UNIVERSITATEA TEHNIC Gh.

Asachi Iai FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

PROIECT MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Coordonator: Conf. Ciobanu Romeo

2010 -

1. PREZENTAREA GENERAL A PROIECTULUI

1. Denumirea proiectului
Conservarea i prelucrarea vinurilor 2.Localizarea proiectului S.C.Bahus S.R.L. este localizata in comuna Cotnari din judetul Iasi . 3.Obiectivele proiectului Obiectivele proiectului sunt: Cresterea capacitatii de prelucrare a vinului in mediul rural in 3 luni cu 20%; Asigurarea controlului calitatii materiilor prime, produselor semifinite si finite in urmatoarele 6 luni; Asigurarea unei valorificari mai bune a potetialului viticol din zona in 2 luni; Cresterea calitatii alimentatiei cu vin a populatiei in urmatoarele 10 luni; Cresterea valorii vanzarilor de produse naturale cu 25% in urmatoarele 6 luni; Creearea de locuri de munca in zona 4.Indicatori de realizare -o incapere la subsol cu o capacitate de prelucrare primara si maturare a vinului de aproxomativ 100 hl de vin ; -un spatiu intim la demisol destinat degustarii si valorificarii vinului cu o capacitate de 25-30 de persoane; -un depozit de suprafata destinat imbutelierii si maturarii vinului cu o capacitate de 800000-1000000 hl de vin

5.Relevanta proiectului Promovarea potentialului viticol al zonei ,producerea si imbutelierea unor vinuri unice,de calitate superioara ,100%naturale si totodata un loc unde orice persoana intrata in crama sa uite de griji sa guste un vin bun si sa se simta bine intr-o crama autentica. Construciile tip cram - pivni sunt destinate att pentru vinificaia primar ct i pentru maturarea, nvechirea, condiionarea i mbutelierea vinurilor. Acestea poart numele de complexe de vinificaie i de regul au o capacitate de prelucrare i depozitare cuprins ntre 50.000 i 150.000 hl vin. Ele pot prelucra strugurii de pe cteva sute de hectare, situate pe o raz de 10 -

15 km. Un asemenea tip de construcie trebuie s dispun de spatii pentru prelucrarea strugurilor, limpezirea i prelucrarea mustului, stocarea, maturarea, stabilizarea, condiionarea i mbutelierea vinurilor i pentru valorificarea subproduselor. Construciile tip depozit - pivni sunt localuri ce permit stocarea, stabilizarea, condiionarea, mbutelierea i maturarea vinurilor. Asemenea construcii sunt amplasate n centrele urbane mai importante, avnd drept scop principal stocarea vinurilor, stabilizarea, condiionarea i mbutelierea lor n vederea comercializrii. nainte de 1989 s-au realizat asemenea construcii de capaciti impresionante (exemplu ntreprinderea Obor Bucureti cu capacitate de stocare a 1.600.000 hl de vin); n prezent sunt numeroase firme care se ocup cu comercializarea vinului, care si-au amenajat localurile de stocare i preluare n cldiri deja existente, multe dintre ele avnd iniial alt destinaie. 5. 1Relevanta proiectului fata de obiectivele si prioritatile unui program de dezvoltare -crearea unor nio locuri de munca -crearea unui loc de relaxare si meditatie 5.2Identificarea nevoilor si constrangerilor din regiunea tinta Este nevoie ca vinurile moldovene sa fie cat mai cunoscute intrucat au o calitatea care le recomanda.Prin realizarea si promovarea acestui proiect comuna Cotnari va atinge un renume international iar Iasul va avea cu siguranta un plus de imagine,toate acestea intrucat in ultima vreme nu s-a accentuat potentialul f ridicat al zonei. Tehnologia de producere a vinurilor albe de mas n legislaia vitivinicol romn este stipulat c vinurile albe de mas, ca de altfel i cele roii i roze, se obin din soiuri de mare producie cultivate n areale viticole specializate n acest scop. De asemenea, ele pot fi obinute i din soiuri pentru vinuri de calitate ai cror struguri nu ndeplinesc condiiile prevzute pentru aceast categorie. Tot la vinuri de mas sunt ncadrate i cele obinute din vii rzlee, precum i cele rezultate n urma vinificrii strugurilor de

mas, care nu corespund normelor de calitate stabilite prin standarde pentru consumul n stare proaspt. n fine, vinurile de mas pot fi obinute i din soiuri cu rezisten sporit la boli rezultate prin hibridri complexe, soiuri admise pentru cultur. Vinurile de masa trebuie sa aib tria alcoolica dobndita de minimum 8,5% n volume. Sub aceasta trie alcoolica produsele nu pot fi puse n vnzare pentru consum sub denumirea de vin. Aa cum arat i numele aceste vinuri se servesc n timpul mesei. Pe lng caracteristicile comune tuturor vinurilor, ele trebuie s aib n momentul punerii n consum maximum 210 mg/l SO2 total. Se menioneaz, de asemenea, c se realizeaz n mod obinuit numai ca vinuri seci, respectiv cu un coninut de zahr pn la maximum 4 g/l. Producerea vinurilor albe de mas se face dup o tehnologie prezentat succint n cele ce urmeaz. Culesul strugurilor se efectueaz la maturitatea tehnologic, cnd mustul are un coninut de zahr de minimum 144,5 g/l. Transportul strugurilor se face n vehicule basculante (remorci sau autocamioane) special amenajate, pentru ca strugurii s ajung la locul de prelucrare ntregi, nezdobii. Recepia strugurilor, cantitativ se face prin cntrirea la bascul sau la cntarul cu ben basculant pe traseul fluxului tehnologic; iar calitativ prin analize sumare dintre care se obligatorie execut este cu determinarea ajutorul zahrului sau (refractometric sau densimetric). Zdrobitul egrafulopompei. Desciorchinatul este facultativ n cazul folosirii preselor cu aciune discontinu i recomandat la cele continui. Sulfitarea mustuielii, pentru ai asigura protecia antioxidant se face cu 40 - 60 mg/l SO2, cnd strugurii au fost sntoi i cu 80 - 140 mg/l dac au fost strugurilor fulopompei

mucegii. n cazul cnd de la cules i pn la prelucrare a trecut mai mult de patru ore, iar vremea este clduroas, se prefer ca jumtate din dozele amintite s fie administrate direct pe struguri n vasele de transport sau n buncrul de recepie. Separarea mustului ravac se face i cu ajutorul scurgtorului compresor fie folosind camer scurgtoare metalic i nec sau pe cea de tip Blachre. Presarea botinei se realizeaz cu prese continui perfecionate, mai rar cu cele discontinui orizontale, mecano-hidraulice sau pneumatice i foarte rar cu cele discontinui verticale. Asamblarea mustului const n amestecarea mustului ravac cu cel rezultat de la presa I,II i III, la presele discontinui, n cazul folosirii preselor continui mustul ravac se asambleaz cu cel de la tuul I i II. Limpezirea mustului se realizeaz sumar pe cale gravitaional i decantare dup 6 - 10 ore, asigurndu-se n prealabil, ca n must s existe un coninut de 25 - 35 mg/l SO2 liber. Corecii de compoziie se practic numai atunci cnd este necesar, adugndu-se: acid tartric pn la 1,5 g/l, cnd aciditatea titrabil a mustului este mai mic de 4 g/l H2SO4 i pn la 30 g/l zahr alimentar n condiiile n care concentraia mustului n zahr este sub 145 g/l, dar nu mai mic de 125 g/l. Trecerea mustului din vasele de limpezire n cele de fermentare se face deschis, pentru ai se asigura o uoar aerare. La vasele n care a fost tras se las un gol de fermentare, reprezentnd 8 - 10 % din capacitatea lor n cazul budanelor i 12 - 15 % la cisterne. Adaosul de maia de levuri n doz de 3 - 5 %, sau direct de levuri uscate active, pentru a se asigura n must, nc de la nceput, o proporie ridicat de levuri selecionate (peste 80 %) i o densitate levurian de maximum dou milioane de celule ntr-un mililitru de must. Supravegherea i conducerea fermentaiei alcoolice const, n

principal, n urmrirea nivelului i evoluiei temperaturii, ce se nscriu grafic la fiecare vas de fermentare, i n luarea unor msuri pentru a se ridica temperaturi mai ridicate de 25C. Rareori se face un control microscopic, determinarea densitii i a concentraiei n zahr. Umplerea vaselor de fermentare se face imediat dup terminarea fermentaiei tumultoase i apoi periodic, la 4-6 zile, pn la tragerea vinului de pe drojdie. Tragerea vinului de pe depozit se face imediat dup terminarea fermentaiei alcoolice, n situaia cnd acesta provine din recolte avariate i la circa trei sptmni cnd provine din struguri sntoi. Operaiunea se execut nchis i numai cnd vinul prezint miros sulfhidric, iz de drojdie sau alte mirosuri se face deschis. Sulfitarea vinului, pentru asigurarea unui coninut de 20 - 30 mg/l SO 2 liber, se aplic concomitent sau dup tragere de pe drojdie. Stocarea vinului are loc n cisterne, budane sau butoaie. Durata de stocare este de maximum un an, timp n care se aplic pritocurile necesare i odat cu ele se asigur meninerea unui coninut de 20 - 30 mg/l SO 2 liber. Temperatura optim de pstrare este de 10 - 14 C. Bentonizarea, prin doze stabilite prin microprobe se face la tragerea vinului de pe depozit sau cu ocazia primului pritoc. Egalizarea vinurilor, iar la cele de mas i cupajarea, n vederea realizrii unor partizi mari i omogene se efectueaz la tragerea lor de pe depozit sau cu ocazia pritocurilor. Cu acest prilej se realizeaz vinul de cupaj, adic acel vin obinut prin amestecarea studiat a mai multor vinuri de provenien diferit. Centrifugarea sau filtrarea grosier se aplic numai la vinurile insuficient limpezi. Stabilizarea tartric se realizeaz prin refrigerare natural, rareori

apelndu-se la frigul produs pe cale industrial. Uneori se apeleaz la un adaos de acir metatartric. Pasteurizarea se execut rar i numai n cazul n care vinul prezint o ncrctur mare n microorganisme active. Controlul stabilitii fa de precipitarea tartric sau fa de cea proteic, e bine s se fac i nainte de mbuteliere. mbutelierea se face cu puin timp nainte de livrarea vinului n consum, cnd li se asigur i un coninut de 20 - 30 mg/l SO 2 liber . 5. 3 Descrierea grupului tinta si a beneficiarilor finali,precum si a numarului estimat al acestora Avnd n vedere planurile strategice de dezvoltare ale afacerii, piaa care va fi luat n analiz este piaa naional.Astfel persoanele care vor beneficia de rezultateale acestui proiect vor fi :adolescentii,tinerii,pers de varsta a 2 a,pers din mediul rural si urban precum indiferent de statutul social al acestora.

5.4 Motivele selectarii grupului tinta ,identificarea nevoilor si a constrangerii acestora Atat crama cat si depozitul S.C. Bahus S.R.L. Nu are un grup tinta bine definit intrucat se adreseaza tuturor persoanelor dornice de a savura un vin de calitate superioara si de ce nu de a se relaxa in linistea unei crame autentice ,fiind o alternativa retrasa de locul zgomotos si agitat al orasului. 6 Cadrul metodologic general

6.1Managerul de proiect
Numele managerului : Ciobotaru Robert Lucyan Descriere: Putere de convingere Spirit organizatoric Adaptabilitate la situatii noi

 Comunicativ, spirit de echipa Apt de a lucra si in conditii de stres Responsabilitati: angajarea si alocarea de resurse; asigurarea calitatii si maniera raportarilor; configurarea si distribuirea rezultatelor proiectului; controlul costurilor aferente derularii activitatiilor proiectului; crearea unui climat de lucru prin care responsabilitatea sa fie clar definita si acceptata; identificare si managementul factorilor interesati in derularea proiectului; Incurajeaza dezvoltarea fiecarui membru al echipei si schimbul de informatii in folosul intregii echipe; indeplinirea obiectivelor stabilite; managementul performantei ai membrilor echipei de proiect; monitorizarea si actualizare evolutiei proiectului; respectarea termenelor si a bugetelor; rezolvarea unor probleme ce pot aparea in mod neasteptat; selectare nucleului echipei de proiect impreuna cu sponsorul; Stabileste anumite responsabilitati si dirijeaza membrii echipei pentru asimilarea de noi cunostinte. 6.2.Sponsorul proiectului Sponsorul proiectului este societatea comerciala SC Vinul casei SRL din localitatea Targu Neamt, judetul Neamt, avand ca reprezentant legal pe domnul inginer Valerian Coteanu, avand functia de director general. Responsabilitatile sponsorului : Se asigura ca obiectivele proiectului sunt in concordanta cu necesitatile intrepinderii Selecteaza managerul de proiect Sustine si supravegheaza directia de derulare a proiectului Aproba definirea, planul schimbarile si rapoartele proiectului Reactioneaza promt la escaladarea unor situatii conflictuale. 6.3 Echipa de proiect Nr. Numele Denumirea rolului Crt Persoanei Puncte forte Puncte slabe

1 2

Ciobotaru Initiatorul Robert Lucyan Adomnicai Investigatorul de Florin resurse

Creativ, spirit de Mult prea initiativa,comunicativ realist Entuzuiast, comunicativ, exploateaza oportunitatile si dezvolta relatiile Confidentialitate, promoveaza deciziile de grup, stie sa se impuna Dinamic si eficient Isi pierde interesul dupa ce ii trece entuziasmul E destul de greu sa ii schimbi convingerile punctualitate

Cojocariu Paul

Coordonatorul

4 5 6 7 8

Dogaru Ionut Mihalachi Tiberiu Mazilu Samir Vlad Roxana Prisacaru Anca

Aranjorul

Monitorul/evaluatorul Foarte atent la detalii Lucratorul Diplomat, cooperant Practicianul Perfectionista Specialista

Exagerat de critc uneori Sufera de sefie Disciplinata Uneori greu eficienta, aplica in adaptabila la practica orice idee noutati Silitoare, Prudenta, constiincioasa, fricoasa, Devotata munci sale refractara, insistenta in rezolvarea problemelor

6.4 Structura organizatorica a proiectului

6.5 Parti implicate in proiect

FACTORI INTERESAI N DERULAREA PROIECTULUI DENUMIREA PROIECTULUI: Conservarea si prelucrarea vinurilor MANAGER DE PROIECT: Ciobotaru Robert Lucyan Nr. crt 1. 2. Cod 01 02 NUME sau DENUMIRE Departamentul economic Furnizorii de materie prima (de fructe) Comerciantii Magazinele Locaie Tel. fax. e-mail. Intern X X X Extern Responsabil Directorul economic Directorii generali ai firmelor de distributie Comerciantii Directorii de magazine

Neamt
Din zona Iasi Din toata tara Din toata tara

3. 4.

03 04

X X

6. 6 Parteneri Primaria Municipiului Iasi in colaborare cu Primaria comunei Cotnari -implicate in concesionarea terenului -sustin proiectul intrucat este un mijloc de venituri -sunt interesate in dezvoltarea zonei si atragerea investitorilor creand un plus de imagine Mass-media -promoveaza vinul natural romanesc de calitate superioara Cetatenii comunei Cotnari

6. 7 Managementul riscurilor

MANAGEMENTUL RISCURILOR Denumirea proiectului: Conservarea i prelucrarea vinurilor Sponsor: SC Vinul Casei SRL Manager de proiect: Ciobotaru Robert Lucyan Client: S.C.Bahus S.R.L. Codul etapei n care apare riscul Impact Descrierea riscului Data apariiei Probab 19 Mmare Mdmediu m-mic M M X Pag. din nreg. n formular? Da Nu Gradul de risc M Md m

Risc nr:

1 2

6 12

Oprirea alimentarii cu energie electrca Angajarea unei persoane necalificate

3 iulie 25mar

8 8

3 4 5

13 12 12

Achizitia unui utilaj neperformant

27mar

3 9 5

M Md Mic

X X X

Oprirea alimentarii cu 5iunie apa Lipsa mijloacelor de transport 9sept

DESCRIPTORII RISCULUI Denumirea proiectului: Conservarea si prelucrarea vinurilor Proiect nr:1 Manager de proiect: Ciobotaru Robert Lucyan Sponsor: SC Vinul casei SRL Denumirea riscului: oprirea energiei electrice Nr. riscului: Descrierea riscului: Reparatii ale retelei de alimentare cu energie electrica Frecvena de apariie: Durata de manifestare: Impact Domeniile din proiect afectate de risc: Desfasurarea procesului tehnologic mare mediu mic Probabilitate mare mic 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Semnale referitoare la apariia riscului: Anuntarea din timp a reparatiilor ce vor avea loc de catre responsabilul cu asigurarea alimentarii cu energue electrica Consecine asupra proiectului: Intarzierea procesului tehnologic Aciuni propuse pentru eliminarea urmrilor producerii riscului Realizarea reparatiilor in afara orelor de lucru Sa se ramana dupa orele de lucru Sa se angajeze personal temporar pentru terminarea procesului tehnologic ntocmit: Data: Responsabil Managerul de proiect Managerul de proiect Directorul de resurse umane Aprobat : Data:

6.8 Conceperea obiectivului proiectului prin ingineria valorii:analiza functionala Vom stabili functiile proiectului prin nomenclatorul de functii din tabelul de mai jos
D.T.

Simbol 0 F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7

Denumirea functiilor 1 Sa fie fiabil Sa fie esthetic Sa fie nutritive Sa miroasa placut Sa fie natural Sa fie dietetic Sa fie carbogazos

(denumire u.m.) 2 Perioada de garantie(luni) Aspect Continut de alcool(%) Continut de struguri(%) Continut de zahar(%) Continut CO2 (%)

Pr 3 X X X X X

Sec 4 5

Sub 6

X X

X X

6.9 Evaluarea proiectului Evaluarea proiectului se concentreaza pe un singur proiect definit printr-un sel legat de activitati pe o anumita perioada de timp.Evaluarea furnizeaza informatii pentru imbunatatirea proiectului care se dezvolta si progreseaza.Informatiile sunt colectate pentru a se putea stabili daca el se desfasoara asa cum a fost planificat,daca isi atinge scopurile si obiectivele declarate cu limita de timp propusa. Constatarile evaluarii sunt folosite si pentru a se stabili daca proiectul

trebuie sa continue asa cum se desfasoara acum sau sunt necesare modificari.In evaluarea proiectului, proiectarea evaluarii si strangerea datelor incep atunci cand incepe proiectul.Strangerea datelor se face conform unei scheme stabilite si ofera informatii pentru a sprijini continuarea recomandarilor,modificarea si/sau anularea unor activitati si strategii ale proiectului. Pentru evaluarea proiectului managerul de proiect trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari: -Scopul si obiectivele proiectului au fost cerect definite? -Obiectivele tehnice ale proiectului au fost definite cu metoda SMART? -S-a acordat importanta cuvenita managementului riscurilor? -S-a efectuat un studiu de analiza si ingineria valorii a obiectului proiectului? -Au fost identificate si ameliorate fiscurile critice? -Echipa de proiect a beneficiat de tehnologia adecvata? -Documentatia tehnica a fost realizata complet?

7 PLANIFICAREA PROIECTULUI 1. Structura lucrarilor elementare Activitati: 1. Elaborare proiect 2. Proiectare cladire, avize, autorizatii, taxe legale 3. Construirea firmei 3.1. Analiza terenului; 3.2. Amenajare teren; 3.3. Amenajare drumuri, platforme, retele si racorduri; 3.4. Procurare utilaj pentru instalatii, echipamente, mijl. de transport 3.5. Procurare utilaj tehnologic 3.6. Montaj utilaje, Rodaje, incercari, probe tehnologice 4. Angajare si specializare personal firma 4.1 Selectie personal ; 4.2 Angajare personal; 4.3 Instruire personal; 4.4 Incheiere contract cu un specialist.

5. Realizari aprovizionare cu diverse sortimente de struguri necesare desfasurarii activitatii 5.1 Studierea ofertei furnizorilor; 5.2 Selectarea furnizorilor; 5.3 Incheierea contractelor de livrare . STABILIREA ETAPELOR SI ACTIVITATILOR PROIECTULUI
ETAPELE PRINCIPALE ALE PROIECTULUI Denumirea proiectului : Conservarea i prelucrarea vinurilor SC Bhus SRL Sponsor:SC Vinul casei SRL Manager de proiect: Ciobotaru Robert Lucyan Programare START: Nr. crt : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. DESCRIEREA SARCINII/ACTIVIT . Elaborare proiect Elaborare proiect cladire Amenajarea terenului Constuirea cladirii Amenajare drumuri Montare utilaj Selectie personal Instruire personal Studiul pietei FINAL: Durat a 4zile 2zile 3zile 7zile 2zile 2zile 1 zi 3 zile 2 zile Marj Critic: Marj: Da__ Nu__ Responsabi l Manager Proiect Inginer Tehnic Manager proeict Inginer tehnic Specialist Start planif 1martie 5martie 7martie Pag.______ din ________ Start actual 1martie 5martie 7martie 10marti e 17marti e 18marti e 17marti e 18marti e 21marti e 23marti e Final planif 5martie 7martie 10marti e 17marti e 17marti e 20marti e 18marti e 21marti e 23marti e 24marti e Nume: Final actual 5martie 7martie 10martie 17martie 17martie 20martie 18martie 21martie 23martie 24martie Codul etapei:

Finalizarea 1 zi proiectului Completat de:Mindru Teodor Daniel Data:

10marti e 17marti e Inginer 18marti tehnic e Inginer 17marti tehnic e Inginer 18marti electrotehnist e Inginer 21marti hidrotehnist e Inginer 23marti tehnic e Data: Modificare: 1. 2. 3. 4. 5.

Programul derularii etapelor si activitatilor proiectului- graficul Gantt

Simbol Denumirea etapei

Durate probabile Doi Dmi 4 2 3 7 2 2 1 3 2 1 4 2 3 7 2 2 1 3 2 1

Dai Dpi 4 2 3 7 2 2 1 3 2 1 4 2 3 7 2 2 1 3 2 1

Conditionari Etape imediat precedente START A B C D E D,F G H F,I Etape imediat urmatoare B C D E,G F J,G H I J STOP

A B C D E F G H I J

Elaborare proiect Elaborare proiect cladire Amenajarea terenului Constuirea cladirii Amenajare drumuri Montare utilaj Selectie personal Instruire personal Studiul pietei Finalizarea proiectului

Doi = durata optimist Dmi = durata cea mai probabil Dpi = durata pesimist Dai = durata ateptat = (Doi + 4 Dmi + Dpi)/6

8 Rezultate preconizate

8.1mbunttirea situatiei beneficiarilor mbuntirea situaiei beneficiarilor se va face prin : mbuntirea calitatii vinului la nivel local si national mbuntirea vietii prin locul de degustare si relaxare creat asigurarea unui raport optim calitate/pre

8.2Efecte multiplicatoare Efectele multiplicatoare ale implementrii proiectului sunt componenta de promovare a proiectului si diversificarea pachetului de servicii din cadrul proiectului.

8.3Sustenabilitatea proiectului a) Sustenabilitate financiara Proiectul este susinut financiar de fondurile nerambursabile alocate Romniei prin instrumentele specifice perioadei de post-aderare la Uniunea Europeana si sponsori locali contactai pe parcursul desfurrii lucrrilor. Terenul pe care va fi construita crama si depozitul va fi concesionat de Primria Municipiului Iasi cu sprijinul Primariei Comunei Cotnari. b) Sustenabilitate instituionala La nivel instituional proiectul este susinut de Primria Comunei Cotnari.

9 Bugetul proiectului Bugetul proiectului a fost estimat la suma de 132.000 RON si a fost defalcat pe cheltuieli dupa cum urmeaza : 5.000 RON pentru inchirierea terenului 23.000 RON necesare pentru achizitionarea utilajelor pentru o linie de productie 1.500 RON pentru achizitionarea unui mijloc de transport de talie mica 70.000 RON pentru realizarea cladirii firmei 30.000 RON pentru plata personalului 2.000 RON pentru studiul de piata 500 RON cheltuiel de protocol pentru realizarea proiectului

10 Diseminarea proiectului

Mediatizarea acestui proiect se va face prin urmtoarele metode : 1. 2000 de fluturai care vor fi distribuii in Comuna Cotnari si in Municipiul Iasi si mprejurimi 2. 10 postere amplasate pe panourile publicitare in diferite zone ale oraului 3. 3 bannere situate deasupra strzilor principale din intrarea in comuna si pe drumul european 4. 1 panouri publicitare situate la intrarea in comuna 5. Publicitate pe site-uri de promovare a vinurilor 6. Pagina de internet unde se vor gsi toate ofertele i datele despre localizarea creamei si modalitatii de aprovizionare de la depozit

7. Proiectul va fi mediatizat si cu ajutorul posturilor de radio att locale ct si naionale. 8. Reclame care vor fi difuzate la diferite posturi TV locale si naionale.

BIBLIOGRAFIE:

1. ROMEO-MIHAI CIOBANU-MANAGEMENTUL PROIECTELOR-EDITURA GHEORGHE ASACHIIASI,2002 2. Seminarul de Managementul Proiectelor

3 PROF. DR. VALERIU V. COTEA CURS DE OENOLOGIE

CUPRINS

I. TITLUL PROIECTULUI

II. LOCALIZAREA PROIECTULUI III. OBIECTIVELE PROIECTULUI IV. INDICATORI DE REALIZARE V. RELEVANA PROIECTULUI 5.1 Relevana proiectului fa de obiectivele i prioritile unui program de dezvoltare 5.2 Identificarea nevoilor i constrngerilor din regiunea int 5.3 Descrierea grupului int i a beneficiarilor finali precum i numrul estimat al acestora 5.4 Motivele selectrii grupului int, identificarea nevoilor i constrngerilor acestora VI. CADRUL METODOLOGIC GENERAL 6.1 Managerul de proiect 6.2 Echipa de proiect 6.3 Structura organizaional 6.4 Pri implicate n proiect 6.5 Parteneri 6.6 Managementul riscurilor 6.7 Conceperea obiectului proiectului prin ingineria valorii . Analiza funcional :Nomenclatorul de funcii 6.8 Evaluarea proiectului :Check listul : VII. PLANIFICAREA PROIECTULUI Stabilirea activitilor proiectului, Graful si graficul Gantt VIII. REZULTATE PRECONIZATE 8.1 mbuntirea situaiei beneficiarilor 8.2 Efecte multiplicatoare 8.3 Sustenabilitatea proiectului IX. BUGETUL PROIECTULUI X. DISEMINAREA PROIECTULUI