Marcu Maria- Elizabeta A doua specializare RISE Reaction Paper- Seminar 6 Romania: guvernarea lui Antonescu (legislatia antisemita,

romanizarea, exproprierea)

O tema centrala a ideologiilor de tip fascist este aceea a incriminarii evreilor, a catalogarii acestora drept conspiratori sau principali responsabili pentru dezordinea ce se regaseste in societate. O astfel de tema este cea a "iudeo-bolsevismului", ce isi are in fapt originea intr-o viziune mai veche, dar care insa a cunoscut o raspandire istorica si implicatii politice importante. In Raportul Final (2005) se subliniaza trei unghiuri diferite si complementare din care a fost abordata tema iudeo-bolsevismului de-a lungul istoriei antisemitismului. Astfel, aceasta apare ca o "formula epistemologica, structura cognitiva a gandirii prestiintifice (primitive), hiperdeterminista [...]; in istoria propriu-zis politica, de studiile privind miscarile socialiste revolutionare, pozitia lor fata de antisemitism si problema emanciparii evreilor; in istoria sociala a comunitatilor evreiesti europene, privind efectele violentei fasciste si staliniste." (p. 87) Conform Raportului Final, in Romania anilor 1938-1944, sunt necesare trei repere de studiu, astfel: 1. Din punctul de vedere al istoriei poltice, adeziunea unor reprezentanti ai minoritatii

evreiesti la miscarea socialista si muncitoreasca a fost o modalitate de integrare a acestora in viata sociala si politica a Romaniei. De asemenea trebuie mentionat faptul ca adeziunea la o miscare sau partid politic este una personala, individuala, tine cont de particularitatile specifice indivizilor si nu pot fi considerate ca apartinand unei comunitati intregi. 2. Din punctul de vedere al istoriei ideilor politice, teoriile privind existenta unui complot

mondial evreiesc sunt rezultatul unei reprezentari diabolice a istoriei. Cauzalitatea diabolica demonstreaza perpetuarea unor forme de gandire mistica in societatea moderna, aceasta fiind specifica unei mentalitati primitive. 3. Din punctul de vedere al istoriei sociale a evreilor si comunitatilor evreiesti pana la

Holocaust, se observa ca acestia sunt caracterizati de un comportament neviolent. Astfel, adeziunea acestora la miscarile de salvare revolutionare sunt produsul si efectul direct al ascensiunii nationalismului politic antisemit din secolul al XX-lea. (p. 87-88).

Marcu Maria- Elizabeta A doua specializare RISE Tema iudeo-bolsevismului era prezenta in toate domeniile si aspectele societatii romane incepand cu anul 1938 si pana in anul 1944. Presa era dominata de "vocea unica" a regimului, mai intai guvernul Goga, apoi regimul de dictatura regala si apoi guvernele Ion Antonescu. Au fost interzise ziarele democratice, presa fiind pusa sub controlul strict al cenzurii. Discursul public era dominat de tema antidemocratiei cat si de tema prototalitarismului. In incercarea de demonizare a democratiei, un argument folosit deseori era ca aceasta era o forma de dominatie "a jidanilor", iar democratiile occidentale erau prezentate ca fiind controlate de catre evrei. Astfel, in Romania, atat tema iudeo-bolsevismului, mai tarziu devenita iudeo-comunism, cat si tema iudeo-democratiei incercau prezentarea evreilor ca si inamici externi si periculosi ai tarii. Cele doua regimuri, democratia si comunsimul ii aveau in comun pe evrei si apareau astfel, in viziunea romanilor ca fiind strans legate unul de celalalt. Insasi alianta dintre anglo-americani si sovietici a fost interpretata ca o proba necontestabila a asemanarii de fond dintre cele doua regimuri, democratia si comunismul. In spatiul romanesc, teza iudeo-comunismului se dezvolta mult mai mult decat teza iudeodemocratiei odata cu ultimatumul sovietic din 1940 si cu intrarea Romaniei in razboi alaturi de Axa si impotriva Uniunii Sovietice. Aceasta dezvoltarea a iudeo-comunisumului si contextul in care se plasa Romania atat in plan extern, ca si aliat al Axei, cat si in plan intern, prin prezenta unui regim nationalist au dus la o serie de masuri antievreiesti. Astfel, odata cu guvernarea lui Goga, legile si masurile antievreiesti se succedau necontenit, inlaturand rand pe rand drepturi politice si civice elementare. De mentionat faptul ca aceste masuri erau privite ca fiind legitimite si potrivite pentru savarsirea procesului de romanizare si au fost primite cu entuziasm si aprobate in spatiul public. Romanizarea societatii romanesti, ca si principal obiectiv al guvernarii lui Antonescu avea drept obiective, confom Raportului Final: "intoleranta fata de pluralism etnic, eliminarea strainilor si in special a evreilor, mai intai din ansamblul structurilor societatii romanesti, apoi din Romania in general, omogenizarea etnica a natiunii romanesti."(p. 179). Pentru indeplinirea acestor obiective s-au elaborat diferite legi care sa stabileasca coordonatele principale de romanizare si au fost infiintate diferite institutii care administrau procesul respectiv. De mentionat faptul ca evreii erau priviti in societatea romaneasca din timpul regimului Antonescu ca fiind extrem de perioculosi, adevarati dusmani pentru ca puteau determina "otravirea si

Marcu Maria- Elizabeta A doua specializare RISE ticalosirea sufletului neamului nostru." (Raportul Final, p. 201). Impotriva evreilor au fost luate masuri drastice precum indepartarea acestora din mediul rural al Moldovei, obligatia de a purta semne distincte, punandu-se chiar problema unei Solutii Unitare, cum ar fi colonizarea evreilor intr-un spatiu extraeuropean. Intre 1940 si 1944 a fost elaborata legislatia antievreiasca care prevedea excluderea evreilor din randul cetatenilor cu drepturi egale consfintite prin Constitutia din 1923. De asemenea, a fost reglementata starea juridica a evreilor in cele trei sectoare ale vietii politice (spiritual, politic si economic), si au fost impartiti in trei categorii diferite, fiecare dintre aceste categorii fiind supusa anumitor restrictii. Bunurile rurale ale evreilor au fost expropriate, au urmat imobilele urbane ale evreilor si ale comunitatilor evreiesti cu exceptia sinagogilor, a templelor si a cimitirelor. Evreii au avut de suferit si in sfera industriei si a comertului urban prin interzicerea de a practica anumite profesii sau de a detine anumite bunuri sau afaceri. Foarte multi evrei au fost obligati de catre legionari prin amenintari si violenta sa cedeze bunuri sau afaceri sau au fost nevoiti sa le inchida ca urmarea a diferitelor masuri restrictive. Mai mult decat atat, evreii au fost eliminati in mod treptat din toate domeniile de activitate profesionala si din toate formele si gradele de scolarizare, atat elevi cat si cadre didactice. Acestia au fost exclusi si din viata politica, neavand dreptul sa se inscrie in Partidul Natiunii si neputand fii astfel angajati in structurile institutiilor de stat. Evreilor li s-a luat dreptul de a vota, au fost eliminati din armata si obligati sa plateasca taxe militare si sa presteze munci obstesti. In concluzie, in ceea ce priveste masurile antievreiesti prezente in Romania anilor 1938-1944 acestea au dus la accentuarea separarii minoritatii evreiesti de catre populatia majoritara romana pe toate planurile, fie politic, juridic sau social. Acestia au devenit mult mai vulnerabili, neavand niciun mijloc de aparare in fata masurilor cu caracter rasial si discriminatoriu. In ceea ce priveste adeziunea evreilor la miscarile socialiste, aceasta se explica prin analizarea situatiei acestora. Fiind puternic discriminati de catre regimul nationalist, acestia au cautat un refugiu in structurile ce luptau impotriva regimului de la putere. Apartenenta unei anumite persoane la un partid sau o miscare este insa un act de vointa individuala, determinata de o serie de factori intre care contextul intern si extern, mediul social, educatia, samd. Aceasta nu poate fi pusa insa pe seama unei intregi comunitati, suprareprezentarea minoritatilor in miscarile politice de stanga fiind puternic influentata de ascensiunea fascismului si nazismului in Europa si de masurile represive impotriva acestora.

Marcu Maria- Elizabeta A doua specializare RISE

Bibliografie:
Comisia Internationala pentru Studierea Holocaustului in Romania- "Raportul Final", (Polirom, 2005), pp. 87-106, 178-206