extinse n teritoriu, cu nuclee de tip satelit, cu funcii distrincte i arii urbanizate ntre acestea (New York, Shanghai, Buenos Aires, Moscova). - Megalopolisul este forma urban foarte extins creat prin includerea succesiv a zonelor suburbane i a oraelor nvecinate. Ele pot avea aspect de nucleu extins sau coridor caracterizat prin existena continu de orae, individualizate administrativ, un numr mare de locuitori, spaii agricole reduse (SUA de la Boston pn la Washington formeaz Boswash sau Bostywash). F.3.2. Probleme i tendine n organizarea spaial a aglomeraiilor urbane - statistic populaia urban crete - tendinele sunt de polinucleizare a spaiului urban (India) sau de dezvoltare lent, controlat (orae din Germania, Frana, Rusia). - ecosistemele rurale trec spre cele urbane - are loc relocarea activitilor industriale (pentru degrevarea oraului Braov de industria dezvoltat prea puternic n anii 70 au aprut centrele urbane mai mici care au preluat funcia industrial Scele, Codlea, Rnov). - apar aezri urbane n cadrul nodurilor de autostrzi, ci ferate, aeroporturi (Otopeni) chiar n apropierea marilor orae. - dispersia spaiului urban e vzut adesea ca o distrofie a mecanismului n vetrele oraului, ca un rspuns diferit la problemele economice, sociale i de mediu a clasei mijlocii i mai nou a clasei bogate. Se remarc o cretere a rolului suburbiilor nu numai pentru funciile de locuit dar i pentru apropierea de serviciu. - presiunea dinamicii sociale prin ocuparea prilor centrale de ctre categorii mai mult sau mai puin omogene au generat opiunea de via n suburbii (fenomen ntlnit n ri cu putere economic semnificativ) - multe orae mari au centuri urbane cu aezri foarte srace (Rio de Janeiro). G. Calitatea vieii

47

Mediul construit de om n aezri furnizeaz o parte esenial a calitii vieii, ns parametrizarea este dificil pentru c pot interveni subiectivismul sau reperele de apreciere, care sunt diferite n funcie de dezvoltarea economic, politicile naionale sau locale, percepie, cultur, etc. Calitatea vieii reprezint totalitatea condiiilor materiale, spirituale i estetice, sociale, culturale, economice i psihologice care asigur ralizarea armnioas a unei persoane. Din punct de vedere sociologic calitatea vieii este ansamblul elementelor care se refer la situaia fizic, economic, social, cultural, politic, de sntate etc. n care triesc oamenii, coninutul i natura activitilor pe care le desfoar, caracteristicile relaiilor i proceselor sociale la care particip bunurile i serviciile la care au a cces, modelele de consum adoptate, modul i stilul de via, evaluarea mprejurrilor i rezultatelor activitilor care corespund ateptrilor populaiei precum i strile subiective de satisfacie/insatisfacie, fericire, frustrare (Mrginean I., 2002). Analiza calitii vieii poate fi efectuat la nivel individual sau colectiv i implic dimensiuni economice, sociale, estice, politice i estetice, culturale, viznd standardul de via, sntatea, locuina, educaia, locul de munc, drepturile omului, mediul nconjurtor (Mirela Nae, 2005). Amenajrile, organizaea spaiului, funcionarea ecosistemelor urmane de fapt au drept scop satisfacerea nevoilor umane deci calitatea vieii. Indicatorii de calitatea vieii sunt dintre cei mai diferii. Chiar fiecare ar n parte sau grupurile politici ia n calcul elemente proprii. Aceti indicatori pot fi grupai n general dup cum urmeaz: a. Standardul de via exprimat prin: - Indicatori macroeconomici precum venitul naional brut, produsul intern brut, veniturile populaiei, consumul populaiei sau costurile de via (servicii utilizate, coul zilnic sau consumul alimentar b. Starea de sntate ca o condiie sine qua non a calitii vieii. Starea de sntate este rezultatul unor factori genetici interni (fiziologici, psihici) dar i externi (sociali, de locuire, hran, servici medicale), stil de via. Pentru evaluarea strii de sntate se ine cont de: - Stilul de via, activitatea fizic, obiceiurile alimentare dar i de indicatori statistici precum sperana de via la natere, mortalitatea, morbiditatea, funcionalitatea i eficiena serviciilor medicale. c. Locuina are caracteristici fizice (dimensiune, poziie spaial, vechime, compoziie de materiale, design, dotri) i funcionale (adpost, odihn, siguran, munc i distracie). Dimensionarea ei ca i funcionalitatea sunt legae de factori interni: venituri, tradiii, educaie, scop i factori externi: politici sociale i economice ale unui teritoriu. Indicatorii luai n calcul sunt: calitatea spaiului de locuit, utilizarea spaiului locuit, segregarea rezidenial. d. Coeziunea comunitii se refer la o latur esenial a omului el este o fiin social. Are nevoie de relaii de familie, prietenie, colegialitate. Acest indicator este mai puternic n comunitile rurale mici. Pentru o mbuntire a coeziunii comunitii urbane este necesar o mbuntire a managementului localitii n sprijinul realizrii unei conectiviti sociale, a creterii spiritului comunitar. e. Sigurana personal i comunitar ntr-un ecosistem uman este un alt element important. Nu ne referim doar la sigurana fa de excesele unor persoane asociale 48

este vorba de sigurana economic asigurat de guverne, de sigurana politic (asigurat n asociaii militare de tipul NATO). Sigurana personal determin chiar apariia unui fenomen de tip gated communities i accenturarea fenomenului de segregare spaial i social (cartiere rezideniale noi n Bneasa, Tunari, Pipera etc.). f. Petrecerea timpului liber e strns legat de coeziunea comuniti. Modul cum este acesta folosit depinde de oferta ecosistemului, de educaie, venituri, profesie etc. Organizarea spaiilor aezrilor umane, a oraelor i staiunilor n special, cere structurarea locurilor de petrecere a timpului liber n raport cu dimensiunea populaiei i utilizarea complex a potenialului antropic sau natural cu exigenele funciei lor. g. Educaia o comunitate nu este omogen n ceea ce privete achiziiile formative, pentru c orice ecosistem uman are nevoie pentru buna funcionare de o diversitate profesional deobndit prin coli i, tinde ctre o nalt inut privind comportamenului uman. Aceste particulariti se datoreaz faptului c educaia are loca att n familie ct i n societate (sistemul de nvmnt). n ecosistemele umane educaia se asigur n uniti de nvmnt. h. Calitatea mediului nconjurtor. Prin activitile sale, desfurate n ecosistemele umane sau n afara acestora, omul contribuie la schimbarea compoziiei normale a componentelor mediului nconjurtor prin ptrunderea unor elemente strine cu efecte nocive, pe termen lung sau scurt, aprnd fenomenul de poluare. Indicatorii de calitate a mediului nconjurtor se sprijin pe analiza intensitii i efectelor polurii aerului, apei i solului. Risc, hazard, dezechilibru disfuncional Risc = degradare deja produs i substituit acesteia. El nu poate fi neles/explicat dect sub aspect relaional, dinamic, referindu-se de drept i de fapt nu doar i nu n primul rnd la degradarea unuia sau altuia dintre elementele utile omului, ci la posibilitatea ca evoluia interaciunii interne i externe ale ntregii structuri sistemice cruia acel element i aparine s se orienteze ntr-o direcie disfuncional. Astfel, evolund riscant, structura respectiv poate ajunge nu numai la forme degradate ale unuia sau altuia dintre elementele componente ci, n primul rnd la degradarea unor mecanisme funcionale importante, la dezorganizare, pierzndu-i calitatea n sistem. Vulnerabilitate din punct de vedere semantic trimite la susceptibilitatea de a fi destructurat, dezorganizat un sistem, ceea ce corespunde variantei negative a riscului. I. Ungureanu spune c ar fi util pentru acurateea tiinific a limbajului specific s se aib n vedere faptul c structurile sistemice complexe, eterogene, cu funcionalitate puternic diversificat, au o sensibilitate deosebit, o mare aptitudine de a reaciona la stimuli diferii, interni sau externi, dintre care nu toi sunt agresivi, avnd capacitatea de a rni. Vulnerabilitatea nu este n realitate dect una dintre formele sensibilitii structurilor interactive. Vulnerabilitatea este considerat (n mod corect) o premis a riscului. Este clar c ea este rezultatul unei sensibilizri n care strutura/structurile urmrite i menin comportamenul sensibil i pot fi agresate, rnite. Dezorganizarea n sisteme poate mbrca forme din cele mai diferite: - Degradarea/epuizarea unor resurse naturale, tradiionale, - mbtrnirea populaiei active, - Degradarea sub limita eficienei a reelei de comunicaii, sau de alimentare cu energie electric 49

Restructurri economice severe i rapide ce poate anihila structuri social economice ntregi. Interveniile pentru reducerea riscurilor trebuie s fie ntotdeauna gandite sistemic. Trebuie gsite soluii pentru asigurarea funcionalitii sistemului. De exemplu interzicerea vntorii carnivorelor mari, n scopul proteciei acestora, poate determina creterea necontrolat a numrului acestora ntr-o regiune i la perturbarea lanului trofic, sau chiar la conflicte cu populaia uman. La fel, dorina de a pstra un grad ridicat de naturalitate al peisajului rural ntrun parc naional de exemplu, poate duce la reducerea la minim a investiiilor. Dar asta determin apariia srciei (un risc social) iar oamenii ncep s taie pdurea, s braconeze specii protejate (din nevoia de hran) i apare riscul degradrii unui peisaj, al pierderii biodiversitii. Confundat frecvent cu riscul, hazardul difer totui de acesta. Hazardul reprezint probabilitatea. El este aleatoriu i exprim tipul de evoluie n care determinri/motivaii nensemnate pot declana modificri ample, rapide i care, spre deosebire de risc, nu sunt previzibile, i cu att mai puin antecalculabile. Foarte multe fenomene naturale de mare anvergur (vulcanism, seismicitate) se produc ca efecte ale hazardului (sau cel puin sunt percepute/considerate astfel, datori precaritii mjloacelor de cercetare actuale, care nu permit nc studierea i cunoaterea complet a contextului dinamic generator). De asemenea, complexitatea structural i ritmurile grbite ale sistemului social-economic produc hazard, att n cadrul intern ct i n afara lui. Dezechilibrele care conduc spre risc sau hazard nu sunt dezechilibre funcionale (praguri n geosistem) ci sunt dezechilibre disfuncionale, care produc perturbri ale circuitele naturale sau socio-economice. Hazardul natural (az-hazar din limba arab = joc de noroc) are o conotaie strict negativ presupunnd probabilitatea apariiei unui fenomen potenial devastator ntr-o anumit perioad i pe un anumit areal (Iuliana Armas, 2006). n nelesul terminologic actual, hazardul capt valen de risc numia din perspectiva lezrii poteniale a intereselor unei comuniti umane, expus i vulnerabil la un anumit eveniment natural. Riscul natural este probabilitatea de a fi afectat ca i comunitate uman de un hazard. El este dat de nivelul ateptat al pierderilor n cazul producerii evenimentul natural ateptat. Riscul este indisolubil legat de prezena omului n teritoriu, capabil de a contientiza cauzele i consecinele fenomenului aleator, dispunnd, totodat de liber arbitru. n absena comunitii umane, nu ar exista risc ci doar hazard, indiferent de dimensiunile i consecinele fenomenelor extreme asupra spaiului natural. Ca singur entitate capabil a se contientiza pe sine ca parte component i diferit de lumea exterioar, omul se nscrie cu o dubl calitate n relaia sa cu riscul natural ca factor potenial sau declanator, dar i ca factor care poate minimiza riscul natural. n relaia comunitii umane cu evenimentele naturale extreme, se poate diferenia ntre un risc perceput ca fiind tolerabil, sub aspectul pierderilor, de ctre autoritile locale i dezastrul sau catastrofa, care implic disfuncionaliti grave la nivelul societii n cauz. n aceast ultim situaie, refacerea se poate realiza doar cu ajutor extern. Dezastrul red situaia n care evenimentul de risc s-a produs i efectele sale depesc capacitatea de adaptare imediat din partea comunitii umane. Dezastrul este expresia gradului de vulnerabilitate al comunitii afectate de un hazard natural i capacitatea insuficient a msurilor de adaptare la risc.

50

Susceptibilitatea se refer la o predispoziie pentru anumite mecanisme specifice de reorganizare intern, n funcie de condiiile iniiale ale sstemului. De exemplu, un versant care evolueaz n condiii specifice de substrat, clim, resurse de ap, etc., devine susceptibil la alunecri n situaia unor modificri n sfera condiiilor iniiale. Hazardele de mediu sunt: hazarde naturale, tehnologice i hazarde de context (care in de schimbrile de mediu) (dup K. Smith, 2007). Hazardele naturale sunt evenimentele geofizice i biologice extreme: Geologice cutremure, erupii vulcanice, alunecri de teren, avalane Atmosferice cicloni tropicali, tornade, cderi puternice de zpad, ploi toreniale excepionale Hidrologice inundaii pe vi, inundaii pe rmuri, secete Biologice dezastre epidemice, incendii naturale de pdure Hazardele tehnologice (accidente majore) Accidente de transport aviatice, pe cile ferate, pe mri i oceane Accidente industriale explozii i incendii, pierderi de substane toxice sau radioactive Cldiri publice sau private nesigure prbuiri, incendii Materiale periculoase depozitare, transport, folosirea i manipularea incorect a acestora Hazardele de context Poluarea transfrontalier a aerului schimbri climatice, ridicarea nivelului Oceanului Planetar Degradarea mediului despduriri, deertificare, pierderea resurselor naturale Presiunea antropic urbanizare intensiv, concentrarea infrastructurii, agricultura intensiv

51

52

53

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI (Environmental Impact Assessment EIA) (de aici si pana la pag. 81 faceti un rezumat despre etapele si modul in care se face evaluarea impactului asupra mediului si bilantul de mediu) Evaluarea impactului asupra mediului reprezint procedura prin care sunt analizate proiectele publice i private care pot avea efecte semnificative asupra mediului i care se finalizeaz prin emiterea acordului de mediu pentru acele proiecte care repect condiiile prevzute n legi i acte normative. Evaluarea impactului asupra mediului face parte din procedura de autorizare a unui proiect, fiind un proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in functie de fiecare caz in parte si in conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului. Acordul de mediu constituie astfel actul administrativ emis de autoritatea competent pentru protecia mediului, prin care sunt stabilite condiiile i, dup caz, msurile pentru protecia mediului, care trebuie respectate n cazul realizrii unui proiect, conform prevederilor art. 2 din Ordonana de Urgen a Guvernului nr.195/2005 privind Protecia Mediului aprobat cu modificri prin Legea nr. 265/2006 cu modificrile i completrile ulterioare. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat in scris care da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul. ETAPELE PROCEDURII DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SI DE EMITERE A ACORDULUI DE MEDIU Procedura de evaluare a impactului asupra mediului este structurata pe etape conform schemei din Figura nr. 1. Procedura cuprinde cele trei etape introduse de HG nr. 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului , si anume incadrarea, definirea domeniului evaluarii si revizuirea calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, care sunt precedate de depunerea si evaluarea initiala a solicitarii. Desfurarea detaliat a acestor etape este reglementat prin Ordinul nr. 863 din 26/09/2002, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 52 din 30/01/2003, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Intre etapa de definire a domeniului evaluarii si cea de revizuire a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se situeaza etapa de realizare a studiului de impact propriu-zis (in sensul atribuit prin definitia acestui termen). In aceasta etapa, rolul principal revine celui care realizeaza studiul de impact: institutii specializate, persoane fizice sau juridice independente de titularul proiectului sau al activitatii si atestate de autoritatea publica centrala de protectia mediului. Deoarece insa, realizarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului se face pe baza rezultatelor etapei de definire a domeniului evaluarii, aceste etape au fost comasate primind denumirea de etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. DEPUNEREA SOLICITARII SI EVALUAREA INITIALA A ACESTEIA Derularea procedurii incepe atunci cand titularul de proiect solicita emiterea acordului de mediu. Aceste solicitari exprimate prin cerere tip trebuie sa ajunga la autoritatea competenta pentru protectia mediului (ACPM) pe raza careia se afla amplasamentul ales al proiectului. In practica, se pot intampla doua situatii. 54

titularul proiectului se adreseaza Ghiseului unic in vederea obtinerii Acordului unic; in aceasta situatie, reprezentantul autoritatii publice pentru protectia mediului in Comisia de Acord Unic (CAU) va prelua solicitarea in vederea inceperii procedurii; titularul proiectului depune solicitarea direct la autoritatea publica pentru protectia mediului care incepe derularea procedurii

In ambele situatii, solicitarea trebuie sa fie insotita de Fisa tehnica pentru obtinerea acordului de mediu. Aceasta fisa este de fapt o anexa la certificatul de urbanism care, conform prevederilor legislatiei in vigoare privind autorizarea lucrarilor de constructii, este necesara pentru obtinerea Acordului Unic. In Fisa tehnica, titularul completeaza datele de identificare a investitiei (denumire, amplasament, numar de proiect) solicitate la pct. 1 precum si o serie de date cu caracter tehnic solicitate la punctul 2. Schema procesului de evaluare a impactului asupra mediuluisi de emitere a acordului de mediu

55

TITULARUL Depunerea solicitarii, fisei, dovezii de plata taxa si tarif

impact nesemnificativ

ACPM: Analiza in vederea incadrarii Impact redus

impact semnificativ

ACPM Aplica Stampila A TITULAR: Depunere documente

TITULAR: Memoriu de prezentare; ACPM: PV verificare ampl. si Tabel de control

ACPM: Solicita Informatii/ documente suplim.

Fara EIA

ACPM/C AT: Etapa de Incadrare

Cu EIA/Anunt public

ACPM Aplica Stampila B (fara acord)

ACPM/CAT: Etapa de definire a domeniului EIA TITULAR: Realizare EIA Prezentare raport Dezbatere publica

TITULAR: Refacere/Prezentare raport

Respingere motivata

ACPM/C AT: Etapa de Verificare Acceptare raport/ Anunt public

ACPM = Autoritatea (publica) Competenta pentru Protectia Mediului CAT = Comisia de Analiza tehnica

ACPM Aplica Stampila B (cu acord)

56

Aceasta evaluare initiala are scopul de a stabili inca de la inceput daca proiectul se refera la o activitate cu impact nesemnificativ, impact redus sau impact semnificativ. Pentru aceasta se parcurg urmatorii pasi: Pasul 1: are scopul de a identifica daca proiectul se refera la una din urmatoarele situatii activitati listate in Anexa I.1 activitati listate in Anexa I.2 alte activitati . Proiectele pentru activitati rezidentiale desfasurate in gospodarii individuale sau in dependinte ale acestora care sunt destinate exclusiv satisfacerii necesitailor locuintei si/sau gospodriei proprii. Activitatile pentru care, conform prevederilor legale in vigoare privind autorizarea prin Biroul unic (HG 573/2002), nu se emit autorizatii de mediu. Acele activitati care, conform prevederilor legale in vigoare privind autorizarea prin Biroul unic (HG 573/2002), primesc autorizatii de mediu, dar nu se regasesc pe Anexele I.1. si I.2. ale Ordinului de Ministru 860/2002.

Din categoria alte activitati fac parte urmatoarele:

Pasul 2: se aplica numai proiectelor din categoria alte activitati si are scopul de a stabili in ce categorie se include activitatea la care se refera proiectul in functie de impactul pe care il poate genera Pentru proiectul aflat in aceasta situatie, autoritatea publica pentru protectia mediului face o localizare a amplasamentului in planul de urbanism corespunzator pentru a verifica pozitia acestuia fata de: reteaua ecologica Natura 2000, arii protejate sau zone tampon, monumente ale naturii sau arheologice, zone cu restrictii de construit. In functie de aceasta analiza pot apare mai multe situatii: Amplasarea proiectului pe un sit aflat in reteaua Natura 2000 indica un potential impact semnificativ Daca pozitia proiectului in raport cu celelalte obiective mentionate indica necesitatea aplicarii unor prevederi legale specifice, proiectul va fi identificat ca avand impact redus. Atunci cand nu apare nici-una din cele doua situatii anterioare, proiectul este identificat ca avand impact nesemnificativ CUM SE ACTIONEAZA DUPA EVALUAREA INITIALA A SOLICITARILOR In urma evaluarii initiale, solicitarea se poate gasi in una din urmatoarele situatii: (a) proiect pentru o activitate din Anexa I.1, identificat cu impact semnificativ, necesita etapa de definirea domeniului (b) proiect pentru o activitate din Anexa I.2, identificat cu impact potential semnificativ, necesita etapa de incadrare 57

(c) proiect pentru o activitate din categoria alte activitati, identificat cu impact semnificativ (amplasate pe un sit aflat in reteaua Natura 2000) (d) proiect pentru o activitate din categoria alte activitati identificat cu impact redus (e) proiect pentru o activitate din categoria alte activitati identificat cu impact nesemnificativ Fig. 2. Schema etapei de identificare
Impact potential seminificativ

localizare amplasame nt in planul de ubanism

Natura 2000

Impact nesemnificativ

Impact redus

(e)

(d)

impact seminificativ

(c)

Impact semnificativ

Alte activitati

Activitati din Anexa I.1

Activitati din Anexa I.2

(a)

(b)

Autoritatea publica pentru protectia mediului va actiona diferit in functie de fiecare situatie. In cazul (e), al proiectelor aferente unor activitati cu impact nesemnificativ asupra mediului, cererea va fi clasata ca notificare iar pe fisa tehnica se va aplica stampila tip A, care poarta inscriptia: Se supune CAU. Nu face obiectul procedurii de mediu. Fisa Tehnica se va transmite solicitantului in termen de 5 zile de la primirea solicitarii Pentru toate celelalte patru situatii, autoritatea publica pentru protectia mediului va informa titularul de proiect ca trebuie sa depuna la sediul autoritatii publice pentru protectia mediului, pe langa dovada de plata a tarifului, o serie de documente suplimentare: memoriu de prezentare a proiectului, continand descrierea acestuia si informatii din care sa rezulte date privind impactul asupra mediului; documente doveditoare privind informatiile declarate in fisa tehnica. Modelul de continut al memoriului tehnic se prezinta in Anexa nr. 5 la Ordinul 860/2002. Se mentioneaza ca, in cazul proiectelor pentru care este necesara obtinerea acordului integrat de mediu, memoriul tehnic trebuie sa raspunda unor cerinte suplimentare. Din momentul in care titularul de proiect depune solicitarea completa, respectiv insotita de documentele suplimentare mentionate, autoritatea publica pentru protectia mediului va intreprinde in maxim 20 zile in care va intreprinde o serie de actiuni, de asemenea diferite pentru fiecare situatie.

58

1) In cazul (a), al proiectelor aferente activitatilor din Anexa I.1, sau in cazul (c), al proiectelor din categoria alte activitati identificate cu impact semnificativ, pentru care este necesara etapa de definirea domeniului, se vor intreprinde urmatoarele: verificarea amplasamentului si completarea primei parti a listei de control (care este identica celei corespunzatoare etapei de incadrare); modul in care se realizeaza verificarea amplasamentului se descrie la etapa de incadrare intocmirea procesului verbal in care se vor consemna: rezultatul evaluarii si verificarii amplasamentului precum si eventuale solicitari pentru depunerea unor documente sau informatii suplimentare intocmirea anuntului public comunicarea catre titularul de proiect a deciziei privind continuarea procedurii cu etapa de definirea domeniului

2) In cazul (b), al proiectelor aferente activitatilor din Anexa I.2, se va parcurge etapa de incadrare 3) In cazul (d), al proiectelor din categoria alte activitati identificate cu impact redus, se intreprind urmatoarele: verificarea amplasamentului; intocmirea procesului verbal in care se vor consemna: rezultatul evaluarii si verificarii amplasamentului precum si eventuale solicitari pentru depunerea unor documente sau informatii suplimentare luarea deciziei de aplicare a procedurii simplificate de avizare, prin aplicarea stampilei tip B: Se supune CAU. Face obiectul procedurii de mediu fara acord de mediu comunicarea catre titularul de proiect a deciziei privind continuarea cu procedura simplificatadeavizare
Identificare Faza I (Identificare)

Impact semnificativ Cu EIM

Activitati cuprinse in Anexa 1.1

Activitati cu impact nesemnificativ Faza II (Incadrare) Eliberare Fisa Tehnica

Activitati cuprinse in Anexa 1.2

Impact redus Fara EIM Incadrare

Impact semnificativ Cu EIM

Definirea domeniului EIM

59

Figura nr. 3 Variante de continuare a procedurii functie de evaluarea initiala a solicitarii si incadrare ETAPA DE INCADRARE Aceasta etapa din procedura se aplica numai proiectelor aferente activitatilor listate in Anexa I.2. si are scopul sa stabileasca daca procesul de evaluarea impactului asupra mediului este obligatoriu pentru proiectul supus autorizarii. In cadrul etapei se pot distinge in principal doi pasi: Verificarea amplasamentului si Incadrarea propriu zisa. Pasul 1: Verificarea amplasamentului Pentru verificarea amplasamentului, ACPM foloseste o lista de control cu intrebari referitoare la sensibilitatea mediului din arealele geografice afectate de proiect, aspectele care se urmaresc in mod special fiind cele prezentate in Tabelul nr. 1. Cu acest prilej se poate constata si oportunitatea furnizarii de catre titularul proiectului a unor documente si/sau informatii suplimentare. In urma verificarii amplasamentului se intocmeste un proces verbal in care se consemneaza atat rezultatele verificarii cat si eventualele solicitari privind depunerea de documente sau informatii suplimentare si la care se adauga listele de control completate.

Tabelul nr. 1 Aspecte urmarite la verificarea amplasamentului -folosinta actuala a terenului; -bogatia, calitatea si capacitatea de regenerare a resurselor naturale din arealul respectiv; -capacitatea de receptie a mediului natural, acordandu-se o atentie speciala urmatoarelor areale: terenurile/zone umede; zonele de coasta; zone muntoase si paduri; rezervatiile naturale si parcuri; terenurile clasificate si protejate de legislatia nationala, in special in ce priveste conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice; arealele in care standardele de calitatea mediului au fost deja depasite ; arealele dens populate; peisajele cu importanta istorica, culturala sau arheologica deosebita. 60

Pasul 2: Incadrarea propriu-zisa Incadrarea propriu-zisa este o procedura destul de complicata care se realizeaza de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului cu sprijinul reprezentantilor autoritatilor publice locale cu responsabilitati specifice in domeniul protectiei mediului din cadrul unui colectiv special constituit numit colectivul de analiza tehnica (CAT), respectand metodologia aprobata prin Ordinul nr. 860/2002 si pe baza indicatiilor din ghidul prezentat in Anexa 1 la Ordinul 863/2002. Pentru a decide daca proiectul aferent unei activitati cuprinse in Anexa I.2 la ordinul 860/2002 are sau nu impact semnificativ asupra mediului, se aplica o serie de criterii care se refera la caracteristicile proiectului, amplasarea acestuia si caracteristicile impactului asupra mediului pe care il poate genera proiectul. Criteriile privind caracteristicile proiectului iau in considerare in special urmatoarele aspecte: dimensiunea proiectului, cumularea cu alte proiecte, folosirea resurselor naturale, producerea de deseuri, emisiile poluante inclusiv zgomotul, riscul de producere a accidentelor avand in vedere in special substantele si tehnologiile folosite. Criteriile privind amplasarea proiectului se bazeaza pe aspectele prezentate in Tabelul nr. 1 care se folosesc si la verificarea amplasamentului. La randul lor, criteriile privind caracteristicile impactului potential se refera la: extinderea impactului (arealul geografic afectat si numarul populatiei afectate), caracterul transfrontiera al impactului (daca este cazul), amploarea si complexitatea impactului, probabilitatea de producere a impactului, durata, frecventa si reversibilitatea impactului. Pentru a putea aplica aceste criterii in vederea realizarii incadrarii, autoritatea competenta pentru protectia mediului are nevoie de o serie de informatii care trebuie furnizate in principal de catre titularul de proiect (Tabelul nr. 2). O mare parte dintre acestea sunt continute in memoriul tehnic de prezentare a proiectului. Altele se pot aduna cu ocazia verificarii amplasamentului sau pot fi solicitate titularului ca informatii suplimentare. Tabelul nr. 2 Lista informatiilor necesare in etapa de incadrare Date de recunoastere ale titularului Numele companiei Adresa postala Numarul de telefon, de fax si adresa de e-mail Numele persoanei de contact: director/manager/administrator si responsabil pentru protecta mediului Caracteristicile proiectului Un rezumat al proiectului Desene reprezentand granitele proiectului inclusiv orice teren solicitat pentru a fi folosit 61

temporar in timpul constructiilor (planuri de situatie si amplasamente) Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie etc.) atat de detaliat cat e posibil Scurta descriere a principalelor procese tehnologice inclusiv marimea, capacitatea, materie prima, produse Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente. Planul de executie cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara, unde este cazul. Metode folosite in constructie. Resursele naturale folosite in constructie si functionare. Justificarea necesitatii proiectului Relatia cu alte proiecte existente sau planificate Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (ex. extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport a energiei, cresterea numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate si a deseurilor). Alte autorizatii cerute si emise pentru proiect Localizarea proiectului Harti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privind caracteristicile fizice ale mediului, atat naturale cat si artificiale, si alte informatii privind: Folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament cat si pe zone adiacente acestuia; Politici de zonare si de folosire a terenului; Arealele sensibile; Detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luata in considerare Caracteristicile impactului potential O scurta descriere a impactului potential cu luarea in considerare a urmatorilor factori: Impactul asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului, folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei, calitatii aerului, climei, zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural, si asupra interactiunilor dintre aceste elemente Natura impactului (adica impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si negativ) Extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei/habitatelor/speciilor afectate) Magnitudinea si complexitatea impactului Probabilitatea impactului Durata, frecventa si reversibilitatea impactului Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului Natura transfrontiera a impactului In practica, este de asteptat ca, in multe cazuri, titularul proiectului sa nu poata furniza informatiile privind caracteristile impactului potential, datorita lipsei de cunostinte de specialitate. 62

Completarea informatiilor se poate face atat prin vizitele de verificare a amplasamentului cat si pe baza discutiilor care trebuie sa se poarte intre autoritatea competenta pentru protectia mediului, titularul proiectului, reprezentantii altor autoritati sau ai altor organizatii, inclusiv reprezentanti ai publicului. Acestia pot sa-si aduca o contributie importanta la identificarea oricaror eventuale temeri exprimate pe plan local in legatura cu realizarea proiectului. Legislatia nationala prevede discutarea acestor aspecte in cadrul Colectivului de Analiza Tehnica. La completarea informatiilor se poate folosi din nou lista de control folosita la verificarea amplasamentului precum si o alta lista organizata sub forma de intrebari care corespund criteriilor referitoare la caracteristicile proiectului. Este util ca listele sa se completeze de catre autoritatea de mediu competenta in prezenta titularului proiectului si eventual a organizatiilor nonguveranmentale sau reprezentantilor altor institutii interesate. Sarcina cea mai importanta dar, probabil, si cea mai dificila a celor implicati in procesul de incadrare a proiectului in categoria celor care necesita efectuarea evaluarii impactului asupra mediului este sa stabileasca daca un efect este sau nu semnificativ. In practica, pentru a determina semnificatia impactului generat de proiect, se utilizeaza din nou listele de control folosite la verificarea amplasamentului si la completarea informatiilor privind caracteristicile proiectului. Cele doua liste pot fi considerate parti ale unei sigure liste de control organizata tabelar. In ambele parti ale tabelului exista in coloana 1 un numar de intrebari principale, fiecare dintre acestea fiind urmata de alte intrebari subsidiare. Intrebarile principale se refera la posibilitatea aparitiei unei actiuni/efect ca o consecinta a caracteristicilor sau amplasarii proiectului, atat in faza de constructie cat si in cele de functionare si dezafectare. Intrebarile principale din cele doua parti ale listei de control se prezinta in Tabelul nr. 3. Tabelul nr. 3 Intrebari principale privind caracteristicile proiectului Proiectul va implica una din urmatoarele actiuni, care vor crea schimbari in localitate ca rezultat al naturii, marimii, formei sau scopului noii investitii? Proiectul va folosi una din urmatoarele resurse naturale, sau orice alte resurse care sunt neregenerabile sau exista in cantitate mica? Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substante sau materiale care pot fi daunatoare sanatatii populatiei sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un risc pentru sanatatea populatiei ? Proiectul va produce deseuri solide in timpul construirii, functionarii sau incetarii activitatii? Proiectul va avea ca efect emiterea in aer de poluanti sau orice alte substante periculoase, toxice sau nocive? Proiectul va cauza zgomote si vibratii sau va avea ca efect radiatie luminoasa, termica sau alte forme de radiatii electromagnetice? Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei prin emisiile de poluanti pe terenuri sau in ape de suprafata, ape subterane, ape de coasta sau ape marine? Exista riscul ca, in timpul construirii sau functionarii proiectului, sa se produca accidente care pot afecta sanatatea populatiei sau mediul? 63

Proiectul va conduce la schimbari sociale? Exista alti factori care pot fi luati in considerare ? Intrebari principale privind amplasarea proiectului Proiectul va avea efecte asupra folosintei existente sau viitoare a terenului ? Exista probabilitatea ca proiectul sa aiba efecte asupra unor areale sensibile prin ocuparea totala sau partiala a arealului, prin traversarea acestuia sau prin efectuarea unor lucrari de acest fel in interiorul arealului? La fiecare intrebare subsidiara se raspunde cu unul din urmatoarele patru raspunsuri posibile: Da daca este posibil sa apara un efect; Nu daca nu este de asteptat sa apara un efect; ? daca este incert faptul ca un efect sa apara sau nu; NC (nu este cazul) daca intrebarea nu este relevanta pentru proiectul respectiv.

Raspunsurile se inscriu in coloana 2. Pentru cazurile in care s-a raspuns prin Da , urmatorul pas este de a decide daca este posibil ca efectul respectiv sa fie semnificativ. Deseori apar dificultati atunci cand trebuie sa se decida daca efectul este semnificativ. Este util ca cel care ia aceasta hotarare sa aibe in vedere in ce masura efectul respectiv poate avea un rol hotarator asupra deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu pentru proiectul respectiv. Pentru fiecare efect la care in coloana 2 s-a raspuns prin Da se vor pune intrebarile prevazute in Tabelul nr. 4, iar raspunsul se va inscrie in coloana 3 a Listei de control. Tabelul nr. 4 Intrebari referitoare la semnificatia efectului Natura efectului impactul este deosebit de complex sau este unul neobisnuit in zona respectiva? Marimea sau importanta efectului cat de mult se va schimba situatia existenta? Extinderea geografica a efectului pe ce zona se va resimti efectul ? Exista posibilitatea unui impact transfrontiera ? Cati oameni sau cati alti receptori vor fi afectati ? Vor fi afectate resurse sau alte caracteristici valoroase sau rare ale mediului ? Exista riscul de depasire a standardelor de mediu ? Exista riscul sa fie afectate arii sau zone protejate ? Care este probabilitatea de aparitie a impactului ? Impactul va fi pe termen scurt, mediu sau lung ? Impactul va fi permanent sau temporar ? Impactul se va manifesta continuu sau intermitent ? Pentru un impact intermitent, care va fi frecventa de manifestare ? Impactul va fi ireversibil ? Impactul poate fi remediat sau compensat ? Titularul de proiect este de acord sa introduca in propunerea de proiect masurile necesare pentru evitarea reducerea, sau compensarea impactului advers semnificativ?

64

Dupa completarea coloanei 3, urmeaza sa se decida daca proiectul va fi supus unei evaluari a impactului asupra mediului. Nu exista o regula general aplicabila in acest sens. Teoretic, se poate cere efectuarea evaluarii impactului asupra mediului daca exista un singur raspuns Da in coloana 3. Oricum, cu cat exista mai multe raspunsuri Da , cu atat este mai justificata cererea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului. Prezenta raspunsurilor de tip ? in coloanele 2 sau 3 indica faptul ca exista incertitudini cu privire la aparitia sau semnificatia efectului respectiv, caz in care este nevoie sa se ceara evaluarea impactului asupra mediului pentru ca acest proces va conduce la clarificarea incertitudinilor. Dupa completarea Listei de control, autoritatea competenta pentru protectia mediului ia decizia privind incadrarea proiectului si stabileste obligativitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului, avand in vedere motivarea semnificatiei efectului din coloana a 3-a. Inainte de a se trece la urmatoarea etapa din procedura, ACPM indeplineste urmatoarele actiuni: intocmeste anuntul public privind decizia de continuare a procedurii pentru toate proiectele supuse evaluarii de impact; comunica in scris solicitantului: decizia privind continuarea procedurii cu etapa de definire a domeniului precum si anuntul public intocmit in vederea publicarii in mass-media de catre acesta. Daca, in urma contestarii deciziei etapei de incadrare, se constata ca este necesara modificarea acesteia, se reevalueaza proiectul completand din nou lista de control pe baza noilor date si se ia o noua decizie a etapei de incadrare, motivand schimbarea deciziei initiale. Pentru a asigura obiectivitatea etapei de incadrare, transparenta asupra deciziei luate si controlul procesului de evaluare a impactului asupra mediului, autoritatea competenta pentru protectia mediului pastreaza atat Lista de control completata, cat si informatia furnizata de titularul proiectului, si o pune la dispozitia CAT-ului spre analiza si a publicului, la cerere. Cum se procedeaza in cazul cand se constata posibilitatea aparitiei unui impact transfrontiera Autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului poate constata in timpul perioadei de evaluare a solicitarii sau la verificarea amplasamentului, ca proiectul este susceptibil sa aibe un efect semnificativ asupra mediului altui stat. Acest lucru poate fi constatat pentru orice proiect, indiferent daca este sau nu aferent unei activitati dintre cele marcate cu * in Anexa I.1., despre care s-a mentionat anterior ca sunt Activitati/instalatii mentionate in Anexa nr. 1 a Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001. In acest caz, in termen de 10 zile de la primirea solicitarii, autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului are obligatia sa instiinteze autoritatea publica centrala pentru protectia mediului care indruma si coordoneaza procedura de emitere a acordului de mediu pentru aceste proiecte. Procedura urmata in continuare de autoritatile publice pentru protectia mediului in astfel de cazuri este detaliata in Ordinul Ministrului Apelor si Proetectiei Mediului nr. 864/2002. 65

ETAPA DE DEFINIRE A DOMENIULUI EVALUARII Prin domeniul evaluarii se intelege totalitatea problemelor pe care trebuie sa se axeze evaluarea impactului asupra mediului. Stabilirea domeniului evaluarii se realizeaza de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului cu sprijinul autoritatilor din colectivul de analiza tehnica (CAT), respectand metodologia de aplicare a procedurii cadru de evaluare aprobata prin Ordinul nr. 860/2002 si pe baza indicatiilor din ghidul prezentat in Anexa 2 la Ordinul 863/2002. Definirea domeniului evaluarii este de asemenea o procedura complicata care se realizeaza in mai multi pasi si care trebuie sa raspunda la trei intrebari majore: care sunt efectele potentiale asupra mediului generate de proiect; care dintre aceste efecte sunt cele mai importante si de aceea necesita o analiza mai profunda in studiul de evaluare a impactului asupra mediului; care sunt variantele de realizare a proiectului care ar trebui luate in considerare. Pe langa identificarea principalelor efecte si a variantelor care urmeaza sa fie luate in considerare in raportul la studiul de evaluare a impactului, definirea domeniului poate sa se refere si la planul de lucru pentru elaborarea studiului de impact. In acest caz, se pot avea in vedere urmatoarele: identificarea si planificarea studiilor necesare pentru caracterizarea starii existente a mediului si pentru stabilirea vulnerabilitatii acestuia la impactul advers generat de proiect; trecerea in revista a metodelor disponibile pentru prognozarea impactului si selectarea celor mai potrivite metode in functie de importanta si complexitatea fiecarui aspect, de tipul si resursele disponibile precum si de tipul de informatii care ar putea fi folositoare in procesul de decizie; selectarea celor mai potrivite criterii pentru evaluarea importantei impactului, luand in considerare cerintele legislative, politicile si practicile curente si conditiile locale; identificarea organizatiilor sau autoritatilor care vor fi consultate pentru elaborarea studiului de impact; specificarea programului si a termenelor/punctelor cheie legate de procesul de planificare a proiectului si de procedurile de autorizare relevante; definirea cerintelor care se impun echipei de elaborare a studiului de impact, inclusiv organizarea, managementul, experienta necesara, etc., fara a indica o anumita persoana fizica sau juridica atestata; definirea cuprinsului raportului la studiul de impact Pasul 1: Identificarea impactului potential Unul dintre cele mai utilizate moduri de identificare a impactului este acela de a lua in considerare toate activitatile implicate de realizarea proiectului, toate componentele mediului receptor (adica mediul care va suporta efectele proiectului) si toate interactiunile potentiale dintre activitati si componente. In acest scop se foloseste prima parte din lista de control, adica cea care a fost completata la verificarea amplasamentului, in care intrebarile se refera la caracteristicile proiectului, dar care se completeaza cu alte 2 coloane. In prima coloana suplimentara (care devine coloana 4) se inscriu componentele de mediu afectate iar in urmatoarea (coloana 5) se raspunde la intrebarea privind posibilitatea ca efectul asupra componentei de mediu din coloana 4 sa fie semnificativ. 66

In mod optional, aceasta lista de control pentru definirea domeniului poate fi organizata si sub forma de matrice in care pe linii se trec actiunile/efectele proiectului iar in coloane se trec componentele de mediu. Potentialele interactiuni sau relatii dintre activitati si componente sunt identificate prin marcarea celulelor relevante din cadrul matricii. Atunci cand se foloseste Lista de control, pentru fiecare intrebare la care, raspunsul din coloana 3 este de tipul da sau ? , se inscriu in coloana 4 acele componente de mediu care vor fi afectate. Se recomanda discutarea Listei de control de catre autoritatea publica pentru protectia mediului in colaborare cu titularul proiectului, cu elaboratorul raportului la studiul de evaluare a impactului, cu specialisti in domeniu si cu reprezentantii altor institutii potential interesate. La utilizarea Listei de control, este important sa se tina seama de faptul ca o interactiune directa/primara dintre o actiune implicata de proiect si o componenta de mediu poate avea ca rezultat si efecte secundare, de ordinul trei, patru s.a.m.d. De exemplu, o modificare a albiei unui curs de apa poate conduce la modificarea parametrilor hidrologici; acest lucru ar putea avea ca urmare afectarea calitatii apei si a starii ecologice a cursului de apa, iar acest fapt va afecta folosinta piscicola si alti utilizatori de apa. Utilizatorii listei de control trebuie de asemenea sa tina seama de faptul ca efectele pot fi permanente sau pe termen lung, temporare (de ex. numai in perioada de constructie) sau intermitente (de ex. numai in anumite perioade de activitate sau numai in anumite perioade ale anului). Pasul 2: Concentrarea atentiei pe impactul cheie Este de multe ori dificil pentru persoanele care efectueaza definirea domeniului sa decida care efect este semnificativ. Gradul de semnificatie poate fi definit in functie de importanta pe care efectul respectiv o poate avea in luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu. Pentru a decide daca un efect poate fi considerat ca semnificativ, pentru fiecare din componentele identificate in coloana 4, se vor pune intrebarile cuprinse in Tabelul nr. 4. Pe baza raspunsurilor la aceste intrebari, utilizatorul va completa coloana 5 cu DA/NU dupa cum se intrevede posibilitatea ca impactul asupra componentei analizate sa fie, sau nu, semnificativ. Pentru cazurile in care raspunsul din coloana 5 este de tipul DA, utilizatorul va explica de ce considera ca impactul este semnificativ. Pasul 3: Identificarea variantelor posibile Prin variante posibile se inteleg celelalte moduri fezabile in care titularul proiectului ar putea atinge scopul pentru care realizeaza proiectul, ca de exemplu: un alt mod de actiune, alegerea unui alt amplasament sau modificarea proiectului dar care sa aibe relevanta pentru protectia mediului. Variantele pot lua forme diferite mergand de la o strategie de inalt nivel pana la un proiect detaliat, si pot sa se refere la: strategii alternative: de exemplu aceea de a gestiona resursele sau de a reduce pierderile in loc de a exploata alte resurse; variante de amplasament sau de traseu pentru intregul proiect sau pentru parti componente ale acestuia; 67

variante de tehnologii si/sau materii prime: de exemplu construirea unei centrale termice pe gaze in locul unei centrale termice pe carbuni; variante de realizare a unor parti componente ale proiectului sau de amplasare a acestora (de exemplu amplasarea activitatilor care produc zgomot la distanta mai mare fata de receptorii sensibili); variante de masuri de limitare a efectelor adverse (de exemplu construirea unui ecoduct pentru a asigura posibilitatea traversarii unei autostrazi de catre animalele din zona in loc de a realiza un habitat compensatoriu). In etapa de definire a domeniului evaluarii se determina si gradul de detaliere in care titularul proiectului va analiza variantele, de exemplu modul in care va actiona pentru a identifica variantele posibile sau cat de detaliat va estima impactul asupra mediului in comparatie cu proiectul propus. Daca titularul proiectului a adoptat o atitudine pozitiva in considerarea aspectelor de mediu inca din fazele timpurii ale planificarii proiectului, variantele ar trebui sa fi fost explorate deja, iar definirea domeniului va trebui numai sa confirme ca au fost luate in considerare toate variantele posibile. Tabelul nr. 5 Tipuri de variante Masuri de gestionare a cererii de bunuri si servicii Masuri de conservare a resurselor sau de reducere a risipei acestora Modalitati de satisfacere a cererii Amplasamente sau trasee Procese sau tehnologii de productie Metode de lucru Planuri de situatie si de amplasare a partilor componente ale proiectului Proiecte de structuri Tipuri si surse de materiale Specificatii de produs Termene de construire, exploatare si scoatere din functiune a proiectului, inclusiv orice termen cu privire la etapizarea proiectului Datele de incepere si de finalizare Marimea amplasamentului sau a instalatiei Capacitatea de productie Responsabilitati pentru implementare Controlul poluarii Gestionarea deseurilor inclusiv reciclarea, recuperarea, refolosirea si depozitarea finala Cai de acces si trasee de trafic la si de la amplasament Responsabilitati si proceduri pentru managementul mediului Instruirea personalului Planuri de monitoring si de urgente Gestionarea scoaterii din functiune, refacerea amplasamentului si folosirea ulterioara

68

Pasul 4: Elaborarea indrumarului Inscrisurile din coloanele 4 si 5 ale listei de control reprezinta totalitatea problemelor care trebuie sa fie tratate in evaluarea impactului asupra mediului. Acestea se vor comunica titularului de proiect constituind astfel o parte din continutul indrumarului. Indrumarul trebuie insa sa indice si variantele posibile pe care titularul de proiect trebuie sa le ia in considerare si, de asemenea, sa se refere la unele aspecte specifice anumitor tipuri de proiecte. Astfel, pentru proiectele de activitati si/sau instalatii pentru care se emite acord integrat de mediu, indrumarul va specifica necesitatea aplicarii cerintelor specifice autorizarii integrate de mediu, inclusiv cele referitoare la stabilirea limitelor de poluanti in emisii in raport cu aplicarea celor mai bune tehnici disponibile. Pentru proiectele de instalatii/depozite care implica substantele periculoase si cantitatile prevazute in Anexa nr. 2 din prevederile legale privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase (SEVESO II), se va specifica necesitatea elaborarii si prezentarii rapoartelor de securitate in exploatare pentru prevenirea riscurilor de accidente majore (rapoarte de securitate) conform cerintelor legale si de la data intrarii acestora in vigoare. Indrumarul se comunica titularului de proiect in cel mult 3 zile de la data intocmirii sale in colectivul de analiza tehnica. ETAPA DE REALIZARE A RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE Dupa primirea indrumarului, titularul de proiect va realiza studiul/studiile necesare pentru a putea raspunde la toate problemele indicate in indrumar privitoare la evaluarea efectelor semnificative generate de proiect asupra mediului. Aceasta etapa se concentreaza pe trei elemente principale: determinarea si evaluarea starii initiale de calitate a mediului in care urmeaza sa se amplaseze proiectul; continuarea identificarii impactului, aprofundarea intelegerii naturii impactului, analiza extensiva a marimii, extinderii efectelor impactului; evaluarea importantei impactului si stabilirea masurilor de evitare si diminuare a acestora. Evaluarea starii initiale de calitate a mediului Starea de calitate a mediului la momentul in care se propune proiectul reprezinta starea de referinta in raport cu care se prognozeaza si se evalueaza atat modificarile probabile produse de proiect in diferitele variante de realizare a acestuia cat si modificarile naturale care ar putea sa apara. Evaluarea starii initiale se efectueaza prin luarea in considerare a informatiilor continute in diverse documente, harti si baze de date, dar uneori pot fi necesare studii suplimentare, prelevare de probe, analize de laborator si intervievarea comunitatilor locale. Prognoza, analiza si determinarea importantei impactului Conform prevederilor legislatiei nationale, evaluarea impactului asupra mediului trebuie sa identifice, sa descrie si sa stabileasca efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale proiectului asupra sanatatii oamenilor si mediului. Trebuie identificate si prognozate atat impactele negative cat si cele pozitive. 69

Efectele directe sunt reprezentate de modificarile componentelor mediului care pot sa apara ca o consecinta directa cauza-efect a interactiunii dintre proiect si componentele mediului. Efectele cumulative se refera la acumularea de modificari ale mediului care pot apare in spatiu si in timp atat datorita proiectului analizat, in diferitele perioade ale existentei acestuia, cat si datorita activitatilor care rezulta din dezvoltari simultane sau ulterioare generate de proiect. In acest scop este necesar sa se stabileasca granitele spatiale si temporale pentru evaluarea impactelor cumulative. Impactele cumulative pot fi importante chiar in cazul proiectelor mici cu efecte minore. Cu atat mai mult trebuie sa se acorde atentie acestor impacte in cazul proiectelor supuse EIM. Pentru prognozarea magnitudinii potentiale, extinderii in spatiu si duratei in timp a impactului se folosesc date si indicatori fizici, biologici, antropologici si socio-economici iar tehnicile pot sa includa modele matematice, fizice, socio-culturale si economice, metode experimentale, rationamentul expertilor, etc. In majoritatea cazurilor aceasta activitate trebuie sa fie efectuata de specialisti din domeniul respectiv. Ori de cate ori este posibil, se va recurge la prognozarea de tip cantitativ a impactelor. Este de asemenea important ca prognozele sa fie facute pentru diferite scenarii iar ipotezele luate in considerare sa fie clar prezentate. Acest lucru este util mai ales atunci cand avem de-a face cu incertitudini generate de absenta informatiilor sau in cazul impactelor cumulative si a celor de tip socio-cultural. Prognoza impactului trebuie sa descrie contributia incrementala a proiectului la impactul asupra mediului. Pentru unele resurse specifice se pot identifica praguri sau criterii prin care se stabileste nivelul impactului dincolo de care resursele nu mai pot fi sustenabile. Analiza interactiunii dintre impacte, in special la luarea in considerare a impactelor cumulative, trebuie de asemenea sa fie inclusa in procesul de prognozare a impactului (de ex. transferul de materie intre ecosisteme sau intre componente ale aceluiasi ecosistem, si legaturile dintre cultura, folosirea resurselor si mediu). Trebuie facuta diferentierea intre impactele posibile si cele probabile. Teoretic, realizarea oricarui proiect poate da nastere unui numar foarte mare de impacte care sunt posibile dar, in practica doar un numar limitat dintre acestea sunt si probabile. Doar impactele probabile specifice fiecarui tip de proiect trebuie sa fie identificate si prognozate. Impactele identificate si prognozate vor fi apoi evaluate si ierarhizate pentru a determina ordinea in care impactele vor fi evitate, limitate sau compensate. Decizia privind importanta impactelor se va baza pe urmatoarele elemente cheie: valori limita sau standarde de mediu sau din alte domenii; rationament stiintific si profesional; natura impactului asupra sistemelor ecologice (marime, extindere, durata si reversibilitate); impactul asupra valorilor sociale si calitatii vietii; masurile de limitare disponibile Descrierea impactelor prognozate Pentru descrierea impactelor trebuie folosit un limbaj adecvat atat in ce priveste aparitia impactului cat si marimea acestuia.. Este bine sa se evite termenii care pot da nastere la confuzii. De exemplu sintagma va apare imapactul X se va folosi ori de cate ori se stie cu certitudine

70

acest lucru in timp ce sintagma poate /e posibil / s-ar putea sa apara impactul Y va fi folosita doar in cazurile cand exista dubii si incertitudini cu privire la aparitia impactului respectiv. Marimea impactului trebuie de asemenea exprimata in termeni de tipul urmator: gradul, intensitatea sau cantitatea prin care se produce schimbarea unei anumite caracteristici a componentei mediului: imperceptibil / neglijabil, usor, observabil, semnificativ; cat de extins va fi impactul: strict in jurul amplasamentului pe o raza de ..., local adica in zona amplasamentului pe o distanta de..., regional, etc; durata impactului: temporar, pe termen scurt, mediu sau lung Evitarea, Limitarea si Remedierea impactului Acesti termeni se refera la aplicarea practicilor de proiectare, executare si etapizare a proiectului menite sa actioneze in sensul respectiv asupra efectelor ecologice, economice si socio-culturale adverse. La o extrema se situeaza cazul in care prognoza si evaluarea impactului releva efecte adverse atat de importante incat singura masura efectiva de limitare este aceea de abandonare a propunerii de proiect. Situatia mai des intalnita este aceea cand se pot aduce diverse modificari ale propunerii astfel incat sa se evite anumite impacte. In alte cazuri nu este necesar sa se evite impactele complet ci se pot utiliza metode de reducere a efectelor adverse. In timpul vietii proiectului, se pot produce pagube asupra anumitor componente ale mediului. Atunci cand este posibil, aceste componente pot fi reabilitate sau remediate intr-o anumita masura. Daca efectele nu se pot reduce, poate fi necesar sa se compenseze impactele adverse. Masurile de limitare a efectelor se pot identifica si pune in practica la orice etapa de planificare sau implementare a proiectului: masurile identificate in etapa de planificare se pot include in proiectul activitatii; se poate planifica amplasamentul proiectului astfel incat sa se evite afectarea unor resurse sensibile (de ex. resursa de apa subterana); se poate esalona realizarea proiectului pentru a reduce anumite efecte adverse (de ex. reducerea zgomotului in vecinatatea zonelor umede in timpul sezonului de imperechere a pasarilor de balta); includerea in proiect a anumitor masuri tehnice de limitare a efectelor negative (de ex. prevederea unui circuit inchis de alimentare cu apa); dezvoltarea unor masuri de limitare ca raspuns la impacte specifice identificate in timpul procesului EIM si adoptarea acestor masuri in momentul implementarii proiectului; dezvoltarea si implementarea unor masuri care au fost identificate abia dupa ce proiectul a fost implementat/realizat; masuri de limitare dupa incetarea activitatii pentru restaurarea amplasamentului sau refacerea resurselor afectate.

In timpul procesului EIM trebuie stabilite si proceduri de evaluare si monitorizare a eficientei masurilor de limitare care fac parte din proiect.

71

Continutul Raportului Activitatea de realizare a studiului de evaluare a impactului asupra mediului se finalizeaza prin elaborarea Raportului la studiul de evaluare care se inainteaza autoritatii competente pentru protectia mediului. Raportul trebuie sa fie intocmit de o persoana juridica sau fizica independenta de titularul proiectului si care, conform legislatiei nationale, este necesar sa fie atestata. Continutul cadru al raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului este cel recomandat in partea II a Anexei 2 din Ordinul 860/2002. Conform continutului recomandat, Raportul este structurat in urmatoarele 10 capitole: 1. Informatii generale 2. Procese tehnologice 3. Deseuri 4. Impactul potential si masuri de reducere 5. Analiza alternativelor 6. Monitorizarea 7. Situatii de risc 8. Descrierea dificultatilor 9. Rezumat fara caracter tehnic 10. Documente anexate Dupa cum se poate constata, nu este mentionat un capitol anume pentru concluzii din simplul motiv ca Raportul constituie in sine o sinteza a tuturor studiilor intreprinse pentru a raspunde la intrebarile formulate de autoritatea competenta pentru protectia mediului in legatura cu impactul semnificativ al proiectului. Asta inseamna ca rezultatele la care s-a ajuns prin studiile intreprinse pentru evaluarea impactului trebuie sa fie prezentate de elaboratorul raportului intr-o maniera clara, precisa si sugestiva din care sa reiasa daca si in ce masura proiectul va afecta mediul. In acest scop este utila, si continutul cadru prevede acest lucru, folosirea tabelelor ori de cate ori este posibil, intocmite pe baza modelelor prezentate sau adaptate corespunzator. Utilizarea tabelelor nu exclude comentariile in forma de text dar este de dorit ca raportul sa nu fie incarcat cu texte sterile sau nerelevante prin care se evita formularea unor raspunsuri clare la intrebarile cheie sau se mascheaza imposibilitatea de a formula acete raspunsuri. In capitolul de Informatii generale, se indica prezentarea sub forma de tabel, daca este posibil, a urmatoarelor informatii: Resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei Substantele sau preparatele chimice Poluantii fizici si biologici generati: zgomot, radiatie electromagenetica si ionizanta, poluare biologica (microorganisme, virusi) Alte tipuri de poluare fizica sau biologica Prezentarea in acest capitol a informatiilor despre materiale si resurse, substante si preparate chimice, poluantii fizici si biologici are scopul de a atrage de la inceput atentia ca proiectul va folosi anumite resurse sau substante si ca vor apare sau nu poluanti fizici sau biologici. Faptul ca proiectul foloseste sau nu substante periculoase va justifica includerea sau neincluderea raportului de siguranta prevazut in articolul 26 la Ordinul 860/2002. 72

Impactul asupra componentelor mediului generat de poluantii fizici si biologici se va evalua si prezenta in capitolul respectiv. In cadrul capitolului de Procese tehnologice se vor descrie toate procesele tehnologice, inclusiv cele de dezafectare, tehnicile si echipamentele necesare precum si alternativele avute in vedere. Pentru parametrii relevanti (consum de apa si energie, poluanti in aer si apa, generarea deseurilor) se vor prezenta valorile limita atinse prin tehnicile alternative propuse de titular. In cazul proiectelor care necesita acord integrat se vor prezenta si limitele atinse prin cele mai bune practici de mediu si cele mai bune tehnici disponibile in UE, conform documentelor relevante privind cele mai bune tehnici disponibile si bazelor de date privind Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii, ca de ex. bazele de date ale Biroului IPPC de la Sevilla. Referitor la activitatile de dezafectare, este necesara descrierea substantelor continute sau stocate inclusiv azbest si PCB, tehnologia de dezafectare aferenta, masuri, echipamente si conditii de protectie. La capitulul de Deseuri se vor prezenta, inclusiv tabelar, generarea, managementul, eliminarea si reciclarea deseurilor mentionandu-se si codul deseurilor in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. Un capitol substantial este cel dedicat evaluarii Impactului potential. Se recomanda ca acest capitol sa fie structurat pe componente de mediu, pentru fiecare dintre acestea avandu-se in vedere conformarea cu urmatoarele cerinte: descrierea si analiza impactului potential datorat atat perioadei de constructie, cat si perioadei de functionare a proiectului, precum si, dupa caz, a celui datorat perioadelor de inchidere a activitatii, refacere a mediului si postinchidere. analiza oricarui impact semnificativ (direct, indirect, cumulativ, permanent, temporar, reversibil, ireversibil, pozitiv sau negativ), cu indicarea metodelor de prognozare a impactului si de evaluare; exprimarea cantitativa ori de cate ori este posibil in ceea ce priveste marimea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului natural sau antropic;

descrierea si analiza masurilor de prevenire/evitare, reducere sau eliminare a impactului negativ. Se au in vedere opt componente de mediu: apa, aer, sol, subsol, biodiversitate, peisaj, mediul social si economic, conditii culturale si etnice inclusiv patrimoniul cultural. Pentru fiecare din aceste componente, se recomanda structurarea raportului in felul de urmator: Descrierea starii initiale Surse de poluare Impactul prognozat, inclusiv modelarea dispersiei poluantilor Masuri de diminuare a impactului (inclusiv instalatii pentru controlul emisiilor) Harti si desene In capitolul de Analiza alternativelor, se vor prezenta urmatoarele:

73

Descrierea alternativelor: amplasament alternativ, alt moment pentru demararea proiectului, alte solutii tehnice si tehnologice, masuri de ameliorare a impactului asupra mediului etc., cu indicarea motivelor care au condus la alegerea facuta. Analiza marimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pe fiecare componenta de mediu. In functie de tipul proiectului se pot aplica diverse metode de analiza si comparatie a alternativelor, precum: liste de control, matrici, harti, modele matematice (inclusiv GIS Geographical Information System), metode de analiza statistica si economica etc.

Pe baza informatiilor de mai sus se efectueaza analiza si compararea alternativelor studiate, cu luarea in considerare a impactului asupra componentelor mediului si a interactiunii dintre acestea si apoi se va face justificarea alternativei alese, pentru care s-a efectuat raportul la studiul de evaluarea impactului asupra mediului, La capitolul de Monitorizare, se furnizeaza un plan de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmeaza a fi monitorizate, periodicitatea, parametrii si amplasamentul ales pentru monitorizarea fiecarui factor. In functie de tipul proiectului se va prevedea monitorizarea atat in timpul fazelor de constructie cat si de functionare, respectiv in timpul fazelor de inchidere, refacere a mediului si post-inchidere. Capitolul Situatii de risc va avea in vedere riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren, etc.), accidente potentiale (analiza de risc), planuri pentru situatii de risc si masuri de prevenire a accidentelor. Un capitol special este cel in care titularul de proiect are posibilitatea sa faca Descrierea dificultatilor (tehnice sau practice) intampinate in timpul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului. Ultimul capitol este cel care contine un Rezumat fara caracter tehnic, adica un rezumat fara date tehnice, al tuturor informatiilor furnizate in raport. Raportul va avea in anexa (Documente anexate) evaluarea propunerilor motivate/ justificate ale publicului si minutele prezentarii raportului de evaluare a impactului asupra mediului in dezbaterea publica. Pentru proiectele de instalatii/depozite care implica substante periculoase in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern 95/2003, titularul proiectului inainteaza autoritatii publice competente si raportul de securitate intocmit conform cerintelor legale si de la data intrarii acestora in vigoare. ETAPA DE ANALIZA A CALITATII RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Legislatia nationala prevede ca dupa evaluarea impactului asupra mediului prin realizarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, urmeaza o etapa de analiza a modului in care au fost tratate problemele cerute in etapa de definire a domeniului. Autoritatile implicate in Colectivul de analiza tehnica analizeaza, in cadrul sedintei comune, raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si evaluarea observatiilor publicului. Titularul sau imputernicitul acestuia este invitat de catre autoritatile publice competente pentru protectia mediului sa participe la sedinta Colectivului de analiza tehnica. 74

Daca se justifica, autoritatile participante in Colectivul de analiza tehnica au dreptul sa ceara titularului de proiect sa modifice sau sa corecteze raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Raportul, cu modificarile si corectarile necesare, se inainteaza pentru o noua analiza in Colectivul de analiza tehnica. Parcurgerea etapei de analiza a calitatii raportului se face de catre autoritatile competente pentru protectia mediului conform indicatiilor din Ghidul metodologic din anexa 3 la Ordinul 860/2002. Ghidul metodologic propune utilizarea unei liste de control pentru efectuarea acestei analize. Lista poate fi folosita in doua scopuri: Pentru a evalua calitatea raportului la studiul de evaluare in scopul luarii deciziei de eliberare a acordului de mediu; in acest caz , utilizatorul Listei de control va aprecia daca raportul la studiul de evaluare este adecvat sau neadecvat. Daca raportul este neadecvat, Lista de control va indica utilizatorului care sunt informatiile suplimentare care mai trebuie cerute.

Pentru a identifica necesitatea imbunatatirii procesului de evaluare a impactului asupra mediului; de exemplu, se poate analiza care dintre informatiile solicitate in mod legal si furnizate de titularii diferitelor proiecte sunt de regula de cea mai proasta calitate, necesitand astfel viitoare cercetari, sau se poate analiza calitatea in general sau evolutia in timp a calitatii studiilor de evaluare elaborate pentru diferite tipuri de proiecte. Este important sa se arate ca Lista de control pentru etapa de analiza nu constituie o verificare din punct de vedere tehnic sau stiintific a concluziilor raportului la studiul de evaluare, lucru care nu poate fi facut decat de experti. Lista de control constituie un suport pentru analiza gradului de conformitate a raportului la studiul de evaluare cu cerintele exprimate in indrumar si cu ceea ce este acceptat ca fiind o practica buna in procesul de evaluare a impactului asupra mediului. Atunci cand se spune despre un raport la studiul de evaluare ca este adecvat, se are in vedere cat de complet si de potrivit este acest studiu din punct de vedere al procesului de decizie. Utilizatorul Listei de control va analiza daca raportul la studiul de evaluare indeplineste doua obiective: furnizeaza decidentilor toate informatiile necesare pentru luarea deciziei de emitere sau respingere a acordului de mediu; permite comunicarea eficienta cu factorii consultati si cu publicul larg astfel incat acestia sa poata face comentarii intr-un mod folositor cu privire la proiect si la efectele sale asupra mediului. Raportul la un studiu de evaluare trebuie sa aiba urmatoarele calitati pentru a fi considerat bun: sa contina o descriere clara a proceselor urmarite; sa prezinte o structura clara si o secventa logica a informatiilor, de exemplu: impactul potential, conditiile existente, impactul prognozat (tip, extindere, marime), posibilitatile de diminuare a impactului, marimea si importanta impactului rezidual; sa contina trimiteri bibliografice la sursele de informatii folosite ; sa fie concis, cuprinzator si obiectiv; sa fie impartial; sa includa o descriere completa a proiectului propus; 75

sa foloseasca diagrame, ilustratii, fotografii si alte materiale grafice; sa foloseasca o terminologie consecventa; sa prezinte un glosar al termenilor folositi; sa acopere in mod corespunzator aspectele complexe; sa contina o descriere adecvata a metodelor folosite pentru studierea fiecarui aspect de mediu; sa acopere fiecare aspect de mediu in mod proportional cu importanta sa; sa demonstreze consultarea corespunzatoare a tuturor factorilor interesati; sa includa luarea in considerare a variantelor la proiect; sa prezinte programul de masuri pentru limitarea efectelor si pe cel de monitoring; sa contina un rezumat fara caracter tehnic; sa evidentieze modul in care se respecta cerintele altor reglementari.

Ca urmare a examinarii raportului final la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, a concluziilor autoritatilor implicate in autorizarea acestei lucrari, cat si a analizei substantiale a observatiilor motivate ale publicului, autoritatea competenta consemneaza opiniile colectivului de analiza tehnica privind realizarea proiectului analizat pe amplasamentul respectiv si stabileste, prin consultarea colectivului de analiza tehnica, emiterea sau respingerea motivata a acordului de mediu/acordului integrat de mediu. BIBLIOGRAFIE H.G. nr. 1076 din 08/06/2004, publicat n Monitorul Oficial nr. 707 din 05/08/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe H.G. nr. 445 din 08/04/2009 publicat n Monitorul Oficial nr. 481 din 13/06/2009, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului O.U.G. nr. 195 din 22/12/2005 publicat n Monitorul Oficial nr. 1196 din 30/12/2005 privind protecia mediului Ordinul MAPM nr. 860 din 26/09/2002, publicat n Monitorul Oficial nr. 52 din 30/01/2003 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu Ordinul MAPM nr. 863 din 26/09/2002, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 52 din 30/01/2003, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului NORMATIV DE CONTINUT pentru memoriul tehnic necesar emiterii acordului/acordului integrat de mediu I. Date generale Denumirea obiectivului de investitii. Amplasamentul obiectivului si adresa. 76

Proiectantul lucrarilor. Beneficiarul lucrarilor/ titularul proiectului/ proprietarul depozitului/ operatorul depozitului*; Valoarea estimativa a lucrarilor, din care: pentru protectia mediului. Perioada de executie propusa. II. Date specifice proiectului 1. Oportunitatea investitiei Scopul si importanta obiectivului de investitii. Utilitatea publica si/sau modul de ncadrare n planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, alte scheme de amenajare, programe speciale, inclusiv planul national de gestiune a deseurilor*. 2. Descrierea proiectului Se prezinta elementele caracteristice proiectului, incluzand, mai ales: descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect si necesitatilor de folosinta in timpul fazelor de constructie si functionare, cu modul de asigurare cantitativa si calitativa a utilitatilor; descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie, de exemplu natura si cantitatea materialelor folosite, capacitati de productie, materii prime, auxiliare si combustibili utilizati, produse si subproduse obtinute si destinatia acestora, alte date specifice; descrierea efectelor semnificative probabile ale proiectului propus asupra mediului rezultand din utilizarea resurselor naturale. In cazul proiectelor privind instalatii pentru depozitarea deseurilor, vor fi prezentate, de asemenea: clasa din care face parte depozitul pentru deeuri inerte, pentru deeuri nepericuloase, pentru deeuri periculoase; numrul de locuitori deservii (inclusiv localitile) - n cazul depozitelor de deeuri nepericuloase; suprafaa ocupat i capacitatea maxim; durata de funcionare estimat (corelat cu prognozele de generare a deeurilor pe urmtorii 10 15 ani); lista deeurilor pe care le accept la depozitare; procedura de acceptare a deeurilor la depozitare (inclusiv modul de nregistrare a datelor); infrastructura depozitului i alte elemente componente, n cazul n care proiectul prevede i realizarea altor activiti n plus fa de depozitare (inclusiv tehnologii i instalaii pentru tratarea deeurilor, dac este cazul); sistemul de impermeabilizare a cuvetei depozitului; sistemul de auto-monitorizare tehnologic; aspecte privind protecia muncii i paza contra incendiilor. III. Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu 1. Protectia calitatii apelor Sursele de poluanti pentru ape, concentratii si debite masice de poluanti rezultati pe faze tehnologice si de activitate; Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate proiectate, elementele de dimensionare, randamentele de retinere a poluantilor; 77

Concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati n mediu, locul de evacuare sau emisarul. In cazul proiectelor privind instalatii pentru depozitarea deseurilor, vor fi prezentate, de asemenea: sistemul de colectare, tratare i eliminare a levigatului (inclusiv descrierea tehnologiei i instalaiei de tratare propuse, n cazul n care aceasta se realizeaz pe amplasament). 2. Protectia aerului Sursele de poluanti pentru aer, debitele, concentratiile si debitele masice de poluanti rezultati si caracteristicile acestora pe faze tehnologice sau de activitate. Instalatiile pentru epurarea gazelor reziduale si retinerea pulberilor, pentru colectarea si dispersia gazelor reziduale n atmosfera, elementele de dimensionare, randamentele. Concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati n atmosfera. In cazul proiectelor privind instalatii pentru depozitarea deseurilor, vor fi prezentate, de asemenea: sistemul de colectare i evacuare a gazului de depozit (inclusiv modalitatea de tratare propus ardere controlat, utilizare etc.). 3. Protectia mpotriva zgomotului si vibratiilor Sursele de zgomot si de vibratii. Amenajarile si dotarile pentru protectia mpotriva zgomotului si vibratiilor. Nivelul de zgomot si de vibratii la limita incintei obiectivului si la cel mai apropiat receptor protejat. 4. Protectia mpotriva radiatiilor Sursele de radiatii. Amenajarile si dotarile pentru protectia mpotriva radiatiilor. Nivelul de radiatii la limita incintei obiectivului si la cel mai apropiat receptor protejat. 5. Protectia solului si a subsolului Sursele de poluanti pentru sol si subsol. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului. 6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice - Descriere a aspectelor de mediu ce vor fi probabil semnificativ afectate prin proiectul propus, inclusiv, in special: populatia, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, peisajul si inter-relatiile dintre acesti factori. Poluantii si activitatile ce pot afecta ecosistemele acvatice si terestre. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia faunei si florei terestre si acvatice, a biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate. 7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public Distanta fata de asezarile umane si obiectivele de interes public, respectiv investitii, monumente istorice si de arhitectura, diverse asezaminte, zone de interes traditional etc. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de interes public. 8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate. Modul de gospodarire a deseurilor si asigurarea conditiilor de protectie a mediului. 9. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase Substantele toxice si periculoase produse, folosite, comercializate. 78

Modul de gospodarire a substantelor toxice si periculoase si asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei. IV. Lucrari de refacere/restaurare a amplasamentului Situatii identificate de risc potential; zonele si factorii de mediu posibil a fi afectati. Descrierea masurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea si, acolo unde este posibil, contracararea efectelor adverse semnificative asupra mediului. Lucrarile propuse pentru refacerea/restaurarea amplasamentului in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii. In cazul proiectelor privind instalatii pentru depozitarea deseurilor, vor fi prezentate, de asemenea: prevederi privind modul de constituire a Fondului pentru nchiderea depozitului de deeuri i urmrirea acestuia post-nchidere, inclusiv pentru acoperirea parial (a unei celule cu capacitatea epuizat), n cazul n care proiectul prevede acest lucru; aspecte referitoare la planul de intervenie pentru cazuri accidentale i / sau de urgen; sistemul de nchidere i monitoring post-nchidere; modaliti de reabilitare i utilizare ulterioar a terenului. V. Prevederi pentru monitorizarea mediului Dotarile si masurile prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti n mediu, supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului. In cazul proiectelor privind instalatii pentru depozitarea deseurilor, vor fi prezentate, de asemenea: sistemul de auto-monitorizare a emisiilor i a calitii factorilor de mediu n zona de influen (n conformitate cu prevederile legale n vigoare); modul de nregistrare i raportare a datelor de monitoring n timpul exploatrii i postnchidere. VI. Anexe - Piese desenate 1. Planul de ncadrare n zona a obiectivului si planul de situatie cu modul de planificare a utilizarii suprafetelor. 2. Schemele-flux pentru: - procesul tehnologic si fazele activitatii, cu bilant cantitativ si calitativ, cu sursele de poluanti, mod de colectare si dirijare la instalatiile de depoluare; - procesele de retinere a poluantilor. 3. Alte piese desenate, stabilite de autoritatea teritoriala pentru protectia mediului. Note: I. Pentru proiectele de investitii care urmeaza a fi finantate din fonduri comunitare (ISPA, SAPARD, etc.), parametrii instalatiilor si conditiile de functionare vor avea in vedere conditiile de emisie/evacuare de poluanti stabilite prin legislatia UE. Se pastreaza limitele nationale, in situatii in care acestea sunt mai restrictive decat cele stabilte de legislatia UE. II. Pentru activitatile cuprinse in anexa nr.1A la prezenta procedura, respectiv in anexa nr. 1 la ordonanta de Urgenta nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, vor fi avute in vedere urmatoarele: (1) memoriul tehnic va specifica modul cum au fost aplicate cerintelor specifice autorizarii integrate de mediu, inclusiv cele referitoare la limitele de poluanti in raport cu aplicarea celor mai bune tehnici disponibile. (2) se vor consulta si aplica prevederile legale privind limitele de emisie a poluantilor in aer si in apa, continute in urmatoarele acte legislative, privind: 79

a) Incinerarea deseurilor, conform prevederilor Hotararii de Guvern nr. 128 din 14 februarie 2002; b) Gestionarea uleiurilor uzate, conform Hotararii de Guvern nr. 662 din 12 iulie 2001; c) Programul de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase, aprobat prin Hotararea de Guvern nr. 118 din 7 februarie 2002; d) Stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatii mari de ardere, conform prevederilor legale si de la data intrarii in vigoare a acestora; e) Reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii, conform prevederilor legale si de la data intrarii in vigoare a acestora; Prevenirea si reducerea poluarii mediului cu azbest, conform prevederilor legale si de la data intrarii in vigoare a acestora.

80

BILANUL DE MEDIU Bilanul de mediu - lucrare elaborat de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, n scopul obinerii avizului pentru stabilirea obligaiilor de mediu sau a autorizaiei de mediu, i care conine elementele analizei tehnice prin care se obin informaii asupra cauzelor i consecinelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente i anticipate ale activitii, n vederea cuantificrii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament; n cazul n care se identific un impact semnificativ, bilanul se completeaz cu un studiu de evaluare a riscului (conform OUG 195/2005). Autorizatia de mediu reprezinta actul tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare ai unei activitati existente sau la punerea in functiune a unei activitati noi pentru care anterior a fost emis acord de mediu. PROCEDUR DE EMITERE A AUTORIZATIEI DE MEDIU La solicitarea unei autorizaii de mediu sau, dup caz, cu minimum 45 de zile nainte de expirarea unei autorizaii de mediu existente, titularul activitii este obligat s depun la ACPM un dosar cuprinznd urmtoarea documentaie: a) cererea pentru eliberarea autorizaiei de mediu; b) fia de prezentare i declaraie, potrivit anexei nr. 2 din Ordinul MMDD nr. 1798 din 19/11/2007; c) dovada c a fcut public solicitarea prin cel puin una dintre metodele de informare prevzute n anexa nr. 3 din Ordinul MMDD nr. 1798 din 19/11/2007; d) planul de situaie i planul de ncadrare n zon a obiectivului; e) procesul-verbal de constatare a respectrii tuturor condiiilor impuse prin acordul de mediu ntocmit potrivit Ordinului ministrului apelor i proteciei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu, cu modificrile i completrile ulterioare, sau, dup caz, nota privind stadiul de realizare a programului pentru conformare existent; f) formularul de nregistrare prevzut n tabelul nr. 1 din anexa nr. 5 din Ordinul MMDD nr. 1798 din 19/11/2007, nsoit de documentele specificate de acesta, pentru autorizarea activitii grdinilor zoologice, acvariilor publice i centrelor de reabilitare i/sau ngrijire. ACPM verific amplasamentul, analizeaz documentele prezentate, stabilete dac sunt necesare informaii, acte sau documente suplimentare i le solicit n scris titularului activitii. Pentru activitile grdinilor zoologice, acvariilor publice i centrelor de reabilitare i/sau ngrijire, ACPM completeaz, la verificarea n teren, formularul de verificare a criteriilor necesare autorizrii din tabelul nr. 2 i raportul din tabelul nr. 3, prevzute n anexa nr. 5 din Ordinul MMDD nr. 1798 din 19/11/2007. Pentru activiti noi pentru care a fost emis acordul de mediu, ACPM, dup derularea etapelor prevzute la alin. (2) i (3) din Ordinul MMDD nr. 1798 din 19/11/2007, face public decizia de emitere a autorizaiei de mediu, precum i programul de consultare a documentelor care au stat la baza acesteia, prin afiare la sediul propriu i postare pe pagina proprie de internet. Termenul de eliberare a autorizaiei de mediu este de maximum 90 de zile lucrtoare de la data depunerii documentaiei complete. Pentru activitile existente, n termen de 20 de zile lucrtoare 81

de la data depunerii solicitrii, ACPM ntocmete ndrumarul cu problemele rezultate din analiza iniial a documentaiei, lista autorizaiilor/avizelor necesare emise de alte autoriti, precum i necesitatea efecturii bilanului de mediu. Dup executarea bilanului de mediu, titularul activitii prezint la ACPM un raport cu concluziile bilanului de mediu i cu recomandri pentru elementele programului pentru conformare. Raportul cu concluziile bilanului de mediu este supus dezbaterii publice n conformitate cu procedura de dezbatere public prevzut n anexa nr. 3 din Ordinul MMDD nr. 1798 din 19/11/2007. Dup realizarea dezbaterii publice i analizarea rezultatelor acesteia, ACPM mpreun cu titularul activitii i cu colectivul de analiz tehnic analizeaz raportul cu concluziile bilanului de mediu, concluziile dezbaterii publice i stabilete dac emite autorizaia de mediu, cu sau fr un program pentru conformare. Titularul activitii nainteaz la ACPM un proiect de program pentru conformare, n termen de 10 zile de la luarea deciziei de emitere a autorizaiei de mediu n edina colectivului de analiz tehnic, cu termene realizabile, cu responsabiliti i cu identificarea surselor de finanare necesare realizrii msurilor programului pentru conformare. La elaborarea programului pentru conformare se iau n considerare urmtoarele: a) concluziile bilanului de mediu; b) constatrile i sarcinile stabilite de autoritile de control care rspund de protecia factorilor de mediu, precum i de alte organe de specialitate ale administraiei publice centrale; c) datele deinute de titularul activitii i de autoritile administraiei publice locale privind emisia i imisia poluanilor n mediu; d) studiile, ofertele, diversele materiale de documentare etc.; e) sugestiile i propunerile primite de la populaie i de la asociaiile neguvernamentale cu ocazia dezbaterii publice. ACPM analizeaz proiectul programului pentru conformare, l accept sau dispune completarea ori refacerea acestuia, cu eventuale propuneri ale autoritilor consultate. ACPM stabilete cu titularul activitii programul pentru conformare, pe baza concluziilor i recomandrilor bilanului de mediu. ACPM accept introducerea n autorizaia de mediu a programului pentru conformare, numai dac, la solicitarea reglementrii, titularul activitii: a) dovedete c modificrile necesare pentru conformarea imediat nu sunt fezabile tehnic i/sau economic; b) dovedete c n perioada de conformare nu se produc daune semnificative asupra mediului i sntii publice; c) se angajeaz s asigure fondurile necesare realizrii programului pentru conformare la termenele propuse ale acesteia. La stabilirea termenelor din programul pentru conformare, ACPM ia n considerare angajamentele titularului activitii, din care s rezulte c instituirea modificrilor cerute nu depete posibilitile financiare ale acestuia. Durata programului pentru conformare are n 82

vedere perioada minim necesar realizrii msurilor stabilite n funcie de disponibilitile financiare i tehnice ale titularului proiectului sau al activitii. Un program pentru conformare nu poate depi perioada de valabilitate a autorizaiei de mediu, cu excepia msurilor de remediere a prejudiciilor aduse mediului prin activiti anterioare. Titularul activitii prezint la ACPM, dup acceptarea programului pentru conformare, urmtoarele documente: a) programul pentru conformare n redactare final; b) fia de prezentare i declaraie completat cu instruciuni de ntreinere i de exploatare a instalaiilor de depoluare. ACPM face public decizia de emitere a autorizaiei de mediu, precum i programul de consultare a documentelor care au stat la baza acesteia, prin afiare la sediul propriu i postare pe pagina proprie de internet. Decizia poate fi contestat n termen de 30 de zile lucrtoare de la data afirii. La expirarea acestui termen, ACPM elibereaz autorizaia de mediu. Modelul i coninutul minim al autorizaiei de mediu sunt prezentate n anexa nr. 4 Ordinul MMDD nr. 1798 din 19/11/2007. Autorizaia de mediu se emite n 3 exemplare. Revizuirea autorizaiei de mediu Revizuirea autorizaiei de mediu se realizeaz ori de cte ori exist o schimbare de fond a datelor care au stat la baza emiterii ei. Titularul activitii informeaz n scris ACPM despre acest lucru, iar ACPM emite o autorizaie de mediu revizuit, incluznd acele date care s-au modificat, sau decide reluarea procedurii de emitere a unei noi autorizaii de mediu. Revizuirea decis potrivit alin. (1) Ordinul MMDD nr. 1798 din 19/11/2007 se realizeaz prin emiterea unei autorizaii de mediu care pstreaz numrul i data autorizaiei de mediu supuse revizuirii, urmat de sintagma "revizuit la data de ....................." Autorizaia revizuit este valabil pn la expirarea duratei de valabilitate a autorizaiei de mediu iniiale, supuse revizuirii. Autorizaia de mediu nu se emite: a) dac nicio variant a programului pentru conformare nu asigur ncadrarea n condiiile care permit autorizarea, raportate la standardele i reglementrile n vigoare; b) dac titularul activitii nu respect obligaiile ce i revin prin prezenta procedur; c) n situaia n care nu au fost respectate condiiile impuse n procedura de evaluare a impactului asupra mediului; d) n situaia n care nu au fost realizate integral msurile prevzute n programul pentru conformare, anex la autorizaia de mediu emis anterior. BIBLIOGRAFIE

83

O.U.G. nr. 195 din 22/12/2005 publicat n Monitorul Oficial nr. 1196 din 30/12/2005 privind protecia mediului Ordinul MMDD nr. 1798 din 19/11/2007 publicat n Monitorul Oficial nr. 808 din 27/11/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaiei de mediu

84