Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea Alexandru Ioan Cuza FSSP-Specializarea Asistenta sociala Student Lucaci Larisa-Alexandra

Sportul- o terapie a violentei sociale

n societatea postmodern, sportul poate funciona uneori ca o form alternativ de religie, ca un mecanism de reafirmare a identitii sociale i culturale , reprezentnd, ca i religia, un recurs la ritual. Pentru muli fani, sportul este ridicat la un statut divin. n America a fost identificat ca o form de religiozitate civil, o instituie pseudoreligioas secular. Dintr-o perspectiv funcional, sportul preia multe dintre rolurile societale pe care religia le are, incluznd ritualuri, crearea spaiului i a simbolurilor sacre, formarea valorilor sociale i sentimentul de transcenden n rndul juctorilor. Ceremoniile inaugureaz un eveniment sportiv pentru a reprezenta o evadare din cotidian, din timpul i spaiul profan, spectacolele sportive fcnd parte mai degrab din lumea sacrului dect din cea profan. Ca i ritualul religios, sportul ne prezint o dimensiune timp-spaiu delimitat. Sportul se suprapune peste ciclul sacru al timpului mitic pentru a oferi o destindere psihic de la liniaritatea rutinar a timpului vestic occidental6, cultivnd un climat de reveren. Cultul eroilor, al vedetelor sportive, venerarea echipelor favorite, sacralitatea terenurilor de joc, misticismul i magia asociat cu partidele de joc, toate sugereaz asemnri majore cu religia, dei o astfel de abordare trivializeaz inacceptabil nelesul autentic al religiei, n special dac avem n vedere tradiia rsritean a vieii religioase. Presupunnd ns c manifestarea religioas este universal i fundamental pentru omenire, atunci s-ar putea

Universitatea Alexandru Ioan Cuza FSSP-Specializarea Asistenta sociala Student Lucaci Larisa-Alexandra

recunoate, n toate acestea, forme primitive, deczute de religiozitate, substitute culturale n societatea occidental.

Cu toate acestea, n abordrile unor autori, sportul funcioneaz ca o form de religie popular, suplinind ca surs de loialitate, devotament, ataament i semnificaie n multe ri dezvoltate, n special n spaiul american, transformnd suporterii n huligani, fanii n fanatici, iar juctorii n eroi i idoli. innd seama de extensia fenomenului sportiv, de ptrunderea lui n toate pturile sociale, de rdcinile puternice n spaiul mediatic i de consideraiile acestea care l apropie de ceea ce ar putea fi numit un comportament cvasi-, sau pseudo-religios, sunt necesare ample evaluri, mai ales din perspectiv teologic. n felul acesta vor putea fi evideniate, ntr-un mod edificator pentru omul recent, mai ales amgirile ascunse n condiia existenial a suporterului i, mai general, iluziile culturii mercantilizate crescute n cuprinsul ntrecerilor sportive, care pare, spectacularizat cum este, s ofere sens, bucurie i divertisment, dar care n realitate, ajuns pn la intensitatea unui cult, paraziteaz de fapt dimensiunea spiritual a existenei umane. Sportul exercit o influen n modelarea i angrenarea a milioane de fani, care manifest o form de devoiune descris adesea n termeni de dedicare religioas, exprimndu-i fervoarea nu numai n ritualurile de implorare, de cerere a succesului, dar i n expresiile negative ale rugciunii pentru eecul i nvingerea adversarului sau chiar n formele violente ale huliganismului. Se poate vorbi, astfel, de un transfer sentimental la nivelul societii postmoderne: n prezena vedetelor sportive, omul contemporan manifest un anumit tip de sfinenie, de spiritualitate, triete experiena numinos-ului, ceea ce Rudolph Otto numea

Universitatea Alexandru Ioan Cuza FSSP-Specializarea Asistenta sociala Student Lucaci Larisa-Alexandra

"mysterium tremendum et fascinans". n loc s-i manifeste o ntreag gam de triri puternice ctre divinitate, fanaticii sportivi i refocuseaz devoiunea ctre universul jocurilor i celebritilor sportive.

Comparnd sportul cu religia, Novak susine c religiile creeaz de obicei un sim al apartenenei prin focusarea iniial asupra aderrii la comunitile locale, iar acest sim al afilierii devine apoi o paradigm pentru creterea i dezvoltarea angajamentelor mai mari. Sportul d natere unui simmnt al identitii i loialitii fa de echipa naional sau local, prin intermediul diverselor ritualuri de aciune i interaciune (gesturi, imnuri, dansuri etc.), n urma crora fanii i juctorii formeaz un tot unitar. Psihologii americani susin c sportul are aceleai efecte asupra spectatorilor ca i religia. Daniel Wann (2001) afirm: "Asemnrile ntre fanii sportului i religia organizat sunt izbitoare. Luai n considerare vocabularul asociat cu ambele: credin, devotament, cult, ritual, dedicare, sacrificiu, angajament, spirit, rugciune, suferin, festival i celebrare". Tot el observ c se vorbete adesea de sport n termeni de "religie natural" sau "politeism primitiv", subliniind faptul c spectatorii idolatrizeaz alte fiine umane, realizrile lor i grupurile crora le aparin i c stadioanele i arenele sportive seamn cu catedralele n cazul n care adepii se adun ca s se nchine eroilor lor i s se roage pentru succesele lor. Fanii poart culorile echipei i car cu ei steaguri i mascote. Apoi, urmeaz scandri repetitive de ncurajare a echipei, aplauze, huiduieli fa de echipa advers, i aa mai departe.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza FSSP-Specializarea Asistenta sociala Student Lucaci Larisa-Alexandra

Tot n acest sens, identific i Harry Edwards cteva trsturi comune ntre sport si religie. Acestea se refer la autoritate, tradiie, credine, adepi fanatici, ritualuri i elemente materiale: superstaruri sportive corespunznd zeilor religiilor, juctori decedai servind ca sfini, antrenori i executivi care fac i interpreteaz regulile jocului ca patriarhi religioi i nali consilieri, reporteri i jurnaliti ca scribi ai tradiiilor religioase, trofeele sportive ca icoane religioase, arenele sportive i stadioanele ca lcauri de cult.

De exemplu, artele martiale promoveaza sanatatea printre milioanele de practicanti. Beneficiile acestui sport includ imbunatatirea starii de sanatate si a echilibrului interior, ameliorand starea de bine, in general. Ele nu promoveaza violenta si sunt folosite ca terapie pentru tinerii cu inclinatii agresive. In general, artele martiale sunt sigure, in comparatie cu alte sporturi, riscul de producere al accidentarilor fiind diminuat prin folosirea echipamentului adecvat si initierea traptata a incepatorilor. Scolile traditionale de arte martiale includ in antrenamentul lor tehnici mentale sau de meditatie pentru a promova transformarea personala pozitiva. Mass-media portretizeaza deseori artele martiale intr-o maniera negative, promovand stilul violentt al Hollywood-ului, precum si alte conceptii gresite privind promovarea violentei , mai ales la copii.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza FSSP-Specializarea Asistenta sociala Student Lucaci Larisa-Alexandra

Cercetarile demonstreaza ca artele martiale nu atrag indivizii violenti si nici nu promoveaza violenta. Practicantii incepatori care au dorit inceperea antrenamentelor pentru a invata autoaparare au dezvoltat incredere prin participarea la exercitii. Copii care incep artele martiale nu au punctat diferit la chestionarele de agresivitate. Un program pentru copii cu inclinatii spre violenta si delicventa a inregistrat o imbunatatire a comportamentului in 10 saptamani de antrenament. Nivele de agresivitate si ostilitate sau redus pe masura ce copii participau la antrenamente. Deseori instructorii recomanda oprirea antrenamentelor la elevii a caror comportament nu se potriveste cu filozofia artelor martiale. Consider ca sportul poate fi considerat ca fiind o terapie impotriva violentei sociale, intrucat in momentul in care o persoana practica sport reuseste sa isi canalizeze energia spre ceva pozitiv, dar totodata sa isi manifeste eventualele porniri violente in asa fel incat sa nu raneasca pe nimeni.

De asemenea, sportul, are multiple valente educative in zilele noastre: contribuie la dezvoltarea multilaterala a cetateanului, modeleaza indivizii, promoveaza ideea de prietenie, contribuie la cresterea prestigiului (individ-comunitate-natiune). Functiile sportului indeplinesc un rol benefic atat in plan fizic, cat si in plan moral, cei care practica sportul devenind beneficiari in procesul de formare al unor deprinderi si comportamente corecte, atat in intreceri, cat si in viata, deoarece acestea sunt oglindite si in afara competitiilor.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza FSSP-Specializarea Asistenta sociala Student Lucaci Larisa-Alexandra

Sunt de parere ca sportul este benefic in combaterea violentei deoarece are rolul de a descarca energiile sociale negative, exprimate prin toate tipurile de violenta, verbala sau fizica. In concluzie, sportul ajuta la reducerea stresului, iar in momentul in care este practicat, poate reprezenta o cale buna pentru a canalize furia intr-o forma pozitiva.

Bibliografie:

Michael Novak, Bucuria sporturilor, Madison Books, Madison, 1993 Harry Edwards, Sociologia sporturilor, Dorsey Press, Michigan, 1973 Gregory Baum, John Coleman (eds.), Sport, T&T Clark, Edinburgh, 1989

S-ar putea să vă placă și