Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MEMORIU TEHNIC
Fondul forestier, proprietate publica de stat , care face obiectul prezentului amenajament este cuprins in U.P.V. Izvoare si este situat pe raza comunelor Desesti,Ocna Sugatag si Giulesti din judetul Maramures. Acesta este administrat de Ocolul Silvic Mara din cadrul Directiei Silvice Baia Mare. Suprafata totala a unitatii de productie este 4893,6 ha. Repartizarea fondului forestier pe unitati territorial administrative. Nr.art. Judetul 1 2 3 Maramures Maramures Maramures Unitatea territorial Parcele aferente administrativa Com.Desesti 193,199D,201D,191 128-154,155-157,159-170 Com.Ocna 171-190,194D,166D,197D Sugatag 198D,202D,203D,204D Com. Giulesti Total Suprafata -ha2860,01369,5 661,1 4893,6
CAP I Vecinatati,limite,hotare
In tabelul de mai jos se prezinta vecinatatile, limitele si hotarele fondului forestier inclus in U.P.V.Izvoare.
Puncte Vecinatati cardinale Nord Est O.S.Sighet U.P.IVGutin U.P.VIAgris O.S.Baia Mare O.S.Baia Mare O.S.Baia Mare
Limite Felul naturala naturala Denumirea Culmea Trei Maguri Culmea Scuturi Culmea Crivrini Culmea Piatra Tisei Culmea Ignis Culmea Iezera Culmea Piatra Lucie Culmea Plesca
sud Vest
maturala naturala
In cadrul limitelor unitatii de productie, fondul forestier se invecineaza cu pasuni, proprietati particulare si de stat.
Trupuri de padure
Componente Trupurile de padure care compun U.P.V. Izvoare sunt redate in tabelul urmator :
Nr.ar t
Denumire a trupului
Parcele aferente
Suprafat a -ha-
Runcu
Izvoare
3 4 5
2075,1
Loc.in Distanta medie raza pana la caruia se Sedi Comun afla ul a O.S. Desesti 33 34 Ocna Sugatag Desesti 38 39
in km Stati a CFR 33
1695,7
38
Total
4893,6
33 36 29
34 38 30
33 36 29
Din punct de vedere administrativ, padurile ce compun U.P.V.Izvoare (proprietate publica de stat) sunt administrate de catre Regia Nationala a Padurilor-Romsilva, Directia Silvica Baia Mare, prin Ocolul Silvic Mara. Toate padurile sunt situate in raza administrative a Judetului Maramures.
In raza U.P.V.Izvoare exista 139 ha paduri retrocedate prin legile funciare.Actualii proprietari sunt obligati sa le gospodareasca in regim silvic, pe baza de studii de amenajare sau amenajamente, prin structuri proprii sau pe baza de contracte de administrare cu structuri silvice specializate, conform legislatiei silvice in vigoare.
I.2. Vegetatia forestiera situate pe terenuri din afara fondului forestier national
In cadrul U.P.V. Izvoare, in afara fondului forestier national mai exista suprafete de pasuni impadurite cu varste mai mari de 20 de ani, a caror existent la nivel de commune apartinatoare,se gasesc in studiile de amenajare a pasunilor intocmite. Organizarea teritoriului Constituirea unitatii de productie Unitatea de productie V Izvoare este constituita din vechea unitate de productie V Izvoare, conform temei de proiectare intocmita de Ocolul Silvic Mara, analizata si aprobata de Conferinta I de amenajare din data 09.06.2004, unde s-a stabilit ca actuala unitate de productie sa respecte vechile limite teritoriale,denumirea avuta si numarul. Constituirea si materializarea parcelarului si subparcelarului Unitatea este constituita in prezent din 154 parcele numerotate astfel : 49154,156,157,159-204.Mentionam ca s-a respectat ordinea de numerotare a parcelelor fata de amenajamentul precedent. Corespondenta dintre parcelarul vechi si cel nou este prezentata in tabelul de la paragraful 2.2.3. In cadrul parcelarului mentionat mai sus s-au constituit 413 unitati amenajistice. Marimea parcelelor si subparcelelor. In tabelul de mai jos se prezinta evolutia suprafetei parcelelor si subparcelelor incepand din anul 1970. Subparcelarul a fost pastrat in ansamblu, suferind modificari doar in masura in care situatia din teren a impus infiintarea/ desfintarea de sub parcele respectandu-se criteriile de separare din normele tehnice in vigoare.
4
Parcelarul a fost materializat cu vopsea rosie de catre personalul de teren al Ocolului Silvic iar subparcelarul de ctre proiectant, in raport cu situatia existenta in teren si in conformitate cu norm
I.4. Studiul statiunii si ale vegetatiei. Metode si procedee de culegere si prelucrare a datelor de teren
Datele privin descrierea parcelara cuprinzand elemente de descriere a arboretelor si statiunii s-au cules si prelucrat in conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru amenajarea padurilor,Normelor tehnice pentru ingrijirea si conducerea arboretelor, toate editate in 1986.Normelor tehnice pentru alegerea si aplicarea tratamentelor, editata in 1988, si cu recomandarile Conferintei I de amenajare din 9.06.2004, prin observatii si masuratori directe.In vederea prelucrarii automate a datelor privind descrierea parcelara, datele din teren au fost inscrise in fise special, in system alphanumeric, in parte codificate, in conformitate cu programele calculatoarelor electronice. Volumele inscrise in amenajament la nivel de unitate amenajistica au fost calculate si prelucrate de calculatorul electronic(exceptie cele inventariate si cele marcate de Ocol) . In evident descrierii parcelare, apartenenta u.a.la subunitatile constituite s-a notat astfel: -cu litera A-arboretele din subunitatea de cadru regulat-sortimente obisnuite; -cu litera M-arborete supuse regimului de conservare deosebita; -cu litera K-Rezervatii de seminte; -cu litera E-Rezervatii pentru ocrotirea integrala a naturii Elementele privind caracterizrea statiunilor, a tipurilor de padure, a tipurilor si subtipurilor de sol au la baza lucrari de cartare stationala la scara mijlocie.Actuala cartare a adancit studiul precedent aducand unele completari.Astfel, in vederea stabilirii tipului si subtipului de sol, pe teren s-au amplasatun numar de 46 profile principale de
5
sol, cautandu-se sa se surprinda toate aspectele caracteristice din cadrul unitatii de gospodarie, referitoare la forma de relief, roca de solificare,expozitie, inclinare,vegetatie, etc Profilele din care s-au recoltat probe de sol au fost amplasate in u.a.:66,75A,94C,119A,12S,130A,193A,164,170si 173.Pentru determinarea corecta a insusirilor fizico-chimice, probele recoltate din ceste profile au fost analizate in cadrul laboratorului de pedagogie al ICAS Brasov, buletinele de analiza fiind incluse in studiul general.
Cap.II
Situatia pe altitudini, expozitie sip anta este prezentata in partea a III-a a amenajamentului, capitolul 15.3.3. II.2.3.Hidrologie Din punct de vedere hidrologic unitatea de productie aflata in studio este foarte bine reprezentata prin Valea Runcului,cu o serie de afluenti cum sunt : pr.Mistretu,Pr.Ciresu, pr.Prislop,pr. Vlasinescu, pr.Ignis, pr. Stogut,V, Stedea,V. Brazilor. Toate aceste vai si paraie au apa tot timpul anului cu regim de alimentare predominant pluvial, facand parte din regimul hidrologic de tip C care se caracterizeaza prin ape mari primavera, iar in urma ploilor mari chiar si viituri. II.2.4 Climatologie
In conformitatate cu clasificarea lui Koppen, unitatea de productie este situata in regiunea Dflex,regiune ce se caracterizeaza printr-un climat boreal, cu ierni reci, cu strat stabil de zapada iarna si cu paduri,precipitatii suficiente in tot cursul anuluisi cu temperature medii sub 22% C in cea mai calda luna a anului Principalele date climatic ce se vor prezenta in continuare si care au stat la baza caracterizarii din punct de vedere climatologic a unitatii de productie,au fost luate de la statiile metereologice din Ocna Sugatag si Viseul de Sus, completate cu unele date din Atalasul Climatologic. II.2.4.1. Regimul termic In tabelul 4.2.4.1.1.sunt prezentate temperaturile medii lunare si anuale:
II
III 2,8
IV 8,2
VI
VII 18,1
VIII 17,2
IX 13,6
X 8,7
XI 3,3
XII 1,o
-3,8 -1,7
13,6 16,5
Anua la 8,0
-Amplitudinea temperaturilor medii anuale: 21,9C -Temperatura maxima absoluata a fost inregistrata in 1951,avand valoarea de:-39,2C -Temperatura minima absoluta a fost inregistrata in 1954 ,cu o valoare de -31,6C -Temperatura medie pe perioada de vegetatie este de :14,5 -Data medie a primului inghet:6X -Data medie a ultimului inghet:28IV II.2.4.2. Regimul pluviometric In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitati medii lunare si anuale:
I 41,6
II 41,2
III 46,6
IV 53,9
V 83,8
VI 100
VII 88
VIII 78,1
IX 62
X 54,9
XI 51,7
XII 46
Anual 748
-Precipitatii atmosferice medii pe perioada;512,4mmII.2.4.3.Regimul eolian Teritoriul unitatii de productie se caracterizeaza printr-un regim eolian moderat, care nu produce pagube in arboret decat in asoaciatie cu alti factori destabilizatori(sol umed, zapezi etc) Vanturile dominante sunt cele din nord-vest cu o frecventa de 50% din timpul anului. Viteza medie anuala a vanturilor dominante este de 3,7-5,0 m/s.Calmul atmospheric(zile fara vant) reprezinta 40%. De mentionat faptul ca s-au semnalat vanturi cu o intensitate mai mare si, in mod exceptional chiar furtuni.Astfel de furtuni au avut loc in anii 1978,1982 si 1988 cand s-au produs doboraturi mari de vant.
Indicatorii sintetici ai datelor climatice Date referitoare la indicia de ariditate -Indicii de ariditate de Martonne lunari si anuali
II 5,0
III 3,6
IV 3,0
V 3,6
VI 3,8
VII 3,1
VIII 2,9
IX 2,6
X 2,9
XI 3,9
XII 4,2
anul 42
II.3 Soluri Din analiza factorilor descrisi anterior putem spune ca natura reliefului , a substratului litologic, a climei, a apelor de suprafata si subterane, ilustreaza caracterul in general argilo-nisipos al solurilor din aceasta unitate de productie. Se observa ca cel mai raspandit tip de sol este Districambosolul (brun acid) , cu subtipul subscheletic (tipic) care ocupa 98%, respective 95% din suprafata U.P. urmat de Eutricambosolul (brun eumezobazic) cu subtipul subscheletic (tipic) care ocupa 12% din suprafata U.P. Aceste soluri s-au dezvoltat pe andezite sip e sisturi cristaline. II.3.1.Descrierea tipurilor si subtipurilor de sol a)Districambosolul scheletic-cod 3301 (denumirea veche: Brum acid tipiccod3301-conform Sistemului romanesc de clasificare a solurilor editia 1980-Bm,cu profil Ao-Bra-R, format pe roci sarace in minerale calcice, darbogate in minerale feromagneziene,pe versanti cu expozitii sip ante diverse,este foarte puternic acid la puternic acid, cu ph=3,6-5,4;foarte humifer la intens humifer cu un continut de humus (moder) pe grosimea de 5-17 cm, oligomezobazic cu un gard de saturatie in baza V=31-41%, foarte bine aprovizionat cu azot total la suprafata (0,25-0,61g%) ;luto-nisipos la lutos , edafic mijlociu, de bonitate mijlocie de bonitate mijlocie pentru molid, fag si platin de munte . Acest sol a fost identificat in u.a 66,75A, C,119A, 125, 130A,153A,164,170,173. b)Districambosol litic-cod 3305 (denumirea veche: Brun acid litic-cod 3305conform Sistemului romanesc de clasificare a solurilor editia 1980); cu profil Ao -BvR, cu roca masiva (R) situata intre 20-50 cm. adancime, format pe roci sarace in minerale calcice si bogate in minerale feromagneziene, pe versanti cu expozitii si pante diverse, este foarte puternic acid, cu ph=3,8-4,1 Bonitatea inferioara este determinate de volumul edafic mic al solului , aceasta fiind superficial si uneori cu mult schelet pe profil.In aceste conditii edifice se recomanda promovarea fagului -10 FA. c) Eutricambosol tipic-cod 3101-cod 3101 (denumirea veche: Brun eumezobazic tipic-cod 3101-conform Sistemului romanesc de clasificare a solurilor editia 1880) cu profil Ao-Bv-C, format pe roci bogate in minerale calcice si feromagneziene, calcare, olomite, gresii calcaroase, pe versanti cu expozitii si pante diverse, puternic acid la acid, cu ph=5,2-5,6 foarte humifer cu un continut de humus de 6,65 pe grosimea de 18 cm. Bonitatea mijlocie este determinate de volumul edafic mijlociu ca urmare a prezentei scheletului pe profil in proportie de 25-50% (semischelet) . Acest subtip de
10
sol ocupa 223,2 ha (5 %) in cadrul unitatii de productie, ce face obiectul prezentului studiu.
CAP.III
SID11.0HO GF. 1-40.1C. SUP :A TS:4322 TP:4114 SOL:3301-Versant inferior ondulat. EXTOZITIE NE INC.106 ALTITUDINE;870M. LITIERA :continua-normala TIP FLORA: Asparela-Dentaria Natural fundamental prod. Mij relative-echien COMP.ACTUALA.8FA 2MO COMP.TEL:8 FA 2MO SORT: FA Gros si mijl.cherestea VARSTA EXPL.110 ani SEM.UTIL: 5 FA 5MO
11
SUBARBORET: DATE COMPL. Alte date complementare. POL FRZ LUCRARI EXEC LUCRARI PROP. T PROGRESIVE (racordare) IMPAD INGRIJIREA SEMINTISULUI INGRIJIREA CULTURILOR.
CAP IV
IV.1. Structura procesului de productie al exploatarii lemnului Procesul de productie al exploatarii lemnului (simplificat:exploatarea lemnului), parte integranta a procesului de productie forestiera, reprezinta ansamblul de activitati cu character silvicultural, ethnic si economic care urmaresc introducerea in circuitul economic a produselor rezultate din valorificarea biomasei lemnoase a padurilor In structura procesului de productie al exploatarii lemnului sunt incluse procese de baza, auxiliare de deservire si procese anexe. IV..1.1. .Procesul de productie de baza Reprezinta activitatea principal de exploatare al carei scop este realizarea sortimentelor de lemn brut din biomasa pusa in valoare. Aceasta poate fi impartita corespunzator celor trei sectii de productie caracteristice in:
12
Procesul de productie al santierelor de exploatare, transportul si procesul de productie din depozitele centale Centrele de sortare si preindustrializare a lemnului IV.1.2. Procesele de productie auxiliare Acestea se caracterizeaza prin activitati de construire, intretinerea si repararea mijloacelor de munca si prin producerea si furnizarea diferitelor forme de energie. IV.1.3. Procesele de deservire sunt constituite din activitati ajutatoare , acestea deservind procesele de productie de baza sau auxiliare IV.1.4. Procesele de productie anexe pot fi puse in evident a atunci cand activitatile de exploatare se extind si asupra altor produse ale arborilor sau atunci cand se da o utilizare superioara unor parti lemnoase ale acestora. Procesul tehnologic reprezinta transformarea directa (cantitativa si calitativa) a obiectului muncii in urma actiunii mijloacelor de munca. Procesul tehnologic de recoltare a lemnului, care cuprind ca operatie principal doborarea arborelui Procesul tehnologic de colectare a lemnului cu operatiile de adunat (scos apropiat) Procesul tehnologic din platformele primare, cre are loc la intersectia cailor de colectare cu drumul forestier Procesul tehnologic de transport forestier ce se desfasoara intre platform primara si depozitul final sau central de sortare si preindustrializare a lemnului (C.S.P.L.) Procesul tehnologic de preindustrializare prin care se da o forma definitive produsului exploatarii prin lucrari de sortare si prelucrare in conditii industriale, precede procesul de industrializare a lemnului IV.1.5. desen
13
14
Metoda de exploatare clasica in sortimente definitive(si multiplii de sortimente)sau cu fasonare definitiva la cioata conduce la un volum destul de mare de pierderi la recoltare. Sortimentul definitive este o pis de lemn brut, lungimea mai mica de 12m -metoda de exploatare in trunchiuri si catarge (tre length system) -metoda de exploatare in arbori si parti de arbori (full tree system) -metoda de exploatare in tocatura (chip system). ele tehnice de amenajare a padurilor.
15