P. 1
Note de Curs Psihodiagnostic II

Note de Curs Psihodiagnostic II

|Views: 255|Likes:
Published by iuliansever
Psihodiagnoza
Psihodiagnoza

More info:

Published by: iuliansever on May 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/27/2015

pdf

text

original

PSIHODIAGNOSTIC 2

1

CUPRINS
Curs 1 - PSIHODIAGNOZA INTELIGENȚEI ȘI APTITUDINILOR................................................................................................................................... 4 Argumente privind abordarea diferențiată.................................................................................................................................................................. 4 Situația testelor în România....................................................................................................................................................................................... 4 Teste de grup pentru măsurarea inteligenței.............................................................................................................................................................. 5 Curs 2 - TESTE INDIVIDUALE DE MĂSURARE A INTELIGENȚEI................................................................................................................................ 7 Scala Wechsler de inteligență pentru adulți (WAIS)................................................................................................................................................... 7 Scala Wechsler de inteligență pentru adulți – III (WAIS-III)........................................................................................................................................ 9 Curs 3 - APTITUDINI COGNITIVE................................................................................................................................................................................ 11 1. Introducere........................................................................................................................................................................................................... 11 2. Importanţa evaluării abilităţii generale de învăţare............................................................................................................................................... 11 3. Testul Raţionament analitic.................................................................................................................................................................................. 12 Curs 4 - ABILITATEA GENERALĂ DE ÎNVĂȚARE....................................................................................................................................................... 16 Transfer analogic (12-17)......................................................................................................................................................................................... 16 Transfer analogic (18-67)......................................................................................................................................................................................... 18 Testul Inhibiţie cognitivă........................................................................................................................................................................................... 20 Testul Memorie de lucru........................................................................................................................................................................................... 22 Testul Comutarea atenţiei........................................................................................................................................................................................ 24 Curs 5 - ABILITATEA VERBALĂ................................................................................................................................................................................... 27 Testul de vocabular.................................................................................................................................................................................................. 27 Testului de înţelegere a textelor............................................................................................................................................................................... 30 CURS 6 - ABILITATEA NUMERICĂ, APTITUDINEA DE PERCEPEREA FORMEI...................................................................................................... 32 ABILITATEA NUMERICA......................................................................................................................................................................................... 32 Testul Raționament matematic............................................................................................................................................................................ 32 Testul calcul matematic....................................................................................................................................................................................... 35 APTITUDINEA DE PERCEPŢIE A FORMEI............................................................................................................................................................ 36 1. Testul Constanţa formei.................................................................................................................................................................................. 36 2. Testul Perceperea Detaliilor............................................................................................................................................................................ 38 3. Testul Analiză Perceptuală Complexă............................................................................................................................................................ 38 CURS 7 - APTITUDINEA SPAȚIALĂ, ABILITĂȚI FUNCȚIONĂREȘTI.......................................................................................................................... 39 APTITUDINEA SPATIALA........................................................................................................................................................................................ 39 Testul Orientare spațială..................................................................................................................................................................................... 40 Testul imagini mintale - transformări................................................................................................................................................................... 41 Testul Generare De Imagini................................................................................................................................................................................ 43 ABILITĂŢI FUNCŢIONĂREŞTI................................................................................................................................................................................ 44 Introducere.......................................................................................................................................................................................................... 44 Importanţa evaluării abilităţilor funcţionăreşti...................................................................................................................................................... 45 Testul Abilităţi funcţionăreşti............................................................................................................................................................................... 45 CURS 8 - ABILITATEA DE PROCESARE A INFORMAȚIEI – RAPIDITATEA ÎN REACȚII CAPACITATEA DECIZIONALĂ........................................47 Introducere............................................................................................................................................................................................................... 47 Testul Timp de Reacţie Simplu (TRS)...................................................................................................................................................................... 47 Testul Timp de Reacţie în Alegeri (TRA).................................................................................................................................................................. 48 Testul Timp de Reacţie în Accesarea Memoriei (TRM)............................................................................................................................................ 48 Test de evaluare a capacităţii decizionale................................................................................................................................................................ 49 CURS 9 - PERSONALITATE ȘI INTERESE AUTONOMIE PERSONALĂ.................................................................................................................... 51 Chestionarul de evaluare a autonomiei personale (AP)........................................................................................................................................... 51 Chestionarul de evaluare a optimismului (OPT)....................................................................................................................................................... 54 CURS 10 - PERSONALITATE ȘI INTERESE............................................................................................................................................................... 57 Five-Factor Personality Inventory (Ffpi)................................................................................................................................................................... 57 Chestionarul De Personalitate Cu 5 Factori (Cp5f).................................................................................................................................................. 59 Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire (ZKPQ)......................................................................................................................................... 61 CURS 11 - PERSONALITATE ...................................................................................................................................................................................... 63 Inventarul De Personalitate Freiburg (Fpi)................................................................................................................................................................ 63 Five-Factor Nonverbal Personality Questionnaire (Ffnpq)........................................................................................................................................ 64 CURS 12 - PERSONALITATE ȘI INTERESE............................................................................................................................................................... 66 Chestionarul De Evaluare A Intereselor (Cei)........................................................................................................................................................... 66 Scalele Endler de evaluare multidimensională a anxietăţii (EMAS)......................................................................................................................... 69
2

CURS 13....................................................................................................................................................................................................................... 73 Inventarul De Evaluare A Anxietății Stai................................................................................................................................................................... 73 Inventarul De Evaluare A Inteligenţei Emoţionale (Eq-I).......................................................................................................................................... 74 CURSUL 14 - TESTE PROIECTIVE............................................................................................................................................................................. 75 Testul Copacului....................................................................................................................................................................................................... 75 Testul Lui F. Goodenough (Testul Omuleţului)......................................................................................................................................................... 78 Testul FAMILIA......................................................................................................................................................................................................... 78 Desenul Casei.......................................................................................................................................................................................................... 79

3

Curs 1 - PSIHODIAGNOZA INTELIGENȚEI ȘI APTITUDINILOR Argumente privind abordarea diferențiată Aptitudinile sunt componente instrumental-operaționale ale personalității, ele putând fi intelectuale, psihomotorii, mnezice, senzorial-perceptive. Când se face referință la aptitudinile intelectuale, se are în vedere de regulă, inteligența. Cele mai multe teste au avut ca obiectiv de măsurare acest gen de aptitudini și mai ales presupun calcularea coeficientului de inteligență (QI sau IQ). În afară de testele de inteligență, în practica psihidiagnostică se regăsește și categoria testelor sau bateriilor de aptitudini, care sunt folosite mai ales în activitățile de selecție profesională. Ele sunt, de fapt, o colecție de teste sau subteste, fiecare dintre ele măsurând un anumit tip de aptitudine. De exemplu, Bateria generală de teste de aptitudini cuprinde un număr de 12 subteste, destinate a măsura nouă factori: - Inteligența – factorul G; - Abilitatea generală de învățare – factorul V; - Aptitudinea numerică – factorul N; - Aptitudinea spațială – factorul S; - Percepția formei – factorul P; - Percepția funcționărească – factorul Q; - Coordonarea motorie – factorul K; - Dextreritatea digitală – factorul F; - Dexteritatea manuală – factorul M. Cu ajutorul acestei baterii putem să efectuăm examene de selecție pentru diferite categorii de profesiuni. Unele dintre ele solicită mai mult aptitudinile verbale, altele, pe cele privind coordonarea motorie și dexteritatea manuală etc. Desigur, pentru o anumită profesiune vom regăsi o combinație specifică a acestor factori. Unii autori tratează în capitole diferite testele de inteligență și cele de măsurare a aptitudinilor acesta fiind un argument în tratarea diferențiată a lor. O altă abordare o propune și Departamentul de Psihologie de la Universitatea București care tratează psihodiagnosticul modular: - Bazele teoretice ale psihodiagnosticului; - Psihodiagnoza inteligenței și aptitudinilor; - Psihodiagnoză personalității; - Tehnici proiective; - Psihodiagnoza copilului; - Psihodiagnostic clinic. Organizarea pe module presupune și impune, totodată, specializarea și aprofundarea. Dacă, în ceea ce privește partea teoretică, putem avea informații privind orice categorie de teste, în ceea ce privește partea practică, aplicativă, specializarea și experiența directă cu testele își spun serios cuvântul. Situația testelor în România Anul de naștere al psihodiagnozei este considerat a fi 1890, atunci când Jame McKeen Cattell a publicat în revista Mind, articolul “Testele mentale și măsurarea”, dar preocupări în ceea ce privește psihometria se întrevăd înainte de sfârșitul secolului al XIX – lea și începutul secolului XX. Printre autorii care și-su contribuția la crearea domeniului putem să amintim pe Fr. Galton, Ernst Weber, Gustav Fechner, Herman Helmoltz și alții. Nu trebuie uitat Wilhelm Wundt care a înființat primul Laborator de psihologie experimentală la Leipzig, în 1879 și care folosește pentru prima dată noțiunea de psihometrie, în articolul “Experimente psihometrice” din revista Brain. Deși nu este scutită de critici psihometria și-a consolidat o poziție de vârf în cadrul ramurilor psihologiei, ea a făcur progrese imense pe linia îndeplinirii unor înalte standarde științifice. Procesul de dezvoltare continuă într-un ritm alert dar și așteptările pe linie științifică sporesc. În România de după 1989, psihologia a fost repusă în foarte mare măsură în drepturile ei firești. Secțiile de psihologie din cadrul universităților au fost reînființate la fel și Institutul de psihologie, au apărut lucrări de valoare, reviste etc. A apărut învățământul privat sporind numărul absolvenților în psihologie care doresc să activeze ca specialiști în școli, clinici, firme, bănci, armată, transporturi, penitenciare etc. Peste tot în aceste zone și nu numai trebuie să fie utilizate instrumente psihodiagnostice, printre care și testele de aptitudini și de inteligență. Desigur că până la absolvire studenții folosesc testele pentru realizarea diferitelor lucrări, inclusiv pentru lucrarea de diplomă și pentru dizertația de la masterat și nu în ultimul rând pentru cei care fac tot felul de investigații, pentru elaborarea tezei de doctorat.
4

Modul de aplicare a testelor. el trebuie să fie supus unei serioase revizuiri științifice. Starea echipamentului testului. privind caracteristicile psihometrice. 2) Matricile Progresive Colorate (CPM). Formarea unor specialiști tineri în alte universități ale lumii. absolvenții de psihologie dacă nu și-au procurat prin multiplicare câteva teste din facultate. Raven. 2000. 1998. există trei variante. La noi în țară lucrurile nu sunt tocmai în ordine. 2. urmează să găsească o cale strict personală pentru a ajunge la unii psihologi care folosesc teste. deoarece. g. Multe teste sunt vechi și foarte vechi. Se întrevăd progrese în domeniul teoretic și practic al psihodiagnozei. 1997. degradate în care informația este afectată de multipli factori. Minulescu. 2001. c. Pătrunderea în România a unor noi teste. În fapt lucrurile nu stau așa. și al psihodiagnozei aptitudinilor și inteligenței. Salvarea condiției fizice a testului poate fi realizată prin transpunerea unor teste pe calculator dar acest lucru nu conduce la modernizarea acestora. Există încercări ale unor firme de a se implica în comercializarea unor teste. 1993. mult mai important. d. 2002). 5 . revizuite în 1956. după 1990 (Albu. fără nici o restricție și nimeni nu se simte deranjat de acest act neprofesional. Probabil că printre vinovați se află inclusiv psihologii care au lăsat ca aceste instrumente să ajungă în mâna celor fără pregătirea necesară lucru ce se răsfrânge asupra tuturor.SRA forma verbală Testul pentru măsurarea deprinderilor cognitive Testul Wonderlic pentru selecția personalului Ne vom opri asupra Matricilor Progresive Raven a. Construirea unor noi baterii de teste (BTPAC. 2000. Ideal ar fi ca un comitet național să asigure revizuirea testelor. Scurt istoric. Teste de grup pentru măsurarea inteligenței Exemple: Testul canadian pentru abilități cognitive (Canadian Cognitive Abilities Test. f. Comercializarea testelor De unde se procură testele? Cine se ocupă în țara noastră de comercializarea testelor? Nu este chiar la îndemână să răspundem la aceste întrebări. publicate în 1938. deoarece.C. multiplicate. Titlul este generic. Autorul principal este J. și anume: 1) Matricile Progresive Standard (SPM). În acest sens situația lor am putea să o analizăm în funcție de câteva aspecte: 1. 1. dar mai ales celor care satisfac cerințele de formare și specializare. CAS). 2002. 2. care sunt folosite ăn universități în scvopul de familiarizare și de formare a psihologilor. Avem practicieni care utilizează astfel de instrumente riscând astfel actul psihologic prin psihodiagnosticul aplicat. Pitariu. e. CogAT) Testele Henmon-Nelson pentru abilități mentale Testul Kuhlman-Anderson (a opta ediție) Testul analogiilor matriceale Tetsul Miller pentru analogii Matricele Progresive Raven Testul rațional nonverbal Testul Otis-Lennon pentru abilitatea școlară Testele privind abilitățile pentru școală și colegiu – III Testul SRA pentru raționamentul în imagini . Astfel: a. Publicarea unor lucrări românești de valoare. concret. Starea echipamentului testului. mai ales după ce ele sunt puse pe calculator. Șchiopu. în general. Comercializarea testelor. Există multe teste fără manual. Havârneanu. Mitrofan. 3. folosite. CCAT) Testul pentru abilități cognitive (Cognitive Abilities Test. fără nici o sursă privind istoricul lor. să le etaloneze și prin intermediul unor firme care trebuie să respecte anumite reguli de distribuire. testele sunt aplicate de oricine.Din câte se cunoaște aceste teste sunt folosite fără a respecta cerințele de ordin științific. 3. le oferă solicitanților. Hoghidan. 3) Matricile Progresive Avansate (APM) pregătite inițial în 1943 și revizuite în 1962. b. În alte țări activitatea de aplicare a testelor este foarte bine reglemantată. Formarea unor specialiști în cadrul programelor de masterat și doctorat. 1997. iar grija pentru menținerea prestigiului științific al psihologului este permanentă. valoarea lor psihodiagnostică. Albu. în special. Stabilirea unor legături cu specialiști din alte țări. moderne. 2004. Stan. publicate inițial în 1947 și revizuite în 1956. Etalonarea unor teste pe populație românească. 1996.

CPM apare în calitate de set adițional de itemi utilizat pentru măsurarea mai detaliată a copiilor a celor retardați mental. adică regrupări de figuri în interiorul matricei. . Aceste matrice pot fi administrate individual sau în grup și. probele din această serie sunt repartizate după principiul restructurării figurilor pe plan orizontal și vertical.Seria B: analogii între perechile de figuri ale matricei. Fiecare dintre cele cinci seturi dezvoltă o temă diferită: . pot fi aplicate și cu limită de timp. sarcina subiectului fiind aceea de a identifica pe cel ce completează logic figura sau structura. Obiective.Între centilele 75 și 95: sigur peste medie . fiecare matrice se compune din nouă elemente. iar timpul necesar pentru a răspunde la itemi fiind în jur de 15 – 30 de minute. fiecare matrice se compune din patru elemente. în grup sau pot fi autoadministrate. probele acestei serii se rezolvă prin operații de abstractizare și sinteză dinamică ce au loc în procesul gândirii superioare. precum și a persoanelor în vârstă ce se confruntă cu un declin intelectual. Dacă nu există limită de timp. c. distribuiți în 5 seturi a câte 12 itemi fiecare. aplicarea testului durează între 60 și 90 de minute. întrucât fiecare performanță corespunde unei valori definite QI (aceste valori se pot obține din tabele). Referitor la scorare. Astfel: SPM se adresează în general copiilor. și de faptul dacă sunt sau nu utilizate ambele seturi. gândirea clară și nivelul dezvoltării intelectuale a copilului. subiecții având vârsta mai mare de 5. Fiecare item este prezentat pe o pagină separată și constă. răspunsul subiectului se evaluează ca fiind corect sau incorect.5 și 11 ani. spre deosibire de SPM. mai ales. Setul I care cuprinde 12 itemi și Setul II care cuprinde 36 de itemi. d. Foarte frecvent însă. Ab. În principiu itemii sunt similari cu cei aparținând SPM.Între 25 și 75: media . și B. APM se adresează indivizilor care se situează deasupra mediei de inteligență. iar cel care administrează testul nu trebuie să aibă o pregătire specială. nu există limită de timp impusă. testul MPC este destinat să evalueze claritatea capacității de observație.Între 5 și 25 sigur sub medie . Totuși. dintr-o figură sau o structură logică de figuri abstracte ori simboluri din care lipsește o parte. putând fi utilizată și pe adulți deficienți mental sau cu un intelect deteriorat. Administrare și scorare. mai exact de la 6 ani la vârsta adultă.Seria C: scimbări progresive în figurile matricei. care se realizează prin diferențierea treptată a elementelor. iar alternativele răspunsului sunt în număr de 8. Ele sunt destinate unor subiecți cu vârste diferite și cu particularități diferite. caz în care administrarea durează în jur de 40 de minute. desigur.b. depinzând. .Seria A: stabilire de relații în structura matricei continue. Dacă nu există limită de timp. . Numărul total al răspunsurilor corecte reprezintă scorul brut. rezolvarea corectă presupune urmărirea regularității consecutive a figurilor și alternarea lor în structura matricei. Aceste matrice au fost elaborate pentru testarea copiilor cu vârsta între 5. pentru a determina rapid dacă subiectul se află sub medie în ceea ce privește funcționarea intelectuală. apoi convertit în scoruri centile. ele sunt folosite în locul SPM pentru testarea adulților. Acesta este. În formă de cartonașe. Matricile Progresive Standard (SPM) cuprind un număr de 60 de itemi. pot fi administrate individual. ce sunt dispuși în ordinea cescândă a dificultății. divizați în trei seturi: A. respectând strict instrucțiunile din Manual. în principiu. Matricile progresive avansate conțin două seturi de itemi. . Interpretarea rezultatelor se poate face în funcție de apartenența subiectului examinat la următoarele categorii: . identificarea părții lacunare.Sub 5: retardat intelectual Cota totală realizată de subiect poate fi interpretată și în termeni de coeficient de inteligență QI. Toate cele trei variante ale testului intenționează să măsoare abilitatea de a face relații și corelații.5 ani. Matricile progresive colorate conțin 36 de itemi. Pe baza QI astfel obținut subiectul este inclus în unul dintre nivelurile de inteligență 6 .Seria E: descompuneri în elemente ale figurilor metricei. Pentru APM se aplică mai întâi setul I. Setul II se aplică numai în cazul subiecților care sunt la nivelul mediei sau peste medie. subiectul poate să găsească figura unică necesară pentru completarea matricei prin analiza și sinteza perceptivă fină a elementelor matricei.Seria D: permutări. dar sunt mult mai dificili. Dedesuptul acestora se află un număr de șase sau opt alternative de răspuns. compararea părților figurii lacunare cu fiecare dintre cele șase date în matrice.Peste centila 95: superior intelectual . CPM sunt mai ușor de administrat pentru copii mai mici și pentru retardații mental. CPM care urmăresc în principal să determine claritatea prezentă a observației unei persoane și nivelul dezvoltării intelectuale dacă sunt în formă de carte pot fi administrate individual. SPM. în grup sau pot fi autoadministrate. aplicarea testului durează între 60 și 90 de minute. înțelegerea relațiilor dintre elementele structurii. Ei pot fi prezentați într-o carte sau pot fi construiți de către examinator pe cartonașe. Conținut. necesită în jur de 40 de minute.

cât și stabilitatea de-a lungul timpului. Valorile mai mari vizează corelațiile cu subtestele inteligenței nonverbale. În ceea ce privește APM. Valoarea fidelității split-half este de cel puțin . ceea ce impune cu necesitate utilizarea cu precauție a fiecăreia dintre cele trei categorii de matrice. valorile relativ mai mici sunt pentru corelațiile cu testele de achiziție. Este mutat la baza militară din Fort Logon. Standardizare Există încercări de etalonare în Europa. Referitor la validitate.TESTE INDIVIDUALE DE MĂSURARE A INTELIGENȚEI Scala Wechsler de inteligență pentru adulți (WAIS) a.93. Charles Spearman și Karl Pearson.70) și a nivelului ocupațional al adulților. se mută cu familia șase ani mai târziu în New York. reieșită din studiile inițiale.idioție e. În 7 . Deși testul este utilizat în practică de mai multe decenii.86.Experiența sa de practician în perioada 1920-1930.R sunt legate de numele lui David Wechsler. respectiv scalele de performanță. În 1935 își ia doctoratul cu tema Măsurarea reacțiilor emoționale. În ceea ce privește validitatea CPM s-a ajuns la concluzia că acesta măsoară același construct indiferent de apartenența culturală sau etnică a subiecților. Născut în România în 1986. Curs 2 .G. unde administrează teste de inteligență printre care și Scala de inteligență Stanford-Binet. După ce pleacă din armată studiază în Europa unde intră în contact cu doi cunoscuțu statisticieni. f. variază în funcție de vârstă. rămâne în continuare problema reprezentativității loturilor folosite pentru standardizare.54 și . .90.experiența din timpul Primului Război Mondial – a diagnosticat milioane de recruți (aici își dă seama de limitele Scalei de Inteligență Stanford-Binet. Date despre validitate fiind foarte puține și pe loturi restrânse. Istoric: Atât Wechsler Adult Intelligence Scale – III. Premisele apariției scalei de inteligență pentru adulți: . valorile coeficienților fiind între .Experiența sa ca psiholog clinician. În concluzie Matricile Progresive Raven s-au impus în practica psihodiagnostică drept unul dintre instrumentele populare. În 1939 apare testul de inteligență care-i poartă numele.80). Pentru CPM are o fidelitate test-retest adecvată numai pentru copiii mai mari de 7 ani. . valoarea corelațiilor dintre SPM și testele de inteligență. Boring la care l-a asistat la evaluarea datelor obținute cu ajutorul testelor de inteligență de grup Army Alfa. variază între . Pe de altă parte. test destinat să măsoare inteligența la adulți. În 1939 Wechsler pleacă de la ideea că acest instrument psihodiagnostic nu este o măsură a potențialului genetic independent de experiență.83 și . Eșantioanele folosite nu respectă cerința majoră a reprezentativității statistice.imbecilitate Deficiență mentală gravă . SPM pot fi utilizate pentru anticiparea performanțelor academice ale copiilor (valoarea coeficienților ajungând până la . respectiv în Anglia și în alte țări. Ceea ce măsoară testul este rezultatul unei interacțiuni complexe între dezvoltarea biologică și experiența subiectului. iar valoarea fidelității test-retest. autorii recomandă ca cesta să nu fie utilizat la copii sub 11 ani. Caracteristici psihometrice Pentru SPM. Intră în contact cu renumitul istoric al psihologiei E. datele de cercetare susțin atât consistența internă. Datele referitoare la standardizare sunt diferite pentru cele trei forme ale RPM. Texas. Decedează în 1981. Aceste valori au fost reconfirmate de rezultatele studiilor efectuate mai recent (valori peste . cât și WISC – III și WPPSI.QI Peste 140 120-139 110-119 100-109 90-99 80-89 70-79 50-69 20-49 0-19 Interpretare calitativă Inteligență extrem de ridicată Inteligență superioară Inteligență deasupra nivelului mediu Inteligență de nivel mediu bună Inteligență de binel mediu slabă Inteligență sub medie Inteligență de limită Deficiență mentală ușoară – debiliate mentală Deficiență mentală medie . Unele norme sunt depășite. Mai mult decât atât el consideră calitatea rezolvării testului ca fiind dependentă de anumiți factori noncognitivi. precum scalele Binet și Wechsler. precum și în SUA. având avantajul de a fi foarte ușor de administrat și scorat.

Testarea subiecților normali. .cod. precum: vârsta.similitudini. . Wechsler vedea inteligența generală ca pe o funcție a personalității întregi și totodată ca fiind multideterminată (Aiken. . A doua formă a scalei.Testarea personalului militar și a veteranilor de război.Utilizarea limbajului indiferent de sex.informații. Nu există diferențe în ceea ce privește conținutul scalei. Completarea imaginii. practic și social. The Army Wechsler. . Scalele I și II de inteligență Wechsler-Bellevue Primul test de inteligență al lui D. iar după încetarea războiului în 1946 a fost publicată o versiune modificată extinsă.vocabular. cinci subteste de performanță: . de a acționa asupra ei și inventivitatea de a face față provocărilor și solicitărilor acestei lumi. . Informații. diferențierea dintre persoane mai inteligente și mai puțin inteligente reclamă o măsurare multiplă.Testarea subiecților handicapați (în plan lingvictic sau senzorio-motor). Era evident că abordarea mediului implică mai mult decât deprinderile cognitive. sub denumirea de Wechsler-Bellevue Intelligence Scale – II. . 3. În acest sens. străduința).cuburi.Coeficientul de inteligență verbal (QIV) . Wechsler (Wechsler-Bellevue I) a fost publicat în 1939. variantă care mai este folosită și astăzi. de a gândi rațional și de a aborda eficient mediul său. b. în ordinea menționată toate subtestele de performanță. Memoria cifrelor.completarea imaginii. . 8 .aritmetică.Testarea dizabilităților de învățare.Coeficientul de inteligență pentru întreaga scală (QI global) Această scală de inteligență urmărea atingerea mai multor obiective: .Schimbări mai mari în subtestele Înțelegere și Similitudini. . În 1975 Wechsler revine asupra acestei definiții și.înțelegere. a fost construită în anul 1942. . și anume factorii afectivi (emoționali) și conativi (voința. Eșantionul nu a fost reprezentativ pentru întreaga populație adultă din SUA. În cazul variantei WAIS-R . consideră inteligența ca fiind capacitatea individului de a înțelege lumea.Testarea tulburărilor clinice. 2. Scala a fost standardizată pe un eșantion de 1081 de subiecți albi din New York și din împrejurimi. Subtestul Informații a fost supus celei mai severe revizii. cu 20 de itemi preluați de la WAIS și nouă itemi înlocuiți. . nivelul de pregătire.Reprezentarea în subtestele Informații și Completarea imaginii. Astfel. Persoana inteligentă este aceea care este capabilă să abordeze eficient solicitările vieții – de tip abstract. Aranjarea imaginii. Eșantionul nu este reprezentativ pentru cetățenii mai în vârstă din SUA. în urma unei revizii. fiind destinată să măsoare inteligența adulților cu vârsta între 16 și 75 de ani. Această scală cuprindea: a. Scala Wechsler de inteligență pentru adulți (WAIS) A fost publicată în 1955.memorarea cifrelor. Exista posibilitatea să se calculeze trei coeficienți de inteligență: . Prima dată se aplicau toate testele verbale și apoi. . .1958. A fost tradus și în alte limbi inclusiv în română. Șase subteste verbale: .asamblarea obiectului. subtestele sunt administrate în ordine alteranantă: 1. adică a comportamentelor cognitive. .Coeficientul de inteligență pentru performanță (QIP) . Scala Wechsler de inteligență pentru adulți – revizuită (WAIS-R) A fost publicată în 1981. 4. Deosebirile esențiale față de variantele prezentate anterior: . . . afective și conative. cu vârsta între 10 și 60 de ani și au fost selectați în funcție de o serie de variabile. 1987). ocupația.aranjarea imaginii. definește inteligența ca fiind un agregat sau o capacitate globală a individului de a acționa intenționat.

20-24 4.Vocabular.40 . Administrare și cotare. Similitudini. Testul trebuie aplicat într-o cameră liniștită. Fiecare subeșantion al grupelor de vârstă a fost stratificat nu numai în funcție de apartenența etnică. . Este un instrument psihodiagnostic administrat clinic individual pentru măsurarea abilității intelectuale a adulților cu vârsta între 16-89 de ani. 5. 18-19 3. la fiecare subtest. de educație și ocupație. Caracteristici psihometrice Fidelitatea half-split . Cod. Validitatea. După aplicarea testului și consemnarea răspunsurilor. Standardizare Eșantionul a cuprins un număr de 1880 de adulți repartizați în nouă grupe de vârstă: 1.Pentru măsurarea dizabilităților de învățare și pentru determinarea supradotării. 65-69 9. 16-17 ani 2. 8. Scala a fost corelată cu alte teste de inteligență. Cuburi. Obiective. Timpul total de aplicare este între 60 și 90 de minute. 10. Înțelegere. materiale folosite și proceduri de administrare. 70-74 Fiecare subeșantion al grupelor de vârstă cuprinde un număr egal de bărbați și femei. După ce examinarea a început. 9 .Valoarea coeficienților obținuți s-a înscris între . Tulsky și Jianjun Zhu.88-. Când se lucrează cu un anumit subtest. 35-44 6.90. 25-34 5.. este convertit într-un scor standard. iar examinatorul trebuie să facă precizări privind natura testului: întrebările sunt ordonate de la ușor la greu. 11. bine iluminată și aerisită. Scopuri: . Examinatul trebuie să știe de ce răspunde la test.80).97. Scala Wechsler de inteligență pentru adulți – III (WAIS-III) Scurt istoric Este publicată în 1977 sub conducerea a doi directori: David S.Test psihoeducațional pentru plasarea elevilor în școala secundară și postsecundară. însă valorile obținute au fost modeste (r = . materialele care nu sunt utilizate sunt ținute în afara câmpului perceptiv al subiectului. subiectul trebuie încurajat. Aritmetică. 45-54 7. fără însă a i se spune dacă răspunsul la un item este corect sau greșit. ci și de regiunea geografică. conținut. 6.89 și . Manualul testului nu cuprinde în mod special date legate de acesta. nu este de așteptat ca o persoană să realizeze perfect la fiecare item. Prezintă noutăți referitoare la standardizare. dar acesta poate varia în funcție de experiența examinatorului și de personalitatea celui examinat. test-retest a fost verificată numai pentru două niveluri de vârstă (25-34 și 45-54) pentru toate cele 11 teste. Asamblarea obiectului. 55-64 8. 9. scorul brut al examinatului. 7.

Scorul QI Clasificare Curba normală Eșantionul normal 130 și peste Excepțional 2. Similitudini 6. Succesiunea literă-număr Subscala performanță 1.Grila de scorare pentru subtestul Căutarea simbolului Pentru a calcula scorurile QI și scorurile Index este necesar să fie aplicată întreaga baterie de teste. . . Valorile cantitative al QI se pot supune și unei interpretări calitative.Subiectul să fie susținut și încurajat. . . cu o trecere lină de la un item la altul. Pentru plasarea unor subiecți în școlile speciale. Aranjarea imaginii 12.7 6. Raționamentul matrice 10.Pentru predicția achizițiilor școlare. .1 90-109 Medie 50.Nimeni în afară de examinat și examinator nu trebuie să fie prezent în camera de testare.7 8. .Mobila utilizată trebuie să fie confortabilă și potrivită dimensiunilor examinatului. Căutarea simbolului 14. un subtest. Completarea imaginii 3.2 1. Simbol număr-Cod 5.Cutia cu cartonașe pentru aranjarea imaginii . Informații 11.Cutiile cu piese pentru asamblarea obiectului .Cercetare clinică. .În prezentarea sarcinilor să se respecte.1 14. 2 sunt noi: Raționamentul matrice și Succesiunea literă-număr. Căutarea simbolului – adaptare după WISC.Suprafața mesei pe care se pun materialele testului să fie lipsită de asperități.La început subiectul să fie familiarizat cu ceea ce urmărește testul și cu modul cum vor fi utilizate rezultatele.Broșurile cu răspunsuri .O dată ce începe testarea să se mențină un anumit ritm. pentru a observa mai bine conduita acestuia.8 70-79 Borderline 6. dar niciodată să nu i se spună dacă a răspuns corect sau greșit la un anumit item. datorate nerezolvării unor sarcini.2 2.1 16. Foarte important este ca între examinator și examinat să se mențină în permanență un raport optim. Pentru stabilirea unui psihodiagnostic diferențial în cazul unor tulburări neurologice și psihiatrice care afectează funcționarea mentală.Broșura cu stimuli . .Manualul WAIS-III pentru administrare și cotare . în mod obligatoriu.3 80-89 Sub medie 16.1 120-129 Superior 6.5 69 și sub Extrem de scăzut 2. . Vocabular 4.Cutia cu cuburi . . Înțelegerea 13.Administrarea subtestelor să se facă într-o manieră profesională. 10 .Măsurarea intelectuală ca parte a selecției manageriale și pentru plasarea în programele de formare și dezvoltare.0 50. Subscala verbală 2.Examinatorul să fie așezat în partea opusă examinatului. Cuburi 7. 11 dintre ele sunt modificate din WAIS-R. .Grila de scorare pentru subtestul Simbol număr-cod . Aritmetică 8. Asamblarea obiectului Adminstrare și cotare Materialele incluse: . Memoria cifrelor 9. Conținut: Un număr de 14 scale.Trecerea de la un item la altul să nu provoace anxietate sau descurajare.3 110-119 Peste medie 16. În acest sens este necesar ca: . ventilată și ferită de zgomote sau alte forme de perturbare.Camera de testare să fie bine iluminată.9 Cerințe privind condițiile fizice: . limbajul standardizat oferit de manual.Manualul tehnic .Foi de răspuns . fără a grăbi subiectul.

2006.aceste abilităţi executive nu sunt specifice acestor contexte informaţionale. utilizabile trans. care presupun operarea activă cu conţinuturi informaţionale pentru rezolvarea unor sarcini cognitive. 11 . b) sunt abilităţi generale. Procesarea activă a informaţiei se concretizează în abilităţi destocare şi activare (Memorie de lucru). Analiza factorială surprinde gruparea acestor abilităţi în douăcomponente fundamentale: una operatoriu-mnezică (relaţionând transferul analogic. Caracteristici psihometrice Au fost făcute studii cu privire la fidelitatea split-half (. adulți cu vârsta între 16 și 89 de ani.70-. folosindu-se următoarele variabile: .APTITUDINI COGNITIVE 1. 2. sexul. raţionamentul analitic şi memoria de lucru) şi una de atenţie selectivă (inhibiţie şi comutare atenţională). .. memorie. Scala de inteligență Stanford-Binet). raţionament. Visu-Petra şi Settanni. 1997). Aceasta deoareceele reprezintă abilităţi de control al funcţionării cognitive generale şi de management al fluxului de informaţie necesar unei sarcini cognitive (Burgess. comutare atenţională. rasa/etnia. fiind transferabile între diverse contexte de învăţare. Importanţa evaluării abilităţii generale de învăţare Evaluarea Abilităţii generale de învăţare este o componentă esenţială a procesului de evaluare a aptitudinilor cognitive. inhibiţie.96) Validitatea. reprezentând predictori esenţiali ai capacităţii de învăţare şi rezolvare de probleme. 2007). distribuiți pe 13 niveluri de vârstă. 3 dintre cele 5 instrumente din cadrul Abilităţii generalede învăţare sunt teste executive care măsoară dimensiuni fundamentaleale funcţionării executive (cele 3 dimensiuni principale ale funcţionăriiexecutive: inhibiţie. Ciairano. Deşi sunt influenţate de domeniul de cunoştinţe cu care se operează. nivelul educațional. 2001) sau cu competenţa socială (Riggs şi colab. comutare). indiferent de conţinuturile cu care se operează.Standardizare . Abilităţile evaluate prin aceste teste împărtăşesc două caracteristici esenţiale: a) sunt abilităţi executive. Evidența validității concurente s-a realizat prin corelarea cu alte instrumente psihodiagnostice (WAIS-R. Pe lângăaceste abilităţi executive fundamentale. Curs 3 . comutare atenţională întrediferite dimensiuni relevante ale sarcinii (Comutare a atenţiei). Introducere Evaluarea abilităţilor cognitive oferită de bateria CAS++ porneşte dela o analiză detaliată a potenţialului general de operare cu informaţie alindividului. Un nivel superior al abilităţii generale deînvăţare evaluat de aceste probe reprezintă un predictor pentru funcţionarea optimă a individului. fiind relaţionate cu: succesul şcolar (Diamond. între subscalele bateriei.Eșantionul a fost stratificat pe baza recensământului făcut în SUA.contextual. regiunea geografică. Matricile Progresive Standard. între subtest și grupuri de teste.97) și fidelitatea test-retest (.din punct de vedere statistic toate corelațiile intersubteste sunt semnificative.Vârsta. în 1995. Imaginea de ansamblu oferită de analiza rezultatelor unui individ la cele 5 probe din cadrul Abilităţii generale de învăţare reprezintă un indicator al capacităţii sale de a gestiona propriile resurse cognitive pentru rezolvarea unor sarcini complexe.. realizată prin cele cinci teste incluse în Abilitatea generalăde învăţare. transfer analogic). WISC – III. atenţie selectivă şi ignorare ainformaţiilor irelevante (Inhibiţie cognitivă). procesul de rezolvare de probleme reclamă utilizarea unor procedee complexe de operare cu informaţie. dimensiunile incluse în acest domeniu (memorie de lucru.precum identificarea similarităţilor între aspecte-cheie ale sarcinii (Transferanalogic) şi combinarea sistematică a datelor din premise pentru a obţinenoi informaţii (Raţionament analitic). Validitatea privitoare la criteriu. iar lor le pot fi adăugate primeledouă (analogie şi raţionament) tocmai în ideea că toate presupun abilităţi generale de operare/procesare de informaţie (fapt confirmat şi de ceidoi factori ai analizei factoriale).69. În CAS++. Validitatea de conținut. Validitatea de construct S-au făcut studii de corelație între subtestele luate două câte două. Revizia a avut ca principal scop asigurarea că itemii și subtestele eșantionează adecvat domeniile comportamentale pe care bateria intenționează să le măsoare.Lotul pentru standardizare a cuprins 2450 de subiecți.

Există două tipuri mari deraţionament. (Byrne şi colab. Tot raţionamentul intervine. Carrol. În literatura psihologică. fie evalueazăsoluţiile propuse. Pellegrino şi Glaster (cit. nu certă. în general. pebaza legilor logicii.1993. Ţinând cont de aceste considerente. iar scopul individului este acela de a obţine oreprezentare a realităţii înconjurătoare. decizie. Evaluarea raţionamentului analitic este o componentă importantăatât a bateriilor de evaluare a aptitudinilor.3. este contextualizat . Raţionamentul Analitic Raţionamentul inductiv.se pune accentul pe adevăruri logice. 1983. p. învăţarea conceptelor.măsurăm foarte acurat capacitatea de raţionament a subiectului. Marshaleck şi colab.. reprezentând abilitatea cognitivă esenţială pentru activităţi de planificare. cât şi a evaluării inteligenţei. ceea ce contează este forma unui argument. Raţionamentul. oproducere de noi cunoştinţe din cele deja existente (Sternberg. cit. pe baza a ceea ce se ştie deja (Johnson-Laird şi Byrne. Datele de cercetare actuale indică faptul că raţionamentul deductivjoacă un rol esenţial în activităţile profesionale şi extraprofesionalecotidiene.  raţionamentul inductiv este procesul prin care se ajunge la oconcluzie generală. imersat în contextulvieţii cotidiene.  raţionamentul deductiv este procesul prin care dintr-un set de premise generale se ajunge la concluziilogice valide. Testul Raţionament analitic poate utilizat pentru evaluareapersoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. prin care individul fie inferează noi concluzii.). din populaţia normală(non-clinică). În acest fel. psihologia muncii. Raţionamentul informal. 2000. decontextualizat şi raţionamentul informal. cercetările au arătat că raţionamentul inductiveste un factor semnificativ pentru rezolvarea de probleme. 2007). În primul caz. se face adesea distincţia între raţionamentulformal. 1980. 2003). şi anume: inductiv şi deductiv. a fost considerat una dintre caracteristicile importante ale inteligenţei umane: cercetătorii au considerat raţionamentul inductiv una dintre abilităţile mentale de bază care formează comportamentele inteligente (Selst. spunem că este implicată într-o sarcină de raţionament. şi în situaţiile în care rezolvăm un rebus. 1995). Acest fapt este exprimat de majoritatea teoriilor psihometrice moderne care dovedesc legătura strânsă dintre raţionamentul inductiv şi factorul g al inteligenţei(Snow. în Christou şi Apageorgiou. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. 1993). se referă laun anumit aspect al lumii. medic etc. deci. o trecere dincolo de informaţia dată. însă. Dacă. manager). implică inferenţe extrase din principiişi dovezi. de zi cu zi. argumentare etc.. De asemenea. Abilitatea de a realiza raţionamente joacă un rol deosebit în profesiile care presupun rezolvarea unor probleme complexe (inginer în construcţii. performanţa matematică şi dezvoltarea expertizei. Raţionamentul reclamă. încadrul cărora se consideră că acesta joacă un rol hotărâtor. Condiţiile de utilizare a testului Raţionament analitic 12 . se poate spune că raţionamentul este o procedurăprin care se obţin informaţii noi din combinarea celor deja existente. realizarea unor inferenţe pe baza unor informaţii date (avocat. Se întâmplă uneori să existe mai multe răspunsuri acceptabile. 1977).ne facem planuri pentru a cumpăra o casă nouă sau încercăm să ne dămseama care este cel mai avantajos drum pentru a ajunge dintr-un oraş înaltul. Prezentarea generală a testului Raţionament analitic Ce măsoară testul Raţionament analitic şi domeniile sale de aplicare Scopul testuluiRaţionament analitic este de a evalua capacitatea individului de a descoperi reguli şi de a utiliza aceste reguli pentru a rezolva probleme de raţionament.iar concluzia finală este probabilă. pe consistenţa logică dintre premiseşi concluzii. Populaţia pentru care poate fi folosit testul Raţionament analitic. în Harverty şi colab. Raţionamentul inductiv face parte din multe teste de inteligenţă. văzut ca o abilitate cognitivă. pornind de la premise specifice. În termeni generali. s-a optat pentru construirea unorsarcini care să respecte principiile raţionamentului formal. 250) au sugerat faptul că raţionamentul inductiv poate fi extras din majoritatea testelor deinteligenţă şi de aptitudini şi este considerat un bun predictor al performanţeiacademice . Raţionamentul informal se caracterizează adesea prinincertitudine în validitatea concluziei şi lipsa unei cantităţi suficiente deinformaţie. indiferentde cunoştinţele de care el dispune la un moment dat. Testul Raţionament analitic Introducere Atunci când o persoană trage o concluzie dintr-un set de premise.. Cunoştinţele cu care se opereazăcorect depinde de validitateaacestor cunoştinţe.

implică 16 combinări. sub formăcreion-hârtie sau soft. Cele trei procese sunt: a. nu este necesarăo calificare în domeniul psihologiei. astfel încât. dar persoana care interpreteazăscorurile subiecţilor trebuie să aibă studii de psihologie. Subscala de raţionament inductiv a testului Raţionament analitic este elaborată pe baza aceloraşi principii. 1977). În stadiul de encodare.. Cine este cel mai înalt?” Problemele de acest tip conţin 2-4 termeni. Constructele măsurate de testul Raţionament analitic Deoarece. 1999). raţionamentele pot fi împărţite îndouă mari categorii. b. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale rezultatelor. aşa cum am mai arătat. comparare şi răspuns. c. Subscala de raţionament deductiv (Raţionament B) Inferenţa deductivă constă într-o serie de calcule guvernate dereguli de deducţie. afirmaţie). Modelele raţionamentului silogistic cuprind patru nivele/stadii de procesare a informaţiei. 1990). Y este mai înaltă decât Z. regula inferenţialăutilizată pare a fi o sursă de dificultate majoră. o concluzie derivă cunecesitate logică. construite de o persoană în scopul predicţiei comportamentului sistemului (Johnson-Laird. iar între acestea se poate identifica o serie de relaţii. Stenberg (1986) afirmă că există trei tipuri de procese implicate înraţionament. Probabilitatea acesteia depinde de proporţia de modele construite şi este necesară în cazul în care susţinetoate modelele construite pe baza premiselor. probabil şi necesar. Pentru administrarea sa. 2005). testul Raţionament analitic cuprinde două subscale corespunzătoare fiecăruia dintre aceste tipuri.  Al doilea nivel constă în recunoaşterea paralelismului dintre regulile descoperite şi variantele de răspuns prezentate (Mulhollandşi colab. De exemplu. a) Subscala de raţionament inductiv (Raţionament A) Raţionamentul inductiv constă în producerea unor cunoştinţe generale pe baza unor date particulare. Combinarea unui număr mare de reprezentări ale premiselor necesită resurse de procesare. Într-o problemă tipică se prezintă un şir de litere sau cifre. dificultatea nu constă în encodarea sau compararea selectivă a termenilor problemei. Sarcina participanţilor este aceeade a descoperi şi a generaliza aceste reguli. comparaţia selectivă (a decide care dintre informaţiile pe care persoana le deţine sunt relevante pentru rezolvarea de probleme). 2005). Dificultatea problemei constă în obscuritatea regulii.  Al treilea nivel presupune aplicarea acestor reguli în vederea elaborării reprezentării adecvate care permite alegerea răspunsului corect (Sternberg. Un alt tip de sarcină de raţionament deductiv este silogismul linear. să poată fi supusă unor transformări mentale. Itemii scalei de raţionament deductiv au fost elaboraţi pe baza teoriei modelelor mentale. cea mai bună regulă este cea mai specifică (Lohman. problema „Unii B sunt C. se pune accent pe compararea selectivă. concluzia este posibilă dacă ea susţine cel puţin un model construit pe baza premiselor. pe care Stenberg (1986) le numeşte encodare. În cazul raţionamentului inductiv. cu limită de timp (7 minute pentru fiecare parte atestului. inductive şi deductive. Mai mult. numărul tipic fiind de trei. În condiţiile în care premisele sunt adevărate. Mai mult. În sarcinile de raţionament deductiv. Aceste probleme sunt de tipul „X este mai înalt decât Y. astfel. aceste trei procese definesc un raţionament în măsura în care sunt executateîntr-o manieră mai mult controlată decât automată (Lohman. encodarea selectivă (distingereadintre informaţia relevantă de cea nerelevantă).Testul se administrează individual sau colectiv. 1980). deci în total 14 minute). Primul nivel corespunde creării unui model mintal privind atributele şirului de litere şi imagini precum şi de relaţionare ale acestora (Carpenter. În cazul în care mai multe reguli se potrivescşirului. Teoria modelelor mentale abordează problema cuantificatorilor logici de tipul „toţi” sau „unii” şi a operatorilor logici (negaţie. combinare. teoria dominantă privind mecanismele implicate înrezolvarea sarcinilor de deducţie. din anumite premise. astfel încât să poată decide caredintre cele patru opţiuni prezentate este varianta corectă de răspuns. Mecanismele de procesare implicate în rezolvarea sarcinilor de raţionament inductiv sunt organizate pe trei nivele. Unii A sunt B”. Modul de combinare a operatorilor şi a cuantificatorilor determină gradul de dificultate al unei deducţii prin activarea unui anumit număr de modele mentale (Johnson-Laird. Fiecaredintre itemii testului constă în seturi organizate de figuri geometrice/litere care respectă un anumit număr de reguli. 1999). combinarea selectivă (a combinaselectiv informaţia encodată sau selectată în memoria de lucru). Teoria oferă o explicaţie unitară privind deducţiile asupra a ceea ce este posibil. 13 . Această teoriepostulează că deducţia unei concluzii din premise se bazează pe manipulareaunor modele mentale. Modelele mentale sunt reprezentăridinamice ale unui sistem. persoana trebuie să îşi creezeun model mental al fiecărei premise care. ci înidentificarea modului în care termenii pot fi combinaţi.

90.hârtie şi soft. Aceştia au evaluat reprezentativitatea fiecărui item pentru constructul evaluat. 14 . Itemii testului nu presupun cunoştinţe specifice unui anumit domeniu. Scorul la această probă este de maximum 24de puncte şi minimum 0 puncte. Varianta creion-hârtie Fiecare item este cotat după regula „tot sau nimic”. dintre care trebuie să o aleagă pe aceea care decurge cu necesitate din afirmaţiile anterioare ei. 2005). pe baza datelor teoretice şi empirice din literatura de specialitate. Rezultatele sunt raportate automat la etalon. Oprirea testării Testarea se opreşte automat după expirarea timpului alocat pentrufiecare subscală (7 minute pentru Raţionament A şi 7 minute pentru Raţionament B). ci în combinarea informaţiilor din premise într-un singur model mental (Lohman.874 % din varianţa totală. care explică 80. se trece la proba următoare. putem concluziona că testul Raţionament analitic are o bună validitate pentru măsurare şi decizie. Se recomandă aplicarea variantei creion-hârtie persoanelor nefamiliarizate cu utilizarea calculatorului. indiferent de domeniul de expertiză sau ocupaţie. Varianta soft În varianta soft a testului Raţionament analitic. Demersul de validare al unui test este o procedură complexă. Se va acorda: • 1 punct pentru fiecare item rezolvat corect. pe acest factor este Raţionament analitic Scorul Subiectului la Scala RA . validitate relativă la conţinut şi validitate de criteriu. Scorul obţinut de persoana testată seraportează la etalon. Din punctul de vedere al conţinutului. B. Dacă există un item la care au fost marcate două sau trei variante de răspuns. Instrucţiunile de administrare a testului Raţionament analitic Are două variante: creion. Analiza factorială efectuată pe cele două subscale ale testului de raţionament indică prezenţa unui singur factor. care presupune luarea înconsiderare a mai multor aspecte: validitate relativă la construct. Variantele de itemi au fost supuse unei analize de conţinut realizate de un grup de 5 experţi în domeniu. Cotarea răspunsurilor A. persoanei examinate îi sunt prezentate premisele sub forma unor situaţii şi patru concluzii. itemul nu se va puncta.spună dacă a răspuns corect sau greșit la un anumit item. Sarcina subiectului este de a identifica regulile de formare a şirurilor şi de a selecta pe baza lor acea variantă de răspuns care permite o continuare corectă a acestuia. astfel. Validarea testului Raţionament analitic Validitatea se referă la corectitudinea inferenţelor pe care le facempe baza rezultatelor obţinute la un test (Messick. Pe baza dovezilor prezentate. S-a obţinut un coeficient de corelaţie interevaluatori de 0. Subscala Raţionament A conţine două tipuri de itemi: şiruri de litereşi şiruri de imagini. Fiecare dintre ele este formată din 12 itemi. Încărcarea celor două subscale. acest tip de sarcină poate fi utilizatcu succes în evaluarea abilităţilor de raţionament.B 0. au fost elaboraţi douăzeci de itemi pentru fiecare subscală atestului. Descrierea itemilor testului Raţionament analitic Testul Raţionament analitic conţine două subscale: Raţionament A(raţionament inductiv) şi Raţionament B (raţionament deductiv). În cadrul subscalei Raţionament B. Validitatea de construct Validitatea de construct reprezintă măsura în care se poate susţine că testul măsoară o variabilă sau o trăsătură specifică. Scorul total se va calcula prin adunarea punctelor obţinute la toţi itemii subscalelor testului. Raţionament A şiRaţionament B.A 0. cele două variante ale testului sunt similare. cotarea rezultatelor este efectuată de calculator. 1995).Caşi în cazul celorlalte probleme de raţionament deductiv.899 Validitatea de conţinut Validitatea de conţinut reprezintă măsura în care itemii sunt reprezentativi pentru domeniul constructului evaluat.899 Scorul Subiectului la Scala RA . În faza de construcţie a testului. dificultatea majorănu constă în encodarea termenilor sau în compararea lor. În cazul în care subiectul rezolvă itemii înainte deexpirarea timpului. pentru stabilirea nivelului de performanţă al persoanei testate. • 0 puncte pentru fiecare răspuns greşit.

S-a ţinut cont de patru gupe de vârstă.8%au fost de sex feminin. Consistenţa internă a unui test se referă la măsura în care toţi itemii testului măsoară aceeaşi variabilă. 45% din subiecţi au fost aleşi din mediulrural şi 55% din mediul urban.60 semnificativă lap ≤ 0. înseamnă căperformanţa acesteia este de nivel mediu (nivel 3). Transilvania 2 – BV. • Clasa 4 . Cele două aplicări ale testului s-au realizat la un intervalde două săptămâni.7 % din populaţie).nivel slab al raţionamentului analitic (persoana testată are o performanţă mai bună decât 6. Stabilitatearezultatelor testării ne indică în ce măsură. măsoară stabilun construct.Moldova . Culegerea datelor s-a realizat în perioada februarie-iunie 2008.DJ. adică măsura în care rezultatelela test pot prezice performanţa şcolară. s-a utilizat un eşantion de N = 1492de participanţi din zece zone geografice de pe teritoriul României: Crişana. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane.9 % din populaţie). Un test.MM. scorul persoaneitestate va fi raportat la acelaşi etalon. a cărui fidelitate test-retest este ridicată. SV. Oltenia .79. Un scor ridicat la testul Raţionament analitic (nivel 5) indică ocapacitate crescută a persoanei de a identifica reguli logice şi de a aplicaaceste reguli la situaţii problematice atât în contexte bine specificate. Întrucât între cele două variante(creion-hârtie/soft) nu există diferenţe semnificative.1% din populaţie).nivel mediu al raţionamentului analitic (persoana testată are o performanţă mai bună decât 30. se recomandă utilizarea şi a altor teste careevaluează abilitatea persoanei de a realiza raţionamente. Transilvania 4 . Bucureşti.3% din populaţie). iar 50. câtşi în condiţii de viaţă şi profesionale mai puţin structurate. Muntenia 3-IF. Eşantionul a fost de N = 1492 de subiecţi. 15 . • Clasa 2 . dacă o persoană desex feminin cu vârsta de 21 ani obţine un scor brut de 14.Maramureş . Banat .nivel foarte slab al raţionamentului analitic (persoana testată are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. cum ar fi performanţaîn muncă în cazul asistenţilor medicali. respectiv desex. Studiul II Cercetarea îşi propune investigarea validităţii concurente atestului Raţionament analitic. de asemenea. În etalon sunt trecute intervalele de scoruri brute corespunzătoareclaselor/nivelurilor de performanţă. unsubiect obţine rezultate similare la un test psihologic. Normarea testului Raţionament analitic Procedura de selecţie şi caracteristicile eşantionului Pentru construcţia etaloanelor. valoarea acesteia fiind r = 0.O persoană cu un scor scăzut va avea. la aplicări diferite în timp.CJ.Oradea.1 % au fost de sex masculin.Validitatea de criteriu Studiul I Scopul studiului este acela de a investiga măsura în care rezultatele la acest test corelează cu performanţa şcolară. Fidelitatea testului Raţionament analitic Fidelitatea unui instrument reprezintă măsura în care rezultatelereflectă performanţele reale ale unei persoane şi este adesea exprimată pebaza consistenţei interne şi a stabilităţii în timp a rezultatelor (Anastasi. O performanţăcrescută indică. De exemplu.nivel bun al raţionamentului analitic (persoana testată are o performanţă mai bună decât 69. În funcţie de scorul obţinut. Studiul fidelităţii test–retest a fost efectuat pe un eşantion N= 55 de subiecţi. Transilvania 3 .nivel foarte bun al raţionamentului analitic (persoana testată are o performanţă mai bună decât 93. • Clasa 3 . Cu alte cuvinte.7% din populaţie). Această valoare indică o bună consistenţă internă.persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . exprimată prin scorul brut. Transilvania -HD. 49. se raportează la etalon. dificultăţi în acombina în mod adecvat informaţiile care i se oferă pentru a ajunge laconcluzii valide. ne interesează dacă scorurile la test corelează cu un criteriu din momentul testării.1979). În acest caz. Un scor scăzut la testul Raţionament analitic (nivel 1) indică ocapacitate scăzută a persoanei testate în sarcinile sau situaţiile care implicăidentificarea de reguli şi utilizarea acestora pentru a rezolva probleme. Fidelitatea unui test este o caracteristică importantă care trebuieluată în considerare în interpretarea rezultatelor şi a diferenţelorinter-individuale obţinute.TM. deci putem spune că itemii testului evaluează acelaşi construct Coeficienţii test-retest Coeficientul test-retest este un indicator al stabilităţii în timp a rezultatelor. validitatea relativă la criteriu.05. Corelaţia dintre performanţele la test şi cele de la retesteste o corelaţie pozitivă. Calculul consistenţei interne s-a efectuat pe baza coeficientului α (Cronbach). uşurinţa de a combina informaţia din premisepentru a ajunge la concluzia validă.NT. valoarea α fiind de 0. • Clasa 1 . de asemenea. S-a investigat.

„ceea ce avocatul este pentru judecător/ client/ elev/ avocatură”). corobororate cu rezultatele la alte măsuri ale unor constructerelaţionate. Sarcina persoanei examinate este aceea de a aplica relaţia descoperită înprima parte a itemului. Descrierea itemilor testului Transfer analogic Testul de transfer analogic cuprinde două subscale: Transfer analogic pe conţinuturi verbale (22 de itemi) şi Transfer analogic pe conţinuturi figurale (18 itemi). analogia este abilitateade a raţiona/ gândi cu pattern-uri relaţionate. Johnsen. 1990. Raven. mai precis la o structură relaţională întredouă lucruri (Juthe. cu limită de timp (5 minute pentru Transfer analogic verbal. • Instrumentul de scris. „Medicul este pentru pacient”) şi o a doua parte. 1981. p. darpersoana care interpretează scorurile subiecţilor trebuie să aibă studii de psihologie. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. Abilitatea de a detecta pattern-uri. Populaţia pentru care poate fi folosit testul Transfer analogic Testul de transfer analogic poate fi utilizat pentru evaluareapersoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 17 de ani. Definită în sens general. transferul analogic vizează acele procese care ne oferă posibilitatearezolvării de probleme noi pe baza similitudinii cu probleme deja rezolvate (Singley şi Anderson. Curs 4 . potoferi o imagine mai clară asupra nivelului de dezvoltare a acestei abilităţi. Holyoak şi Kokinov. de a identifica repetarea lor în ciuda variaţiei unor elemente care o compun. cum ar fi transferul analogic şi raţionamentul matematic. Aşa cum am menţionat deja. Instrucţiunile de administrare 16 . Constructele măsurate de testul Transfer analogic Testul propus evaluează transferul de cunoştinţe declarative. termenul de analogie este de origine grecească şi sensulsău originar se referă la un raport. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte alerezultatelor. 4minute pentru Transfer analogic figural. Test of Nonverbal Intelligence.iar cea de-a doua evaluează transferul pe conţinuturi figurale. Transferul se referă la modul în care cunoştinţele declarative asimilateîntr-un context pot facilita asimilarea unor noi inputuri declarative.ABILITATEA GENERALĂ DE ÎNVĂȚARE Transfer analogic (12-17) Etimologic. 1997). Wechsler. Brown. 2005). Fiecare item este alcătuit din două părţi: o parte în care se specificărelaţia dintre două elemente (de exemplu. 2005). sub formă creion-hârtiesau soft. nu este necesară o calificare în domeniul psihologiei. 2004. iar alta pe conţinuturi figurale. Deoarece eficienţa transferului este dependentă deconţinutul pe care acesta se realizează. deci în total 9 minute). • Cronometrul. De exemplu. Sherbenou. 224). 2001. SON-R 2. 1989). Materiale necesare: • Caietul testului de transfer analogic. Testul este construit pe baza sarcinilor experimentale utilizate de Sternberg (1983) în evaluarea transferului de cunoştinţe. unghietc. cât şi a evaluării inteligenţei. cit. de a extrage pattern-uri şi de a le transmite este una dintre performanţele de bază ale individului (Gentner. Au rezultat două subscale: prima evaluează capacitatea de transfer pe conţinuturi verbale.a înţelegerii mediului şi a generării unor idei noi (Dumbar şi Blanchette. Probe deevaluare a acestei abilităţi sunt incluse în testele complexe de inteligenţă (WAIS-III.5-7 şi SON 5. a raţionamentului inductiv (Holyoak şi Thagard. RIAS. • Foaia de răspuns.). în care se dă un alt element şi patru posibile relaţii (deexemplu. 1977). a învăţării. Un aspect important în studiul transferului îl constituie conţinutul sau contextul în care se face transferul. mai precis conţinuturile verbale şi figurale. cunoscând noţiunile de bază legate de un triunghi (latură. • Soft-ul (dacă se optează pentru aplicarea computerizată). 2001. „avocat – client”). am propus două sarcini de transfer: una pe conţinuturi verbale. Holyoak. se învaţă mai uşor cunoştinţele despre pătrat. din populaţia normală(non-clinică). pentru a selecta alternativa corectă din a doua parte (de exemplu. Condiţiile de utilizare a testului Transfer analogic Testul se administrează individual sau colectiv. Ce măsoară testul Transfer analogicşi domeniile sale de aplicare Scopul acestui test este acela de a evalua capacitatea unei persoane de a aplica în situaţii noi cunoştinţe asimilate anterior. Transferul analogic este o componentă cheie a inteligenţei (Stenberg. Cunoştinţele declarative sunt reprezentate de cunoştinţe uşor verbalizabile şi uşor accesibile conştiinţei. Pentru administrarea sa.Rezultatele laacest test. Evaluarea transferului analogic este o componentă importantă atât a bateriilor de evaluare a aptitudinilor. second edition -TONI-2.5-17 ani). în English.

Date normative S-au comparat. Pebaza acestei valori. rezultatele la test obţinute de persoanelede sex feminin. Coeficienţii test-retest Cele două aplicăriale testului s-au făcut la un interval de două săptămâni. Scorul total la test se obţine prin însumarea scorurilor la fiecare item. Consistenţa internă a unui test se referă la măsura în care toţi itemiitestului măsoară aceeaşi variabilă. Oltenia-DJ.8%au fost de sex feminin. S-a obţinut un coeficient de corelaţie interevaluatori de 0.Transilvania 2 –BV.553. putem spune că testul măsoară relativ stabil constructulşi că performanţele la test nu se schimbă între două aplicări succesive aletestului. Structura eşantionului Pentru construcţia etaloanelor. Validarea testului Transfer analogic Validitatea de construct Analiza factorială efectuată pe cele două subscale ale testului indică prezenţa unui singur factor. scorul total obţinut raportându-se la etalon.Oradea. Transilvania 3-CJ.05.265. la aplicări diferite în timp. Din punctul de vedereal conţinutului. cele două variante ale testului sunt similare. persoanele care au obţinut performanţe bune la testare tindsă aibă performanţe bune şi la retestare. cu performanţele la test obţinute de persoanele de sexmasculin. Se recomandă aplicarea variantei creion-hartie persoanelor nefamiliarizate cu utilizarea calculatorului. Muntenia 3-IF. 45% dintre subiecţi au fost aleşi din mediul rural şi55% din mediul urban. Transilvania 1-HD. Banat-TM. scorul maxim 40 puncte. Varianta creion-hârtie Pe baza performanţei la test. 0 puncte. iar 53. care explică 84. Validitatea de conţinut În faza de construcţie a testului. S-a ţinut cont de două gupe de vârstă. Moldova-NT. trei sau patru variante de răspuns. măsurat prin testul de faţă. Normarea testului Transfer analogic Procedura de selecţie şi caracteristicile eşantionului. Dacă există un item la care au fost marcate două.005). În concluzie rezultatele la acest test pot preziceperformanţa şcolară. putem spune că acest test reprezintă o măsură validă a capacităţii de transfer a unei persoane. Scorul minim este 0 puncte. Pe baza argumentelor prezentate. Transilvania 4. 17 . Culegerea datelor s-a realizat în perioada februarie-iunie 2008. Astfel. dacă persoana examinată oferă varianta corectă de răspuns pentru fiecare item. Variantele de itemi au fost supuse unei analize de conţinut realizate de un grup de 5 de experţi în domeniu. Cotarea răspunsurilor A. pe baza datelor teoretice şi empirice din literatura de specialitate. Numărul de subiecţi careau intrat în studiul test-retest a fost de 57. Validitatea de criteriu Rezutatele unui studiu (54 participanţi cu vârsta între 13-15 ani) au condus la concluzia că aproximativ 26% din performanţa la teza unică la matematică este explicatăde abilitatea de a realiza transfer analogic. p = 0. în continuare. au fost elaboraţi douăzeci de itemi pentru fiecaresubscală a testului. Rezultatele testului t pentru eşantioane perechi indică faptul că valoarea t (56) = 0. • Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit. SV.906 % din varianţa totală.Testul are două variante: creion-hârtie şi soft.Maramureş-MM. Stabilitatea rezultatelor testării neindică în ce măsură. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. • Testul se aplică individual. nu este semnificativă la p ≤ 0.corespunzătoare fiecăruia dintre aceste tipuri. Fidelitatea testului Fidelitatea unui instrument de măsură este cel mai adesea exprimatăpe baza consistenţei interne şi a stabilităţii în timp a rezultatelor (Anastasi.1979). p =0. Bucureşti.2 % au fost de sex masculin.000 (valoarea este semnificativă la p ≤ 0.89. Corelaţia dintreperformanţele la test şi cele de la retest este una pozitivă de 0. un subiect obţine rezultatesimilare la un test psihologic. s-a utilizat un eşantion de N = 236de subiecţi din zece zone geografice de pe teritoriul României: Crişana.567. Aceştia au evaluat reprezentativitatea fiecărui item pentru constructul evaluat. itemul nu se va puncta. examinatorul va acorda: 1 punct. dacă persoana examinată nu oferă varianta corectă. respectiv desex. din care 46.

în consecinţă o capacitate de transfer redusă. 24. implicat mai ales în meseriile nestandardizate. din populaţia normală (non-clinică). iar capacitatea unei persoane de a găsi similaritatea dintresituaţia nouă şi una cunoscută la care are soluţie este extrem de importantăîn economia şi calitatea rezolvării noii situaţii. Aşa cum ammenţionat deja.precum şi funcţiile de conducere ale diverselor meserii.dar accesibilitatea acestor cunoştinţe. • Clasa 2 . Scopul acestui test este acela de a evalua capacitatea unei persoanede a aplica în situaţii noi cunoştinţe asimilate anterior. cu cât subiectul profită din cunoştinţe mai puţine şi cu câteste mai eficient în a le transfera în situaţii noi. • Clasa 3 . talonul a fost construit pe cinci clase normalizate. cu atât se apreciază că areaptitudini cognitive mai dezvoltate. ordonarea scorurilor de la cel mai mare la cel mai mic. 3. stabilirea frecvenţei cumulate.varianta corectă de răspuns. Această abilitate este una extrem de importantă în activităţilecu care persoana nu s-a confruntat.7%.444.s-a obţinut o valoare t (235) = 0. exprimată prin scorul brut. Este extrem de important ca cineva să transfere eficientcunoştinţele asimilate într-un context (de exemplu. Aceste persoanevor utiliza resurse cognitive mai multe pentru a rezolva o situaţie nouă. La nivel bazal.2%.3% din populaţie).7%. Pe scurt. • Clasa 1 . 4. putem spune că testul Transfer analogic poate fiutilizat ca o măsură fidelă şi validă pentru aprecierea capacităţii de transfera unei persoane. • Clasa 4 . seraportează la etalon. 2. Testul Transfer analogic poate fi utilizat pentru evaluarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 67 de ani. calcularea procentului corespunzător fiecărei clase. identificând similitudinile dintre situaţia actuală şi situaţiileanterioare.7 % din populaţie). Studiile recente privind inteligenţa văd capacitatea de transfer ca ocomponentă importantă a acesteia (Sternberg.2%. stabilirea frecvenţei pentru fiecare scor. 5.În urma testului t pentru eşantioane independente între scorurile totale obţinute de persoanele de sex masculin şi persoanele de sex feminin. Deficienţii mintal şipersoanele cu inteligenţă de limită pot asimila noi cunoştinţe aproape înacelaşi timp şi cu aceeaşi performanţă ca persoanele cu inteligenţă normală.nivel bun de a realiza transfer analogic (persoanatestată are o performanţă mai bună decât 69. Adesea.15-17 ani.nivel foarte bun de a realiza transfer analogic (persoana testată are o performanţă mai bună decât 93. Între abilitatea generală de învăţare şi capacitatea de transfer există olegătură strânsă. transferul analogic vizează acele procese care ne oferăposibilitatea rezolvării de probleme noi pe baza similitudinii cu problemedeja rezolvate (Singley şi Anderson.nivel slab de a realiza transfer analogic (persoanatestată are o performanţă mai bună decât 6. Un scor mare la test (clasele 4 şi 5) ne indică faptul că persoana are capacitatea de a găsi criterii relevante de clasificare şi de a le aplica însituaţii noi.7% din populaţie). 24. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. Având învedere că nu există o diferenţă semnificativă statistic între performanţeleobţinute de persoanele de sex masculin şi cele de sex feminin.2%. medic. carepun mereu angajaţii în situaţii noi: analist programator. Un scor mic la test (clasele 1 şi 2) indică deficienţe la nivelul identificării similarităţii dintre două situaţii şi al utilizării cunoştinţelor însarcini noi. la un curs) în situaţiinoi (Salomon şi Perkins.9 % din populaţie). profesor. Condiţiile de utilizare a testului Transfer analogic 18 .1% din populaţie). În funcţie de valoareaobţinută.nivel foarte slab de a realiza transfer analogic (persoanatestată are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. Procenteledin eşantion incluse în cele cinci clase normalizate se distribuie în felulurmător: 6. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . semnificativă la p = 0. procedura presupune realizarea următorilor paşi: 1. putem spune că transferuleste un proces general.768. 1989).deoarece nu surprind similitudinea cu situaţiile anterioare şi nu profită cognitiv din cunoaşterea acestora. 1998). Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate. realizarea corespondenţei scor-procent din distribuţia defrecvenţă cumulată. În concluzie. mediul este în continuăschimbare. etaloaneleau fost realizate ţinând cont de următoarele grupe de vârstă: 12-14 ani. 6.ea susţine cel puţin un model construit pe baza premiselor. 1977). Transfer analogic (18-67) Capacitatea de transfer constituie o dimensiune importantă pentrumediul muncii. se poate spune că este mai inteligent. adică reamintirea şi aplicarea lor estemult scăzută în cazul deficienţilor mintali. 38.nivel mediu de a realiza transfer analogic (persoana testată are o performanţă mai bună decât 30. psihologia muncii.

Se recomandă aplicarea variantei creion-hartie persoanelor nefamiliarizate cu utilizarea calculatorului. trei sau patru variante de răspuns. examinatorul va acorda: 1 punct.91. Rezultatele testului t pentru eşantioane perechi indică faptul căvaloarea t (57) = 0.87. Cotarea răspunsurilor Pe baza performanţei la test.561. dar persoana care interpreteazăscorurile persoanelor testate trebuie să aibă studii de psihologie.445. Dacă există un item la care au fost marcate două. Pentru administrarea sa. Pe baza argumentelor prezentate.05. Testul are două variante: creion-hârtie şi soft. Descrierea itemilor testului Transfer analogic Testul Transfer analogic cuprinde două subscale: Transfer analogic pe conţinuturi verbale (12 de itemi) şi Transfer analogic pe conţinuturifigurale (12 itemi). S-a obţinut un coeficient decorelaţie interevaluatori de 0. nu este necesarăo calificare în domeniul psihologiei. itemul nu se va puncta. Din punctul de vedereal conţinutului. nu este semnificativă la p ≤ 0. Pebaza acestei valori. deci în total 6 minute).718 % din varianţa totală. p = 0. Scorul minim este 0 puncte.658. pentru aputea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale rezultatelor. 19 .Această valoare indică o bună consistenţă internă. putem spune că testul măsoară relativ stabil constructul. Validarea testului Transfer analogic Validitatea de construct Analiza factorială efectuată pe cele două subscale ale testului indicăprezenţa unui singur factor. • Testul se aplică individual. valoarea α fiind de 0. au fost elaboraţi douăzeci de itemi pentru fiecaresubscală a testului. scorul maxim 24 puncte. dacă persoana examinată nu oferă varianta corectă. putem spune că acest test reprezintă o măsură validă a capacităţii de transfer aunei persoane.000 (valoarea este semnificativă la p < 0. Corelaţia dintreperformanţele la test şi cele de la retest este una pozitivă de 0. sub formăcreion-hârtie sau soft. „avocat – client”). p =0. Fidelitatea testului Transfer analogic Coeficienţii de consistenţă internă Calculul consistenţei interne s-a efectuat pe baza coeficientului α(Cronbach). Variantele de itemi au fost supuse unei analize de conţinut realizatede un grup de 5 experţi în domeniu. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. Eşantionul a fost de 1250 de subiecţi. „Medicul este pentru pacient”) şi o a doua parte în care se dă un alt element şi patru posibile relaţii (de exemplu. care explică 84. 0 puncte. Validitatea de conţinut În faza deconstrucţie a testului. Fiecare item este alcătuit din două părţi: o parte în care sespecifică relaţia dintre două elemente (de exemplu. cu limită de timp (3 minute pentru fiecare parte atestului. Sarcina persoanei examinate este aceea de a aplica relaţia descoperită în prima parte a itemului pentru a selecta alternativa corectădin a doua parte (de exemplu. „ceea ce avocatul este pentru judecător / client / elev/ avocatură”).05).Testul se administrează individual sau colectiv. deci putem spune căitemii testului măsoară acelaşi construct. dacă persoana examinată oferă varianta corectă de răspunspentru fiecare item. • Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit. pe baza datelor teoretice şi empirice din literatura despecialitate. Coeficienţii test-retest Cele două aplicăriale testului s-au făcut la un interval de două săptămâni. Numărul de subiecţi careau intrat în studiul test-retest a fost de 58. cele două variante ale testului sunt similare.

dintre care 49.3. Transilvania 1-HD. în consecinţă o capacitate de transfer redusă. capacitatea de învăţare depinde în mare măsură de capacitatea de inhibiţie cognitivă. Banat-TM. seraportează la etalonul prezentat în tabelele I. care au fost la un moment dat relevante pentru sarcină. Muntenia 3-IF. ci mai degrabă ca o familie de funcţii (Friedman şi Miyake. SV.5.1 % au fost de sex masculin. • Clasa 1 . Culegerea datelor s-a realizat în perioada februarie-iunie2008.  este componentă a capacităţii de învăţare. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . Transilvania 4. dominant. A învăţa. 1998):  corelează pozitiv cu coeficientul de inteligenţă.3% din populaţie). 2003. Inhibarea unui răspuns prepotent reprezintă abilitatea de a suprimaun răspuns automat. 1995. Aceste persoanevor utiliza resurse cognitive mai multe pentru a rezolva o situaţie nouă. Un scor mic la test (clasele 1 şi 2) indică deficienţe la nivelul identificării similarităţii dintre două situaţii şi al utilizării cunoştinţelor însarcini noi. rezistenţa la interferenţa generată de distractori şi rezistenţa la interferenţa proactivă. dar care.7 % din populaţie). • Clasa 3 . am utilizat un eşantion de N = 1250de subiecţi din zece zone geografice de pe teritoriul României: Crişana. ci şi ignorarea.9.nivel mediu de a realiza transfer analogic (persoana testată are o performanţă mai bună decât 30.deoarece nu surprind similitudinea cu situaţiile anterioare şi nu profităcognitiv din cunoaşterea acestora.nivel bun de a realiza transfer analogic (persoanatestată are o performanţă mai bună decât 69. între timp.9 % din populaţie). Ea este implicată în atingerea unor performanţe superioareacolo unde este nevoie de concentrare şi selecţie optimă a informaţiilorrelevante pentru adoptarea unor decizii adecvate (de exemplu. 2004. Recent. iar în urma acestei analize. Dempster şi Brainerd. Nigg. Transilvania 3-CJ. Importanţa evaluării Inhibiţiei Cognitive Cercetările experimentale arată că inhibiţia cognitivă are următoarele caracteristici (David şi Brown. autorii au sugerat că există trei funcţii inhibitorii potenţial separabile: inhibarea unui răspuns prepotent. înseamnă nu doar asimilarea de noi informaţii.1% din populaţie).7% din populaţie). • Clasa 4 . Oltenia-DJ. judecătorie.Transilvania 2 –BV. identificând similitudinile dintre situaţia actuală şi situaţiileanterioare.nivel slab de a realiza transfer analogic (persoanatestată are o performanţă mai bună decât 6. învechite.nivel foarte slab de a realiza transfer analogic (persoanatestată are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. dar care s-au dovedit a fi depăşite. Această abilitate este una extrem de importantă în activităţilenoi.respectiv de sex.8% au fost de sex feminin. cu mulţiparametri etc. Aşadar. în general. o serie de autori au arătat că inhibiţia cognitivă nu trebuieprivită ca un construct unitar (singular). Bucureşti. Goldingşi McLeod. Această primă sistematizare a fost reluată şi rafinată ulterior (Friedman şi Miyake.au devenit irelevante. 45% dintre subiecţi au fost aleşi din mediul ruralşi 55% din mediul urban.). Rezistenţa la interferenţa generată de distractori este abilitatea dea ignora sau de a minimiza interferenţa generată de informaţia irelevantăprovenită din mediul exterior. exprimată prin scorul brut. pentru aputea asimila noi cunoştinţe. cu care persoana nu s-a confruntat.Maramureş-MM. iar50. Rezistenţa la interferenţa proactivă este abilitatea de a ignora informaţiile din memorie.este o cerinţă esenţială pentru un spectru larg de ocupaţii. În funcţie de valoareaobţinută. 2004). S-a ţinut cont de patru gupe de vârstă. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate. A învăţa eficientînseamnă a uita cunoştinţele depăşite din memorie.nivel foarte bun de a realiza transfer analogic (persoana testată are o performanţă mai bună decât 93. operarea la tablouri de comandă complexe.administraţie. care a analizat cercetările existente la acea dată referitoare la procesele de inhibiţie şiinterferenţă cognitivă. 2000).Normarea testului Structura eşantionului Pentru construcţia etaloanelor.Oradea. • Clasa 2 . suprimarea acelor informaţii care sunt deja în mintea noastră. Un scor mare la test (clasele 4 şi 5) ne indică faptul că persoana are capacitatea de a găsi criterii relevante de clasificare şi de a le aplica însituaţii noi. Delimitarea principalelor funcţii inhibitorii a fost realizată comprehensiv de Nigg (2000). Testul Inhibiţie cognitivă Capacitatea de a ignora informaţiile irelevante din mediu pentru rezolvarea unei probleme sau pentru atingerea unui scop denumită capacitate de inhibiţie cognitivă . 20 . Moldova-NT.

Se va aplica următoarea formulă listei 1: din numărul totalde cuvinte (itemi) din fiecare listă (48) se va scădea numărul erorilor. Persoana care administrează şi interpretează scorurile subiecţilortrebuie să aibă studii de psihologie. iar apoise continuă cu lista 2. literatura de specialitate sugerează că inhibiţiacognitivă poate fi relaţionată cu nivelul educaţional (Gómez-Pérez şiOstrosky-Solís. semnificative la p = 0. Cu cât timpul necesar parcurgerii listei este mai mare. descrişi în continuare: Pasul 1. subiectul trebuie sa spună „galben”. Descrierea itemilor testului de Inhibiţie cognitivă Testul Inhibiţie cognitivă este format din două liste de cuvinte denumind culori. 2006).) Pasul 3. În ceea ce priveşte diferenţele dintre acestea. cuvântul ALBASTRU scris cu roşu. Testul se administrează individual. Dempsterşi Corkill (2000) au arătat că inhibiţia cognitivă corelează cu comutareaatenţiei. Testul măsoară inhibiţia cognitivă în varianta de inhibare a unui răspuns prepotent.05. clinic. Subiecţilor li se cere să numească în ordine (pe coloane) cât mai repede culorile în care sunt scrise cuvinteledin fiecare listă. cuvântul ROŞU scris cu galben) trebuienumită la momentul T2 (de exemplu. la rândul lor. subiecţii cu studii liceale au o performanţă semnificativ mai bună decât cei cu şcoala primară gimnazială. Luând înconsiderare faptul că ambele teste sunt măsurători ale diferitelor aspecteale atenţiei. ignorând sensul cuvântului.fiecare coloană având câte 24 de cuvinte. Aceste diferenţe. Testul Inhibiţie cognitivă poate fi utilizat pentru evaluarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. iarcele mai slabe sunt ale copiilor (12-14 ani) şi ale adulţilor-vârstnici (peste43 de ani). De asemenea. Spre exemplu. cuvinte (48) – erori / timp (sec. din populaţie normală (non-clinică).01).iar rezultatul astfel obţinut (Scor Lista 1 = SL1) va fi împărţit la timpulnecesar parcurgerii listei. cercetători care au publicat studii în care auutilizat sarcini de amorsaj negativ. Cele două aplicări ale testului s-au făcut la un interval deo lună şi două săptămâni. se poate spune că aplicarea lor concomitentă poate constituişi o evaluare a validităţii convergente a acestor teste. cuvinte scrise. Grupul de experţia fost format din 3 psihologi. Cuvinte (48) – erori / timp (sec. s-a aplicat şi testul de comutare aatenţiei din CAS++. Testul are două variante de adinistrare: creion-hârtie şi soft Cotarea răspunsurilor Pentru cotarea răspunsurilor şi calcularea scorului se parcurg maimulţi paşi.) Pasul 2. creşte la vârstaadultă şi se deteriorează la vârsta a treia. sub forma creion-hârtie sau soft. al psihologiei muncii. variază în raport cu vârsta: este mai slabă la copii. Mai mult. Pentru a vedea dacă testul de Inhibiţie cognitivă are validitate predictivă. Se va calcula indexul de inhibiţie cognitivă în felul următor:se face diferenţa dintre SL 2 şi SL 1 astfel: SL2 – SL1 = Indexul de Inhibiţiecognitivă (IHC). Prima listă de cuvinteeste astfel concepută încât culoarea (de exemplu. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. SL1 = Nr. Validitatea testului Validitate de construct Rezultatele obţinute arată că cele mai bune rezultate latestul de Inhibiţie cognitivă le au adulţii-tineri (28-32 şi 33-37 de ani). În privinţa itemilor testului. cu atât inhibiţia cognitivă operaţionalizată prin amorsaj negativ estemai mare. 21 .subiectul numeşte „roşu”).înregistrându-se timpul necesar parcurgerii fiecărei liste. roşu) care este ignoratăla momentul T1 (de exemplu. SL2 = Nr. Se începe cu lista 1. Scorul de inhibiţie cognitivă – IHC – astfel obţinut se raportează la etalon. gradul deconcordanţă între evaluatorii experţi a fost de 100%.71 (p < 0. care este o măsură a flexibilităţii cognitive. s-a aplicat instrumentul unor elevi dinciclul gimnazial pentru a vedea dacă testul poate prezice erformanţalor şcolară. în paralel. iarrezultatul astfel obţinut (Scor Lista 2 = SL2) va fi împărţit la timpul necesarparcurgerii listei. pentru a putea oferi explicaţii cu privirela posibilele interpretări ale rezultatelor. Validitate de conţinut Un grup de experţi a analizat conţinutul testului. îndiferite culori. dacă cuvântul ROŞU este scris cuculoarea galben. Fiecare listă conţine 48 de cuvinte scrise pe două coloane. confirmă relaţia demonstrată în literatura de specialitate între nivelul de educaţie şi funcţionarea controlului inhibitor. Se va aplica aceeaşi formulă listei 2: din numărul total de cuvinte/itemi din fiecare listă (48) se va scădea numărul erorilor. Fidelitatea testului Studiul fidelităţii test-retest a fost efectuat pe un eşantion de N =39 de subiecţi. Corelaţia obţinută între performanţa la test şiperformanţa la retest este de r = 0. De asemenea.  are valori foarte scăzute pentru pacienţii cu tulburăriobsesiv-compulsive.

precum aceea de inginer sau de contabil.7% din populaţie. mai bun decât 30. 23-27 ani. 589 au fost de sex masculin (m = 37. Muntenia 3 – IF).Etalonarea testului Structura eşantionului Pentru construcţia etaloanelor au fost testaţi în total 1170 de subiecţi. profesiile carepresupun luarea unor decizii sau găsirea unor soluţii în situaţii complexe(Baddeley. aceasta înseamnă că persoana examinată areun scor de inhibiţie cognitivă mediu. 2002). 2007.1% din populaţie. SV. 1996. sub forma creion-hârtie sausoft. Testul Memorie de lucru Memoria de lucru (ML) este definită ca fiind capacitateasistemului cognitiv uman de a stoca.DJ. 28-32 ani. Descrierea itemilor testului Memorie de lucru Itemii au fost elaboraţi astfel încât să implice participarea simultană a mecanismelor de stocare şi procesare a informaţiei. 53-57 ani. Indiferent de modelul teoretic asumat. precum aceeade programator de softuri (Gathercole şi Baddeley. Orice sarcină care-şi propune să măsoare capacitateamemoriei de lucru. 2007).26). Engle. cifrele şi literele alternează. S-a luat în considerare douăsprezece grupe de vârstă: 12-14 ani. astfel: Seria I conţine şiruri formate din 3elemente (două cifre şi o literă sau două litere şi o cifră). Populaţia pentru care poate fi folosit testulMemorie de lucru Testul Memorie de lucru poate fi utilizat pentru evaluarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani.48-52 ani. aceasta înseamnă că persoana examinatăare un scor de inhibiţie cognitivă foarte bun. Dintre aceştia.informaţii relevante (din punctul de vedere al sarcinii) şi de a opera înparalel cu aceste informaţii. Bucureşti. 1990). Condiţiile de utilizare a testului Memorie de lucru Testul se administrează doar individual. Transilvania 2 –BV. rezolvarede probleme sau programare/planificare (Baddleley. Banat-TM.Transilvania 1.HD. memoria de lucru are două componente: a) stocare pe termen scurt şi b) procesare a informaţiei(Baddeley şi Hitch. putem concluziona că aceasta joacă un roldeosebit în: profesiile care impun învăţarea unor noi limbaje. Numărul elementelor care formează unşir creşte de la o serie la alta. mai bun decât 69.11. Daneman şi Merikle. Oltenia. Interpretarea rezultatelor Dacă scorul brut al persoanei examinate la testul Inhibiţie cognitivăse situează în clasa/nivelul 5. Dacă scorul brut al persoanei examinate la testul Inhibiţie cognitivăse situează în clasa/nivelul 3. Seria II conţineşiruri formate din 4 22 . Având în vedere aceste procese care implicăintens memoria de lucru. din populaţia normală (non-clinică).15-17 ani. 33-37 ani.83. dar mai bun decât 6. precum aceea de manager. mai bun decât 93. Testul de Memorie de lucru este structurat pe şapte serii (Seria I –Seria VII) a câte 5 şiruri conţinând combinaţii de cifre şi litere. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibileleinterpretări ale rezultatelor. 58-62 ani. Subiecţii au provenit din 10 arii culturale (Crişana Maramureş – MM. fiecare cifrăfiind urmată de o literă şi invers. Importanţa evaluării memoriei de lucru Capacitatea memoriei de lucru este predictivă pentru o gamă variatăde activităţi cognitive. trebuie astfel elaborată încât să implice simultanprocesele de stocare şi prelucrare informaţională.7% din populaţie.3% dinpopulaţie. aceasta înseamnă că persoana examinatăare un scor de inhibiţie cognitivă foarte slab. Pentru administrarea sa. Baddeley. 38-42 ani. σ = 16. profesiile care presupunplanificare şi calcul. Fiecare şireste format dintr-un număr variat de cifre şi litere (cifre de la 1-9 şi literede la A-O). aceasta înseamnă că persoana examinată areun scor de inhibiţie cognitivă slab. σ = 16. Dacă scorul brut al persoanei examinate la testul de Inhibiţie cognitivăse situează în clasa/nivelul 4. 43-47 ani. Moldova – NT. fără limită de timp (oprirea testării se face în funcţie de performanţasubiectului). Ce măsoară testul Memorie de lucru Scopul testului Memorie de lucru este de a evalua capacitatea destocare şi procesare simultană a informaţiei. 1986). În cadrul fiecărui şir. Dacă scorul brut al persoanei examinate la testul Inhibiţie cognitivăse situează în clasa/nivelul 2. aceste tipuri de sarcini sunt denumite sarcini dihotomice. > 62 ani. pe o durată scurtă de timp. Transilvania5 – Oradea.43) şi 581de sex feminin (m = 37. În consecinţă. 1974. Dacă scorul brut al persoanei examinate la testul Inhibiţie cognitivăse situează în clasa/nivelul 1. aflându-se între cei cuperformanţe mai slabe decât 6. cu vârste cuprinse între 12 şi 68de ani. În literatura despecialitate.9% din populaţie. aceasta înseamnă că persoana examinată areun scor de inhibiţie cognitivă bun. Transilvania 3 – CJ. de la înţelegere până la raţionament. este necesară o calificare în domeniulpsihologiei: persoana care interpretează scorurile subiecţilor trebuie să aibăstudii de psihologie. 18-22 ani. opiniile diferiţilor autoriconverg în ceea ce priveşte structura sarcinilor care evaluează capacitateamemoriei de lucru.

în Seria II. Testul are două variante de adinistrare: creion-hârtie şi soft. strategiile de aprecierea validităţii relative la criteriu au fost împărţite în două clase: 23 .6 reprezintă punctajul acordat fiecărui şir reactualizat corect din seria I. foaia derăspuns şi un instrument de scris. Oprirea testării Unitatea de prezentare a itemilor este seria. aceste informaţii pot fiutilizate în activitatea de orientare vocaţională. Performanţa la memoria de lucru verbală se maturizează între 10 – 12 ani. Validarea testului Memorie de lucru Validitatea de construct Datele de cercetare indică faptul că volumul memoriei de lucrudiferă în funcţie de vârsta persoanelor testate. Ca urmare.elemente (două cifre şi două litere).8 puncte. până în jurul vârstei de20 de ani. Punctajul maxim pe serie esteastfel de 3 puncte. Pe baza dovezilor prezentate. se va întrerupe prezentarea şirurilor seriei următoare. Capacitatea memoriei de lucru începe să scadă în jurul vârstei de40 – 50 ani. punctajul acordat fiecărui şir din seria respectivă. În urma acestei analize. elementele nu se repetă. un şir reactualizat în întregime corect va fi cotat cu 0. Astfel.iar punctajul maxim pe serie va fi de 4 puncte. Aceştia au evaluat reprezentativitatea fiecărei formepentru constructul evaluat. în copilăria timpuriese înregistrează un volum al memoriei de lucru mai redus decât acela aladulţilor tineri (Alloway. se va trece la prezentarea şirurilor Seriei II (doar după ce au fost prezentate toate cele 5 şiruri ale seriei I). Gathercole şi Pickering. Datorită faptului că. se împarte numărulde elemente ale unui şir la numărul de şiruri ale seriei (care este întotdeauna 5) şi se obţine. Instrucţiuni de aplicare a testului Persoana examinată va primi caietul cu itemii testului. dacă s-a trecut la prezentarea unei serii. atunci se va prezenta întreaga serie (toate cele 5 şiruri). indiferent de performanţele subiectului în seria respectivă. aplicarea testului se va întrerupe doar după terminarea seriei. 2000). Trecerea de la o serie la alta se face în funcţie de numărul şirurilor reactualizate corect. iar operatorul prezintă instrucţiunile. putem concluziona că scorurilorobţinute la testul Memorie de lucru reflectă acurat nivelul capacităţiimemoriei de lucru a persoanei testate. în urma analizei statistice a itemilor. este aproape imposibil să se obţină valorile variabilei criteriu concomitent cu cele ale testului. Un test este valid relativ la un criteriu. astfel. Persoana examinată este rugată să deschidă caietul testului. seria I are 3 elemente şi 5 şiruri. Nu este necesar ca persoana testată să reactualizeze trei şiruri consecutive.6 puncte. Calcularea scorului se face în felul următor: pentru fiecare serie. În cazul în care persoana testată nu a reactualizat corect primele trei şiruri ale unei serii. ceea ce înseamnă că vom împărţi pe 3 la 5 şi vom obţine 0. Deasemenea. se va trece la prezentarea şirurilor din Seria III. Validitatea de conţinut În faza de construcţiea testului au fost elaborate două variante ale testului pe baza principiuluide construcţie a probelor de evaluare a capacităţii memoriei de lucru. Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în foaia de răspuns. până la Seria VIIcare conţine şiruri formate din 9 elemente (cifre şi litere). s-au reţinut doar acei itemicare au o bună putere de discriminare şi un grad de dificultate adecvat.după care urmează un traseu de dezvoltare mai lent. de exemplu. 2006. 0. Scorul maxim la testul Memorie de lucru (S-ML) este de 42 puncte. De exemplu. Se procedează la fel cu toate cele 7 serii. Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea testului. În cadrul unuişir. În acest moment. Cotarea răspunsurilor În cotarea răspunsurilor. Copiii şi persoanele cu dificultăţi vor fi ajutaţi în completarea acestor date. 1999). constând tot în şiruri de cifre şi litere. Haut. Procedura continuă până în momentul în care subiectul reactualizează mai puţin de trei şiruri ale unei serii. Astfel. în practică. Ryan şi colaboratorii (2000) au arătat că performanţe optimela o probă de memorie de lucru. seobţin în intervalul 16 – 44 ani.iar scorul minim. Dacă persoana testată va reactualiza corect trei şiruri ale Seriei II (indiferentde poziţia acestora în serie). dacă persoana testată reactualizează corect cel puţin trei dintre cele cinci şiruri ale Seriei I. dacă se pot lua decizii corecte sau se pot face prognoze corecte asupra persoanelor examinate (Albu. se va ţine cont doar de şirurile de cifre şi literere actualizate în întregime corect (vezi răspunsurile corecte din foaia de răspuns). Validitatea de criteriu Este legată de funcţia de decizie şi de aceea de predicţie. de 0 puncte. declinul în capacitatea memoriei de lucruevaluată cu acest tip de probă începând cu vârsta de 54 ani. Celedouă variante au fost supuse analizei de conţinut realizate de un grup deexperţi în domeniu. a fost aleasă ca variantăfinală aceea care presupune operarea simultană la nivelul memoriei delucru cu şiruri de litere şi cifre (vezi secţiunea Descrierea itemilor).

685 au fost de sex masculin (vârsta: m =37. În funcţie de scorulobţinut. Acest fapt se poate. Anderson şi Diamond. • Clasa 1 . σ = 16. Transilvania 3 – CJ. exprimată prin scorul brut. S-a investigat mai precis validitatea concurentă.52.747 (p < 0. Performanţa unei persoane examinate. aspect important al orientării şi al consilierii vocaţionale. Dintre aceştia. Dacă subiectul obţine un scor scăzut la testulMemoria de lucru.TM.Transilvania 1.01). 24 .totuşi. 28-32 ani. 53-57 ani. conform căreia performanţa la un test de memorie de lucru corelează cu performanţele şcolare. validitatea unui test este dată de măsura în care preziceanumite variaţii la nivelul altor criterii sau variabile.1% din populaţie). Procedura de selecţie şi caracteristicile eşantionului Pentru etalonarea testului Memorie de lucru a fost normat un eşantion de 1334 de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 12 . Fidelitatea testului Memorie de lucru Coeficientul test . scopul acestui studiu este de a investiga măsura în care rezultatele la acest test pot prezice performanţa şcolară.250). • Clasa 2 . Banat . • Clasa 3 . Moldova – NT. 18-22 ani.) sausarcini care presupun evaluarea mai multor alternative (de exemplu.nivel foarte bun al memoriei de lucru (subiectul are operformanţă mai bună decât 93.7% din populaţie). > 62 ani. Transilvania 2 – BV. Corelaţia dintre performanţele la test şi retest estepozitivă. rezultatele la acest test pot prezice performanţaşcolară propriu-zisă? Studiile au arătat că memoria de lucru este implicată într-o mare varietate de comportamente cognitive complexe.adică măsura în care rezultatele la test pot prezice un criteriu din momentultestării. Subiecţii care au obţinut performanţe bune la test tind săaibă performanţe bune şi la retest. putem afirma că testul Memorie de lucru elaborat măsoară relativstabil constructul.retest Coeficientul test-retest este un indicator al stabilităţii în timp arezultatelor. am analizat în total performanţa a1334 de subiecţi. Testul Comutarea atenţiei Flexibilitatea cognitivă manifestată prin adaptarea rapidă şi flexibilăa comportamentului la schimbările apărute în mediu este o componentăimportantă a controlului executiv (Davidson. Studiul fidelităţii test-retest a fost efectuat pe un eşantion de N = 32 desubiecţi. 33-37 ani. a cărui fidelitate test-retest este ridicată. cuvârste cuprinse între 12 şi 68 de ani. prin acest studiu vom putea răspunde la următoarea întrebare: În ce măsură.HD. Cu alte cuvinte. Amso.7% dinpopulaţie).2006. Norman şi Shalice.25. Oltenia . S-a luat în considerare douăsprezecegrupe de vârstă: 12-14 ani.nivel foarte slab al memoriei de lucru (subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi. în sarcinile care implică stocareainformaţiei şi operarea în paralel cu mai multe sarcini în scopul rezolvăriiunei sarcini complexe. SV. cum ar fi înţelegerea. datora mărimii reduse a eşantionului. din 10 ariiculturale (Crişana Maramureş – MM. Muntenia 3 – IF). • Clasa 4 .• Validitatea concurentă – obţinerea scorurilor aproximativ în acelaşi timp cu cele ale testului. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . Astfel. Pe baza rezultatuluiobţinut.nivel slab al memoriei de lucru (subiectul are operformanţă mai bună decât 6. 48-52 ani. recomandăm utilizarea altor instrumente care evalueazăfuncţionarea executivă. Rezultatele obţinute în două studii confirmă predicţia derivată din literatura de specialitate. raţionamentul sau rezolvarea de probleme (Engle. planificare etc. Pentru construcţia etaloanelor.nivel bun al memoriei de lucru (subiectul are operformanţă mai bună decât 69.285) şi 649 de sex feminin (vârsta: m = 36. 43-47 ani. 1991). σ = 16. între cele două existândun interval de timp. 58-62 ani. Adesea. Transilvania5 – Oradea. măsoară stabil un construct. Una dintre metodele cele mai adecvatepentru măsurarea flexibilităţii cognitive constă în sarcinile de comutare aatenţiei. Untest. • Validitatea predictivă – administrarea testului precedeînregistrarea valorilor variabilei criteriu. 15-17 ani. Un scor ridicat la testul Memorie de lucru (nivel 5) indică operformanţă crescută a persoanei testate. 38-42 ani. valoarea acesteia fiind r = 0.3% din populaţie).nivel mediu al memoriei de lucru (subiectul are operformanţă mai bună decât 30. Cele două aplicări ale testului s-au efectuat la un interval de olună şi două săptămâni. Interpretarea rezultatelor Testul Memorie de lucru evaluează abilitatea unei persoane de astoca pe o durată scurtă de timp informaţii relevante din punctul de vedereal sarcinii şi de a opera în paralel cu aceste informaţii.DJ. nu s-a evidenţiat decât legătura dintre media generală şi media la română şi proba de memorie de lucru. Bucureşti.67 ani.se raportează la etalon. Un scor scăzut la testul Memorie de lucru (nivel 1) indică operformanţă slabă a persoanei testate.9% din populaţie). 2002). Deşi ne aşteptam ca rezultatul la proba de memorie de lucru să coreleze cu toate cele trei medii luate în considerare.decizie). 23-27 ani. în sarcini care presupun operareasimultană cu mai multe tipuri de informaţii (calcul. 6.

schimbareasetului mental presupune un cost mental operaţionalizabil prin timp. Flexibilitateacognitivă. Primii treiitemi (planşe) au ca scop familiarizarea persoanei examinate cu sarcinaşi învăţarea regulilor testului. pentru a puteaoferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale rezultatelor. Înceea ce priveşte conţinutul. în mod aleator. poate fi utilizat şi în cadrul evaluărilor tulburărilorgenerate de leziuni în zona lobilor frontali. la rândul ei. Kramer. cât şi din cea clinică. Hallam şi Delis. 2005). confirmărelaţia demonstrată în literatura de specialitate dintre nivelul de educaţie şiflexibilitatea cognitivă măsurată prin comutarea atenţiei. Testul Comutarea atenţiei are două variante: creion-hârtie şi soft. este o dimensiune importantă a abilităţii generalede învăţare. Între acestea. Trecerea flexibilă de la un set mental la altulsau de la o regulă la alta este un indicator al flexibilităţii cognitive.Comutarea atenţiei sau schimbarea setului mental presupunedezangajarea dintr-o sarcină devenită irelevantă şi angajarea într-o nouăsarcină relevantă pentru scopurile de moment ale subiectului. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. Prin set mental seînţelege o anumită stare psihologică. 2006). atât din populaţianormală. dar persoana care interpreteazăscorurile subiecţilor trebuie să aibă studii de psihologie. Constructul evaluat de testul Comutarea atenţiei poate fi definit caabilitatea de a alterna flexibil şi voluntar între diferiţi stimuli sau seturi derăspuns (Wecker. Într-adevăr. serecomandă aplicarea acestei variante în condiţiile în care infrastructuranecesară este disponibilă. Schimbarea flexibilăa setului mental presupune alternarea rapidă între diferite stări mentale. Validitatea de criteriu 25 . semnificative la p < 0. Pentru administrarea sa nu este necesarăo calificare în domeniul psihologiei. Validitatea de construct Literatura de specialitate sugerează că abilitateade comutare a atenţiei este relaţionată cu nivelul educaţional (Clark şicolab. Cotarea răspunsurilor Se vor calcula 2 scoruri: indexul corectitudinii (câţi itemi suntrezolvaţi corect din totalul de 10) şi indexul comutării (cât de repede serealizează o comutare de la o regulă la cealaltă). Comutarea atenţiei este un predictor relevant în performanţaşcolară şi în performanţa în muncă. sub formă creion-hârtie sausoft. Ce măsoară testul Comutarea atenţiei Testul măsoară capacitatea subiectului de a-şi schimba flexibil setulmental (de a-şi comuta atenţia) de la o sarcină la alta. subiecţii custudii liceale au o performanţă semnificativ mai bună decât cei cu şcoalaprimară gimnazială. Populaţia pentru care poate fi folosit testul Comutarea atenţiei Testul Comutarea atenţiei poate fi utilizat pentru evaluareapersoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. înregistrându-se timpul. Deoarece în varianta soft prezentarea stimulilor este standardizată.05. conducătorii auto etc. Conform acestor date. Importanţa evaluării capacităţiide comutare a atenţiei Comutarea atenţiei este o măsură a flexibilităţii cognitive. În ceea ce priveşte diferenţele dintre acestea. Descrierea itemilor testului Comutarea atenţiei Instrumentul cuprinde 13 itemi (sub forma unor planşe). Acest lucru este important îndeosebipentru meseriile care necesită realizarea mai multor sarcini în paralel. ne aşteptăm să putem evidenţia unefect al studiilor în ceea ce priveşte capacitatea de comutare a atenţiei. cele două variante ale testului sunt similare. Fiecare item conţine un număr variabil de şiruri de pătrate(stimuli) cu margini roşii sau cu margini galbene. Aceste diferenţe.. De asemenea. Persoana testată trebuie să alterneze flexibilîntre sarcina de categorizare după criteriul mărime (mare/mic) asociat cuculoarea roşie şi sarcina de categorizare după criteriul paritate (par/impar)asociat cu culoarea galbenă. cumar fi operatorii de trafic aerian.După calcularea celor doi indecşi.aceasta constituind un indicator valid al flexibilităţii cognitive. În mijlocul acestorasunt scrise cifre de la 1 la 9. Condiţiile de utilizare a testuluiComutarea atenţiei Testul se administrează individual. de exemplu persoanele cu traumatismecranio-cerebrale. examinatorul va raporta valorileobţinute la tabelele cuprinse în secţiunea Etalonare. Următorii zece itemi constituie testulpropriu-zis. Se recomandă aplicarea variantei creion-hârtiedoarpersoanelor nefamiliarizate cu utilizarea calculatorului. iar prin schimbarea setului mentalse înţelege înlocuirea acelei stări mentale cu alta. se interpunpătrate pline roşii sau galbene. rezultatele obţinute arată că persoanele cu studii superioareau o performanţă mai bună decât cea a persoanelor din celelalte douăgrupe analizate. al psihologiei muncii şial psihologiei clinice.

17. 28-32 ani. 38-42 ani. 47 dintre subiecţi (97.343 (p = 0.631 (p < 0. 23-27 ani. SV. În funcţie de scorul obţinut.1% din populaţie). Comutarea atenţiei a fost relaţionată cuabilităţile de scriere (Hooper.) sau în sarcini care presupun evaluarea mai multoralternative (de exemplu. Transilvania 3-CJ.14.Oradea. • Clasa 3 . • Clasa 1 . Cele două aplicări ale testului s-au făcut la un intervalde o lună şi două săptămâni. Muntenia 3-IF.nivel mediu al comutării atenţiei (subiectul are operformanţă mai bună decât 30. planificare etc. decizie). având 22 de ani. Banat-TM. o serie de studii au considerat comutarea atenţiei ca predictor şi/sauau corelat-o cu rezultatele şcolare. Un scor scăzut la testul de comutare a atenţiei (nivel 1) indică operformanţă slabă (acurateţe şi viteză) a persoanei testate în sarcinile careimplică operarea în paralel cu mai multe dimensiuni în scopul rezolvăriiunei sarcini complexe. de Kruif şi Montgomery. exprimată prin cei doiindecşi. Transilvania 4.7% din populaţie).9% din populaţie).nivel slab al comutării atenţiei (subiectul are operformanţă mai bună decât 6.7% dinpopulaţie). Moldova-NT.nivel foarte slab al comutării atenţiei (subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6.01). S-a luat în considerare douăsprezece grupede vârstă: 12-14 ani.017).9%) sunt din grupa de vârstă 23 – 27 de ani. este de r = 0. • Clasa 4 . am utilizat un eşantion de N = 1446de participanţi din zece zone geografice de pe teritoriul României: Crişana. iar un subiect face parte din grupa 18 – 22ani. Etalonarea Testului Comutarea atenţiei Procedura de selecţie şi caracteristicile eşantionului Pentru construcţia etaloanelor. σ = 16. Corelaţia obţinută între performanţa la test şi performanţă laretest. • Clasa 2 . în cazul indexului de corectitudine.88). Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate.nivel foarte bun al comutării atenţiei (subiectul are operformanţă mai bună decât 93.Maramureş-MM. 1993). Transilvania 1-HD. 33-37 ani.Diferitele componente ale funcţionării executive au un rol importantîn dezvoltarea abilităţilor şcoare şi a performanţei şcolare în general. Wakely.nivel bun al comutării atenţiei (subiectul are operformanţă mai bună decât 69. cu vârstecuprinse între 12 şi 68 de ani. Un scor ridicat la testul de comutare a atenţiei (nivel 5) indică operformanţă crescută (acurateţe şi viteză) a persoanei testate în sarcinicare presupun operarea simultană cu mai multe tipuri de informaţii(calcul. Swartz.10) şi 713 de sex feminin (m = 35.Transilvania 2 –BV. Rourke. în cazulindexului de comutare. Corelaţia obţinută între performanţa la test şi performanţa la retest. 26 .3% din populaţie). Oltenia-DJ.2002) şi cu aritmetica (Bull şi Scerif. am calculat fidelitatea test–retest pentru fiecare dintre acestedouă scoruri. Bucureşti. 53-57 ani. Dintre aceştia. se raportează la normele prezentate în secţiunea Etalonare. 48-52 ani. Deoarece în cazul testului de comutare aatenţiei se calculează două scoruri – indexul de corectitudine şi indexul decomutare –. > 62 ani. σ = 15. 58-62 ani.15-17 ani. Fidelitatea testului Comutarea atenţiei Coeficienţii test-retest Studiul fidelităţii test-retest a fost efectuat pe un eşantion de48 de subiecţi (12 femei şi 36 bărbaţi). 2001. 18-22 ani. 715 au fost de sex masculin (m =37. Deaceea. persoana este încadrată în una dintrecele 5 clase astfel: • Clasa 5 . 43-47 ani. Culegerea datelor s-a realizat în perioada februarie-iunie 2008. este de r = 0.

se vizează exact aspectul descris mai sus. Condiţiile de utilizare a Testului de vocabular Testul se administrează individual sau colectiv. din patru variante de răspuns. vocabularul este rezervat vorbirii. pe aceea cu un sens opus față de cuvântul dat. Prin definiție. în timp ce inferențele făcute despre evenimente. sub formă creion-hârtie sau soft. 2001) Subiectului i se cere să aleagă dintre cele patru variante pe aceea care are sensul cel mai îndepărtat de sensul cuvântului subliniat. respectiv antonimie și surprinde elemente esențiale ale abilității de vocabular. p. Presat c. semnificația termenului de vocabular este delimitată de lexic. Pentru administrarea sa. A fugi d. Abandonat b. Pe această axă. Această relație înseamnă că. pentru a stabili gradul lor de apropiere sau depărtare semantică. Existent Din totalul celor 30 de itemi (sinonome + antonime).Curs 5 . A grăbi c. sunt importante pentru obținerea coerenței textului ca întreg (Long și Chong. este necesară calificare în domeniul psihologiei. 2001) Scopul Testului vocabular și domeniile de aplicare Măsoară abilitățile de vocabular. Constructul măsurat de Testul vocabular Din punct de vedere lingvistic. precum și utilizarea corectă a acestuia în limba vorbită (Ouellette. acțiuni. când în probele de sinonimie se cere alegerea cuvântului cu sensul cel mai apropiat din setul de cuvinte dat. 2006). Fiecare dintre cele două sarcini are 15 itemi și un timp de rezolvare de 2 minute. apelând la modul în care subiectul reușește să opereze cu sensurile cuvintelor. două cuvinte trebuie să fie similare sub toate aspectele cu excepția unuia singur (Willners. subiectul trebuie să identifice. Antonimia desemnează opoziția de sensuri. Procesul integrării informației extrase dintr-o propoziție în următoarea este necesar stabilirii coerenței locale a textului. discursului (Doron și Parot. Ex. 27 . pentru a fi antonime. în total 4 minute).ABILITATEA VERBALĂ Testul de vocabular Abilitatea de vocabular este o abilitate verbală bazală. Ex. Una dintre componentele de bază ale abilității de vocabular o reprezintă recunoașterea rapidă și acurată a cuvintelor . 824) Testul de vocabular este conceput sub forma a două probe. sinonimiile sunt cuvinte sau expresii cu formă diferită și înțeles identic sau asemănător. stări. A accelera a. A găsi b. El poate fi folosit în domeniul educațional și în domeniul muncii. A antrena A doua probă se bazează pe conceptul antonimiei. Absent a. distanța dintre fiecare cuvânt și cuvântul căutat este hotărâtoare în evidențierea diferențelor de nuanță dintre ele. cei mai mulți conțin adjective. 1999. Prezent d. Ex. Astfel. care reprezintă înțelegerea sensurilor cuvintelor exprimate oral și/sau citite și operarea corectă cu sensurile acestora. care ulterior permite identificarea sensului corect. implicând relații de sinonimie. Pe când lexicul cuprinde toate unitățile semnificative ale unei limbi. personaje etc. zăpadă – nea – omăt Cuvintele și expresiile cu înțeles identic sau asemănător se situează pe o axă (scală) semantică. cu limită de timp (2 minute pentru fiecare probă.

Răspunsurile corecte sunt cotate cu un punct. cât şi la proba Vocabular B. pe care acesta îl va citi cu voce tare: A accelera: a) a găsi b) a grăbi c) a fugi d) a antrena Subiecţilor li se va spune: Varianta corectă este cuvântul a grăbi. iar scorul minim. pentru fiecare item există o singură variantă corectă de răspuns. Încercuiţi.Instrucțiuni de administrare a testului Administrarea testului Testul de vocabular poate fi aplicat în două forme: creion-hârtie şi soft. • Instrument de scris. lipsa oricărei opţiuni sau alegerea mai multor variante de răspuns în cadrul aceluiaşi item înseamnă obţinerea a 0 (zero) puncte. grupați în două subscale (sinonime și antonime). . • După ce operatorul s-a asigurat că datele biografice au fost completate corect. Vocabular A Operatorul va explica persoanelor testate instrucţiunile probei: Această probă măsoară cunoştinţele dumneavoastră de vocabular. Scorul maxim total la testul de vocabular (sinonime + antonime) este de 30 de puncte. Avantajul pe care îl prezintă ambele modalităţi de testare constau în timpul relativ scurt în care ele se rezolvă (2 min. litera corespunzătoare variantei alese. . Alegerea unei variante greşite. cât şi la proba B. • Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă şi verificarea autenticităţii datelor biografice cuprinse în foaia de răspuns. pentru că are sensul cel mai apropiat de cuvântul a accelera.• Administrarea testului se face individual.- Descrierea itemilor Conține 30 de itemi. Alegerea variantei corecte va fi cotată cu un punct.• Mediu securizant şi ferit de zgomote. Fiecare dintre subscale conține câte 15 itemi. grupați câte 15 pentru fiecare probă. este de 15 puncte. Operatorul le va cere persoanelor testate să urmărească pe caiet următorul exemplu. Materiale utilizate Caietul testului: instrucțiunile pe care le primește subiectul pentru a răspunde la test. . Vocabular B În cazul probei Vocabular B. se va urma exact aceeaşi procedură şi acelaşi timp de lucru ca în cazul probei Vocabular A. 28 . foaia de răspuns şi un instrument de scris./probă). atât la proba A.Foaia de răspuns . • Copiii sau persoanele care întâmpină dificultăţi vor fi ajutate în completarea acestor date. testarea este oprită. Se însumează cotele itemilor. Vi se va prezenta câte un cuvânt urmat de patru variante de răspuns. 0 (zero). iar scorul maxim. • Cronometru. dintre care numai una este corectă. Instrucţiuni de aplicare • Persoanelor testate li se înmânează caietul de testare. pe foaia de răspuns la secţiunea „Vocabular A”.• Subiectul să fie odihnit şi motivat pentru realizarea testului. cele incorecte cu 0. Sarcina dumneavoastră este de a alege varianta cu sensul cel mai apropiat de cuvântul subliniat. Oprirea testării După 2 minute.tipuri. plasați în ordinea dificultății. • Foaia de răspuns. Varianta creion-hârtie Materiale necesare: • Caietul testului. Condiţii de administrare: . persoanelor testate li se va solicita să deschidă caietul de testare la secţiunea Vocabular A. itemii testului. Cotarea răspunsurilor Varianta creion-hârtie Atât la proba Vocabular A.

1% din populaţie).3% din populaţie). Validitatea de construct O primă modalitate de a valida constructul utilizat aici este compararea acestuia cu cele folosite în testele de abilităţi verbale deja consacrate.671 la pragul p = 0. de la specializări diferite pentru testul de vocabular. • Clasa 1 . Etalonarea Testului de vocabular Stabilirea grupelor pentru construirea etaloanelor Pentru construcţia etaloanelor s-a utilizat un eşantion de 1539 subiecţi. media de vârstă fiind de 21. Scorurile obţinute de testul vocabular urmează acest pattern. etalonarea s-a făcut pe sexe. studenţi la Facultatea de Litere şi la Facultatea de matematică.nivel slab al abilităţii de vocabular (persoana testată are o performanţă mai bună decât 6. 2000).22 şi 0. literatura menţionează diferenţe semnificative în abilitatea de a opera cu sensurile cuvintelor între femei şi bărbaţi. Lindeman (1978. educaţia formală punând un accent deosebit pe dezvoltarea abilităţilor verbale. În ultimul timp. σ = 5. odată cu înaintarea în vârstă. accepţiunea atribuită termenului „validitate” s-a schimbat. S-au comparat mediile scorurilor obţinute de subiecţi la testul de vocabular între test şi retest. 1993). De asemenea. Coeficientul de corelaţie liniară între scorurile la test şi scorurile la retest (coeficientul de stabilitate) este semnificativ (r = 0. S-a efectuat o analiză logică a acestora după criteriul caracterului lor discriminator în eşantion.176).22.99 fiind semnificativ mai mare comparativ cu scorurile obţinute de cei de la Informatică. Media scorurilor obţinute de studenţii de la filologie cu note peste 8. femeile obţinând scoruri mai mari la probele care evaluează abilitatea verbală (Halpern. Relevantă în acest sens este definiţia dată de R. inclusiv cele două subscale. În studiul pilot au participat 65 de subiecţi. mediile cele mai ridicate fiind obţinute de elevii din liceu şi de categoriile de adulţi tineri.7 % din populaţie). pentru fiecare dintre cele două scale (de sinonime şi de antonime) ale testului.95 de ani (abatere standard 1.H. • Clasa 3 .61). scorurile obţinute scad constant (Brown. cu vârsta cuprinsă între 15 şi 52 de ani (m = 35. pe cele 12 grupe de vârstă. (Tema de cercetare?) Fidelitatea Testului de vocabular Coeficientul de stabilitate Pentru cercetarea fidelităţii test-retest s-a administrat de două ori Testul de vocabular.Validarea Testului de vocabular Multă vreme. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . 2000): „validitatea unui test este dată de măsura în care acesta îşi îndeplineşte funcţia”. unui eşantion format din 52 de persoane (15 bărbaţi şi 37 de femei).9 % din populaţie). S-au folosit 23 de itemi pentru subscala de sinonime şi 28 de itemi pentru subscala de antonime.01). Scorurile cele mai mari sunt de obicei obţinute de elevii din clasele mari.15). Astfel. după care. Setul larg de itemi astfel rezultaţi au fost testaţi într-un studiu-pilot. Deoarece există diferenţe semnificative pe întregul eşantion între mediile scorurilor obţinute de femei şi bărbaţi [femeile obţin scoruri semnificativ mai ridicate la testul de vocabular decât bărbaţii: t (1547) = 3.01)].nivel mediu al abilităţii de vocabular (persoana testată are o performanţă mai bună decât 30. Pe acest temei.76.7 % din populaţie). • Clasa 4 . Acum. au o validitate de criteriu adecvată. studenţi şi adulţii tineri cu studii superioare. cei treizeci de itemi rezultaţi au fost plasaţi în ordinea dificultăţii. Au fost astfel selectaţi doar itemii cu un indice de discriminare între 0. cu vârste cuprinse între 21 şi 28 de ani. progresiv de la simplu la complex.nivel foarte slab al abilităţii de vocabular (persoana testată are o performanţă care o încadrează între cei mai slabi 6. indiferent dacă este vorba de partea de sinonime sau antonime. folosind testul t pentru eşantioane perechi. la interval de 4 săptămâni. • Clasa 2 . Hammill şi Wiederholt. Interpretarea rezultatelor În funcţie de valoarea obţinută. (Tema de cercetare?) Validitatea de conţinut a testului de faţă se întemeiază pe faptul că itemii din componenţa lui au fost construiţi din cuvinte preluate din programa învăţământului primar şi gimnazial. S-a constatat că mediile nu diferă semnificativ (la pragul p = 0. validitatea este privită ca o calitate a utilizării rezultatelor testului: „Validitatea unui test se referă la cât de potrivite sunt interpretările descriptive. 29 .nivel foarte bun al abilităţii de vocabular (persoana testată are o performanţă mai bună decât 93. Pentru testarea validității de criteriu a fost realizat un studiu comparativ pe două grupe de studenți. 1995). apud Albu. O altă modalitate de testare a validităţii de construct este analiza distribuţiei scorurilor la testul de vocabular pe grupe de vârstă şi gen.nivel bun al abilităţii de vocabular (persoana testată are o performanţă mai bună decât 69. scorurile obţinute cresc constant în cazul elevilor şi al studenţilor. Deducem astfel că scala de vocabular. noţiunea de validitate a unui test a fost legată de funcţia îndeplinită de test. însă.039 la p < 0. explicative sau predictive care se dau scorurilor sale” (Silva.

Condiţiile de utilizare a testului Testul de înţelegere a textelor se administrează individual sau colectiv. a stabili diferenţele de nuanţă dintre acestea. în vederea stabilirii coerenţei textului la nivel local. • formularea de implicaţii pornind de la datele din text. • efectuarea de deducţii logice. Constructul măsurat de Testul de înţelegere a textelor Definirea constructului înţelegerea textelor şi dimensiunile acestuia Înţelegerea textelor vizează acele operaţii mentale la care recurge un cititor pentru a-şi face o reprezentare cât mai coerentă a unui mesaj scris. au fost selectate următoarele categorii de inferenţe pentru a fi incluse în test: • surprinderea reprezentării topografice a unor relaţii derivate din construcţia modelului spaţial al relatării. La administrarea testului şi la cotarea acestuia ea poate fi ajutată de persoane care nu sunt psihologi. ci este conferită cu precădere de modul în care sunt „asamblate” propoziţiile în schema textului ca întreg. sub forma creion-hârtie sau soft. pe baza căreia să fie induse unele inferenţe anaforice (de pildă. Aceşti itemi descriu fie proceduri de prelucrare a informaţiei. Pentru a acoperi o paletă cât mai largă de operaţii şi strategii de înţelegere a textului. • itemi care vizează generarea de inferenţe implicite. au fost utilizate atât pasaje organizate pe baza unei structuri narative (un text). Conţinutul Testului de înţelegere a textelor şi descrierea itemilor Testul de înţelegere a textelor conţine trei pasaje de text. Performanţa ridicată la acest test indică faptul că subiectul este capabil să surprindă diferenţele de nuanţă între sensurile proprii şi cele figurate ale cuvintelor. În final. fie comportamente. iar cititorul elaborează un model mental al textului. Itemii sunt grupaţi în trei categorii distincte: • itemi care presupun derivarea sensului unor cuvinte izolate din text. cu limită de timp (12 minute). Înţelegerea nu depinde. În consecinţă. Pe scurt. În general. • itemi care vizează inducerea unor relaţii explicite din text.Performanţa slabă la testul de vocabular înseamnă că subiectul prezintă dificultăţi în a identifica şi a opera corect cu sensurile proprii şi cu cele figurate ale cuvintelor. doar de proprietăţile locale ale textului. cercetătorii care analizează procesul de înţelegere pornesc de la asumpţia potrivit căreia un text este procesat simultan atât inconştient (respectiv automatizat). Ca orice alt construct. aşadar. cât şi conştient (activ). din populaţia normală (non-clinică). Abilitatea de înţelegere a textelor este un construct teoretic. cât şi pasaje organizate pe baza unor structuri expozitive (două texte). Testului de înţelegere a textelor Scopul Testului de înţelegere a textelor şi domeniile sale de aplicare Testul de înţelegere a textelor evaluează abilitatea subiecţilor de a deriva sensul adecvat al unor cuvinte sau expresii din textele citite şi de a combina informaţiile din text sub formă de inferenţe conştiente sau inconştiente. Persoana care interpretează scorurile subiecţilor la Testul de înţelegere a textelor trebuie să aibă studii de psihologie. relaţii între pronume şi referentul său). s-a procedat la o evaluare a constructului „înţelegere” prin măsurarea referenţilor comportamentali şi cognitivi pe care-i subîntinde. testul evaluează capacitatea subiectului de-a construi sensul şi de a genera inferenţe. Testul de înţelegere a textelor poate fi utilizat pentru persoane cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. 30 . El poate fi folosit în domeniul educaţional. acest fapt reprezentând garanţia unei comunicări eficiente şi exacte în activităţile profesionale şi sociale în general. al căror grad de dificultate creşte progresiv. Aceste dificultăţi se traduc la nivelul interacţiunilor cotidiene şi profesionale prin dificultăţi în comunicarea precisă şi eficientă. • combinarea simplă a unor informaţii din text. Fiecare text este urmat de un număr de 6-8 itemi. evaluarea lui se poate face prin operaţionalizarea sa printr-o mulţime de itemi observabili şi măsurabili. • stabilirea unor relaţii cauză-efect. dar care au cunoştinţe despre testarea psihologică. Populaţia pentru care poate fi folosit testul. • argumentarea unor afirmaţii pe baza structurii interne a textului. • selectarea corectă a unor informaţii din text pentru a răspunde unor întrebări factuale.

persoanei examinate i se va solicita să deschidă caietul de testare la secţiunea Instrucţiuni. scorul maxim este de 22 puncte. Forma finală a testului conţine trei paragrafe. Validitatea de conţinut Formularea itemilor s-a realizat pe baza operaţionalizării constructului. Această presupoziţie conduce la ipoteza că scorurile la TIT ar trebui să fie puternic relaţionate cu vârsta. Alegerea unei variante greşite. • Instrument de scris. 2000). 2000). scorurile tind să crească pe măsură ce elevii achiziţionează cunoştinţe. urmate de 6-8 întrebări fiecare. Varianta creion-hârtie Materiale necesare: • Caietul testului. scorurile obţinute scad constant (Brown.) din şcoală (clasele VI-VIII). Alegerea variantei corecte va fi cotată cu un punct. Operatorul va prezenta persoanei testate instrucţiunile probei: Această probă măsoară capacitatea dumneavoastra de a înţelege textele scrise. excluzându-se într-o primă fază itemii dificil de înţeles. cu înaintarea în vârstă. până la nivelul la care elevii continuă să primească instrucţiuni formale privind înţelegerea textelor (15-16 ani). Halpern. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. Încercuiţi. Iniţial. cea care se potriveşte cel mai bine cu conţinutul textului. Formatul fiecărei întrebări este reprezentat de un item cu alegere multiplă. Persoanei testate i se comunică în această fază timpul în care trebuie să parcurgă proba (12 minute). operatorul se va asigura prin întrebări repetate că instrucţiunea a fost înţeleasă. Hammill şi Wiederholt. Un studiu pilot efectuat ulterior pe un număr de 65 studenţi ne-a permis eliminarea unor itemi nediscriminativi. studenţi şi adulţii tineri cu studii superioare. iar scorul minim 0 (zero).Administrarea testului Testul de înţelegere a textelor poate fi aplicat în două variante: creion-hârtie şi soft. Itemii au fost supuşi unor analize logice repetate. Sarcina dumneavoastra este de a alege o singură variantă. respectiv cei ambigui. Instrucţiuni de aplicare Persoanei testate i se înmânează caietul de testare. Itemii au fost construiţi prin inventarierea şi consultarea sarcinilor de lectură ale elevilor la principalele discipline (literatură. biologie. Toate informaţiile necesare răspunsurilor corecte le găsiţi în text. este de aşteptat ca elevii să-şi dezvolte această abilitate pe măsură ce avansează spre clasele mai mari (Halpern. • Administrarea testului se face individual. 1995. Astfel. odată cu pornirea cronometrului. testarea este oprită. Persoanele care întâmpină dificultăţi vor fi ajutate în completarea acestor date. iar dintre cei care corelau foarte puternic între ei am reţinut câte doi. Astfel. singurele răspunsuri luate în considerare fiind cele de pe foaia de răspuns. După ce operatorul s-a asigurat că datele biografice au fost completate. lipsa oricărei opţiuni sau alegerea mai multor variante de răspuns în cadrul aceluiaşi item înseamnă obţinerea a 0 (zero) puncte. 31 . După parcurgerea indicaţiilor. Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în foaia de răspuns. Cotarea răspunsurilor Varianta creion-hârtie Pentru fiecare item există o singură variantă corectă de răspuns. testul a conţinut 3 texte urmate de câte 9 itemi fiecare. Scorurile cele mai mari sunt de obicei obţinute de elevii din clasele mari. cu intenţia acoperirii într-o cât mai mare măsură a acestuia. Vi se vor prezenta succesiv trei texte. Este foarte importantă în această formă de aplicare menţiunea că persoanele testate nu trebuie să facă niciun fel de însemnare în caietul de testare. Validitatea de construct Începând cu primii ani de şcoală. Aceasta va începe rezolvarea probei numai la semnalul operatorului. după care. • Foaia de răspuns. • Subiectul să fie odihnit şi motivat pentru realizarea testului. fizică etc. litera corespunzătoare variantei alese. înţelegerea devine consecinţa coroborării continue dintre activităţile de instrucţie şi de practică. Prin însumarea scorurilor itemilor. Oprirea testării După 12 minute. foaia de răspuns şi un instrument de scris. După fiecare text urmează o serie de întrebări cu câte patru variante de răspuns. • Cronometru. pe foaia de răspuns.

cât și a bateriilor de evaluare a inteligenței.nivel foarte bun al abilităţii de înţelegere a textelor (persoana testată are o performanţă mai bună decât 93. Scopul testului este acela de a evalua raţionamentul matematic operaţionalizat prin capacitatea de a identifica relaţiile matematice dintre numerele unui şir ordonat şi de a utiliza aceste relaţii pentru completarea şirului.Abilitatea de calcul matematic. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. APTITUDINEA DE PERCEPEREA FORMEI ABILITATEA NUMERICA Este o componentă importantă atât a bateriilor de evaluare a aptitudinilor. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate exprimată prin scorul brut se raportează la etalon.9 % din populaţie) • Clasa 2 .194 la p < 0.abilitatea de a înţelege şi organiza datele unei probleme matematice şi de a selecta metoda/formula matematică adecvată pentru rezolvarea ei (Fleishman.1% din populaţie) • Clasa 3 . Studiile de metaanaliză au identificat două componente relevante ale aptitudinii numerice: . Fidelitatea testului Coeficienţii test-retest Coeficientul test-retest este un indicator al stabilităţii în timp a rezultatelor.01)]. Un test fidel măsoară stabil un construct. rezultat atribuit faptului că înţelegerea textelor implică în afara abilităţilor verbale şi abilităţi de raţionament inductiv şi deductiv.ABILITATEA NUMERICĂ.2%. unde cei cu nivele ridicate de astfel de abilităţi sunt atraşi de profilul ocupaţional şi se presupune că majoritatea studenţilor au nivele ridicate de abilitate verbală. 24.7%. Astfel. (Tema de cercetare?) Diferenţele dintre grupe nu s-au dovedit a fi semnificative.nivel foarte slab al abilităţii de înţelegere a textelor (persoana testată are o performanţă care o încadrează între cei mai slabi 6. 32 .Pentru verificarea validităţii de conţinut s-a aplicat metoda grupurilor criteriu. s-a evaluat două grupe specifice de studenţi.7 % din populaţie) • Clasa 1 .nivel bun al abilităţii de înţelegere a textelor (persoana testată are o performanţă mai bună decât 69.000 la p = 1. Quaintance şi Broedling. 1984). . Constructul măsurat de testul RM Termenul de „raţionament matematic” este un termen relativ recent în literatura de specialitate. Deoarece există diferenţe semnificative pe întregul eşantion între mediile scorurilor obţinute de femei şi bărbaţi [femeile obţin scoruri semnificativ mai ridicate la testul de vocabular decât bărbaţii la t (1547) = 3. Etaloanele au fost construite pe 5 intervale. inferenţe şi deducţii logice.nivel slab al abilităţii de înţelegere a textelor (persoana testată are o performanţă mai bună decât 6. testul t pentru eşantioane perechi evidenţiază stabilitatea în timp a scorurilor [t(51) = 0. Testul Raționament matematic Evaluează raţionamentul matematic . 38. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . 6. A doua grupă este formată din studenţi de la Facultatea de Matematică. Catedra de Informatică – unde abilitatea verbală nu este un criteriu al succesului profesional. utilizându-se următoarele procente din eşantion: 6. cu vârsta cuprinsă între 23-27 de ani. Corelaţia dintre performanţele la test şi cele de la retest este o corelaţie pozitivă de 0.7 % din populaţie) CURS 6 .2%. 24.000].3% din populaţie). În funcţie de valoarea obţinută. • Clasa 4 . Etalonarea testului Structura eşantionului Pentru construcţia etaloanelor s-a utilizat un eşantion de 1539 de subiecţi. etalonarea s-a făcut pe sexe.01). pe cele 12 grupe de vârstă.2%.nivel mediu al abilităţii de înţelegere a textelor (persoana testată are o performanţă mai bună decât 30.7%. Cele două aplicări ale TIT s-au realizat pe un grup de 52 de subiecţi la un interval de patru săptămâni.47 (valoarea este semnificativă la p < 0. mecanisme de bază şi ale abilităţii matematice (studiul informaticii necesitând nivele ridicate ale abilităţii matematice). psihologia muncii. Prima grupă este alcătuită de studenţi de la Facultatea de Litere. Diferenţele dintre mediile scorurilor la test şi re-test nu sunt semnificative statistic.Capacitatea de raționament matematic.

Validitatea convergentă. • Coală albă (pentru realizarea eventualelor calcule). respectiv cea divergentă reprezintă modalităţi ale validităţii de construct (Albu. • Administrarea testului se face individual. Dacă există un item la care au fost marcate două sau trei variante de răspuns. itemul va primi punctaj 0. 1 2 3 4 5 _ _ 8 9 a). realizarea şi validarea unor concluzii logice. testarea este oprită. însă studii recente îl descriu ca un proces care implică adunare în sensul de „colectare” de date. Stiff. English şi Halford. 1999). Validitatea de construct Validitatea de construct reprezintă măsura în care se poate susţine că testul măsoară o variabilă sau o trăsătură specifică. Materialele utilizate pentru testare • Caietul testului. Scorul testului este suma cotelor itemilor. dar şi abilitatea de a recunoaşte şi utiliza pattern-uri şi conexiuni între diverse obiecte. 2003. Exemplu Regulile de ordonare au la bază diverşi algoritmi matematici (progresii aritmetice. Noua abordare a conceptului de raţionament matematic implică şi partea de formare a generalizărilor referitoare la idei abstracte şi relaţii multiple (NCTM. iar raţionamentul matematic ar trebui să fie ca un „părinte adoptiv”. 1999. 1999). • 0 puncte pentru itemii rezolvaţi incorect sau pentru itemii la care nu s-a răspuns. 1999. reprezentări. Russell. în timpul limită. • Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit. doar una este corectă. • Instrument de scris. NCTM. 5 6 d). raţionamentul matematic era văzut ca fiind o deprindere analitică şi computaţională superioară (Stenberg. se recunoaşte că raţionamentul este fundamental pentru înţelegerea şi aplicarea matematicii. Oprirea testării După 10 minute de la începerea efectuării testului. adică dacă între scorurile sale şi scorurile altor teste există o corelaţie. conjecturi (ipoteză. În termeni generali. • Cronometru. 1995. Russell. termenul de „construct” este sinonim cu acela de „concept” (Kline. Din fiecare şir lipsesc două numere. acesta este considerat ca fiind abilitatea de a percepe atribute de bază ale obiectelor sau ale simbolurilor ori atribute asociate sau înrudite cu acestea. 1992. Cel mai adesea. implicând elevii în investigaţii. conform regulilor identificate. 1998. prezumţie). 1999. Stiff şi Curcio. El este util atunci când poate fi operaţionalizat. Şirurile au la bază una. progresii geometrice sau combinaţii ale acestora). 1992). Sarama.În mod tradiţional. Spunem despre un test că are validitate convergentă dacă evaluează aceleaşi constructe ca şi alte teste care se referă la acelaşi construct. două sau trei reguli de formare. Wynn. 1999). Scorul total minim este 0 puncte. 7 8 b). 2000. 33 . 1999. 1999). 1992). 1999. Peressini şi Webb. Peressini şi Webb. 2000. 6 6 Sarcina subiectului este aceea de a identifica regula sau regulile de formare a şirurilor şi de a completa spaţiile libere din şir cu numerele corespunzătoare. locul lor fiind marcat cu spaţii libere. Copiii realizează raţionamente matematice într-o varietate de situaţii. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. Pentru fiecare şir sunt date 4 alternative de răspuns. 1999). • Foaia de răspuns. precum şi oferirea de aserţiuni (Malloy. iar cel maxim este 20 puncte. realizări de conjecturi. NCTM. Resnick. Dintre acestea. Cotarea răspunsurilor Scorul acordat este: • 1 punct pentru itemii rezolvaţi corect. Descrierea itemilor testului Raţionament matematic Testul Raţionament matematic cuprinde 20 de şiruri de numere ordonate. Natura raţionamentului matematic a fost descrisă în diverse feluri în literatura de specialitate. Clements. 6 7 c). construirea de argumente. 1998. • Soft (dacă se optează pentru aplicarea computerizată). Sophian. 2000. şi DiBiase. analiza datelor. formate din perechi de numere. 1991. În momentul de faţă. simboluri sau concepte (Baroody. explicaţii şi justificări matematice (Baroody. Fuson.

Studiul evidențiat că performanţa la matematică (operaţionalizată prin media generală la matematică) depinde şi de alţi factori. exprimată prin scorul brut. 1994). de asemenea. lucru care este de altfel absolut normal. • Clasa 1 – nivel foarte slab de raţionament matematic (subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. σ = 1. dacă se pot lua decizii corecte sau se pot face prognoze corecte asupra persoanelor examinate pe baza scorurilor obţinute la acel test (Albu. de asemenea. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate. Coeficienţii test-retest Pentru calculul fidelităţii testului Raţionament matematic. Aceasta nu ne permite însă să spunem că zestrea noastră genetică nu are un rol important în dezvoltarea abilităţilor cognitive (Spelke. deşi scorul la RM pare a fi o variabilă principală. 2006). Matsuzawa. Astfel. de asemenea. Coeficienţii de corelaţie liniară între scorurile la test şi scorurile la retest (coeficienţii de stabilitate) sunt semnificativi (la pragul p = 0.95. studiile arată că (Halpern et al. Abilităţile preşcolarilor de a învăţa conceptul de număr natural şi operaţia de adunare depind. Validitatea predictivă – administrarea testului precede înregistrarea valorilor variabilei criteriu. 2004. unui eşantion format din 47 de persoane (12 bărbaţi şi 35 de femei). Valoarea obţinută este t (46) = -1. etaloanele prezentate au fost calculate pe un eşantion de 1558 de subiecţi.9 % din populaţie).1% din populaţie).. Pepperberg. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 – nivel foarte bun de raţionament matematic (subiectul are o performanţă mai bună decât 93. despre care se ştie că se referă la constructe care nu au legătură cu constructul măsurat de test. 2000. • Clasa 3 – nivel mediu de raţionament matematic (subiectul are o performanţă mai bună decât 30. alegerea profesiei este determinată mai degrabă de factori sociali. strategiile de apreciere a validităţii relative la criteriu au fost împărţite în două clase: Validitatea concurentă – obţinerea scorurilor pentru variabila criteriu aproximativ în acelaşi timp cu cele ale testului administrat. Datorită faptului că în practică este aproape imposibil să se obţină valorile variabilei criteriu concomitent cu cele ale testului. În construcţia etaloanelor. Studiul arată. În funcţie de valoarea obţinută. • Clasa 2 – nivel slab de raţionament matematic (subiectul are o performanţă mai bună decât 6.7 % din popula’ie 34 . decât de cei genetici.825. în ceea ce priveşte raţionamentul matematic la niciuna dintre grupele de vârstă. Rezultatul comparării statistice a mediilor obţinute pe sexe la testul de raţionament matematic pe grupe de vârstă nu susţin prezenţa unei diferenţe semnificative statistic între bărbaţi şi femei.3% din populaţie). Studiul arată că cele mai bune performanţe le obţin atât femeile.05). de înzestrarea lor biologică (Pica şi colab. că în jurul vârstei de 42 de ani acest declin devine mult mai evident atât la femei. relaţia care există între nivelul de educaţie şi rezultatele la testul de raţionament matematic.67 ani din 10 arii culturale.7 % din populaţie). • Clasa 4 – nivel bun de raţionament matematic (subiectul are o performanţă mai bună decât 69. Tot pentru validitatea de construct. 2002). Un test este valid în raport cu un criteriu. pe baza căreia putem estima performanţa la matematică. O altă variabilă care merită studiată este relaţia care există între nivelul de dezvoltare a abilităţii numerice şi vârstă .522). 1999). cât şi la bărbaţi. Pentru studiul validităţii de criteriu s-a cercetat relaţia care există între rezultatele la scorul de raţionament matematic şi performanţa şcolară la matematică. Toate abilităţile cognitive care sunt implicate în achiziţia matematicii par a fi mai degrabă influenţate de experienţa şi educaţia/instruirea de care are parte copilul (Newcombe. din totalul datelor colectate au fost excluşi subiecţii care nu aveau trecută pe fişa de răspuns data naşterii sau sexul. S-a constatat că mediile nu diferă semnificativ (la pragul p = 0. 2005).Un test are validitate divergentă dacă evaluează altceva decât alte teste. Validitatea de criteriu Este legată de funcţia de decizie şi de aceea de predicţie.23). s-a administrat de două ori testul RM. cu vârsta cuprinsă între 23 şi 27 de ani (m = 24. S-au comparat mediile scorurilor testului RM între test şi retest. cât şi bărbaţii din grupul cu nivel de pregătire student sau cu studii superioare.. se raportează la etalonul prezentat corespunzător grupei de vârstă din care face parte subiectul. operaţionalizată prin media generală la matematică şi performanţa obţinută la teza unică. a fost studiată. Normarea testului de Raţionament matematic Procedura de selecţie şi caracteristicile eşantionului Etalonarea testului Raţionament matematic s-a realizat pe un eşantion de 1558 de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 12 .000) având valoarea de r = 0. la interval de 4 săptămâni.781 (p = 0. Acest lucru înseamnă că între scorurile la test şi scorurile la alte teste sau variabile nu există o relaţie fDeşi se pare că profesia de matematician şi aceea de inginer sunt alese mai frecvent de către bărbaţi. între cele două existând un interval de timp. folosind testul t pentru eşantioane perechi.

Wechsler. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. 27 Materialele utilizate pentru testare: • Caietul testului. Scopul acestui test este de a evalua aptitudinea numerică operaţionalizată prin rapiditatea şi corectitudinea de realizare a calculelor matematice simple. • Foaia de răspuns. 15 b. cum ar fi ingineria. Knoefel şi Albert. înmulţire şi împărţire. Condiţiile de utilizare a testului CM Testul se administrează individual sau colectiv. Pentru administrarea sa nu este necesară o calificare în domeniul psihologiei. scădere. • Coală albă (pentru realizarea eventualelor calcule). la persoane cu Alzheimer – Roselli. scădere. • Soft (dacă se optează pentru aplicarea computerizată). psihologia muncii Populaţia pentru care poate fi folosit testul CM Testul Calcul matematic poate fi utilizat pentru evaluarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. sub forma creion-hârtie sau soft. arhitectura. înmulţire şi împărţire cu numere naturale. matematica. Testul Calcul matematic (CM) cuprinde exerciţii de calcule matematice de adunare. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale rezultatelor. Sarcina subiecţilor este de a efectua calculele şi de a alege varianta corectă de răspuns dintre 4 alternative date. Testul calcul matematic Ce măsoară testul Calcul matematic şi domeniile sale de aplicare Testul evaluează calculul matematic conceptualizat ca reprezentând în mare măsură capacitatea de prelucrare a cunoştinţelor matematice achiziţionate (Mandele. 25 c. Descrierea itemilor testului Calcul matematic Testul cuprinde un set de 15 exerciţii matematice simple de adunare.  Estimările (SAT) – sarcina subiectului este de a realiza un calcul estimativ şi a alege dintre mai multe variante de răspuns cea mai bună aproximare a răspunsului corect. Aceste probe sunt utilizate în special pentru a pune în evidenţă nivelul deteriorării cognitive la diverse categorii de persoane. din populaţia normală (non-clinică). • Cronometru. 1986) – probă în care subiectul are sarcina de a realiza adunări succesive cu acelaşi număr. Constructul măsurat de testul CM Principalele metode de evaluare a abilităţii de calcul matematic sunt:  Calculul matematic exact (GATB) – unde sarcina subiectului este de a efectua diverse operaţii matematice simple şi de a alege răspunsul exact dintre mai multe variante date. • Instrument de scris. Capacitatea redusă de raţionament matematic face ca aceste persoane să întâmpine dificultăţi în realizarea sarcinilor profesionale care necesită analiza complexă a datelor numerice.Performanţa ridicată Persoanele cu o capacitate superioară de raţionament matematic pot obţine performanţe bune în ocupaţii care presupun sarcini saturate în aptitudinea de raţionament matematic. abilitatea de calcul fiind una dintre componentele importante ale cogniţiei (spre exemplu.  Adunările succesive (WMS-R. 35 . 1994). dar persoana care interpretează scorurile subiecţilor trebuie să aibă studii de psihologie. Exemplu: 13 + 12 = a. 1998). cu limită de timp (5 minute). 35 d. statistica. Performanţa scăzută la acest test exprimă faptul că subiectul nu reuşeşte să realizeze o analiză flexibilă a datelor numerice.

Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. în timpul limită. • Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 – nivel foarte bun de calcul matematic (subiectul are o performanţă mai bună decât 93. Normarea testului de Calcul matematic Procedura de selecţie şi caracteristicile eşantionului Etalonarea testului de Calcul matematic s-a făcut pe un eşantion de 1559 de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 12 . Constructul operaţionalizat prin acest test se referă la discriminarea vizuală la nivel înalt.67 ani. sarcinile de muncă saturate în aptitudinea de calcul matematic vor fi realizate cu dificultate de aceste persoane. Scorul total minim este 0 puncte.9 % din populaţie). de subiecţi prin aplicarea testului Calcul matematic. procedurale şi conceptuale de calcul matematic şi reuşeşte să le activeze cu rapiditate şi exactitate în contextul efectuării operaţiilor matematice simple de: adunare. etaloanele prezentate au fost calculate pe un eşantion de 1559 de subiecţi. Performanţa ridicată la acest test indică faptul că subiectul deţine solide cunoştinţe declarative. Poziţia în spaţiu – se referă la abilitatea de identificare a figurilor întoarse sau rotite. Oprirea testării După 5 minute. dar şi pe aceea de identificare a poziţiei în spaţiu a figurilor. atunci când în cadrul acestora nu apar modificări de mărime sau poziţie. APTITUDINEA DE PERCEPŢIE A FORMEI 1. scădere.se referă la abilitatea de recunoaştere a trăsăturilor dominante ale unor figuri sau forme ţintă. • Clasa 2 – nivel slab de calcul matematic (subiectul are o performanţă mai bună decât 6. Performanţa scăzută la acest test exprimă faptul că subiectul nu deţine sau nu reuşeşte să reactualizeze cunoştinţele declarative.3% din populaţie). • Administrarea testului se face individual. exprimată prin scorul brut. • Clasa 4 – nivel bun de calcul matematic (subiectul are o performanţă mai bună decât 69. În construcţia etaloanelor. Testul Constanţa formei măsoară în principal abilitatea de detecţie a constanţei formei.se referă la abilitatea de identificare a unor figuri incluse într-un context perceptiv general. Cotarea răspunsurilor Scorul acordat este: • 1 punct pentru itemii rezolvaţi corect. a figurilor având aceeaşi formă. În funcţie de valoarea obţinută. • • Discriminarea figură-fond .7 % din populaţie). Testul Constanţa formei În cadrul aptitudinii Percepţia formei. Astfel. testarea este oprită. înmulţire. Dacă există un item la care au fost marcate două sau trei variante de răspuns. • Clasa 1 – nivel foarte slab de calcul matematic (subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. care face posibilă recunoaşterea obiectelor.7 % din populaţie). procedurale şi conceptuale relevante pentru realizarea calculelor matematice simple. Astfel. sexul sau nivelul de şcolarizare. iar cel maxim este 15 puncte. din 10 arii culturale. din totalul datelor colectate au fost excluşi subiecţii care nu aveau trecută pe fişa de răspuns data naşterii. itemul va fi cotat cu 0.1% din populaţie). • Clasa 3 – nivel mediu de calcul matematic (subiectul are o performanţă mai bună decât 30. • 0 puncte pentru itemii rezolvaţi incorect sau pentru itemii la care nu s-a răspuns. testele reflectă capacitatea subiecţilor de percepere a formelor prezentate în plan şi conţine trei abilităţi: • Constanţa formei . chiar şi în condiţiile în care se modifică mărimea sau poziţia acestora. se raportează la etalonul prezentat. Analizele statistice au fost realizate pe scorurile brute obţinute Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate. împărţire. 36 .

3% din populaţie). exprimată prin scorul brut. Cotarea răspunsurilor Scorul acordat este: • 1 punct pentru itemii rezolvaţi corect. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 – nivel foarte bun al abilităţii constanţa formei (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 93.Ce măsoară testul Constanţa formei şi domeniile sale de aplicare Testul evaluează constanţa formei conceptualizată ca fiind abilitatea care se referă la discriminarea vizuală la nivel înalt. Scopul acestui test este de a evalua nivelul de dezvoltare al abilităţii de percepere a constanţei formei obiectelor. Scorul total minim este 0 puncte. În funcţie de valoarea obţinută. • Persoana testată să fie motivată pentru realizarea testului şi odihnită.1% din populaţie). iar celelalte figuri prezentate seamănă foarte mult cu figura iniţială. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate. • Cronometru. testarea este oprită. care face posibilă recunoaşterea unor figuri ca având aceeaşi formă. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. figurile care trebuie recunoscute au mărimi diferite. cu limită de timp (4 minute). • Clasa 4 – nivel bun al abilităţii constanţa formei (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 69. 37 . Populaţia pentru care poate fi folosit testul Constanţa formei Testul Constanţa formei a fost etalonat pe o populaţie normală (nonclinică). Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. al psihologiei muncii. • 0 puncte pentru itemii rezolvaţi incorect. iar cel maxim 12 puncte.7 % din populaţie). Oprirea testării După 4 minute de la începerea efectuării testului. pot fi rotite în plan sau incluse în grupări de figuri. Persoanei examinate i se prezintă o figură de o anumită formă. • Informarea dacă persoana evaluată este familiarizată cu utilizarea calculatorului (în cazul aplicării variantei soft). în timpul limită.7 % din populaţie). al psihologiei muncii. Scorul final se obţine prin însumarea răspunsurilor itemilor. pot fi rotite în plan sau incluse în grupări de figuri. ordonaţi în ordinea gradului de dificultate al acestora. Sarcina persoanei testate este de a stabili de câte ori apar figuri de aceeaşi formă cu figura iniţială. pe care apoi va trebui să o recunoască dintr-o mulţime de alte figuri. Materialele utilizate pentru testare: • Caietul testului. se raportează la etalonul prezentat. • Instrument de scris. • Administrarea testului se face individual. • Soft (dacă se optează pentru aplicarea computerizată). Persoanei examinate i se prezintă o figură de o anumită formă. Condiţiile de utilizare a testului Constanţa formei Testul se administrează individual sau colectiv. • Clasa 2 – nivel slab al abilităţii constanţa formei (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 6. Dificultatea creşte cu cât figura iniţială este mai complexă. • Foaia de răspuns. sub forma creionhârtie sau soft. în condiţiile în care acestea pot avea mărimi diferite. sunt rotite sau sunt mai numeroase. în condiţiile în care acestea pot avea mărimi diferite. Descrierea itemilor testului Constanţa formei Testul Constanţa formei cuprinde 12 itemi. chiar şi în condiţiile în care se modifică mărimea sau poziţia acestora. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. pe care apoi va trebui să o recunoască dintr-o mulţime de alte figuri.9 % din populaţie). • Clasa 3 – nivel mediu al abilităţii constanţa formei (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 30. • Clasa 1 – nivel foarte slab al abilităţii constanţa formei (persoana evaluată are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. Sarcina persoanei testate este de a stabili de câte ori apar figuri de aceeaşi formă cu figura iniţială.

38 . Scorul final al testului se obţine prin însumarea cotelor itemilor. numite „ţinte”. • Clasa 2 – nivel slab de percepere a detaliilor (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 6. dintre care un obiect este prezentat separat. • 0 puncte pentru itemii rezolvaţi incorect. Testul Perceperea Detaliilor Ce măsoară testul Perceperea detaliilor şi domeniile sale de aplicare Testul evaluează perceperea detaliilor.). O astfel de persoană va putea compara cu uşurinţă detaliile diverselor obiecte.9 % din populaţie). sub forma creion-hârtie sau soft. Condiţii de administrare sunt la fel ca la celelalte teste prezentate. al psihologiei muncii. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate. Testul Analiză Perceptuală Complexă Ce măsoară testul Analiză perceptuală complexă şi domeniile sale de aplicare Testul evaluează analiza perceptuală complexă conceptualizată ca fiind abilitatea de a recunoaşte anumite figuri. Fiecare item este alcătuit din 5 obiecte. într-un chenar în partea dreaptă. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 – nivel foarte bun de percepere a detaliilor (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 93.. Sarcina persoanei examinate este de a identifica. Descrierea itemilor testului Testul Perceperea detaliilor cuprinde 12 itemi dispuşi în ordinea crescătoare a dificultăţii acestora.7 % din populaţie).după 4 minute de la începerea efectuării testului. chiar şi în condiţiile în care se modifică mărimea şi poziţia uneia dintre ele.O performanţă scăzută la acest test indică existenţa unor deficienţe la nivelul abilităţii perceptive de a recunoaşte că două figuri au aceeaşi formă. arhitect. Scopul acestui test este de a evalua nivelul de dezvoltare al abilităţii de discriminare figură-fond. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. Cotarea răspunsurilor Scorul acordat este: • 1 punct pentru itemii rezolvaţi corect. dintre patru figuri prezentate în partea dreaptă. Scopul acestui test este de a evalua nivelul abilităţii de percepere a detaliilor. Dacă există un item la care au fost marcate două sau trei variante de răspuns. Populaţia pentru care poate fi folosit testul Perceperea detaliilor Testul Perceperea detaliilor a fost etalonat pe o populaţie normală (non-clinică). Persoana respectivă va avea performanţe ridicate în profesii care presupun operaţii de comparare a formei obiectelor (de exemplu. Scorul total minim este 0 puncte. fiind un foarte bun predictor pentru performanţă în diferite ocupaţii care necesită abilităţi perceptive. 1993). • Clasa 4 – nivel bun de percepere a detaliilor (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 69.3% din populaţie). pe aceea care este identică unei figuri iniţiale. Performanţa scăzută indică deficienţe la nivelul identificării detaliilor prezente în diverse materiale grafice sau imagini. al psihologiei muncii. 2. iar cel maxim 12 puncte. în timpul limită. Performanţa ridicată indică faptul că persoana are abilităţi perceptive ridicate de a identifica detaliile prezente în materiale grafice sau imagini. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. exprimată prin scorul brut. identificând astfel aspectele identice sau diferite ale acestora. 3. Oprirea testării . prezentate în partea stângă. • Clasa 3 – nivel mediu de percepere a detaliilor (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 30. Condiţiile de utilizare a testului Testul se administrează individual sau colectiv.1% din populaţie). cu limită de timp (4 minute). în partea stângă. se raportează la etalonul prezentat. În funcţie de valoarea obţinută. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. Proba de discriminare figură-fond are o validitate de criteriu bună. fiind inclusă în majoritatea testelor de percepţia formei (Hammill şi colab. în cazul apariţiei acestora printre figuri cu alte forme. • Clasa 1 – nivel foarte slab de percepere a detaliilor (persoana evaluată are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. itemul nu se va puncta. designer. numite distractori. iar celelalte 4 obiecte sunt prezentate împreună. chiar şi în condiţiile în care se modifică mărimea şi poziţia uneia dintre ele. conceptualizată ca fiind abilitatea de a percepe detaliile pertinente din obiecte sau materiale grafice. O performanţă ridicată la test indică faptul că persoana are abilităţi perceptive ridicate de a recunoaşte că două figuri au aceeaşi formă. inginer etc.7 % din populaţie).

.9 % din populaţie). Scorul scăzut indică faptul că persoana are dificultăţi în perceperea formelor. Cei mai mulţi autori au identificat în cadrul abilităţii spaţiale două componente majore: relaţii spaţiale şi vizualizare spaţială. 1985) Cercetătorii au descompus conceptul de abilităţi spaţiale în mai mulţi factori specifici care să contribuie la o mai bună înţelegere a acestuia.„reprezentarea. 2000). Performanţa scăzută indică prezenţa unor deficienţe la nivelul discriminării unor figuri grafice incluse în anumite contexte.1% din populaţie). 39 .implică descoperirea. în chenarul A. primeşte 1 punct. Cotarea răspunsurilor Scorul acordat este: • 1 punct pentru itemii rezolvaţi corect. adică dacă în cazul unui item subiectul a găsit doar două figuri ţintă şi erau trei corecte. fără a fi distrasă de elemente nesemnificative ale câmpului perceptiv.Populaţia pentru care poate fi folosit testul Analiză perceptuală complexă A fost etalonat pe o populaţie normală (non-clinică). reţinerea şi transformarea informaţiei vizuale în context spaţial (Halpern. Oprirea testării se face după 8 minute de la începerea efectuării testului. persoana ste încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 – nivel foarte bun de analiză perceptuală complexă (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 93. Condiţiile de utilizare Se administrează individual sau colectiv. el primeşte 0 şi numai dacă le identifică pe toate trei. Performanţa ridicată indică faptul că persoana are abilităţi ridicate de discriminare a unor figuri grafice. o astfel de persoană va putea urmări stimuli grafici. Gradul de dificultate este cu atât mai mare cu cât conţine. • Instrument de scris. Materiale necesare: • Caietul testului. De asemenea.APTITUDINEA SPAȚIALĂ. Sarcinile de rotire satisfac această condiţie. • Clasa 2 – nivel slab de analixă perceptuală compexă (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 6. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate. • 0 puncte pentru itemii rezolvaţi incorect. CURS 7 . Scorul final al testului se obţine prin însumarea cotelor itemilor Scorul total minim este 0 puncte. Acestor persoane li se pot indica meserii care necesită un nivel crescut al abilităţii de discriminare figurăfond. reuşind să realizeze doar operaţii simple de discriminare figură-fond. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. exprimată prin scorul brut. iar cel maxim 12 puncte. cu limită de timp (8 minute). • Clasa 1 – nivel foarte slab de analixă perceptuală complexă (persoana evaluată are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. Descrierea itemilor Cuprinde 12 de itemi ordonaţi în raport cu creşterea gradului de dificultate. ABILITĂȚI FUNCȚIONĂREȘTI APTITUDINEA SPATIALA . indică faptul că aptitudinea spaţială poate fi divizată în următoarele componente (Lohman.7 % din populaţie). un număr mai mare de figuri de altă formă. sub forma creionhârtie sau soft. figurile de altă formă au o similaritate crescută faţă de ţinte sau există mai multe suprapuneri între figuri şi ţinte. Workman şi Caldwell 2007): Relaţii spaţiale – această componentă este cel mai bine pusă în evidenţă în sarcinile care necesită transformarea imaginilor. în timpul limită. Lohman (1987). • Soft (dacă se optează pentru aplicarea computerizată). Sistemul de cotare al răspunsurilor este totul sau nimic. nonverbale” (Linn and Petersen.7 % din populaţie). • Clasa 3 – nivel mediu de analiză perceptuală complexă (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 30. • Foaia de răspuns. • Clasa 4 – nivel bun de analiză perceptuală complexă (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 69. 1987. transformarea. se raportează la etalonul prezentat. un număr mai mare de ţinte. • Cronometru. În funcţie de valoarea obţinută. generarea şi reamintirea informaţiilor simbolice. Condițiile de administrare sunt la fel ca la celelalte teste prezentate.3% din populaţie). indiferent de contextele în care apar.

Cele două variante de răspuns corecte prezintă suprafaţa din imaginea ţintă văzută din poziţii diferite. sfere (maxim 3) şi piramide (maxim 3). Ca o componentă a aptitudinii spaţiale. în pilotaj şi navigare. 1981). 40 . • Instrument de scris. în special matematică şi fizică (Smith. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. • Foaia de răspuns. De asemenea. Constructul măsurat de testul Orientare spaţială Orientarea spaţială măsoară capacitatea unei persoane de a analiza un câmp de stimuli dintr-o perspectivă dată şi de a oferi informaţii despre acel câmp pornind de la o nouă perspectivă cerută. Testele care evaluează această aptitudine s-au dovedit a fi buni predictori pentru succesul în muncă (Egan. Materialele utilizate pentru testare Materiale necesare: • Caietul testului. Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în foaia de răspuns. Copiii sau persoanele care întâmpină dificultăţi vor fi ajutaţi în completarea acestor date.generarea de imagini mintale prin compunerea altora. • Soft (dacă se optează pentru aplicarea computerizată). Testul Orientare spațială Ce măsoară testul Orientare spaţială şi domeniile sale de aplicare . Atât figura ţintă. Vizualizare spaţială . orientarea spaţială este utilizată în bateriile de teste folosite pentru consilierea vocaţională. o foaie de răspuns şi un creion. Fiecare item este alcătuit din: o figură ţintă şi patru alternative de răspuns. mai ales pentru domeniile inginereşti. cât şi variantele de răspuns sunt figuri compuse dintr-o suprafaţă sub formă de stea cu 6 colţuri pe care sunt poziţionate un număr variat de figuri geometrice: cuburi (maxim 3). Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea testului. sub forma creion-hârtie sau soft. Orientarea spaţială este un factor important în predicţia succesului în carieră. Descrierea itemilor testului Orientare spaţială Testul este alcătuit din 10 itemi. Instrucţiuni de aplicare a testului Persoanei examinate i se va da caietul cu itemii testului. dar persoana care interpretează scorurile subiecţilor trebuie să aibă studii de psihologie. Populaţia pentru care poate fi folosit testul Orientare spaţială . pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale rezultatelor slabe. cu limită de timp (5 minute).evaluarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. aceste teste corelează bine cu performanţa academică la disciplinele reale.capacitatea unei persoane de a analiza un câmp de stimuli dintr-o perspectivă dată şi de a oferi informaţii despre acel câmp pornind de la o nouă perspectivă cerută. • Cronometru. Instrucţiunile de administrare a testului Orientare spaţială Testul are două variante de administrare: creion-hârtie şi soft. Această componentă implică analiza unui câmp perceptiv complex şi combinarea imaginilor mintale astfel obţinute. Pentru administrarea sa nu este necesară o calificare în domeniul psihologiei. ordonaţi în ordine crescândă a dificultăţii acestora. 1964). din populaţia normală (non-clinică). În sarcinile de orientare spaţială. • Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit. psihologia muncii. Alternativele greşite de răspuns au fost generate prin modificarea poziţiei obiectelor aflate pe suprafaţă. Condiţiile de utilizare a testului Orientare spaţială Testul se administrează individual sau colectiv. subiectul e solicitat să analizeze diferite aspecte ale unui spaţiu schimbându-şi punctul de vedere. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. Sarcina persoanei examinate este de a găsi dintre cele patru alternative de răspuns două care corespund perspectivei din stimulul ţintă. • Administrarea testului se face individual.Orientare spaţială – această componentă se referă la capacitatea unei persoane de a-şi imagina cum ar arăta un câmp perceptiv dintr-o altă perspectivă.

Constructul măsurat de testul Imagini mintale .nivel foarte bun de orientare spaţială (subiectul are o performanţă mai bună decât 93. R.transformări (IMT) este acela de a evalua capacitatea unei persoane de a transforma reprezentările imagistice.. dacă persoana examinată oferă o variantă de răspuns corect pentru fiecare item. • Clasa 3 . pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale rezultatelor slabe.nivel slab de orientare spaţială (subiectul are o performanţă mai bună decât 6.3% din populaţie). cât şi variantele de răspuns sunt figuri compuse din câte 10 cuburi.transformări şi domeniile sale de aplicare Scopul testului Imagini mintale . • 0 puncte. dar persoana care interpretează scorurile subiecţilor trebuie să aibă studii de psihologie.7 % din populaţie). cu limită de timp (5 minute). autorii au investigat în ce măsură gradul de rotire a unui obiect influenţează rapiditatea recunoaşterii identităţii acestuia cu un stimul ţintă. scorul maxim 20 puncte. Shepard şi J. medici chirurgi. • Clasa 4 . Un scor mare la acest test indică faptul că persoana respectivă reuşeşte să analizeze relaţiile spaţiale care există între diferite elemente ale unui câmp. Metzler (1971) propun pentru prima dată testul rotirii mintale ca o modalitate de operare asupra imaginilor mintale.nivel foarte slab de orientare spaţială (subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. Testul imagini mintale . N.7 % din populaţie).1% din populaţie).nivel mediu de orientare spaţială (subiectul are o performanţă mai bună decât 30. Fiecare item este alcătuit dintr-o figură ţintă şi patru alternative de răspuns. • 1 punct. Descrierea itemilor testului Imagini mintale . Condiţiile de utilizare a testului Imagini mintale . Dacă există un item la care au fost marcate trei sau patru variante de răspuns. • Clasa 2 . 41 . Persoanele care au un scor mic la acest test au dificultăţi în construirea mintală a relaţiilor care există între elementele unui spaţiu. Cuburile au aceeaşi dimensiune şi textură a suprafeţei. Testul va fi un predictor bun pentru performanţa în activităţile care necesită orientare spaţială: arhitecţi.putem estima performanţa la matematică.transformări poate fi utilizat pentru evaluarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. Populaţia pentru care poate fi folosit testul Imagini mintale . sub forma creionhârtie sau soft. nu le încurajăm opţiunea pentru meserii care fac apel la orientare spaţială. dacă persoana examinată nu oferă nicio variantă de răspuns corect pentru fiecare item. vă recomandăm. În funcţie de valoarea obţinută.Oprirea testării După 5 minute testarea este oprită Cotarea răspunsurilor Pe baza performanţei la test.9 % din populaţie). ingineri etc.transformări Testul este alcătuit din 10 itemi. astfel. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate exprimată prin scorul brut se raportează la etalon. examinatorul va acorda: • 2 puncte. Pentru administrarea sa nu este necesară o calificare în domeniul psihologiei. evaluarea acesteia şi cu testele din aptitudinea de percepţie a formei. psihologia muncii. În cazul în care o persoană obţine un scor mic la acest test.transformări Ce măsoară testul Imagini mintale . îmbinarea dintre ele făcându-se pe feţele acestora. să îşi formeze o imagine mintală adecvată a acestuia şi apoi să recunoască spaţiul respectiv dintr-o altă perspectivă. itemul va primi 0 puncte.transformări Testul Imagini mintale . • Clasa 1 .nivel bun de orientare spaţială (subiectul are o performanţă mai bună decât 69.transformări Principala caracteristică a imaginilor mintale vizează capacitatea de a reprezenta relaţiile topologice dintre elemente. dacă persoana examinată oferă ambele variante de răspuns corecte pentru fiecare item. din populaţia normală (non-clinică). pentru a avea o imagine corectă. în particular prin rotire. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. ordonaţi în ordinea crescătoare a dificultăţii acestora. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . Atât figura ţintă. Pornind de la asumpţia că identificarea transformărilor la care este supus un obiect este dependentă de calitatea reprezentării mintale a acestuia. Scorul minim este de 0 puncte.transformări Testul se administrează individual sau colectiv.

Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. Sarcina persoanei examinate este de a găsi. Reuşeşte să le compare pentru a decide dacă sunt similare sau diferite cu un obiect ţintă. Instrucţiuni de aplicare a testului Persoana examinată va primi caietul cu itemii testului.nivel bun de a realiza transformări ale imaginilor mintale (subiectul are o performanţă mai bună decât 69. 6. Scorul minim este de 0 puncte.2%. de a le transforma prin rotire independent de tipul acesteia (în plan sau adâncime). Administrarea se face individual. examinatorul va acorda: • 2 puncte. se poate spune că persoana este capabilă de aşi reprezenta mintal diferite imagini.nivel foarte slab de a realiza transformări ale imaginilor mintale (subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6.7%. • stabilirea frecvenţei cumulate. dacă persoana examinată nu oferă nicio variantă de răspuns corect pentru fiecare item. • 1 punct. • 0 puncte. 24. 24. • Clasa 3 . itemul va primi 0 puncte. • Clasa 1 . • calcularea procentului crespunzător fiecărei clase. dacă persoana examinată oferă o variantă de răspuns corect pentru fiecare item. • Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit. Oprirea testării După 5 minute testarea este oprită.9 % din populaţie). • realizarea corespondenţei scor . Astfel. • Cronometru. foaia de răspuns şi un creion. indiferent de complexitatea acestora.2%. • Clasa 2 . • Soft (dacă se optează pentru aplicarea computerizată). 42 .7 % din populaţie). • Administrarea testului se face individual.1% din populaţie).7 % din populaţie). Pe scurt. • Instrument de scris.2%. dintre cele patru alternative de răspuns. 38. Testul are două variante de administrare: creion-hârtie şi soft. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate exprimată prin scorul brut se raportează la etalonul prezentat. Un scor mare la test indică faptul că procesele implicate sunt dezvoltate optim. două care sunt identice (însă rotite) cu stimulul ţintă. scorul maxim 20 puncte. Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea testului. dacă persoana examinată oferă ambele variante de răspuns corecte pentru fiecare item. Dacă există un item la care au fost marcate trei sau patru variante de răspuns. Cotarea răspunsurilor Pe baza performanţei la test.Materiale necesare: • Caietul testului. Procentele din eşantion incluse în cele cinci clase normalizate se distribuie în felul următor: 6.nivel foarte bun de a realiza transformări ale imaginilor mintale (subiectul are o performanţă mai bună decât 93. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . procedura presupune realizarea următorilor paşi: • ordonarea scorurilor de la cel mai mare la cel mai mic.populaţia normală (non-clinică). Copiii sau persoanele cu dificultăţi vor fi ajutaţi în completarea acestor date.nivel mediu de a realiza transformări ale imaginilor mintale (subiectul are o performanţă mai bună decât 30.nivel slab de a realiza transformări ale imaginilor mintale (subiectul are o performanţă mai bună decât 6. • stabilirea frecvenţei pentru fiecare scor.procent din distribuţia de frecvenţă cumulată.7%. Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. În funcţie de valoarea obţinută.3% din populaţie).. • Foaia de răspuns. • Clasa 4 . Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în foaia de răspuns.

43 .Un scor mic la test indică faptul că persoana are dificultăţi în a realiza mintal operaţii de transformare a imaginilor. În faza de prezentare. Pentru administrare şi interpretare este necesară o calificare în domeniul psihologiei. Populaţia pentru care poate fi folosit testul Generare de imagini Evaluarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. • Foaia de răspuns. 1986). • Instrument de scris. Testul Generare De Imagini Ce măsoară testul Generare de imagini şi domeniile sale de aplicare Generarea de imagini mintale se referă la capacitatea unei persoane de a reţine mintal o serie de imagini şi apoi de a le combina. sub forma creion-hârtie. • Cronometru. Condiţiile de utilizare a testului Generare de imagini Testul se administrează individual. • recunoaşterea imaginilor combinate dintre altele asemănătoare. Descrierea itemilor testului Generare de imagini Testul este alcătuit din 10 itemi. • combinarea imaginilor. Operaţii cognitive implicate: • analiza perceptivă a unui câmp de stimuli. Scopul testului Generare de imagini (GI) este de a măsura capacitatea unei persoane de a genera mintal imagini prin compunerea altora. fără limită de timp. Activităţile care sunt saturate în aceste operaţii vor fi realizate cu dificultate de cei care au performanţe scăzute la test. persoanei examinate îi sunt expuse pe un cartonaş de dimensiunile 182 x 257 mm două pătrate transparente pe care se află un număr de pătrate negre Materialele utilizate pentru testare Materiale necesare: • Caietul testului. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. Această componentă a aptitudinii spaţiale este cea mai mult studiată şi complexă dimensiune spaţială (Carpenter şi Just. aceasta reuşind să realizeze doar sarcinile de rotiri simple. din populaţia normală. Constructul măsurat de testul Generare de imagini Generarea de imagini mintale se referă la capacitatea unei persoane de a reţine mintal o serie de imagini şi apoi de a le combina. • encodarea imaginilor pe plan mintal. ordonaţi în ordinea crescândă a dificultăţii acestora. Fiecare item este alcătuit dintr-o fază de prezentare şi o fază test. psihologia muncii.

nivel foarte bun de generare a imaginilor mintale (subiectul are o performanţă mai bună decât 93. prin utilizarea scorurilor standard. • Clasa 2 . ABILITĂŢI FUNCŢIONĂREŞTI Introducere În ultimii ani.7 % din populaţie). Un scor mic la test indică faptul că persoana are dificultăţi în a realiza mintal operaţii de generare a imaginilor. el are abilitatea de a le combina mintal în vederea generării unei imagini noi (care are ca sursă imaginile anterior percepute). scorul maxim 15 puncte. cifre) din materiale scrise. De asemenea. examinatorul va acorda: • 1 punct. Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. Scorul minim este de 0 puncte. pe bază de coduri. tabele. • Abilitatea de a corecta cuvintele greşite dintr-un text. Testul Abilităţi funcţionăreşti are atât un conţinut verbal. Scorul total la test se obţine prin însumarea scorurilor la fiecare item. pe bază de cuvinte.nivel bun de generare a imaginilor mintale (subiectul are o performanţă mai bună decât 69. În această abilitate sunt implicate trei procese cognitive principale. • 0 puncte. în principal. • Clasa 3 . cât şi unul numeric. itemul va primi 0. scorul total obţinut raportându-se la etalon. Cotarea răspunsurilor Pe baza performanţei la test. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate exprimată prin scorul brut se raportează la etalonul prezentat. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . şi (2) permit compararea performanţelor persoanelor evaluate cu performanţele grupului. Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea testului.nivel mediu de generare a imaginilor mintale (subiectul are o performanţă mai bună decât 30. dacă persoana examinată oferă varianta corectă de răspuns pentru fiecare item. Un scor mare la test indică faptul că procesele implicate în rezolvarea acestui test sunt bine dezvoltate. • Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit. studiul privind necesitatea realizării unor teste de aptitudini individualizate pentru fiecare post/ocupant al postului în parte este una dintre marile preocupări ale domeniului psihologiei.Instrucţiunile de administrare a testului Generare de imagini Testul are două variante de administrare: creion-hârtie şi soft. Copiii sau persoanele cu dificultăţi vor fi ajutaţi în completarea acestor date. Sarcina persoanei examinate este de a suprapune mintal cele două imagini din faza de prezentare a itemilor şi de a găsi dintre cele patru alternative de răspuns din varianta de test una care corespunde imaginii obţinute.nivel foarte slab de generare a imaginilor mintale (subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. Avantajele utilizării testelor psihometrice decurg. Acestor persoane li se pot sugera meserii saturate în activităţi care cer operarea cu imagini mintale. În funcţie de valoarea obţinută. Examinatorul va păstra cei şaisprezece itemi aflaţi pe cartonaşe. Dacă există un item la care au fost marcate două.7 % din populaţie). după cum urmează: • Abilitatea de a percepe detalii specifice (grupuri litere. oferind contexte de evaluare similare persoanelor testate. constând în prezentarea unui tabel în original şi a copiei acestuia. • Clasa 1 . Activităţile care sunt saturate în aceste operaţii vor fi realizate cu dificultate de cei care au performanţe scăzute la test. Instrucţiuni de aplicare a testului Persoanei examinate i se va da foaia de răspuns şi un creion. • Abilitatea de a identifica diferenţele între variante greşite ale aceluiaşi text.nivel slab de generare a imaginilor mintale (subiectul are o performanţă mai bună decât 6.1% din populaţie). • Administrarea testului se face individual. din faptul că acestea (1) sunt standardizate. indiferent de cel care face evaluarea. trei sau patru variante de răspuns. 44 .3% din populaţie). Astfel putem spune că subiectul este capabil într-un timp scurt să analizeze imaginile pe care le percepe. Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în foaia de răspuns. dacă persoana examinată nu oferă varianta corectă de răspuns pentru fiecare item.9 % din populaţie). pe care mai apoi o identifică şi o recunoaşte din mai multe alternative. • Clasa 4 .

sarcini cognitive în rezolvarea activităţilor din domeniul funcţionăresc şi administrativ. precum şi modul în care aceasta urmează şi respectă anumite reguli în organizarea şi realizarea unor astfel de activităţi. evaluare.Importanţa evaluării abilităţilor funcţionăreşti Evaluarea abilităţilor funcţionăreşti este o componentă importantă atât a bateriilor de evaluare a aptitudinilor. utilizând practicile standard de îndosariere. dar în detaliu a două coloane/linii din tabele. codificare. Opţiunea pentru această măsură a abilităţilor funcţionăreşti este susţinută de rezultatele studiilor existente în literatura de specialitate. cuvinte. recrutare de personal. Descrierea itemilor testului Cuprinde 20 de întrebări care se referă la conţinutul unui tabel original şi a copiei acestuia. cât şi a evaluării inteligenţei. Testul cuprinde un set de întrebări cu grad de dificultate care creşte pe parcurs şi limită de timp. Evaluează. nu este necesară o calificare în domeniul psihologiei. Condiţiile de utilizare Testul se administrează individual sau colectiv. cu limită de timp (8 minute). Pentru administrarea testului.presupune doar identificarea perceptivă a anumitor grupuri de litere cu sau fără sens sau cifre. Testul Abilităţi funcţionăreşti Ce măsoară testul Abilităţi funcţionăreşti şi domeniile sale de aplicare Testul evaluează abilităţile funcţionăreşti conceptualizate ca fiind abilitatea de a opera cu detalii verbale şi numerice din baze de date şi materiale scrise. • Codificare (Coding) – evaluează abilitatea de a memora pe dinafară un material (coduri de numere sau litere) şi de a codifica ulterior corect. abilităţile funcţionăreşti sunt un „concept umbrelă”. de a verifica şi identifica corect şi rapid diferenţele dintre ele sau erorile din ele. Populaţia pentru care poate fi folosit testul Abilităţi funcţionăreşti Testul Abilităţi funcţionăreşti a fost etalonat pe o populaţie normală (non-clinică). ce cuprind serii de numere şi nume. Numeroase studii în domeniu au precizat şi alte procese cognitive ca fiind importante în realizarea activităţilor funcţionăreşti: • atenţia concentrată şi persistenţa în sarcini • inhibiţia cognitivă • capacitatea de ignorare a stimulilor nerelevanţi din texte sau tabele • adâncimea procesării • rapiditatea în reacţii Astfel. Aspecte evaluate: • Perceperea detaliilor specifice din materiale scrise şi tabele . ca în modelul următor : TABEL ORIGINAL 1 Sava Rafila 12 mai 1973 Turda KX 132473 2 Popescu Angelica 25 septembrie1962 Cluj-Napoca KX 421985 TABEL COPIE 45 . îndosariere: • Verificarea (Checking) – se referă la capacitatea de observare rapidă. Cele două tabele cuprind cifre. Scopul testului este de a evalua capacităţile persoanei de a identifica detalii semnificative şi greşeli din materiale scrise şi tabele. abilitatea de a aranja în ordinea alfabetică sau după anumite reguli. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 12 şi 67 de ani. rapid şi acurat un document. orientare în carieră). în consecinţă. • Identificarea şi corectarea cuvintelor greşite – presupune compararea unor cuvinte cu sens cuprinse în tabele diferite. Constructul măsurat de testul Abilităţi funcţionăreşti Scorul acestei probe reprezintă o măsurare a constructului abilităţi funcţionăreşti. coduri şi sunt prezentate unul sub celălalt. Itemii utilizaţi pot fi clasificaţi în trei tipuri de bază: verificare. dar persoana care interpretează scorurile subiecţilor trebuie să aibă studii de psihologie. al psihologiei muncii (servicii de selecţie. care vizează abilităţi perceptive referitoare la materiale verbale şi numerice. Domenii de aplicare: domeniul educaţional. sub forma creionhârtie sau soft. care necesită implicarea mai multor procese. • Îndosarierea (Filing) – vizează capacitatea persoanei de a aşeza un document nou într-un fişier sau dosar. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale rezultatelor. rapid şi eficient informaţia. • Identificarea diferenţelor dintre copie şi original – presupune compararea tuturor literelor sau a cifrelor de pe un anumit rând sau de pe o anumită coloană din cele două tabele.

Copiii şi persoanele cu dificultăţi vor fi ajutaţi în completarea acestor date. coli de hârtie etc. foaia de răspuns şi un instrument de scris. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate. designer. Oprirea testării După 8 minute de la începerea efectuării testului. abilitate care implică viteza de lucru drept componentă principală. laboranţii. se raportează la etalonul prezentat. Performanţa scăzută la acest test exprimă faptul că subiectul nu reuşeşte să realizeze o analiză rapidă a informaţiei verbale şi numerice. Cotarea răspunsurilor Scorul acordat este: • 1 punct pentru itemii rezolvaţi corect. magazionerii. recepţionerii marfă. • Cronometru. evaluarea este oprită. secretarii. Scorul total minim este 0 puncte. Dacă există un item la care au fost marcate două sau trei variante de răspuns. • Foaia de răspuns. Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. arhitect. Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în foaia de răspuns. Pe parcursul aplicării probei. • 0 puncte pentru itemii rezolvaţi incorect. arhiviştii. Plasarea cronometrului se va face undeva la vedere. liniare. inginer etc. persoana testată nu are voie să utilizeze niciun fel de obiecte ajutătoare (de exemplu. dactilografii. stenografii. Instrucţiuni de aplicare a testului Persoana examinată va primi caietul cu itemii testului. • Clasa 3 – nivel mediu de abilităţi funcţionăreşti (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 30. bibliotecarii. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 – nivel foarte bun de abilităţi funcţionăreşti (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 93. Performanţa ridicată la acest test indică faptul că subiectul realizează cu uşurinţă abilităţi funcţionăreşti. • Persoana testată să fie motivată pentru realizarea testului şi odihnită. Testul are două variante de administrare: creion-hârtie şi soft.1 Seva Rafila 12 moi 1973 Turda KY 132473 2 Popesca Angelica 25 septambrie1962 Cluj-Napoca KX 4219 Materiale necesare: • Caietul testului. vânzătorii.7 % din populaţie). • Instrument de scris. în timpul limită.3% din populaţie). 46 . Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea testului.exemplu. • Clasa 1 – nivel foarte slab de abilităţi funcţionăreşti (persoana evaluată are o performanţă care o încadrează între cei mai slabi 6. contabilii. În funcţie de valoarea obţinută.7 % din populaţie).) care să îi faciliteze rezolvarea corectă a itemilor. casierii. operatorii pe calculator. Printre meseriile care au la baza abilităţile funcţionăreşti sunt: administratorii.). şefii de depozit. • Informarea dacă persoana evaluată este familiarizată cu utilizarea calculatorului (în cazul aplicării variantei soft).9 % din populaţie). exprimată prin scorul brut. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote . iar cel maxim 12 puncte. • Clasa 4 – nivel bun de abilităţi funcţionăreşti (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 69. • Administrarea testului se face individual. itemul nu se va puncta. Persoanele cu o capacitate superioară în abilităţile funcţionăreşti pot obţine performanţe bune în ocupaţii care presupun sarcini de percepere a detaliilor pertinente din materiale verbale şi din tabele. • Clasa 2 – nivel slab de abilităţi funcţionăreşti (persoana evaluată are o performanţă mai bună decât 6. prezentate în format tabelar. • Soft (dacă se optează pentru aplicarea computerizată).1% din populaţie). grefierii etc.

controlor trafic aerian (Richard. relevante pentru sarcina centrală. în care subiectul este confruntat cu doi sau mai mulţi stimuli perceptivi şi. ocupă un loc privilegiat. logico-matematice. Testul Timp de Reacţie în Alegeri (TRA) reprezintă o extensie a TRS. Relaţia dintre viteza de prelucrare a informaţiei (VPI) şi abilităţile cognitive a fost intens investigată. încă de la începuturile ei. sarcina lor este de a apăsa. în sens larg. stenodactilograf (Sanders. în ansamblul abilităţilor postulate. timpul de reacţie discriminativ.5 secunde. CURS 8 . are la dispoziţie două sau mai multe modalităţi de răspuns. Timpul de reacţie constituie una dintre variabilele dependente cele mai utilizate în psihologia experimentală. 47 . verbale etc. 2001). Imediat după apariţia fiecărui stimul. Subiecţilor le sunt expuse în centrul monitorului. cea mai susţinută experimental este cea propusă de Carroll (1993). Alături de inteligenţă. Carroll propune o structurare trinivelară a abilităţilor cognitive. auditivă) a unui singur stimul şi răspunsul oferit de subiect. în ansamblul cărora inteligenţa ocupă un loc privilegiat. Ce măsoară testele? Investigând rapiditatea în reacţii. pe care el o numeşte abilitate generală. timpul de reacţie al memoriei etc. cât şi pentru procedura experimentală propriu-zisă. Există mai multe variante procedurale ale timpului de reacţie: timpul de reacţie simplu.Capacitatea redusă în cadrul abilităţilor funcţionăreşti face ca aceste persoane să întâmpine dificultăţi în realizarea sarcinilor profesionale care necesită identificarea. succesiv. Testul Timp de Reacţie Simplu (TRS) Proba evaluează rapiditatea procesării informaţiei prin timpul scurs între prezentarea vizuală a unui singur stimul şi răspunsul motor oferit de subiect. timpul minim scurs între prezentarea unui stimul şi răspunsul oferit de subiect. • programul informatic înregistrează performanţele fiecărui subiect sub forma erorilor (apăsări ale barei spaţiu înainte de apariţia figurii) şi a timpilor (exprimaţi în milisecunde) scurşi de la apariţia stimulului şi până la oferirea răspunsului. pilot de avion. • durata de expunere a fiecărui stimul este de 0. înregistrat în sarcini cognitive elementare (sarcini care antrenează predominant procesări perceptuale). compararea şi corectarea rapidă şi precisă a erorilor din materiale verbale şi numerice. reuşita este sensibil dependentă de rapiditatea cu care informaţiile. evaluăm.(Smith. 1998) etc. Termenul este utilizat atât pentru indicarea timpului necesar subiectului pentru a răspunde într-o sarcină specifică. în cadrul căreia inteligenţa generală. timpul de reacţie asociativ. ca dovadă a identificării acestuia. Carroll precizează că există şi alte abilităţi dependente de prelucrări perceptuale: abilităţile spaţiale. bara „Spaţiu” a tastaturii ca dovadă a faptului că au identificat figura prezentată. un număr de 30 figuri geometrice (cerc. Studii sistematice au demonstrat că VPI poate fi evidenţiată prin timpul de reacţie (TR). în realitate circumscrie un set extins de abilităţi specifice şi generale. poliţist. cât mai repede posibil după apariţia stimulului. crainic radio-tv. 2002). pătrat. cât mai repede posibil. în fapt. În sarcinile de rezolvare de probleme sau în cele de raţionament. 1964). frecvent substituită prin conceptul de inteligenţă generală. triunghi). devin disponibile prelucrărilor cognitive superioare. abilităţile cognitive. Există un număr considerabil de modelări teoretice ale abilităţii cognitive. • intervalul temporal dintre doi stimuli succesivi este variabil şi se întinde între 0. Sintagma „timp de reacţie” (TR) semnifică.5 şi 2 secunde. Testul Timp de Reacţie Simplu (TRS) indică timpul scurs între prezentarea (vizuală.. îndeosebi inteligenţa generală. ca dovadă a identificării acestuia. Testul se individualizează prin următoarele particularităţi: • prezentarea stimulilor se face de fiecare dată în acelaşi loc – centrul monitorului. În modelul său. Există date empirice care dovedesc ponderea semnificativă pe care rapiditatea în reacţii o are asupra performanţelor în diferite profesii: conducător auto. cascador (Lee şi colab. • sarcina subiecţilor este de a apăsa bara „Spaţiu” a tastaturii. instructor de arte marţiale.ABILITATEA DE PROCESARE A INFORMAȚIEI – RAPIDITATEA ÎN REACȚII CAPACITATEA DECIZIONALĂ Introducere Abilitatea cognitivă. timpul de reacţie decizional. Testul Timp de Reacţie în Accesarea Memoriei (TRM) evaluează timpul necesar scanării de către subiect a conţinutului memoriei sale pentru a decide dacă un stimul recent prezentat a aparţinut sau nu unui set de mai multe elemente prezentat anterior.

• timpul scurs între prezentarea stimulului ţintă şi apăsarea tastei de răspuns. Astfel. adică timpul scurs între prezentarea itemului ţintă şi răspunsul oferit de subiect şi corectitudinea răspunsului (numărul de erori). atunci când e disponibilă o reţea de calculatoare la locul testării. Varianta creion-hârtie poate induce erori de măsurare.Testul Timp de Reacţie în Alegeri (TRA) Acest test reprezintă o extensie a TRS.5 şi 3 secunde. au fost sau nu prezente într-un set de şase litere afişate anterior. în zona centrală a monitorului. în funcţie de poziţia relativă a ţintelor „învecinate” sau „îndepărtate”. sunt înregistrate automat de către programul informatic. dacă litera expusă nu a fost prezentă în setul precedent. va apărea mesajul: Testul s-a încheiat aici. greu de controlat. respectiv. este important să ne asigurăm că persoana examinată a înţeles sarcina de lucru. Programul informatic înregistrează automat răspunsul subiectului la fiecare item. Proba se identifică prin următoarele caracteristici: • pe monitor vor fi expuse. • prezentarea acestui set este urmată de expuneri ale unui singur item (literă) în centrul monitorului. comparativ cu TRA şi TRM. iar intervalul temporal dintre două prezentări succesive este variabil. datele fiind salvate automat în baza de date. După familiarizarea cu modul de utilizare al softului. între ele fiind interpuse una sau două figuri distractori. vă mulţumim. expuse individual. Media se calculează doar pentru timpii obţinuţi de subiect la răspunsurile oferite corect. La sfârşitul testării. fie separate prin intercalarea unei/ unor figuri distractor. • durata expunerii fiecărei serii este de 3 secunde (timpul de memorare). • sarcina subiecţilor este de a apăsa tasta „L” (lângă). Cotarea răspunsurilor În vederea evaluării performanţelor subiectului testat. pentru TRS. precum şi corectitudinea răspunsului sunt înregistrate automat de programul informatic. în cadrul setului expus. • durata de expunere pentru fiecare set este de 0.7 secunde. Caracteristicile probei: • expuneri pe linii orizontale. întinzându-se între 0. respectiv 20 (pentru testul TRM) de stimuli experimentali ai probelor de TR. precum şi corectitudinea răspunsului. Eroarea are semnificaţie diferită în cazul TRS. atunci când figurile ţintă sunt separate. se începe testarea. dacă diverse litere. Răspunsul se dă prin apăsarea uneia dintre cele două taste prestabilite. • timpul scurs între apariţia setului de 5 figuri şi apăsarea uneia dintre cele două taste (adică răspunsul subiectului). Testul se aplică individual sau simultan la mai multe persoane. ca dovadă a identificării unui stimul. subiectul apasă din nou bara Spaţiu. în care subiectul este confruntat cu doi sau mai mulţi stimuli şi. Proba elaborată reclamă subiectului să decidă. Testul Timp de Reacţie în Accesarea Memoriei (TRM) Testul evaluează timpul necesar scanării de către subiect a conţinutului memoriei de scurtă durată. după apăsarea barei. la fiecare prezentare. dacă litera prezentată a făcut parte din setul anterior expus. nu se vor oferi informaţii adiţionale legate de evaluare. atunci când cei doi itemi ţintă sunt prezentaţi unul lângă altul în ansamblul celor 5 figuri şi de a apăsa tasta „S” (separat). Figurile ţintă pot fi învecinate sau separate prin intercalarea unei alte figuri. succesiv. cât mai repede cu putinţă. pentru a decide dacă un stimul recent expus a aparţinut sau nu unui set de mai multe elemente prezentat anterior. se vor înregistra doi parametri: timpul de latenţă (reacţie). O evaluare acurată a rapidităţii în reacţii (timp de reacţie) este posibilă doar în varianta pe calculator. sub forma timpilor de reacţie. seturi de câte 5 figuri: cele 2 ţinte şi 3 figuri distractor. • numărul seturilor expuse este de 30. înainte ca stimulul 48 . • testul constă din 20 de asemenea expuneri. ce include. • sarcina subiecţilor este de a apăsa tasta „L”. doar apoi se trece la testare. programul consideră eroare situaţia în care. a unor serii de 6 litere. alături de ţinte. după care calculează media şi abaterea standard pentru cei 30 (pentru testele TRS şi TRA) şi. Testul implică doi stimuli ţintă şi două modalităţi de răspuns. Subiectul trebuie să decidă asupra modalităţilor de dispunere relativă în spaţiu a două figuri geometrice care. După citirea sarcinii şi a exemplelor. două sau mai multe modalităţi de răspuns. ţintele sunt fie alăturate. sunt inserate într-un set de 5 elemente. Odată început testul. şi trei figuri distractor. şi de a apăsa tasta „A”.

7%. Chang. 1977.din populaţia normală.1% din populaţie). • Clasa 2 . • Clasa 1 . În conformitate cu teoria propusă de Tversky şi Kahneman. alternativele între care trebuie să aleagă decidentul sunt echivalente.7 % din populaţie). fiind construiţi sub forma unor situaţii cu răspunsuri la alegere. Din acest motiv. pentru această categorie recomandăm solicitarea unei diagnoze mult mai detaliate. că posedă valori crescute la o serie de alte abilităţi. Un construct diferit care este evaluat îl reprezintă gradul de indecizie al decidentului. precum şi ale altor abilităţi cognitive (spaţiale. Descrierea itemilor Testul cuprinde 14 itemi care descriu situaţii decizionale şi prezintă alternativele pentru care pot opta subiecţii. • Clasa 4 .) sau. evită să ia o decizie fermă într-o situaţie în care alternativele sunt cunoscute. 49 . din punct de vedere normativ. În general. logico-matematice etc. în urma unor schimbări nesemnificative ale modului de formulare a alternativelor (Tversky şi Kahneman. Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate exprimată prin scorul brut se raportează la etalonul prezentat în Anexa 2. în timp ce o formulare în termeni de pierdere. Prin urmare. Un scor mic la testele TR relevă niveluri scăzute ale coeficientului de inteligenţă. logico-matematice).2%. Zen şi Duh. 1981.9 % din populaţie).nivel mediu al rapidităţii în reacţii (persoana testată are o performanţă mai bună decât 30. Prin aceasta se înţelege măsura în care decidentul nu poate să aleagă una dintre alternativele disponibile (şi optează pentru alternativa: d) Nu mă pot decide. Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. În concluzie. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 . de oferirea unui răspuns adecvat. Pe scurt. acest parametru este considerat a fi un indicator fidel în evaluarea abilităţilor cognitive şi implicit un bun predictor al performanţelor în profesii sensibil dependente de rapiditatea procesării informaţiilor. implicit.nivel foarte bun al rapidităţii în reacţii (persoana testată are o performanţă mai bună decât 93. Chang. Efectul de framing constă în modificări decizionale majore. realizată de către un psiholog specialist sau neuropsiholog. • Clasa 3 . amorsează o propensiune pentru risc a decidenţilor umani (Tversky şi Kahneman.succedent să fie expus. Test de evaluare a capacităţii decizionale Luarea unei decizii constă într-o secvenţă de prelucrări cognitive care duc la alegerea unei alternative dintr-o mulţime de variante disponibile. rezultatul contraindică persoana pentru profesii în care performanţa este dependentă de valori ridicate ale acestor abilităţi. o formulare în termeni de câştig amorsează un comportament decizional aversiv faţă de risc. atunci când trebuia să apese tasta L sau invers).7 % din populaţie). Într-o astfel de sarcină experimentală. 2002). CE MĂSOARĂ TESTUL? Obiectivul acestei probe este evaluarea raţionalităţii decidentului. În schimb. Prin aceasta se înţelege o sensibilitate redusă la biasările decizionale evidenţiate de cercetările empirice care au abordat problematica raţionalităţii limitate a decidentului uman. Zen şi Duh. abaterea standard şi numărul de erori.2%. Formularea (framingul) alternativelor Efectul „framing” constă în modificarea opţiunilor în funcţie de formularea alternativelor. Există probabilitatea ca în asemenea situaţii să avem de a face cu tulburări neurologice cu grade diferite de severitate. în acelaşi timp.3% din populaţie). Reprezentativitatea alternativelor Reprezentativitatea alternativelor se referă la un grup de efecte identificate în anumite sarcini decizionale care presupun estimarea unor probabilităţi. pentru TRA şi TRM programul consideră eroare situaţiile când subiectul apasă o tastă incongruentă cu răspunsul corect (adică apasă tasta S. cu alte cuvinte. 38. acest rezultat recomandă persoana pentru o serie de profesii în care performanţele superioare sunt condiţionate de rapiditatea prelucrării informaţiilor şi. Testele de timp de reacţie măsoară viteza prelucrării informaţiilor. Un scor mare la testele TR sugerează că persoana are un coeficient de inteligenţă ridicat şi. precum cele spaţiale.nivel slab al rapidităţii în reacţii (persoana testată are o performanţă mai bună decât 6. 24.nivel foarte slab al rapidităţii în reacţii (persoana testată are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. Procentele din eşantion incluse în cele cinci clase normalizate se distribuie în felul următor: 6. 24. În funcţie de valoarea obţinută.nivel bun al rapidităţii în reacţii (persoana testată are o performanţă mai bună decât 69. în condiţiile în care. 2002). efectul de formulare în termeni diferiţi (framing) a două alternative identice din punctul de vedere al valorii aşteptate (identice din punctul de vedere al analizei normative a spaţiului decizional) înclină diferit preferinţele subiecţilor în funcţie de formularea alternativelor. verbale. prin urmare. 6. performanţele fiecărui subiect la cele 3 teste de timp de reacţie vor fi exprimate prin: media timpilor de reacţie.2%.7%. verbale. se solicită subiecţilor să estimeze probabilitatea unor evenimente sau serii de evenimente.

Copiii sau persoanele care întâmpină dificultăţi vor fi ajutaţi în completarea acestor date. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. scorul maxim 14 puncte. pune în evidenţă o situaţie în care sunt încălcate principiile teoriei utilităţii aşteptate. 50 . Administrarea testului Materiale necesare: • Caietul testului. dacă persoana examinată oferă varianta de răspuns corectă pentru fiecare item. • Subiectul să fie odihnit şi motivat pentru realizarea testului. examinatorul va acorda: • 1 punct. • Foaia de răspuns. Administrare şi cotare Testul are două variante: creion-hârtie şi soft. este întrebat dacă are nelămuriri sau întrebări. insistând asupra faptului că la fiecare item subiectul trebuie să aleagă un singur răspuns. Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. scorul brut obţinut raportându-se la etalon. • 0 puncte. Oprirea testării După 7 minute testarea este oprită. evaluatorul trebuie să se asigure că subiectul a înţeles corect instrucţiunile. • Instrument de scris. Evaluatorul va clarifica eventualele întrebări ale subiectului. foaia de răspuns şi un creion. trei sau patru variante de răspuns. Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în foaia de răspuns.se află un număr de pătrate negre Instrucţiuni de aplicare Persoana examinată va primi caietul cu itemii testului. Persoanei examinate i se comunică faptul că proba s-a încheiat şi se preia de la aceasta caietul cu itemi. • Administrarea testului se face individual. Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea testului. din totalul datelor colectate au fost excluşi subiecţii care nu aveau trecută pe fişa de răspuns data naşterii sau sexul. Keren şi Gerritsen (1999) au demonstrat că principala explicaţie a paradoxului lui Ellsberg este incertitudinea resimţită de decident în legătură cu lipsa de informaţii. Scorul minim este de 0 puncte. Astfel. Înainte de a începe parcurgerea testului.Estimările realizate de subiecţi sunt mai degrabă bazate pe o serie de euristici proprii decât pe o analiză raţională a alternativelor prin prisma teoriei probabilităţilor sau a legilor logice. Cotarea rezultatelor Fiecare item are un singur răspuns corect. Dacă există un item la care au fost marcate două. evaluatorul asigurându-se că datele biografice ale subiectului au fost corect completate. Sarcinile tipice în care se evidenţiază paradoxul lui Ellsberg constau în a alege preponderent o alternativă în defavoarea celeilalte. • Cronometru. precum şi caietul de răspuns. etaloanele prezentate au fost calculate pe un eşantion de 1388 de subiecţi. dacă persoana examinată nu oferă varianta de răspuns corectă pentru fiecare item. Scorul la test se obţine prin însumarea scorurilor la fiecare item. itemul nu se va puncta. Pe baza performanţei la test. Structura eşantionului În construcţia etaloanelor. Sarcina persoanei examinate este de a găsi dintre alternativele de răspuns pe aceea care este cea mai adecvată pentru fiecare situaţie. cu toate că utilitatea aşteptată este identică pentru ambele alternative de răspuns. precum şi asupra faptului că nu este nevoie să realizeze calcule complexe pentru a răspunde la itemii probei. După ce subiectul parcurge instrucţiunile. Paradoxul lui Ellsberg În 1961 Ellsberg.

anchetatori. măsoară încrederea în capacităţile proprii şi independenţa faţă de părerile celor din jur (părinţi. Testul de capacitate decizională evaluează raţionalitatea decizională a unei persoane sau sensibilitatea acesteia la biasările şi euristicile decizionale. o sensibilitate redusă a decidentului la biasările şi euristicile decizionale. La administrarea chestionarului şi la cotarea acestuia.7% din populaţie). autonomia comportamentală. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 65 de ani. care măsoară autonomia în învăţare la elevi de liceu. 1997). 51 . Sunt foarte probabil înclinate spre a realiza generalizări. Condiţiile de utilizare a chestionarului AP Chestionarul se administrează individual sau colectiv. care. jurişti.7 % din populaţie). FFPI (Five-Factor Personality Inventory) (Hendriks. Motivul construirii chestionarului AP Majoritatea instrumentelor care au fost construite în România pentru evaluarea autonomiei personale au în vedere doar câte o componentă a acesteia sau un domeniu în care se manifestă autonomia. ai cărui itemi se referă la 7 dintre cele 8 criterii utilizate de Lipman (1995. profesori. conţin câte o scală care măsoară autonomia personală. fără limită de timp. Întrucât mai mulţi itemi ai chestionarului se referă la relaţiile subiectului cu cei din jurul său. Aşa sunt: • Scala generală de autonomie în învăţare (Cîmpian.9% din populaţie). deci. judecători. Prin urmare. prin cele două scale ale sale. Chestionarul de evaluare a autonomiei personale (Chestionarul AP) este destinat evaluării a patru dimensiuni ale autonomiei personale: autonomia cognitivă. dar au cunoştinţe despre testarea psihologică. un scor ridicat la testul de capacitate decizională (nivel bun şi foarte bun) reflectă o bună capacitate de analiză raţională a situaţiilor decizionale. economişti. autonomia emoţională şi autonomia valorică.3% din populaţie). în domeniul educaţional. nu au lucrat şi nici nu urmează cursurile vreunei forme de învăţământ. Persoana care interpretează scorurile subiecţilor la chestionar trebuie să aibă studii de psihologie. au foarte puţini prieteni. El poate fi utilizat pentru diagnoza personalităţii. Sunt persoane care pot avea performanţe profesionale adecvate în profesii ce presupun prin excelenţă luarea de decizii (administratori. construit de Monica Albu (2008) după modelul chestionarul FFPI. Albu. apud Faiciuc. Această analiză superficială a informaţiilor şi a argumentelor disponibile într-o situaţie de decizie nu le recomandă pentru ocuparea unor posturi care implică atribuţii decizionale cu implicaţii majore. Ele se bazează mai degrabă pe intuiţie decât pe o analiză raţională a situaţiei decizionale. dar acestea nu furnizează informaţii despre dimensiunile autonomiei. • Clasa 4 – nivel bun al raţionalităţii decidentului (subiectul are o performanţă mai bună decât 69.Interpretarea rezultatelor Performanţa unei persoane examinate.1% din populaţie).PERSONALITATE ȘI INTERESE AUTONOMIE PERSONALĂ Chestionarul de evaluare a autonomiei personale (AP) Scopul chestionarului AP şi domeniile sale de aplicare Autonomia personală scăzută poate fi o cauză a performanţelor şcolare sau profesionale reduse şi a unor tulburări de comportament. şi Chestionarul CP5F (Chestionarul de Personalitate cu 5 Factori). • Clasa 1 – nivel foarte slab al raţionalităţii decidentului (subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6. 2006a). • Chestionarul A/H (Autonomie/Heteronomie) (Berar. O raţionalitate bună înseamnă. În funcţie de valoarea obţinută. 2006b). ea poate fi ajutată de persoane care nu sunt psihologi. în domeniul clinic şi al psihologiei sănătăţii. trebuie manifestată prudenţă în interpretarea răspunsurilor date de persoanele care duc o viaţă izolată. • Chestionarul pentru evaluarea autonomiei în gândire (Berar. 2005). adaptat în România de Monica Albu (1999). exprimată prin scorul brut.). nu lucrează. CURS 9 . 2004c) pentru definirea autonomiei în gândire. detectivi etc. • Clasa 3 – nivel mediu al raţionalităţii decidentului (subiectul are o performanţă mai bună decât 30. Un scor mic la testul de decizie (nivel 1 şi 2) indică faptul că persoana respectivă este foarte sensibilă la cele mai comune euristici şi biasări decizionale. se raportează la etalonul prezentat mai sus. persoana este încadrată în una dintre cele 5 clase astfel: • Clasa 5 – nivel foarte bun al raţionalităţii decidentului (subiectul are o performanţă mai bună decât 93. Populaţia pentru care poate fi folosit chestionarul AP Chestionarul AP a fost etalonat pe o populaţie non-clinică. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale nivelurilor mari sau mici ale autonomiei personale. manageri. Adesea informaţiile relevante pentru luarea unei decizii optime sunt trecute cu vederea şi se ignoră argumentele disponibile pentru fiecare alternativă. • Clasa 2 – nivel slab al raţionalităţii decidentului (subiectul are o performanţă mai bună decât 6. prieteni). pornind de la un singur caz sau pornind de la date insuficiente sau lacunare. Albu. Aceste persoane sunt mai degrabă înclinate să omită informaţii relevante în situaţiile în care trebuie să ia o decizie.

Chestionarul AP a fost elaborat pornind de la o accepţiune a autonomiei personale ca un construct cu patru dimensiuni (autonomie cognitivă, autonomie comportamentală, autonomie emoţională şi autonomie valorică) despre care s-au făcut numeroase studii în literatura psihologică, dar pentru care în România nu există instrumente de evaluare. Constructul măsurat de Chestionarul Ap Definiţia autonomiei personale utilizată la construirea chestionarului AP A fost foarte dificil să se aleagă o definiţie a autonomiei personale ca bază pentru construirea chestionarului, deoarece, în lucrările de psihologie, apar numeroase definiţii diferite între ele. De exemplu: • Autonomia personală este o trăsătură de personalitate, care diferenţiază un individ în raport cu alţii ca orientare generală în relaţiile sale cu mediul (fizic şi social) (R.M. Ryan, E.L. Deci, 2000, apud Faiciuc, 2004a). • Autonomia exprimă un grad de libertate şi capacitate de deliberare neinfluenţabilă şi facilă, ca trăsătură psihică a conştiinţei de sine şi a personalităţii (Şchiopu, 1997). • Autonomia personală este abilitatea unui individ competent de a-şi conduce viaţa şi de a lua decizii pe baza informaţiilor disponibile (Caldwell, 2003). • Autonomia se referă la capacitatea individului şi la libertatea sa de a se auto-guverna sub aspect psihologic, moral şi social (http://www.theihs.org/pdf/literatureofliberty/ articles/33.pdf). • Autonomia se defineşte prin atributele: încredere în sine, orientare spre muncă şi identitate (E. Greenberger, 1984, apud Deci, Erikson, Gewirth, 2006). Autonomia este competenţa sau capacitatea individuală de a înţelege, prin prisma valorilor proprii, opţiunile relevante şi consecinţele unei decizii sau sarcini particulare (http://www.alz.org /Resources/FactSheets/autonomyEI.pdf). De fapt, pe parcursul timpului, în filozofie şi în psihologie, termenul de autonomie a fost pus în relaţie cu noţiuni diverse, unele imprecis şi vag definite, precum: libertate, alegere, decizie, independenţă, condiţionare, intenţionalitate, cauză, motivaţie, determinare, raţionalitate, responsabilitate, control, voinţă, agent, scop, sine (Faiciuc, 2004b). Din vasta bibliografie referitoare la autonomia personală au fost reţinute definiţiile în care autonomia personală este considerată ca un construct diferit de „independenţă”. Din ele au fost păstrate elementele comune care apar mai frecvent. A rezultat următoarea definiţie: Autonomia personală este o trăsătură a personalităţii care constă, pe de o parte, în capacitatea de autodeterminare a individului, în abilitatea sa de a lua singur decizii cu privire la propria viaţă şi în capacitatea sa de a duce la îndeplinire aceste decizii, prin iniţierea, organizarea, supervizarea şi revizuirea acţiunilor proprii fără a fi controlat de forţe externe sau de constrângeri, evaluând opţiunile existente şi luând în considerare propriile interese, nevoi şi valori, iar pe de altă parte, în sentimentul pe care îl are persoana că dispune atât de abilitatea de a face alegeri cu privire la direcţia acţiunilor sale, cât şi de libertatea de a duce la îndeplinire aceste alegeri. Sau, pe scurt: autonomia personală constă în capacitatea de a controla propria viaţă împreună cu sentimentul că există posibilitatea de a exercita acest control. Având în vedere elementele incluse în definiţia autonomiei personale, comentate mai sus, se poate afirma că un individ care posedă autonomie personală are abilitatea să monitorizeze cu succes nevoi şi valori şi să iniţieze, să organizeze şi să direcţioneze acţiuni pentru satisfacerea nevoilor sale. Dimensiunile autonomiei personale Majoritatea autorilor care s-au ocupat de autonomia personală au conceptualizat-o ca un construct multidimensional. Însă nu s-a ajuns la un consens în privinţa dimensiunilor sale. Diferă, de la un autor la altul, atât numărul de dimensiuni, cât şi semnificaţia acestora. Descrierea următoare, a câtorva dimensiuni ale autonomiei personale, este semnificativă în acest sens. Autonomia atitudinală este definită în mod asemănător de mai mulţi autori. De exemplu: • Autonomia atitudinală „se referă la procesul cognitiv de luare în considerare a posibilităţilor şi de a alege între diverse opţiuni” (Beyers şi colab., 2003). • Autonomia atitudinală „se referă la procesul cognitiv de a face alegeri şi de a stabili un scop”, ea este „abilitatea de a formula mai multe opţiuni, de a lua o decizie şi de a stabili un scop”. Autonomia atitudinală constă, în general, în abilitatea de a gândi înainte de a acţiona (Noom, Dekovic şi Meeus, 2001). Autonomia cognitivă constă „în capacitatea de a raţiona independent, de a lua decizii fără a căuta în mod excesiv validarea socială, într-un simţământ de încredere în propria persoană şi în credinţa că ai posibilitatea de a alege” (Zimmer-Gembeck, 2001). Conform acestei definiţii, autonomia atitudinală este o componentă a autonomiei cognitive, alături de încrederea în capacităţile proprii. Autonomia în gândire, în sensul definiţiei propuse de Lipman (1995, apud Faiciuc, 2004c), se caracterizează prin îndeplinirea următoarelor opt criterii: • exprimarea uşoară a propriilor idei, fără inhibiţii verbale, controlul timidităţii; • formarea propriilor opinii, scrierea şi justificarea lor;
52

• capacitatea de gândire critică; • abilitatea de a pune întrebări, curiozitatea; • dorinţa de a îmbunătăţi propria cunoaştere şi de a căuta informaţie, adică ceea ce se numeşte nevoia de cunoaştere; • abilitatea de a lua decizii, fără ca acestea să-i fi fost inculcate; • capacitatea personală de auto-evaluare, de analiză a cauzelor eşecului şi succesului; • capacitatea de a acţiona de unul singur, fără ajutor, semn şi al responsabilităţii. Se pot observa cu uşurinţă suprapunerile dintre autonomia în gândire şi autonomia cognitivă. Autonomia emoţională a fost definită de Steinberg şi colaboratorii săi ca „independenţă faţă de părinţi şi egali” (Steinberg, 1985; Steinberg, Silverberg, 1986, apud Noom, Dekovic, Meeus, 2001). Dar Ryan şi Lunch (1989, apud Noom, Dekovic, Meeus, 2001) au constatat că acest construct, în felul în care a fost operaţionalizat de Steinberg, corelează negativ cu diverşi indicatori ai dezvoltării psihosociale în timpul adolescenţei. Din acest motiv, el a fost denumit „detaşare”, fiind înţeles ca „o formă negativă a desprinderii de părinţi”. O definiţie asemănătoare celei formulate de Steinberg a fost propusă de Zimmer-Gembeck (2001). El consideră că „autonomia emoţională se defineşte în termenii relaţiilor cu alţii şi include renunţarea la dependenţe şi îndepărtarea de părinţi”. Mai mulţi autori leagă autonomia emoţională de stabilirea scopurilor: • autonomia emoţională se referă la încrederea în scopurile definite independent de dorinţele părinţilor şi ale colegilor (Beyers şi colab., 2003); • autonomia emoţională este „procesul afectiv de a avea încredere în propriile alegeri şi scopuri”, „încrederea persoanei în a stabili singură scopuri, independent de dorinţele părinţilor şi ale egalilor săi” (Noom, Dekovic, Meeus, 2001). O definiţie clară şi mai cuprinzătoare este cea propusă de McBride (1990): autonomia emoţională este „eliberarea de nevoia presantă de a fi aprobat şi a primi asigurări. Autonomia funcţională este definită într-un mod asemănător cu autonomia comportamentală: • Autonomia funcţională se referă la procesul de dezvoltare a unei strategii pentru a atinge scopurile, prin mijloace de autoreglare şi autocontrol (Beyers şi colab., 2003). • Autonomia funcţională constă în „abilitatea de a dezvolta strategii pentru atingerea scopurilor fixate”, abilitate care implică perceperea competenţei (abilitatea de a evalua utilitatea diferitelor strategii), perceperea controlului (abilitatea de a alege o strategie destul de eficientă pentru a permite realizarea scopului) şi perceperea responsabilităţii (Noom, Dekovic, Meeus, 2001). După părerea lui Noom, Dekovic şi Meeus (2001), autonomia funcţională se aseamănă cu conceptele: independenţă funcţională (Hoffman, 1984), pregătirea cognitivă pentru acţiune (Markus, Wurf, 1987), independenţă (Frank şi colab., 1988) şi control personal (Flammer, 1991) (Noom, Dekovic, Meeus, 2001). Autonomia valorilor constă în a avea „atitudini şi credinţe independente, legate de spiritualitate, politică şi morală” (Russell şi Bakken, 2002, apud Russell şi Bakken la adresa http://www.ianrpubs.unl.edu/ epublic/live/g1449/build/g1449.pdf) sau în a deţine „un set independent de credinţe şi principii, rezistente la presiunea celorlalţi” Chestionarul AP evaluează patru dimensiuni ale autonomiei personale, definite astfel: Autonomia cognitivă constă în: • capacitatea de a raţiona independent, de a-ţi forma propriile opinii şi de a lua decizii; • capacitatea de a gândi critic; • dorinţa de îmbogăţire şi îmbunătăţire a cunoştinţelor (dorinţa de informare); • capacitatea de auto-evaluare; • un sentiment de încredere în propria persoană; • credinţa că poţi alege ce să faci. Autonomia comportamentală reprezintă auto-dirijarea comportamentului şi acţionarea conform deciziilor proprii. Autonomia emoţională înseamnă independenţa formării şi a exprimării sentimentelor. Autonomia valorică se exprimă în constituirea unui set propriu de convingeri şi principii, rezistente la presiunea celorlalţi. Conţinutul Chestionarului Ap Chestionarul AP conţine 36 de itemi, grupaţi în patru scale, câte una pentru fiecare dimensiune a autonomiei personale: • Autonomia valorică (8 itemi); • Autonomia cognitivă (9 itemi); • Autonomia comportamentală (11 itemi); • Autonomia emoţională (8 itemi).
53

Descrierea itemilor Chestionarului Ap Fiecare item din chestionarul AP descrie un comportament. Subiectului i se cere să aprecieze măsura în care acesta se potriveşte cu modul în care el gândeşte, simte sau acţionează de obicei şi să aleagă una dintre variantele: „foarte puţin”, „puţin”, „nici prea mult, nici prea puţin”, „mult” şi „foarte mult”. Celor cinci variante de răspuns li se atribuie cotele 1, 2, 3, 4 şi 5. Itemii sunt cotaţi astfel încât scorul cel mai mare (5) corespunde unui nivel ridicat al autonomiei personale, iar scorul cel mai mic (1), unui nivel scăzut. Cotarea răspunsurilor Se cotează răspunsurile subiectului la itemi cu ajutorul grilei (v. Anexa 3). La fiecare item se acordă o cotă între 1 şi 5. Pentru itemii cu cotare directă, scorurile corespunzătoare răspunsurilor sunt următoarele: 1=„foarte puţin”, 2=„puţin”, 3=„nici prea mult, nici prea puţin”, 4=„mult”, 5= „foarte mult”. Pentru itemii cu cotare inversă, corespondenţa dintre scoruri şi răspunsuri este următoarea: 5=„foarte puţin”, 4=„puţin”, 3=„nici prea mult, nici prea puţin”, 2=„mult”, 1= „foarte mult”. Scorul fiecărei scale se obţine prin însumarea cotelor itemilor componenţi. Scorul chestionarului AP este suma cotelor tuturor itemilor, fiind egal cu suma scorurilor celor patru scale. Concluzii Chestionarul AP măsoară patru dimensiuni ale autonomiei personale: autonomia cognitivă, autonomia comportamentală, autonomia emoţională şi autonomia valorică. El poate fi folosit pentru diagnoza personalităţii, scalele sale având o bună validitate relativă la construct şi o consistenţă internă ridicată. Nu au fost efectuate studii de validare pentru utilizarea chestionarului AP în scop de predicţie. Chestionarul AP a fost etalonat pe o populaţie non-clinică, formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 65 de ani. Etaloanele construite, pe sexe şi pe opt grupe de vârstă (15 ani, 16-17 ani, 18-20 de ani, 21-25 de ani, 26-35 de ani, 36-45 de ani, 4655 de ani şi 56-65 de ani), permit transformarea scorurilor brute ale scalelor în cote T. Sunt propuse interpretări ale scorurilor „mari” şi ale scorurilor „mici” (cărora le corespund cote T mai mari decât 60, respectiv, mai mici decât 40). Atunci când un subiect are la întregul chestionar o cotă T „mare” sau „mică” se vor analiza cotele T ale scalelor, pentru a determina care dintre dimensiuni constituie cauza acestor valori. Este utilă examinarea cotelor T ale scalelor şi atunci când cota T a întregului chestionar este medie, pentru a identifica un eventual „dezechilibru” între dimensiunile autonomiei. Întrucât mai mulţi itemi ai chestionarului se referă la activitatea şcolară/profesională a subiectului şi la relaţiile sale cu prietenii, trebuie manifestată prudenţă în interpretarea răspunsurilor date de persoanele care duc o viaţă izolată, au foarte puţini prieteni, nu lucrează, nu au lucrat şi nici nu urmează cursurile vreunei forme de învăţământ. Se recomandă ca, atunci când un subiect obţine scoruri mici la scalele chestionarului AP să i se administreze instrumente pentru evaluarea anxietăţii ca stare şi ca trăsătură, a stimei de sine, a extraversiunii şi a stabilităţii emoţionale, pentru că este de aşteptat ca el să aibă scoruri reduse la una sau la mai multe dintre acestea. Autonomia personală poate fi scăzută şi în cazul persoanelor care nu au fost încurajate sau, mai mult chiar, au fost împiedicate în copilărie şi tinereţe să îşi formeze şi să îşi exprime păreri proprii, să ia singure decizii ori să se comporte astfel încât săşi ducă la îndeplinire propriile hotărâri. O posibilă cauză a unei autonomii comportamentale şi a unei autonomii valorice scăzute, în cazul tinerilor şi al adulţilor, o reprezintă exercitarea unei profesii în care este obligatorie executarea necondiţionată a ordinelor primite şi respectarea regulamentelor. Scorurile mari la scalele chestionarului AP pot fi determinate de dorinţa subiectului de a-şi crea o imagine favorabilă sau/şi de o extraversiune pronunţată a acestuia. Pentru a găsi posibile explicaţii ale scorurilor mari sau mici la scalele chestionarului AP se recomandă administrarea, împreună cu acesta, a chestionarului CP5F, care conţine scale pentru evaluarea dezirabilităţii sociale, a extraversiunii şi a stabilităţii emoţionale. Chestionarul de evaluare a optimismului (OPT) Scopul chestionarului OPT şi domeniile sale de aplicare Chestionarul de evaluare a optimismului (Chestionarul OPT) este destinat evaluării stilului explicativ (optimist vs pesimist). El poate fi utilizat pentru diagnoza personalităţii, în domeniul educaţional, în domeniul clinic şi al psihologiei sănătăţii. Populaţia pentru care poate fi folosit chestionarul OPT Chestionarul OPT a fost etalonat pe o populaţie non-clinică, formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 40 de ani.

54

Întrucât mai mulţi itemi ai chestionarului se referă la activitatea şcolară/profesională a subiectului şi la relaţiile sale cu prietenii, trebuie manifestată prudenţă în interpretarea răspunsurilor date de persoanele care duc o viaţă izolată, au foarte puţini prieteni, nu lucrează, nu au lucrat şi nici nu urmează cursurile vreunei forme de învăţământ. Condiţiile de utilizare a chestionarului OPT Chestionarul se administrează individual sau colectiv, fără limită de timp. Persoana care interpretează scorurile subiecţilor la chestionar trebuie să aibă studii de psihologie, pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale optimismului şi ale pesimismului. La administrarea chestionarului şi la cotarea acestuia, ea poate fi ajutată de persoane care nu sunt psihologi, dar au cunoştinţe despre testarea psihologică. Motivul construirii chestionarului OPT Chestionarul OPT a fost elaborat după modelul instrumentului ASQ (Attributional Style Questionnaire), construit de Seligman (2004). S-a considerat că este necesară realizarea unui instrument nou şi nu traducerea chestionarului ASQ întrucât mulţi itemi din ASQ descriu situaţii cu care majoritatea persoanelor din România nu s-au confruntat. Constructul masurat de Chestionarul Opt Definiţia constructului „stil explicativ” şi dimensiunile acestuia Majoritatea definiţiilor asociază cuvântului optimism orientarea către aspectele pozitive ale vieţii. Ele susţin ideea că, indiferent de ceea ce li se întâmplă, optimiştii îşi concentrează atenţia doar asupra lucrurilor plăcute, favorabile lor, trecând cu vederea evenimentele negative şi nereuşitele. O interpretare puţin diferită o propune M. Seligman (2004). În concepţia sa, modul de a gândi al optimiştilor nu este acelaşi în situaţii favorabile şi în situaţii nefavorabile. Seligman (2004) consideră optimismul şi opusul acestuia, pesimismul, ca fiind extremităţile unui construct bipolar pe care l-a denumit „stil explicativ”. Prin stil explicativ al unei persoane, el înţelege modul obişnuit al acesteia de a explica evenimentele pozitive şi negative. După opinia sa, optimiştii se deosebesc de pesimişti prin felul în care percep cauzele situaţiilor. Persoanele care se situează la polul optimist al stilului explicativ (optimiştii) cred că evenimentele plăcute sunt frecvente, de durată mare, au cauze generale şi sunt datorate în principal unor factori care ţin de calităţi ale propriei persoane, cum sunt inteligenţa sau unele aptitudini. În schimb, evenimentele neplăcute sunt privite de optimişti ca fiind rare, de durată redusă, legate de diverse situaţii particulare şi cauzate de factori externi, precum întâmplarea sau alte persoane. Cercetările efectuate au relevat faptul că există două stiluri explicative: unul pentru evenimente plăcute (pozitive), care se modifică în timp, şi altul pentru evenimente neplăcute (negative), care s-a dovedit a fi stabil pe o perioadă de peste 50 de ani (Seligman, 2004). Ambele stiluri explicative sunt privite de Seligman ca având următoarele trei dimensiuni: • permanenţa, care se referă la durata cauzelor evenimentelor (cauzele pot fi permanente sau tranzitorii); • puterea de răspândire sau generalizarea, care se referă la stabilitatea cauzelor evenimentelor în raport cu diverse contexte (cauzele pot fi generale, valabile pentru condiţii foarte diverse, sau specifice, legate de anumite situaţii); • personalizarea, care se referă la atribuirea făcută de o persoană succeselor şi eşecurilor sale („de vină” pentru producerea evenimentelor plăcute/neplăcute este chiar persoana în cauză sau „vinovate” sunt alte persoane ori diverse situaţii exterioare persoanei). Primele două dimensiuni (permanenţa şi puterea de răspândire) sunt puse de Seligman în legătură cu existenţa speranţei. Persoanele care au speranţă găsesc nenorocirilor cauze temporare şi specifice. Cele disperate (lipsite de speranţă) au obiceiul de a descoperi pentru nefericire cauze permanente şi generale. J. D. MacArthur şi C. M. MacArthur (1998) fac distincţie între două forme de optimism : • optimismul dispoziţional (optimismul ca dispoziţie), care se manifestă la o persoană prin încrederea sa că, în general, şansele de a se întâmpla evenimente plăcute sunt mai mari decât şansele de a se produce evenimente neplăcute; • optimismul situaţional (optimismul într-o situaţie particulară), care, unei persoane aflată într-un anumit context, îi generează speranţe că, în situaţia respectivă, se vor produce evenimente favorabile mai degrabă decât evenimente nefavorabile. Optimismul dispoziţional corespunde optimismului din majoritatea definiţiilor prezente în literatura psihologică. El este conceptualizat de MacArthur şi MacArthur (1998) ca fiind o dispoziţie generală şi stabilă care influenţează modul în care o persoană se concentrează pentru a reduce discrepanţele dintre comportamentul prezent şi un scop sau un standard pe care doreşte să îl atingă. Cercetările efectuate asupra optimismului dispoziţional şi a optimismului situaţional au condus la concluzia că cele două forme corelează modest între ele şi se comportă diferit în predicţia stării de sănătate fizică şi psihică (MacArthur, MacArthur, 1998). Prin cele două scale ale sale, chestionarul OPT măsoară stilul explicativ pentru evenimente pozitive şi stilul explicativ pentru evenimente negative. Scorul total al chestionarului evaluează stilul explicativ. Conţinutul Chestionarului Opt
55

data naşterii. a unei scale de evaluare a conştiinciozităţii. în caz contrar. iar celălalt cu zero puncte. Din acest motiv. prenumele. explicaţiilor date în mod obişnuit de optimişti. grupaţi în două scale. Subiectul primeşte Caietul chestionarului împreună cu o Foaie de răspuns şi cu un instrument de scris. stilul explicativ pentru evenimente negative (scala OPT-). 56 . Persoanele cu dificultăţi vor fi ajutate la completarea acestor informaţii. grupaţi câte 12 pe fiecare pagină. El poate fi folosit pentru diagnoza personalităţii. respectiv. iar ceilalţi. Scorul fiecărei scale se obţine prin însumarea cotelor itemilor componenţi. Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea chestionarului. generalizarea şi personalizarea). Subiectului i se cere să aleagă răspunsul care se aseamănă cel mai mult cu felul său de a interpreta situaţii similare celei descrise de item.) Dacă la ambele instrumente se obţin scoruri medii sau mari. Chestionarul OPT a fost etalonat pe o populaţie non-clinică. alături de chestionarul OPT. Sunt propuse interpretări ale scorurilor mari şi ale scorurilor mici (cărora le corespund cote T mai mari decât 60.Chestionarul OPT conţine 48 de itemi. Grila de cotare a chestionarului OPT Chestionarul OPT poate fi administrat individual sau colectiv. nu au lucrat şi nici nu urmează cursurile vreunei forme de învăţământ. pe sexe şi pe două grupe de vârstă (15-18 ani şi 19-40 de ani). şi zero puncte. nu lucrează. permit transformarea scorurilor brute ale scalelor în cote T. Nu au fost efectuate studii de validare pentru utilizarea chestionarului OPT în scop de predicţie. Jumătate dintre ei evaluează stilul explicativ pentru evenimente pozitive (scala OPT+). Etaloanele construite. mai mici decât 40). Cotarea răspunsurilor Se cotează răspunsurile subiectului la itemi cu ajutorul grilei. Răspunsul care corespunde stilului explicativ specific optimiştilor este cotat cu un punct. dacă răspunsul subiectului coincide cu cel indicat de grilă. trebuie manifestată prudenţă în interpretarea răspunsurilor date de persoanele care duc o viaţă izolată. La fiecare item se acordă un punct. fiind egal cu suma scorurilor scalelor OPT+ şi OPT-. atunci când un subiect obţine scoruri mici la scalele chestionarului OPT să i se administreze o scală pentru evaluarea stimei de sine. În cazul elevilor cu rezultate şcolare slabe. Materialele utilizate pentru testare Caietul chestionarului conţine instrucţiunile pe care le primeşte subiectul pentru a răspunde la chestionar şi itemii chestionarului OPT. se recomandă administrarea. Fiecare scală conţine câte 8 itemi pentru fiecare dintre cele trei dimensiuni ale stilului explicativ (permanenţa. Pe Foaia de răspuns sunt notate informaţiile pe care subiectul trebuie să le comunice pentru a putea fi identificat (numele. iar cealaltă. scalele sale având o bună validitate relativă la construct şi o consistenţă internă ridicată. (O asemenea scală se găseşte în chestionarul CP5F. atunci ar trebui continuată investigaţia cu administrarea unor teste de evaluare a aptitudinilor cognitive şi a unor chestionare de evaluare a intereselor. data evaluării şi sexul). au foarte puţini prieteni. Itemii scalelor sunt amestecaţi în cadrul chestionarului. Concluzii Chestionarul OPT măsoară stilul explicativ (optimist vs pesimist). Scorul chestionarului OPT este suma cotelor tuturor itemilor. Întrucât mai mulţi itemi ai chestionarului se referă la activitatea şcolară/profesională a subiectului şi la relaţiile sale cu prietenii. există o probabilitate destul de mare ca persoanele să fie pesimiste şi cu o conştiinciozitate scăzută. pentru că este de aşteptat ca el să aibă şi o stimă de sine redusă. Descrierea itemilor Chestionarului Opt Fiecare item din chestionarul OPT descrie un eveniment (pozitiv sau negativ. în funcţie de scală) şi propune două interpretări ale acestuia (două răspunsuri): una corespunde modului de a gândi al pesimiştilor. Prima etapă a administrării chestionarului constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în Foaia de răspuns (numele. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 40 de ani. Se recomandă ca. data naşterii şi data evaluării) şi pentru a se putea interpreta răspunsurile sale (sexul).

La administrarea chestionarului şi la cotarea acestuia ea poate fi ajutată de persoane care nu sunt psihologi. Populaţia pentru care poate fi folosit chestionarul Chestionarul FFPI a fost etalonat pe o populaţie non-clinică. 4. trebuie manifestată prudenţă în interpretarea răspunsurilor date de subiecţii care duc o viaţă izolată şi au foarte puţini prieteni.PERSONALITATE ȘI INTERESE Five-Factor Personality Inventory (Ffpi) Prezentare generală Scopul chestionarului FFPI şi domeniile sale de aplicare Five-Factor Personality Inventory (Chestionarul FFPI) evaluează cei cinci suprafactori din modelul Big Five: 1. Condiţiile de utilizare a chestionarului Chestionarul se administrează individual sau colectiv. răspunsurile date la itemi de 115 studenţi. Pentru a deduce semnificaţia suprafactorilor. Este tăcut. în care scorurile scalelor sunt variabilele independente. Scor mic: 57 . ci să se calculeze scoruri ale suprafactorilor cu ajutorul a cinci ecuaţii de regresie liniară multiplă. Au fost grupaţi itemii care aveau cea mai mare saturaţie în acelaşi factor şi apoi s-a analizat conţinutul fiecărei grupe. cât şi pentru evaluarea subiectului de către persoane care îl cunosc bine. 3. Fiecare scală este alcătuită din 20 de itemi şi are denumirea unuia dintre suprafactori. autorii chestionarului recomandă ca pentru evaluarea suprafactorilor modelului Big Five să nu se utilizeze scorurile scalelor. Respectă părerile şi drepturile celorlalţi. în domeniul clinic şi al psihologiei sănătăţii. El a fost proiectat cu scopul de a fi utilizat atât pentru autoevaluare. dar au cunoştinţe despre testarea psihologică. Încearcă să se afle în relaţii bune cu ceilalţi. Stabilitatea emoţională (S) şi 5. Autonomia (D). Îi place să vorbească. au fost prelucrate prin analiză factorială. 2. Participă activ la distracţii. Conştiinciozitatea (C). Descrierea chestionarului Chestionarul constă din 100 de itemi. pentru fiecare scală în parte. 1997) şi nici în Manualul FFPI (Hendriks. Scor mic: Se izolează de ceilalţi. Întrucât mai mulţi itemi ai chestionarului se referă la relaţiile celui evaluat cu alte persoane. Persoana care interpretează scorurile subiecţilor la chestionar trebuie să aibă studii de psihologie. Hofstee. FFPI poate fi utilizat pentru diagnoza personalităţii. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale nivelurilor foarte ridicate sau foarte scăzute ale suprafactorilor măsuraţi de FFPI. Constructele măsurate Nici în teza de doctorat a principalei autoare a chestionarului FFPI (Hendriks. S-a ajuns astfel la următoarele interpretări ale scorurilor scalelor: • pentru scala Extraversiune: Scor mare: Se simte bine în societate. Stabileşte cu uşurinţă contacte cu alţii. fără limită de timp. Aceştia sunt grupaţi în cinci scale. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 14 şi 65 de ani. Extraversiunea (E). Amabilitatea (A).CURS 10 .001). de Raad. în domeniul educaţional. Angleitner. • pentru scala Amabilitate: Scor mare: Manifestă interes pentru cei din jur. Din cauza faptului că scalele nu sunt ortogonale între ele (între scorurile lor există corelaţii liniare semnificative la pragul p=0. 1996) nu figurează definiţii ale suprafactorilor evaluaţi de FFPI şi nu sunt propuse interpretări ale scorurilor scalelor.

au efectuat retroversiunea itemilor în limba olandeză. engleză şi germană. cota 1 corespunde răspunsului „i se potriveşte foarte puţin”. Procedeul urmat pentru construirea chestionarului FFPI Construirea chestionarului FFPI a constituit obiectul tezei de doctorat elaborată de A. „4 = i se potriveşte mult” şi „5 = i se potriveşte foarte mult”. Scorul fiecărei scale se obţine prin însumarea cotelor itemilor componenţi. Îi deranjează pe cei din jur. Albu şi I. Jolijn Hendriks. Stabilitate emoţională. Czitrom. În situaţii stresante se pierde. Adaptarea chestionarului FFPI în limba română a fost realizată de Monica Albu. În cazul itemilor cu cotare directă.B. sub conducerea celor trei autori din Olanda. Începe acţiuni fără a se gândi la ce servesc şi cum se vor termina. „3 = i se potriveşte cam pe jumătate”. Conştiinciozitate. Pentru itemii cu cotare inversă. Este ordonat. folosind versiunile în limbile engleză şi germană.A. răspunsului „i se potriveşte foarte puţin”. Amabilitate şi Autonomie). Nu se încadrează în termenele fixate. Varianta în limba română a chestionarului FFPI poate fi folosită pentru diagnoza personalităţii. sub conducerea profesorului W. alături de A. Este optimist. 58 . fiecare având forma unei propoziţii scurte şi concrete. Construirea colecţiei iniţiale de itemi (1311 itemi) Conţinutul chestionarului FFPI Chestionarul FFPI conţine 100 de itemi. Fiecare scală are numele suprafactorului pe care îl măsoară. Acceptă orice i se spune. Pentru construirea chestionarului au lucrat timp de şase ani mai multe echipe formate din 3-10 persoane. Se străduieşte să atragă atenţia asupra sa. după ce două persoane originare din România şi stabilite în Olanda. A. Se străduieşte să facă totul bine. Nu se lasă condus de alţii. de Raad. Ea a fost avizată de autorii chestionarului. alese de aceştia. Traducerea a fost realizată de M. scalele sale având o bună validitate relativă la construct şi o consistenţă internă ridicată. Descrierea itemilor chestionarului FFPI Chestionarul constă din 100 de itemi. „2 = i se potriveşte puţin”. Poate fi manevrat cu uşurinţă. câte una pentru fiecare suprafactor. Angleitner. fiecare a câte 20 de itemi. Scor mic: Este nonconformist. iar cota 5. FFPI a fost elaborat de la început în trei limbi: olandeză. l-a oferit pentru a fi tradus şi adaptat în limba română. Scor mic: Îşi face griji pentru orice. Îşi planifică acţiunile. Subiectul trebuie să aprecieze în ce măsură afirmaţia din fiecare item se potriveşte persoanei pe care o evaluează (care poate fi chiar propria persoană) şi să răspundă cu una din variantele: „1 = i se potriveşte foarte puţin”. Este o persoană de încredere. Aceste trei persoane sunt şi autorii chestionarului. • pentru scala Conştiinciozitate: Scor mare: Respectă normele şi regulile.Îl interesează doar propria persoană. Au fost parcurse mai multe etape. Concluzii Chestionarul FFPI este destinat evaluării celor cinci suprafactori ai modelului Big Five (Extraversiune. Nu au fost efectuate studii de validare pentru utilizarea sa în scop de predicţie. • pentru scala Autonomie: Scor mare: Acţionează altfel decât ceilalţi.J. Vrea să-şi impună punctul de vedere. răspunsului „i se potriveşte foarte mult”. Cotarea răspunsurilor Cotele itemilor sunt numere întregi cuprinse între 1 şi 5. Are încredere în forţele proprii. iar cota 5. Îşi controlează emoţiile. la Universitatea din Groningen (Olanda). care a participat la realizarea versiunii în limba germană. Adaptarea chestionarului FFPI în România Principalul autor al chestionarului FFPI. grupaţi în cinci scale. Este creativ. Hofstee şi a lui B. de la Universitatea din Bielefeld. Hendriks. cota 1 corespunde răspunsului „i se potriveşte foarte mult”. • pentru scala Stabilitate emoţională: Scor mare: Gândeşte pozitiv. Scor mic: Nu are păreri proprii. Este mereu neliniştit.A. El conţine cinci scale.K.

formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 14 şi 65 de ani. Se străduieşte să atragă atenţia asupra sa. O măsurare mai precisă a suprafactorilor modelului Big Five decât cea realizată de scalele chestionarului se poate obţine calculând scorurile suprafactorilor cu ajutorul unor ecuaţii liniare în care intervin scorurile scalelor. • pentru scala Amabilitate: Scor mare: Manifestă interes pentru cei din jur. Amabilitate şi Autonomie). Ele permit transformarea scorurilor brute ale scalelor în cote T. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la semnificaţia suprafactorilor modelului Big Five. Îi place să vorbească. Atunci când un subiect obţine scoruri mari (sau scoruri mici) la mai multe scale ale chestionarului FFPI se recomandă să i se administreze chestionarul CP5F. mai mici decât 40). Se străduieşte să facă totul bine. La administrarea chestionarului şi la cotarea acestuia ea poate fi ajutată de persoane care nu sunt psihologi. El poate fi utilizat pentru diagnoza personalităţii. Îşi planifică acţiunile. CP5F a fost realizat de Monica Albu (2008) după modelul chestionarul FFPI (Five-Factor Personality Inventory) (Hendriks. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 14 şi 65 de ani.Chestionarul FFPI a fost etalonat pe o populaţie non-clinică. Persoana care interpretează scorurile subiecţilor la chestionar trebuie să aibă studii de psihologie. 1997). S-a ajuns astfel la următoarele interpretări ale scorurilor scalelor: • pentru scala Extraversiune: Scor mare: Se simte bine în societate. Chestionarul De Personalitate Cu 5 Factori (Cp5f) Scopul chestionarului CP5F şi domeniile sale de aplicare Chestionarul de Personalitate cu 5 Factori (Chestionarul CP5F) este destinat evaluării celor cinci suprafactori ai modelului Big Five (Extraversiune. Stabilitate emoţională. Participă activ la distracţii. Este o persoană de încredere. dar au cunoştinţe despre testarea psihologică. Scor mic: Se izolează de ceilalţi. în domeniul educaţional. Stabileşte cu uşurinţă contacte cu alţii. fără limită de timp. • pentru scala Conştiinciozitate: Scor mare: Respectă normele şi regulile. Scor mic: Este nonconformist. Încearcă să se afle în relaţii bune cu ceilalţi. suprafactorii modelului Big Five. 59 . Începe acţiuni fără a se gândi la ce servesc şi cum se vor termina. Au fost construite etaloane separate pentru bărbaţi şi pentru femei. Condiţiile de utilizare a chestionarului CP5F Chestionarul se administrează individual sau colectiv. În cazul în care subiectul obţine scoruri mari sau scoruri mici la scala Dezirabilitate socială din CP5F ori dacă nu există concordanţă între scorurile scalelor cu acelaşi nume din cele două chestionare se va renunţa la interpretarea scorurilor scalelor. de asemenea. care măsoară. în domeniul clinic şi al psihologiei sănătăţii Populaţia pentru care poate fi folosit chestionarul CP5F Chestionarul CP5F a fost etalonat într-o populaţie non-clinică. Îi deranjează pe cei din jur. Este ordonat. Vrea să-şi impună punctul de vedere. Sunt propuse interpretări ale scorurilor mari şi ale scorurilor mici (cărora le corespund cote T mai mari decât 60. • pentru scala Stabilitate emoţională: Scor mare: Gândeşte pozitiv. Respectă părerile şi drepturile celorlalţi. Nu se încadrează în termenele fixate. respectiv. Scor mic: Îl interesează doar propria persoană. Îşi controlează emoţiile. Este optimist. Constructele măsurate de chestionarul CP5F Pentru a deduce semnificaţia suprafactorilor au fost prelucraţi prin analiză factorială itemii fiecărei scale în parte. Conştiinciozitate. dar conţine şi o scală de evaluare a tendinţei subiectului de a răspunde la itemi în sensul dezirabilităţii sociale. Au fost grupaţi itemii care aveau cea mai mare saturaţie în acelaşi factor şi apoi s-a analizat conţinutul fiecărei grupe. folosind răspunsurile date de 115 studenţi. Are încredere în forţele proprii. Este tăcut.

„3 = mi se potriveşte cam pe jumătate”.”). răspunsului „mi se potriveşte foarte mult”. cota 1 corespunde răspunsului „mi se potriveşte foarte puţin”. Acceptă orice i se spune. • Itemii vor fi formulaţi astfel încât subiectul să răspundă la fiecare item indicând cât de mult i se potriveşte afirmaţia conţinută de acesta. „adesea”. • Amabilitate: 24 de itemi. „2 = mi se potriveşte puţin”. răspunsului „mi se potriveşte foarte puţin”. • Itemii care nu fac parte din scala care măsoară tendinţa de a da răspunsuri conform dezirabilităţii sociale nu vor descrie comportamente foarte dezirabile social sau foarte indezirabile social. 60 . • pentru scala Autonomie: Scor mare: Acţionează altfel decât ceilalţi. • Itemii vor fi formulaţi corect din punct de vedere gramatical. apartenenţă etnică sau sex. • Itemii nu vor descrie comportamente valabile pentru foarte multe persoane. Cotarea răspunsurilor Cotele itemilor sunt numere întregi cuprinse între 1 şi 5. Scorul fiecărei scale se obţine prin însumarea cotelor itemilor componenţi. iar cota 5. Este creativ. evitându-se cuvintele care pot da naştere la interpretări diferite (de exemplu : „tinde să. • Nu vor fi utilizate cuvinte şi expresii dificil de înţeles sau care aparţin unor dialecte. Nu se lasă condus de alţii. • Autonomie: 22 de itemi. Pentru itemii cu cotare inversă. • Itemii nu vor conţine cuvinte „absolute”. gândeşte (de exemplu: „Consider că viaţa este plină de lucrur interesante. • Propoziţiile vor avea verbul la persoana întâi singular. iar o scală suplimentară să măsoare tendinţa subiectului de a da răspunsuri conforme dezirabilităţii sociale. Subiectul trebuie să aprecieze în ce măsură afirmaţia din fiecare item i se potriveşte şi să răspundă cu una din variantele: „1 = mi se potriveşte foarte puţin”.”). ”. iar cota 5. „acum”). cota 1 corespunde răspunsului „mi se potriveşte foarte mult”. • Nu se vor include în itemi adverbe referitoare la intensitate decât în cazurile când acest lucru este absolut necesar pentru a descrie un comportament tipic. „aici”. iar altele nu. Scor mic: Nu are păreri proprii. Este mereu neliniştit.Scor mic: Îşi face griji pentru orice. În cazul itemilor cu cotare directă. • Propoziţiile vor fi cât mai simple. • Itemii nu vor conţine mai multe idei. În situaţii stresante se pierde. • Se va urmări ca itemii să nu conţină adjective sau substantive care descriu trăsături de personalitate (precum „este nervos” sau „manifestă nervozitate”). • Itemii se vor referi la comportamente observabile în activitatea obişnuită şi nu la comportamente foarte specifice. chiar dacă ştiu că ele sunt puţin importante. Poate fi manevrat cu uşurinţă.. • Nu se vor prelua itemi din alte chestionare. • Stabilitate emoţională: 21 de itemi. S-au stabilit umătoarele reguli pentru formularea itemilor: • Fiecare item va avea forma unei propoziţii concrete. • Conştiinciozitate: 25 de itemi. Stabilirea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească CP5F S-a decis ca fiecare suprafactor să fie evaluat prin câte o scală a chestionarului CP5F. „cu uşurinţă”. • Itemii trebuie să fie uşor de înţeles de persoane cu nivel de educaţie mediu.. Descrierea itemilor chestionarului CP5F Fiecare item din chestionarul CP5F conţine o afirmaţie despre felul în care o persoană simte (de exemplu: „Mă necăjesc din cauza unor întâmplări neplăcute. precum „totdeauna” sau „niciodată”. Aceste descrieri ale persoanelor care au scoruri mari şi ale celor care au scoruri mici la scalele din FFPI au servit ca model pentru construirea itemilor din CP5F. • Se vor evita exprimările care sugerează răspunsul şi cele cu aluzii la rasă. • Dezirabilitate socială: 15 itemi. deoarece există posibilitatea ca pentru un subiect unele să fie valabile. „4 = mi se potriveşte mult” şi „5 = mi se potriveşte foarte mult”.”) sau acţionează (de exemplu: „Evit să conduc activităţi efectuate în colectiv. grupaţi în şase scale: • Extraversiune: 23 de itemi. Conţinutul chestionarului CP5F Chestionarul CP5F conţine 130 de itemi.

mai ales. Ambele etaloane sunt calculate pe sexe şi pe şase grupe de vârstă (14-19 ani. Interpretarea scorurilor scalelor chestionarului CP5F Utilizarea cotelor T Cotele T servesc la interpretarea scorurilor subiectului la scalele chestionarului CP5F. Completarea răspunsurilor durează. fie pentru că răspund la întâmplare sau vor să pară altfel decât restul oamenilor. respectiv. 20-25 de ani. pentru a putea oferi explicaţii cu privire la posibilele efecte ale nivelurilor mari la dimensiunile măsurate de ZKPQ. Spre deosebire de abordarea lexicală a personalităţii. 15-20 de minute. în general. agresivitatea-ostilitatea şi activitatea. Condiţiile de utilizare a chestionarului ZKPQ Chestionarul se administrează individual sau colectiv. două modele (Minulescu. în domeniul educaţional. Persoana care interpretează scorurile subiecţilor la chestionar trebuie să aibă studii de psihologie. Populaţia pentru care poate fi folosit chestionarul ZKPQ Chestionarul ZKPQ a fost etalonat pe o populaţie non-clinică. 1996): 61 . sociabilitatea. Amabilitate şi Stabilitate emoţională trebuie manifestată prudenţă la interpretarea scorurilor acestor scale pentru subiecţii care la scala Dezirabilitate socială au obţinut un scor mic sau unul mare. Chestionarul ZKPQ poate fi utilizat pentru diagnoza personalităţii. mai mici decât 40). în general. prin raportarea acestora la rezultatele obţinute de persoanele din eşantionul extras din populaţia din care subiectul face parte (având în vedere sexul şi vârsta sa şi condiţiile în care a răspuns la chestionar). În tabelul III.Chestionarul CP5F a fost administrat la 2932 de persoane cu vârsta cuprinsă între 14 şi 65 de ani. Amabilitate şi Autonomie). Sunt propuse interpretări ale scorurilor mari şi ale scorurilor mici (cărora le corespund cote T mai mari decât 60. La administrarea chestionarului şi la cotarea acestuia. Chestionarul CP5F poate fi folosit pentru diagnoza personalităţii. FACTORII MODELULUI ALTERNATIV CU CINCI FACTORI Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire (ZKPQ) Scopul chestionarului ZKPQ şi domeniile sale de aplicare Chestionarul ZKPQ (Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire) este destinat evaluării a cinci factori care constituie dimensiunile Modelului alternativ cu cinci factori (the Alternative Five-Factor Model – AFFM): căutarea impulsivă de senzaţii. fără limită de timp.2. 2002. ea poate fi ajutată de persoane care nu sunt psihologi. neuroticismul-anxietatea. Motivul construirii chestionarului ZKPQ În ultimii 40 de ani. au fost realizate numeroase cercetări cu scopul de a defini dimensiuni universale ale personalităţii. Zuckerman. El conţine şase scale: câte una pentru fiecare suprafactor (al cărui nume coincide cu cel al suprafactorului pe care îl măsoară) şi o scală (denumită Dezirabilitate socială) pentru identificarea persoanelor ale căror răspunsuri nu sunt conforme realităţii. acordând importanţă aspectelor psihobiologice.39 sunt notate interpretările scorurilor „mici” şi ale scorurilor „mari” la scalele chestionarului CP5F. Concluzii Chestionarul CP5F este destinat evaluării celor cinci suprafactori ai modelului Big Five (Extraversiune. 1993) a rezultat dintr-o serie de analize factoriale efectuate asupra unor scale care evaluează dimensiuni fundamentale ale personalităţii sau ale temperamentului. Teta şi Kraft. acest model pune accentul pe caracteristicile temperamentale ale personalităţii. în perioada mai 2007 ianuarie 2009. subiecţii răspund sincer). formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 54 de ani. în domeniul clinic şi al psihologiei sănătăţii. 36-45 de ani. dar au cunoştinţe despre testarea psihologică. Au fost construite etaloane separate pentru două categorii de condiţii de administrare a chestionarului: un etalon valabil pentru evaluarea psihologică periodică obligatorie şi selecţia profesională (atunci când majoritatea subiecţilor se străduiesc să-şi creeze o imagine favorabilă şi răspund în sensul dezirabilităţii sociale) şi unul pentru cazul când administrarea chestionarului CP5F se face în scop de diagnoză a personalităţii sau intervenţie psihologică (atunci când. Kuhlman.htm). Cotele T mai mari decât 60 sunt considerate „mari”. formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 14 şi 65 de ani. S-au impus. iar cele mai mici decât 40 sunt considerate „mici”. Stabilitate emoţională. Joireman.zkpq. Conştiinciozitate. Nu au fost efectuate studii de validare pentru utilizarea sa în scop de predicţie. 46-55 de ani şi 56-65 de ani). Ele permit transformarea scorurilor brute ale scalelor în cote T. scalele sale având o bună validitate relativă la construct şi o consistenţă internă ridicată. fie pentru că acestea doresc să-şi creeze o imagine favorabilă. folosite în cercetări de psihobiologie (http://www.com/principaling. Din cauza faptului că scorurile scalei Dezirabilitate socială corelează liniar direct cu scorurile scalelor Conştiinciozitate. Modelul AFFM (Zuckerman. Chestionarul CP5F a fost etalonat pe o populaţie non-clinică. 26-35 de ani.

căutarea de senzaţii. cum ar fi: consumul de alcool şi/sau droguri. care reuneşte cinci „suprafactori”. Neuroticism-anxietate. care măsoară două constructe: • Constructul Impulsivitate se referă la lipsa unei planificări şi la tendinţa de a acţiona rapid. Amabilitatea şi Conştiinciozitatea (Minulescu. precum Agresivitatea (în loc de Amabilitate) sau Căutarea impulsivă de senzaţii (în loc de Conştiinciozitate). • Itemii care măsoară Ostilitatea se referă la impoliteţe. factorul L. Scala Agresivitate . Scala nu conţine itemi referitori la activităţi specifice. practicarea activităţii sexuale sau a sporturilor care implică riscuri crescute. Neuroticismul. • Activitate (17 itemi). Amabilitatea şi Conştiinciozitatea. activitate şi dezirabilitate socială. care presupune existenţa a trei mari dimensiuni ale personalităţii. ostilitate. Scala Activitate evaluează două constructe: • Primul este Nevoia de activitate. Ele sunt evaluate de scalele chestionarului ZKPQ. Scala Neuroticism .• Modelul tri-dimensional P-E-N al lui Eysenck. În cazul persoanelor introvertite. • Modelul Big Five. Digman (1990) şi B. precum şi nevoia de schimbare şi noutate. socializare. • Constructul Căutare de senzaţii descrie nevoia generală de excitare şi agitaţie. Agresivitate-ostilitate şi Activitate. îngrijorări. intoleranţa la izolare socială. de a interacţiona cu alţii şi de a avea mulţi prieteni. Acestea constituie dimensiunile Modelulului alternativ cu cinci factori. la un temperament vulcanic şi la nerăbdarea manifestată în relaţiile interpersonale. impulsivitate. • A doua grupare de itemi evaluează constructul Intoleranţa la izolarea socială. cu ajutorul unor scale care măsurau aceşti factori. 1996). Intelect. uneori.ostilitate măsoară două constructe: • Itemii care evaluează Agresivitatea descriu predispoziţia către exprimarea agresivităţii. au condus doar la cinci dimensiuni. 62 . lipsa încrederii în sine şi la sensibilitatea la critici. Spre deosebire de Modelul Big Five. Convenţionalitate.M. CONSTRUCTELE MĂSURATE DE CHESTIONARUL ZKPQ Scala Căutarea impulsivă de senzaţii conţine două grupări de itemi. iar în cazul persoanelor extravertite. pe care le-a realizat ulterior. El este măsurat prin itemi referitori la nevoia de a fi mereu în activitate. Scala Sociabilitate conţine două grupări de itemi: • Prima grupare măsoară constructul Atracţia faţă de petreceri şi prieteni. E – Extraversiunea şi N – Neuroticismul. Nevoia de a depune efort.anxietate reuneşte itemi care se referă la supărări. la nerăbdarea şi neliniştea resimţite atunci când nu este nimic de făcut. iar al cincilea având denumiri şi semnificaţii diferite în cercetările efectuate pentru identificarea principalelor dimensiuni cu ajutorul cărora pot fi diferenţiaţi oamenii (Deschidere. măsoară preferinţa pentru activităţi solitare. O serie de cercetări. • Al doilea construct. Zuckerman s-a oprit iniţial asupra a nouă factori: sociabilitate. la care se adaugă. Cinci dintre scale măsoară constructe din modelul AFFM (the Alternative Five-Factor Model): • Căutarea impulsivă de senzaţii (19 itemi). preferinţa pentru situaţii neprevăzute şi prieteni cu comportament impredictibil. dificultatea de a lua decizii. tensiuni emoţionale. • Neuroticism−anxietate (19 itemi). comportament antisocial. răzbunare şi duşmănie. pe care le-a denumit: . fără a reflecta în prealabil. Stabilitatea emoţională. primii patru fiind Extraversiunea. Autonomie etc. grupaţi în şase scale.). De Raad (1994) au condus la concluzia că există un acord unanim asupra primilor patru factori: Extraversiunea. • Agresivitate−ostilitate (17 itemi). interpretat ca factor de conformism social. mai ales sub formă verbală.Căutare impulsivă de senzaţii. CONŢINUTUL CHESTIONARULUI ZKPQ Chestionarul ZKPQ conţine 99 de itemi. din impuls. exprimă preferinţa pentru o muncă provocatoare şi dificilă şi consumarea unei mari cantităţi de energie în muncă şi în efectuarea altor sarcini. Încercând să identifice dimensiunile acestui model. M. anxietate. • Sociabilitate (17 itemi). utilizând sute de subiecţi. Modelul alternativ cu cinci factori (AFFM) măsoară concepte care au o bază biologicăevoluţionistă şi permit compararea comportamentelor între specii. neuroticism. Itemii se referă la plăcerea subiectului de a lua parte la petreceri mari. respectiv P – Psihoticismul. Studiile efectuate de J. Sociabilitate.

21-25 de ani. FPI poate fi utilizat atât în domeniul clinic cât și în domeniul neclinic FPI-G este cea mai cunoscută și. Nu au fost efectuate studii de validare pentru utilizarea versiunii româneşti a chestionarului ZKPQ în scop de predicţie. cele care doresc să facă o impresie bună şi este posibil ca ele să nu fi răspuns sincer la itemii chestionarului. se recomandă administrarea. întrucât este posibil ca el să nu fi răspuns sincer. Astfel. mai mici decât 40). Conştiinciozitatea. Cotele itemilor sunt 0 şi 1.”). Persoanele care obţin scoruri mari la această scală sunt. denumită Dezirabilitate socială (Minciună sau Infrecvenţă). Opre.Inhibiție. în mare măsură independente: .Agresivitate. La fiecare item se acordă un punct dacă răspunsul subiectului coincide cu cel indicat de grilă şi zero puncte în caz contrar. Kiss. .Calm. Agresivitate–ostilitate. Este compus din 9 scale. care măsoară suprafactorii modelului Big Five (Extraversiunea. prin simplă analiză de itemi.Nevrotism/Labilitate emoțională. Stabilitatea emoţională. în general. . 2004).Depresie. . „16. FPI este un chestionar multifazic.Nervozitate. sau adăugat pe bază empirică. „20. . ci doar traduceri după testele autorilor anglo-americani.”). Activitate. pentru fiecare item. Pentru o mai bună cunoaştere a personalităţii unui subiect. cea mai generală formă a chestionarului. Suplimentar. Întotdeauna spun adevărul. a altor chestionare de evaluare a personalităţii. Se va manifesta prudenţă la interpretarea scorurilor scalelor atunci când un subiect a obţinut la scala Dezirabilitate socială un scor mare. Amabilitatea şi Autonomia).”) sau de a gândi (de exemplu. dar de la care majoritatea oamenilor s-au abătut cel puţin o dată (de exemplu. ci încercând să îşi creeze o imagine favorabilă.Sinceritate. respectiv. . CURS 11 . El poate fi folosit pentru diagnoza personalităţii. CONCLUZII Chestionarul ZKPQ măsoară cinci dimensiuni fundamentale ale personalităţii care au o bază biologică-evoluţionistă: Neuroticism–anxietate. Adesea cred că oamenii pe care îi întâlnesc sunt mai buni decât mine. Căutare impulsivă de senzaţii şi Sociabilitate. după cum îi spune și numele. „51.”). scalele sale având o bună validitate relativă la construct şi o consistenţă internă ridicată. este compusă din 10 itemi care descriu comportamente apreciate de societate. scalele: . COTAREA RĂSPUNSURILOR Se cotează răspunsurile subiectului la itemi cu ajutorul grilei.” sau „10. de a simţi (de exemplu. pe sexe şi pe patru grupe de vârstă (18-20 de ani. Etaloanele construite. construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic cu unul extras din nosologia psihiatrică. perioadă în care în Germania nu existau inventare de personalitate indigene. 63 . fiind utilizat de peste 35 de ani în cele mai variate domenii. cu scopul extinderii paletei de dimensiuni de personalitate investigate. .PERSONALITATE Inventarul De Personalitate Freiburg (Fpi) Prezentare generală FPI a fost dezvoltat în anii ”60.Excitabilitate. DESCRIEREA ITEMILOR CHESTIONARULUI ZKPQ Fiecare item din chestionarul ZKPQ descrie un mod de a acţiona (de exemplu.Extraversiune. . Nu obişnuiesc să arunc gunoi pe stradă. .Tendință de dominare. Este cea mai folosită formă în România. dacă afirmaţia conţinută de acesta i se potriveşte şi să răspundă cu „adevărat” sau „fals”. .A şasea scală. Scorul fiecărei scale se obţine prin însumarea cotelor itemilor componenţi. Sunt propuse interpretări ale scorurilor mari şi ale scorurilor mici (cărora le corespund cote T mai mari decât 60. Uneori mă simt tensionat şi iritat.Sociabilitate. Nu am întâlnit niciodată o persoană care să nu-mi placă. alături de chestionarul ZKPQ. „4. de exemplu a chestionarului CP5F. 26-30 de ani şi 31-54 de ani) sunt valabile pentru persoane care fac parte din populaţia nonclinică şi permit transformarea scorurilor brute ale scalelor în cote T. Chestionarul ZKPQ a fost adaptat în România de Adrian Opre (Opre. Subiectul trebuie să aprecieze.

Administrarea și scorarea chestionarului poate fi realizată de orice specialist. Adaptarea FPI în România a fost făcută încă din anul 1980. Profilul de FPI-R nu trebuie interpretat decât de un psiholog licențiat și care cunoaște în profunzime instrumentul.Orientarea socială: dorința și susceptibilitatea de a acorda ajutor celorlalți. mila. neîncrederea în competența medicilor.Masculinitate. a sarcinilor ori a îndatoririlor dificile. cu partenerul și cu slujba. înțelegerea pentru problemele și nevoile celorlalți. În perioada 1 sept. Pentru evaluare este nevoie doar de caietul de testare. chestionarul FPI-R a fost aplicat pentru etalonare pe un eșantion relativ voluminos (3527) CHESTIONARELE NONVERBALE DE PERSONALITATE NONVERBAL PERSONALITY QUESTIONNAIRE (NPQ) Five-Factor Nonverbal Personality Questionnaire (Ffnpq) Prezentare generală Chestionarul nonverbal de personalitate (NPQ) precum și chestionarul Five-Factor Nonverbal Personality Questionnaire (FF-NPQ) sunt două chestionare dezvoltate pentru a măsura constructe ale personalității umane normale.Satisfacția cu viața: satisfacția cu propria viață. . . animație spirituală. între persoane diferite. depresivitate. centrarea pe obiective care au ca rezultat presiunea timpului și nerăbdarea. întreținere și menajare personală Au fost preluate constructe din FPI-G precum: nervozitate.. tendințe ipohondre. Ele se 64 . acceptarea propriei lipsuri. . altruismul. fără limită de timp. înclinația de a accelera ritmul vieții și muncii. chiar și cu instructaj minim. .Solicitarea: supraîncărcarea. 2006.Cercetări în domeniul proceselor de presiune psihologică acută și a stresului ocupațional și cotidian. . sinceritate. făcut chiar în pofida nevoilor vieții personale. Scalele FPI: . inhibiție. angajamentul în muncă și carieră. tactul simpatia pentru cei defavorizați sau slabi. relațiile interumane tolerante. Cele două instrumente se înscriu în rândul abordărilor clasice în evaluarea personalității. Grilele de scorare prevăd pentru fiecare item un anumit răspuns (adevărat sau fals). fiecare conținând un n jumăr de 12 itemi după cum urmează: FPI-R 1: Satisfacția cu viața FPI-R 2: Orientarea socială FPI-R 3: Orientarea spre realizare FPI-R 4: Inhibiția FPI-R: 5 Excitabilitatea FPI-R 6: Agresivitatea FPI-R 7: Solicitarea FPI-R 8: Acuzele somatice FPI-R 9: Grijile privind starea de sănătate FPI-R 10: Sinceritatea Administrarea FPI-R FPI se administrează în grup sau individual. 2005 – 1 febr. Rezultatul analizelor repetate și a rotațiilor factoriale a dus la o structură a FPI-R în 10 scale standard.Cercetări în domeniul comportamentului prosocial și a agresivității. presiunea și stresul.Orientarea spre realizare: dorința de realizare. se recomandă ca scorurile brute ale scalelor să fie transformate scoruri standard. Din motive practice. lipsa apatiei. FPI a fost revizuit în 1982 și publicat în 1984 și tot în acest timp a fost etalonat și FPI-R. . Scorarea se face prin compararea răspunsurilor subiectului cu grila de scorare. Revizia FPI provine dintr-un interes al autorilor pentru: . responsabilitatea și solidaritatea socială. agresivitate spontană.Evaluarea măsurilor psihoterapeutice și de reabilitare în cazul unor sindromuri psihovegetative. dezinteresului și a plictiselii. comportamentul concurențial. valoarea atribuită propriei persoane. autorealizarea. bazându-se ambele pe constructe. teorii și modele clasice din personologie. grija. optimismul față de viitor. .Grijile privind starea de sănătate: îngrijorări cu privire la o posibilă infecție sau îmbolnăvire. dar și pentru a face posibilă raportarea unui scor individual la populația mai largă.Psihodiagnosticul de personalitate centrat psihofiziologic. prosocialitatea. tendințe spre un stil de viață ”sănătos”. care țin de posibilitatea comparării între scale. sociabilitate. pentru ca acesta să scoreze pe fiecare scală. agresivitate reactivă/tendința de dominare. Noua formă FPI-R este formată dintr-un număr de 137 de itemi. datorate cerințelor vieții cotidiene ori ale slujbei. excitabilitate.

.Deschidere către experiență.Exhibiție. destinată măsurării celor cinci factori generali de personalitate cuprinși în modelul Gig Five al personalității umane: .Nu este necesar un trening specializat.Înțelegere. .Orientare vocațională și consultanță în carieraă. Personajul principal este de fiecare dată singurul personaj din imagine cu păr.Recunoaștere socială. .Afiliere.Agresiune. ci trebuie să-și selecteze reacția la fiecare item nonverbal dintr-o serie de alternative sau opțiuni de răspuns.Joacă. de 60 de itemi. centrat pe măsurarea unor trăsături de personalitate. . abordare care a generat cele mai multe instrumente psihometrice de măsurare și evaluare a personalității. să înțeleagă semnificația situației sau a comportamentului ilustrate și să evalueze pe o scală Likert 65 . . Aceasta însemnând că respondentul nu trebuie să aibă reacții spontane la itemi. structurat. permițând comparații între subiecți și grupuri aparținând unor spații culturale diferite. . Mai mult FF-NPQ se înscrie în cadrul abordării Big Five a personalității care îmbină o abordare lingvistică și analiza factorială într-un model de definire în cinci mari superfactori sau dimensiuni ale personalității umane.Pot fi folosite pe alte categorii de respondenți precum cei care au probleme în citirea sau înțelegerea itemilor verbali. . Cele două instrumente se pot folosi în: . . .Conștiinciozitate. vizuali. la care se adaugă o scală de validitate. așa cum este tipic pentru mai toate celelalte instrumente psihometrice de evaluare a personalității. De asemenea chestionarul conține o scală de validitate denumită Devianță. . figurali.Consiliere și psihoterapie. precum: . Subiectul trebuie să privească fiecare din aceste 136 de imagini. În plus ele sunt instrumente psihometrice. Mai pot fi folosite cu succes în evaluările transculturale. . întrebări sau adjective. Alte avantaje de luat în seamă ale acestor instrumente sunt: .Nevrotism. . Descriere FF-NPQ: este o versiune mai scurtă.Autonomie.Impulsivitate. Aceste chestionare putem spune că sunt unice. . ceea ce totalizează pentru întregul chestionar un număr de 136 de itemi. aflat într-o anumită situație sau manifestând un anumit comportament. Este scorat pe un număr total de 16 scale. precum testele proiective.Altruism. itemii acestor instrumente sunt ilustrații. care a fost construit pentru a măsura un număr de 16 dintre trăsăturile de personalitate descrise de Murray (1936) în teoria sa sistemică dedicată nevoilor umane. Dimpotrivă.Dominanță. precum și posibilitatea de a face raportări la diferite categorii de populație. Fiecare din cele 17 scale conține un număr de 8 itemi.înscriu în abordarea personalității ca un sistem de trăsături. Itemii sunt ilustrații naive în creion. NPQ este un instrument de 136 de itemi.Rezistență.Senzorialitate. ceea ce oferă un plus de obiectivitate în evaluare.Extraversie. . costisitor și de lungă durată pentru evaluarea reacțiilor subiectului la stimulii chestionarului. acest caracter este dat de faptul că sunt chestionare nonverbale. . Există și alte instrumente de evaluare a personalității ale căror itemi sunt nonverbali. nonverbal. a NPQ. .Psihologia organizațională. . . Descrierea NPQ Este un instrument omnibuz. Astfel.Căutarea aventurii.Nevoia de ajutorare.Reușită. . deci stimuli vizuali. Ceea ce le deosebește de aceste instrumente nonverbale este că aceste chestionare sunt măsuri structurate. afirmații.Agreabilitate. . . . care a fost generată pentru a detecta răspunsurile aleatorii. NPQ se adresează prin itemii săi unor constructe foarte bine delimitate. itemii lor nu sunt stimuli verbali. . fiecare ilustrație surprinde un personaj principal.Se pot utiliza de la vârste mult scăzute mergând chiar până la 7 ani.Ordine.

Neuroticism). itemii nonverbali reprezintă în mare măsură un subset al instrumentului mai larg. fiind o versiune scurtă a NPQ. Numai 10 dintre cei 60 de itemi FF-NPQ îi sunt specifici. chiar dacă există și o formă electronică a chestionarului. Administrare NPQ Se administrează de obicei sub forma creion-hârtie. care pune în joc un comportament relevant pentru personalitate. chiar dacă există și o formă electronică a chestionarului. Conceptele care derivă din această teorie au fost practic asimilate în vocabularul. 3. Holland (1997) îşi descrie teoria ca fiind una structurală şi interactivă. Este vorba de o caracterizare psihologică descriptivă a personalității subiectului și stabilirea unor concluzii în raport cu scopurile și contextul evaluării.PERSONALITATE ȘI INTERESE Chestionarul De Evaluare A Intereselor (Cei) Prezentare generală Teoria corespondenţei persoană-mediu elaborată de Holland (1959. 66 . Caracteristicile ilustrațiilor sunt așadar similare cu cele ale NPQ: fiecare item constă într-un desen cu un personaj central. Subiectul trebuie să evalueze probabilitatea de a se implica într-un comportament precum cel ilustrat în imagine. Subiectul privește itemii din caietul de testare. iar prin punctaje mari probabilități mari. în condițiile în care traducerea setului de itemi nu trebuia făcută. social. O (Deschidere către experiență). scoruri medii (între percentilele 40 șiu 60) și scoruri înalte (peste percentila 60). Timp de aplicare NPQ Se aplică fără limită de timp. Persoanele şi mediile de muncă pot fi categorizate în 6 tipuri: realist. Acestea sunt scorurile care ne spun cum este o persoană. Cei 60 de itemi sunt ilustrații naive. 1973. de implicare a subiectului în respectivele comportamente sau situații. CURS 12 . nonverbal. entreprenorial (antreprenorial sau întreprinzător) şi convenţional (RIASEC). centrat pe măsurarea celor cinci supra-factori de personalitate care constituie baza modelului Big Five: N (Nevrotism. structurat. însă completează răspunsurile sale pe foaia de răspuns. 1 însemnând extrem de improbabil iar 7 extrem de probabil. Adaptarea FF-NPQ ÎN România a debutat în 2004. Interpretarea propriuzisă a profilului depășește abordarea psihometrică și intră în zona abilităților psihologului de utilizare nuanțată și cu finețe a informațiilor recoltate de la subiect. în creion. care permite administrarea online. Descrierea FF-NPQ Este un instrument omnibuz. 2. Deși acest FF-NPQ măsoară constructe diferite de cele măsurate de NPQ. Evaluarea se face pe o scală Likert în 7 trepte. deoarece consideră comportamentul uman şi cariera ca fiind rezultatul interacţiunii permanente dintre persoană şi mediu. Ele definesc normalitatea statistică la nivelul populației dar nu ne permit să tragem concluzii mai deosebite despre individ. respectiv cele sub medie și cele peste medie. metodele şi practicile generale de asistenţă a carierei. E (Extraversie). care permite administrarea online. dar administrarea lui nu durează mai mult de 20-25 de minute. ne dau informații despre modul ei particular de a fi. investigativ. Interpretarea profilului înseamnă a da semnificație psihologică și contextuală datelor recoltate de la subiect prin chestionar. Scorurile cu relevanță pentru interpretare sunt cele care ies din medie. pentru că încearcă să organizeze informaţia vastă despre oameni şi ocupaţii şi este interactivă.de 7 trepte probabilitatea de se implica într-un comportament similar. Scala semnifică prin punctaje mici probabilități mici. Administrare FF-NPQ Se administrează de obicei sub forma creion-hârtie. 1997) este una dintre cele mai influente în domeniul psihologiei vocaţionale. dar administrarea lui nu durează mai mult de 10 minute. Timp de aplicare FF-NPQ Se aplică fără limită de timp. eventual însoțite de unele decizii și recomandări. restul regăsindu-se și în NPQ. Comportamentul vocaţional este rezultatul interacţiunii dintre tipurile de personalitate şi mediu. artistic. Persoanele tind să caute medii de muncă ce le vor permite implementarea caracteristicilor personalităţii lor vocaţionale. însă completează răspunsurile sale pe foaia de răspuns. Interpretare Scorurile unui profil NPQ pot fi împărțite teoretic într-una din cele trei clase simple: scoruri scăzute (sub percentila 40). Fiecare scală a testului reprezintă o latură sau o fațetă a personalității care este evaluată la subiect. Subiectul privește itemii din caietul de testare. care o definesc ca personalitate. fiecare având aproximativ mărimea de 6x9 centimetri. Scorurile medii nu au semnificație pentru interpretarea profilelor individuale. Adaptarea NPQ în România a început în 2004 și a durat aproximativ 12 luni de eforturi susținute. A (Agreabilitate). Asumpţiile de bază ale teoriei pot fi prezentate astfel: 1. C (Conștiinciozitate). cu un studiu corelațional între scalele acestui chestionar și scalele NEO-PI-R. Putem spune că este o teorie structurală.

fermier etc. care presupun o rezolvare creativă şi oferă posibilitatea de autoexpresie (poezie. Autorul a realizat o descriere succintă a tipurilor. Are abilităţi funcţionăreşti şi matematice. • Persoana de tip convenţional (C) se îndreaptă spre acele activităţi care se caracterizează prin manipularea sistematică şi ordonată a unor obiecte într-un cadru bine organizat şi definit. lucruri sau persoane. mai târziu. Astfel: • Interesele realiste (R) se manifestă prin tendinţa de a se îndrepta spre activităţi care presupun manipularea obiectelor. însă în primul rând cu scopul de a conduce. a dirija. Persoanele care reprezintă acest tip sunt înzestrate cu abilităţi artistice şi imaginaţie (muzician. simetrică şi paralelă. scriitor etc. • Tipul social (S) este interesat de activităţi care implică relaţionare interpersonală. Populaţia pentru care poate fi folosit CEI Chestionarul CEI poate fi utilizat pentru persoane cu vârsta cuprinsă între 16 şi 62 de ani. Descrierea itemilor CEI Cuprinde 60 de itemi. Simetria este dată de forma hexagonală a tipologiei. decât să realizeze activităţi care necesită manipularea unor unelte sau maşini (profesor. ). fizic. agent vânzări etc. iar structura tipologiei. • Interesele antreprenoriale se manifestă prin preferinţa pentru activităţi care permit iniţiativă şi posibilitate de coordonare a propriei activităţi sau a activităţii unui grup. este inspirată în special de literatura vocaţională. Constructul măsurat de CEI Chestionarul CEI evaluează interesele unei persoane. Ele constituie factori motivaţionali esenţiali în alegerea carierei şi determină gradul de satisfacţie şi performanţă pe care le realizează persoana în activităţile pe care le desfăşoară. El poate fi folosit în domeniul consilierii şi orientării în carieră. muzică. grupaţi în şase scale corespunzătoare celor şase tipuri de interese din teoria lui Holland: realist.). • Interesele investigative (I) presupun o atracţie pentru cercetare. Cele 6 tipuri de interese sunt determinate în funcţie de obiectul activităţilor preferate: date. tocmai pentru a face testabilă validitatea acestora. a maşinilor şi a instrumentelor. • Tipul realist (R) se caracterizează prin tendinţa de a se îndrepta spre acele activităţi care presupun manipularea obiectelor şi a instrumentelor. ceea ce îl face potrivit pentru activităţi administrative. poet. iar paralelismul − de tratarea tipurilor în relaţie cu mediile de muncă. 67 . biolog etc. investigare sub diverse forme şi în cele mai diverse domenii (biologic. aviator. social.). Materiale necesare • Caietul testului • Instrument de scris • Soft (dacă se optează pentru aplicarea computerizată) Administrarea testului Chestionarul poate fi aplicat în variantele creion-hârtie şi soft. Posedă aptitudini manuale. individual sau în grup. antreprenorial şi convenţional. chimist. cultural etc. Tipul convenţional reuşeşte să se adapteze cu dificultate la situaţiile cu grad ridicat de ambiguitate şi care nu au descrise cerinţe clare (secretar. mecanice sau tehnice şi este satisfăcut de acele medii profesionale care necesită un nivel optim de dezvoltare a acestor aptitudini (şofer. investigativ.).Tipologia propusă de Holland. Mai jos. care presupun o rezolvare creativă şi oferă posibilitatea de autoexpresie. deşi similară cu a lui Adler (1939). terapeut etc. matematician. a ocupa locul de lider. social. sculptor. • Interesele de tip convenţional (C) presupun preferinţa pentru activităţi care necesită manipularea sistematică şi ordonată a unor date sau obiecte într-un cadru bine organizat şi definit. adică a preferinţelor acesteia pentru o anumită activitate sau domenii de cunoştinţe. design). funcţionar public etc. Are de obicei abilităţi matematice şi ştiinţifice şi preferă să lucreze singur pentru rezolvarea de probleme (medic. • Tipul investigativ (I) se distinge prin apetit deosebit pentru cercetare. cultural etc. Jung (1933) şi. • Interesele sociale (S) implică orientarea spre activităţi care necesită relaţionare interpersonală (preferinţa pentru predare sau pentru a ajuta oamenii să-şi rezolve diverse probleme). social.). dar şi în domeniul psihologiei muncii. Fiecare scală are un număr de 10 itemi. este oarecum particulară. adică preferinţele cristalizate ale acesteia pentru anumite domenii de cunoştinţe sau de activitate. pictură.). cu a lui Gordon (1975) sau Welsh (1975). Scopul CEI şi domeniile sale de aplicare Chestionarul este destinat evaluării intereselor unei persoane. • Tipul artistic (A) manifestă atracţie spre activităţile mai puţin structurate. investigare sub diverse forme şi în cele mai diferite domenii (biologic. Evită activităţile ştiinţifice sau domeniile care implică o muncă foarte dificilă. Cea mai simplă modalitate de a grupa şi identifica tipurile de interese este modelul hexagonal propus de Holland (1979). idei. • Tipul întreprinzător (E) preferă să lucreze în echipă. sunt prezentate succint caracteristicile acestor tipuri. din populaţie normală (non-clinică). consilier.). • Interesele artistice (A) se manifestă prin atracţie spre activităţile mai puţin structurate. bibliotecar. fizic. preferându-le pe acelea care îi pun în valoare abilităţile oratorice şi manageriale (manager. artistic. operator.). Preferă să ajute oamenii să-şi rezolve problemele sau să-i înveţe diverse lucruri.

Pentru a contracara acest efect. Persoanei testate i se cere să urmărească exemplele oferite. Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea chestionarului. • 1 punct pentru opţiunea „Îmi este indiferentă” . • Administrarea testului se poate face individual sau în grup. subiectul poate obţine scorul maxim 20 şi minim 0. ÎNCERCUIŢI 1. în ordinea 68 . • Pe parcurs. considerăm că nu există tipuri pure de personalitate. De asemenea. Apoi i se spune: • Răspundeţi la itemi în ordinea în care vă sunt prezentaţi. după care urmează. Este foarte important: Când răspundeţi la aceşti itemi. pentru acele interese care sunt cel mai puternic cristalizate. • 0 puncte pentru opţiunea „Îmi displace/nu-mi place” . răspundeţi gândindu-vă dacă acea activitate vă place sau nu vă place. pattern-ul este format dintr-un tip dominant. • Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit. Cotarea şi interpretarea răspunsurilor Scorul acordat este: • 2 puncte pentru opţiunea „Îmi place”. • Dacă o anumită activitate vă este indiferentă. şi din tipuri secundare. o persoană poate să prezinte gradul cel mai mare de similaritate cu tipul social.Materiale necesare: • Chestionarul propriu-zis. al treilea. cu tipul întreprinzător. în ordinea similarităţii. iar examinatorul se asigură că instrucţiunea a fost înţeleasă. cel pentru care persoana dovedeşte gradul cel mai înalt de similaritate. Condiţii de administrare: • Mediu securizant şi ferit de zgomote. Se calculează scorul total pentru fiecare dintre cele 6 dimensiuni Itemii sunt grupaţi astfel: ARTISTIC I 2 I 4 I 18 I 25 I 26 I 28 I 30 I 44 I 59 I 60 CONVENŢIONAL I 12 I 19 I 21 I 27 I 29 I 35 I 36 I 37 I 57 I 58 ANTREPRENORIAL/ÎNTREPRINZĂTOR I 9 I 10 I 17 I 24 I 31 I 41 I 46 I 49 I 53 I 55 SOCIAL I 3 I 6 I 11 I 20 I 23 I 39 I 42 I 45 I 50 I 54 REALISTIC I 1 I 5 I 14 I 15 I 22 I 32 I 34 I 40 I 43 I 51 INVESTIGATIV I 7 I 8 I 13 I 16 I 33 I 38 I 47 I 48 I 52 I 56 Notă. ordonate în funcţie de gradul de similaritate al persoanei cu acestea. Persoana examinată este rugată să deschidă caietul cu itemii şi operatorul prezintă instrucţiunile: Cum veţi răspunde la acest chestionar… • Dacă o anumită activitate nu vă place. Spre exemplu. Pentru fiecare dimensiune evaluată. aşa cum afirma Holland. Astfel. persoana va realiza scorul cel mai mare. puteţi să reveniţi şi să vă modificaţi răspunsul la unii itemi. • cât de mult aţi putea câştiga în urma realizării unei astfel de sarcini. • Dacă o anumită activitate vă place. • Instrument de scris. ÎNCERCUIŢI 2. I – Item. iar focalizarea pe apartenenţa unei persoane doar la una dintre aceste tipuri neglijează diferenţele individuale care ar putea avea o pondere mare în luarea deciziilor de carieră. cu tipul artistic etc. Pur şi simplu. Instrucţiuni de aplicare: Persoana examinată va primi caietul cu itemii chestionarului şi un creion. al doilea. este util să considerăm că pattern-ul de personalitate al individului este dat de profilul de similaritate cu fiecare dintre cele 6 dimensiuni. vă rugăm NU luaţi în seamă: • că nu aveţi pregătirea necesară pentru a realiza o astfel de sarcină. Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în broşură. Acestea vor deveni primele în pattern-ul de personalitate al persoanei. Oprirea testării Chestionarul se completează fără limită de timp. Considerăm că. ÎNCERCUIŢI 0.

Scalele Endler de evaluare multidimensională a anxietăţii (EMAS) Introducere Scalele Endler de Evaluare Multidimensională a Anxietăţii (EMAS) reprezintă un set de trei scale uşor de administrat. Este un chestionar uşor de aplicat şi de scorat. cât şi de către persoanele care doresc să-şi identifice interesele profesionale. variind de la 1 (deloc) la 5 (foarte mult). 1983) şi au fost folosite într-o mare varietate de cercetări. că. 69 . EMAS-T şi EMAS-P. Această abordare multidimensională a evaluării anxietăţii conferă o mai mare precizie în prezicerea răspunsurilor individuale de anxietate ca stare şi în înţelegerea pattern-ului individual al reacţiilor anxioase în diferite situaţii. cât şi din Canada. aşadar. EMAS-T este o măsură a anxietăţii ca trăsătură. vom avea un tip de interese dominant (cu cota cea mai mare) şi o serie de interese subsecvente. selectarea alternativelor educaţionale şi ocupaţionale optime. iar ceilalţi 10 măsoară componenta cognitivă a stării de anxietate.S este o măsură a anxietăţii ca stare. dintre care 10 măsoară componenta emoţional-fiziologică a anxietăţii ca stare. celelalte tipuri.  percepţia individului asupra ameninţării situaţionale.  răspunsul anxios tranzitoriu. De regulă. Fiecare item este evaluat pe o scală în 5 puncte. CEI poate fi utilizat pentru următoarele situaţii: pentru persoanele care se află în perioada procesului de luare a deciziei pentru o anumită carieră sau direcţie de studiu.descrescătoare a similarităţii. Pentru a controla efectele datorate ordinii itemilor. Identificarea intereselor reprezintă un aspect important deoarece permite: generarea alternativelor educaţionale şi profesionale. itemii celor două componente au fost distribuiţi în mod aleator. militari şi populaţii clinice. cât şi fiziologici. incluzând: adulţi. Tendinţele de creştere a anxietăţii sunt evaluate prin raportarea la patru contexte situaţionale generale: situaţii de evaluare socială. identificarea cauzelor insatisfacţiei academice şi profesionale. pentru elevi şi studenţi care doresc să îşi aleagă traseul educaţional sau profesional. iar EMAS-P evaluează percepţia respondentului asupra tipului şi a nivelului ameninţării percepute în situaţia în care se află la momentul respectiv. Această bază teoretică şi empirică oferă contextul pentru interpretarea rezultatelor testului şi pentru asocierea scorurilor obţinute cu alte arii ale funcţionării personalităţii. se iau în considerare doar primele tipuri de interese (pattern-uri diadice). cât şi pentru cercetătorii interesaţi de evaluarea anxietăţii. pentru persoanele care au terminat şcoala dar care caută un loc de muncă. pentru persoanele care doresc să se orienteze spre anumite cursuri de formare. de moment. Aceste scale oferă un set de instrumente pentru a evalua:  predispoziţia unui individ de a resimţi anxietate în patru tipuri de situaţii relevante pentru o gamă largă de experienţe. O altă caracteristică importantă a scalelor EMAS este multidimensionalitatea acestora. cu scopul de a le ajuta a lua o decizie în legătură cu schimbarea ocupaţiei actuale sau de a le ajuta să identifice care ocupaţii corespund intereselor lor. În plus. Oferă posibilitatea explorării unui larg câmp al posibilităţilor ocupaţionale. Respondenţii sunt rugaţi să evalueze pentru fiecare item modul în care se simt în acel moment. adolescenţi. situaţii ambigue şi situaţii de rutină zilnică. format din 20 de itemi.S) EMAS-S este un instrument creion-hârtie de autoevaluare a anxietăţii ca stare. CONCLUZII Chestionarul de evaluare a intereselor a fost conceput pentru a servi o categorie largă de populaţie: de la 16 la 62 de ani. incluzând atât itemi cognitivi. EMAS-S produce trei scoruri:  anxietatea ca stare emoţional-fiziologică. Scalele EMAS se bazează pe modelul interacţionist al personalităţii (Endler. studenţi. pentru fiecare persoană. Modalităţile de răspuns au fost selecţionate astfel încât să includă o gamă variată de răspunsuri anxioase. Cele trei scale individuale care compun EMAS sunt: EMAS-S. Scala Stare (EMAS. care măsoară diferite tipuri de anxietate. scalele EMAS au fost construite şi standardizate pe populaţii variate. le conferă acestora utilitate atât pentru clinicieni. situaţii periculoase din punct de vedere fizic. atât din Statele Unite. EMAS. Rezultă. precum şi construirea scalelor. ordonate în ordinea descrescătoare a cotelor obţinute. Scala Trăsătură (EMAS-T) şi Scala Percepţie (EMAS-P). Caracteristici ale scalelor EMAS Anumite aspecte ale EMAS. Descriere generală Scalele EMAS sunt compuse din trei părţi: Scala Stare (EMAS-S). Proprietăţile psihometrice ale chestionarului construit şi validat de noi ne îndreptăţesc să spunem că CEI este un instrument util pentru consilierea şi orientarea în carieră şi poate fi utilizat cu succes atât de către psiholog.

Populaţia respondentă Scalele EMAS pot fi folosite pentru a evalua o gamă variată de respondenţi. 2. pericol fizic. referindu-se la situaţii de viaţă sau la conflicte familiale prin care trece. Scala de Percepţie (EMAS. din situaţia în care se află individul la momentul respectiv (Flood & Endler. această secţiune a EMAS-P furnizează posibilitatea indispensabilă de a controla manipularea. interpretarea şi comunicarea rezultatelor trebuie să fie asumată. pentru acest tip de populaţie. ambiguitate şi rutine zilnice. membrilor Forţelor Militare Canadiene şi pacienţilor psihiatrici internaţi şi din ambulator. Înainte de administrarea scalelor. 4. De asemenea. potenţialii utilizatori trebuie să se familiarizeze cu informaţiile oferite în acest manual. Populaţiile la care se pretează aplicarea scalelor 70 . nu există etaloane sau studii de validitate. Vă implicaţi în rutina dumneavoastră zilnică. Vă aflaţi într-o situaţie nouă sau ciudată. Instrucţiunile complete pentru cotarea manuală şi pentru cea computerizată sunt prezentate în capitolul doi. şi să descrie situaţia fenomenologică la care au făcut referire când au completat chestionarul. în consecinţă. Aşadar. standardizarea. cu toate că scalele EMAS pot fi administrate şi cotate cu uşurinţă de asistente medicale. În context de cercetare. Scalele EMAS nu sunt recomandate indivizilor care prezintă probleme de orientare temporalo-spaţială sau deficite severe. potenţialii utilizatori trebuie să cunoască şi să adere la standardele prescrise de APA (1985) privind folosirea testelor psihlogice. un client al unui birou de consiliere şcolară poate completa scalele. prin încercuirea unui număr din scala în cinci puncte. adică nu există un scor total al anxietăţii ca trăsătură. limitele interpretării psihometrice şi modelul interacţionist al anxietăţii. înainte de utilizarea scalelor. Itemii se evaluează pe o scală în 5 puncte care variază de la 1 (deloc) la 5 (foarte mult). Scala se prezintă ca un inventar de 60 de itemi format din 15 itemi de răspuns pentru fiecare dintre cele patru situaţii generale. Oferirea şi garantarea confidenţialităţii ar trebui să contribuie la obţinerea unor răspunsuri sincere din partea celor care completează chestionarul. utilizatorii acestui test trebuie să înţeleagă principiile de bază ale evaluării. Cei 15 itemi de răspuns urmează fiecăreia dintre cele patru descrieri ale situaţiilor. Vă aflaţi în situaţii în care sunteţi evaluat de alţi oameni. responsabilitatea pentru folosirea. ambiguitate şi rutine zilnice. adulţilor cu niveluri educaţionale foarte variate. Respondenţii sunt rugaţi să indice modul în care percep situaţia în care se găsesc în acel moment. Indivizii care prezintă abilităţi de citire sub nivelul clasei a opta pot întâmpina dificultăţi în a răspunde la întrebări. elevilor.P) EMAS-P este o măsură a percepţiei subiective a respondenţilor asupra tipului şi a intensităţii ameninţării activate de o anumită situaţie. dimpotrivă. Cele patru dimensiuni situaţionale ale EMAS-T sunt: 1. 1980). există un al cincilea item care măsoară percepţiile legate de intensitatea ameninţării. consilieri şi alţi profesionişti calificaţi din domenii afiliate psihologiei. 3. care pot fi percepute ca fiind stresante. Aceste tipuri de ameninţări corespund celor patru dimensiuni ale anxietăţii ca trăsătură. Vă aflaţi în situaţii în care vă confruntaţi sau sunteţi pe cale să vă confruntaţi cu un pericol fizic. 1983. pericol fizic. Scalele EMAS reprezintă o măsură de auto-evaluare şi. Scala Trăsătură (EMAS-T) EMAS-T este un chestionar de auto-evaluare creion-hârtie. Aceşti itemi furnizează informaţii valoroase legate de răspunsurile celor care completează chestionarele. Fiecare item este evaluat pe o scală în cinci puncte. făcând referire la faptul că se află în consiliere sau. pacienţi clinici şi persoane vârstnice. Scalele au fost administrate studenţilor. Calificările utilizatorului În general. adulţi. Cele patru scoruri la subscale nu se adună. respondenţii trebuie să vorbească în mod fluent limba engleză. Aceste întrebări permit respondenţilor să identifice aspecte specifice legate de situaţia lor din acel moment. De exemplu. proprietăţile psihometrice şi limitele scalelor EMAS. În plus. Endler & Edwards. inclusiv adolescenţi. modelul pe baza căruia au fost construite aceste scale (Endler. dimensiunea cognitivă a anxietăţii ca stare şi  nivelul total al anxietăţii ca stare. În plus. Scala cuprinde patru tipuri de ameninţări: evaluare socială. evaluate de EMAS-T. În plus. Utilizatorii care nu sunt instruiţi în evaluare psihologică sau care nu sunt familiarizaţi cu aspectele metodologice legate de evaluarea anxietăţii trebuie să parcurgă literatura de specialitate relevantă în acest domeniu. de un profesionist cu pregătire aprofundată în domeniul evaluării psihologice. EMAS-T produce patru scoruri separate ale anxietăţii ca trăsătură pentru fiecare individ: evaluare socială. care măsoară patru dimensiuni situaţionale ale anxietăţii ca trăsătură. privitoare la baza teoretică. Scala EMAS-P conţine şi trei întrebări deschise. care variază de la 1 (deloc) la 5 (foarte mult). Întrebările deschise cer respondentului să descrie situaţia şi să dea detalii despre orice aspect al situaţiei care este perceput ca fiind ameninţător. în cele din urmă. nu sunt recomandate indivizilor care nu vor sau nu pot să coopereze şi să răspundă sincer la întrebări. 1985).

Timpul Toate cele trei scale EMAS (EMAS. În timpul admininistrării în grup. 71 . unor elevi şi unor studenţi de asemenea.S şi EMAS. Există etaloane pentru populaţia americană şi canadiană. cât şi pentru populaţii clinice. Cu toate acestea. EMAS. este important ca scalele să fie admininistrate în ordinea corectă. care măsoară anxietatea ca stare.S. ca implicând anxietatea legată de auto-dezvăluire. De reţinut faptul că foile de cotare pentru EMAS. pentru a încuraja indivizii să răspundă cât mai sincer.P). cât şi de cercetare. Proceduri Respondenţii trebuie să completeze datele demografice solicitate. Scalele EMAS pot fi aplicate atât individual.S) nu a fost modificată.Stare (EMAS. (d) rutinele zilnice. (e) separarea şi (f) auto-dezvăluirea (către familie şi prieteni). EMAS-Trăsătură (EMAS-T) şi EMAS-Percepţie (EMAS. Auto-dezvăluirea este măsurată aşa cum apare. ca implicând anxietatea de separare.T) încorporează subscala EMAS. (c) situaţiile ambigue. care pot fi evaluate utilizând atât EMAS. nu sunt necesare instrucţiuni de cotare separate. Pentru a ne asigura că marcarea răspunsurilor se transferă pe foaia de răspuns. Aşadar. este necesară o apăsare fermă în momentul marcării răspunsului. Administrarea scalelor EMAS se compune din trei subscale separate: EMAS.P) are două subscale noi: percepţia situaţiei. şi percepţia situaţiei.dezvăluire către prieteni (SDFR).T include trei noi scale: Separare (SA).P) pot fi completate în aproximativ 25 de minute de către un respondent tipic. Ordinea corectă pentru administrarea scalelor este următoarea: se începe cu EMAS-S. scalele au fost administrate unor membri ai Forţelor Militare Canadiene.T şi EMAS.T şi se încheie cu EMAS-P. cât şi în relaţie cu prietenii apropiaţi. EMAS. trebuie furnizate condiţii adecvate de intimitate. Scala EMAS. Toate cele trei scale pot fi administrate împreună sau EMAS-S poate fi aplicată fără EMAS. se continuă cu EMAS.T sau EMAS-P. Scala EMAS care măsoară anxietatea ca stare (EMAS. incluse în SAS. Scalele au fost administrate unor adulţi cu diferite niveluri educaţionale.S şi EMAS. atât în relaţie cu membrii familiei. Uşurinţa administrării testului va facilita utilizarea acestuia atât în contexte practice. cât şi computerizat. În consecinţă.S şi formularul EMAS-T/EMAS-P. cât şi în grup.Scalele EMAS reprezintă un instrument creion-hârtie uşor de administrat care măsoară anxietatea ca stare. care au un nivel al abilităţilor de citire cel puţin corespunzător clasei a opta (Kincaid.P referitoare la intensitatea percepută a ameninţării din situaţia respectivă şi la anxietatea în situaţii de evaluare socială sunt. Fiecare subscală poate fi cotată atât manual. Scalele pot fi folosite atât pentru populaţii normale. în consecinţă. folosind formularele auto-cotabile. Întrebările scalei EMAS. (b) pericolul fizic. este reactivă la contextele situaţionale şi. Scalele EMAS.anxietatea de separare şi anxietatea legată de auto-dezvăluire.S).SAS care evaluează anxietatea ca trăsătură (SAS.T de Evaluare Socială (ES) şi subscale care evaluează anxietatea ca trăsătură în două domenii adiţionale . folosind foile de răspuns scanabile.P. există acum şase aspecte ale anxietăţii ca trăsătură. Scalele EMAS de anxietate socială (EMAS-SAS) Scala EMAS. de asemenea. să citească instrucţiunile şi să răspundă la scale în ordinea specificată (EMAS. Scala EMAS-S.T şi EMAS.SAS: (a) evaluarea socială. Auto.P pot fi completate în mai puţin de 10 minute. scala SAS.P sunt incluse în formularele pentru auto-cotare. trebuie completată prima. Există două formulare pentru fiecare modalitate de cotare: formularul EMAS.dezvăluire către familie (SDFA) şi Auto. rezidenţilor unor centre pentru persoane vârstnice şi unor pacienţi cu diagnostice psihiatrice.P). 1975). internaţi şi din ambulator. cât şi EMAS.T/EMAS.S.SAS Percepţie (SAS. Fishburne. Rogers & Chissom. anxietatea ca trăsătură şi percepţia ameninţării situaţionale.

(b) EMAS-T. Concluzii Scalele EMAS şi EMAS-SAS s-au dovedit a fi instrumente cu un nivel ridicat de fidelitate şi validitate în evaluarea anxietăţii ca stare şi ca trăsătură pe populaţia din România. cât şi în scop predictiv. Formularele EMAS-SAS pot fi completate de către un respondent oarecare în aproximativ 15 minute. Dacă instrumentul este administrat în grup. Cel care administrează testul trebuie să rămână disponibil şi în timpul testării. (e) SAS-P. forţe de intervenţie specială. Acestea măsoară şase dimensiuni distincte ale anxietăţii ca trăsătură: Evaluarea socială. pentru a răspunde la întrebări. scalele 72 . precum şi o dimensiune separată. EMAS-SAS este un instrument creion-hârtie de auto-evaluare uşor de administrat.). Rutinele zilnice. Pericolul fizic. este importantă oferirea unei intimităţi care să permită respondenţilor să răspundă deschis şi sincer. scalele EMAS dovedindu-şi utilitatea în special pe anumite populaţii. sportivi de performanţă. apoi (b) SAS-P. forţele de poliţie. pentru a se asigura că testul este completat în mod adecvat şi pentru a asigura intimitatea şi independenţa răspunsurilor. care poate fi administrat individual sau în grup. a stării de anxietate. pentru a prezice nivelul stării de anxietate într-o situaţie percepută ca stresantă de către subiect. Separarea. pentru a evalua nivelul anxietăţii ca stare şi ca trăsătură. ordinea este următoarea: (a) EMAS-S. (c) EMAS-P. deoarece este o măsură a anxietăţii ca stare şi este reactivă la contextul situaţional. scalele EMAS şi EMAS-SAS sunt capabile să distingă între dimensiuni diferite ale anxietăţii ca trăsătură. În concordanţă cu modelul multidimensional al anxietăţii. Scop EMAS şi EMAS-SAS sunt utilizate atât în scop diagnostic. Dacă doriţi să administraţi întregul set EMAS împreuna cu EMAS-SAS. care se pot confrunta cu situaţii specifice generatoare de anxietate (de exemplu. Implicaţii practice şi de cercetare sunt multiple. De asemenea.Subscalele EMAS şi EMAS-SAS EMAS EMAS-S (Anxietatea ca stare) • Cognitivă (C) • Emoţional-fiziologică (EF) EMAS-T (Anxietatea ca trăsătură) • Evaluare socială (ES) • Pericol fizic (PF) • Situaţii ambigue (AM) • Rutine zilnice (RZ) EMAS-P (Percepţia ameninţării) • Evaluare socială (ES) • Pericol fizic (PF) • Situaţii ambigue (AM) • Rutine zilnice (RZ) • Ameninţare (A) EMAS-SAS SAS-T (Anxietatea ca trăsătură) • Separare (SA) • Auto-dezvăluire către membrii familiei (SDFA) • Auto-dezvăluire către prieteni apropiaţi (SDFR) • Evaluare socială (ES) SAS-P (Percepţia ameninţării) • Separare (SA) • Auto-dezvăluire (AD) • Evaluare socială (ES) • Ameninţare (A) Administrare și cotare Ca şi EMAS. Autodezvăluirea. Ambiguitatea. Ordinea corectă pentru administrarea scalelor EMASSAS este: (a) SAS-T. trebuie să oferiţi spre completare această scală înaintea oricărei scale EMAS-SAS. echipaje medicale în situaţii de urgenţă. Dacă administraţi itemii EMAS-S. pacienţi programaţi pentru intervenţii chirurgicale etc. (d) SAS-T. Este important ca scalele să fie administrate în ordinea adecvată.

cât și pentru evaluarea rezultatului imediat și de durată al psihoterapiei. a fost utilizată pentru evaluarea nivelului anxietății clinice în cazurile de tratament medical. CURS 13 Inventarul De Evaluare A Anxietății Stai Prezentare generală State-Trait Anxiety Inventory (STAI) a fost folosit intensiv în studiul și practica clinică. a V-a şi a VI-a. Afost de asemenea folosit cu succes şi în măsurarea nivelelor anxietăţii la copiii din clasele I-III. scala S-Anxiety poate de asemenea să fie folosită pentru a evalua cum s-au simțit în trecutul recent și chiar prognoza cum se vor simți într-o situație specifică probabilă în viitor sau într-o varietate de situații ipotetice. Scala TAnxiety conține 20 de enunțuri care evaluează cum se simt respondenții în general. Inventarul conține scale separate pentru măsurarea anxietății ca stare și ca trăsătură. În plus față de evaluările asupra modului în care se simt oamenii chiar acum.respondentul nu se află sub efectul utilizării de medicamente. Poate fi administrat individual sau în grup. Administrarea şi scorarea poate fi făcută şi de o persoană fără pregătire în domeniu dar interpretarea necesită a fi făcută de o persoană cu formare în psihologie. alcool. Completarea sa avînd nevoie de aproximativ 10 minute. care manifestă diferenţe la nivelul motivaţiei şi energei. Scala S-Anxiety: . prin evaluarea modificărilor în simptomatologia anxioasă. fără limită de timp. sau orice fel de alte substanţe care pot compromite rezultatul evaluării. interviuri pentru angajare sau teste școlare de importanță majoră. Etaloanele sunt realizate în funcţie de gen atât pentru adulţi normali cât şi pentru pacienţi cu probleme psihiatrice şi pentru pacienţi ai chirurgiei. . Inventarul STAI a fost adaptat în mai mult de treizeci de limbi pentru cercetări transculturale şi pentru uz clinic. Populaţia căreia ăi poate fi administrat este formată din adulţi şi adolescenţi. . Scala S-Anxiety conține 20 de enunțuri care evaluează cum se simt respondenții chiar acum . în acest moment. Administrare şi scorare A fost dezvoltat pentru a oferi specialistului un instrument uşor de administrat şi obiectiv. psihiatrie sau din zona educaţională. cum ar fi iminența unei intervenții chirurgicale.persoana evaluată este capabilă să înţeleagă în totalitate itemii şi instrucţiunile inventarului. . Scorare 73 . consilierii. Examinatorul trebuie să se asigure că: . Scorurile obținute la Scala S-Anxiety cresc ca răspuns în cazul expunerii la pericole fizice li stres psihologic și descresc ca rezultat al terapiei de relaxare. tensiune. Forma destinată copiilor State Trait Anxiety Inventory for Children (STAIC) măsoară anxietatea copiilor de gimnaziu şi furnizează norme în acest sens pentru nivelul claselor a IV-a. s-a dovedit utilă pentru identificarea persoanelor cu cu nivel mare al anxietăţii nevrotice şi pentru selecţia indivizilor implicaţi în experimentele psihologice. precum şi pentru testarea eficacităţii intervenţiilor psihoterapeutice.EMAS pot fi utilizate pentru evaluarea anxietăţii ca stare şi ca trăsătură în cazul persoanelor cu diagnostic de tulburare anxioasă. psihosomatic și psihiatric.a fost utilizată pentru examinarea liceenilor. modificării comportamentale precum și tratamentului dependenței de droguri. Principalele calități evaluate de scala STAI S-Anxiety sunt sentimentele de neîncredere. a fost folosită în cuantificarea nivelului S-Anxiety indus prin experimente de laborator sau prin trăirea unor situații stresante inevitabile de către subiect în viața de zi cu zi. psihoterapie și ai unor programe de modificare a comportamentului. în ceea ce priveşte anxietatea ca stare şi ca trasătură. nervozitate și îngrijorare. tratamente dentare. studenților și recruților militari pentru probleme de anxietate. droguri.nu sunt situaţii de testare care pot induce răspunsuri distorsionate persoanei intervievate.persoana are o bunăstare fizică şi emoţională. - Scala T-Anxiety: . chirurgical.a fost identificată drept indicator precis al schimbărilor în anxietatea tranzitorie trăită de către clienții și pacienții unor centre de consiliere.

. toleranţa la stres şi controlul impulsurilor. A fost construit de Dr. nu trebuie să treacă mai mult de câteva zile între sesiuni.nu trebuie aplicat decât după ce s-a explicat scopul. fax). care este măsurată cu ajutorul coeficientului de inteligenţă (IQ) şi inteligenţa emoţională. . odată cu cu îmbunătăţirea sau deteriorarea deprinderilor care produc respectivele scoruri.asertivitatea. Inventarul are 133 de itemi. . Administrarea Aspecte de care trebuie să ţină seama practicienii: . . Coeficienţii de inteligenţă emoţională (EQ). rezolvarea de probleme. . în grup. compiuterizat. 74 . raport de resurse şi raport de grup.instrument de scris. Pentru restul de 10 itemi ai S-Anxiety şi 9 itemi ai T-Anxiety. Materiale utilizate . Inventarul De Evaluare A Inteligenţei Emoţionale (Eq-I) Prezentare generală Acest instrument este rezultatul a 17 ani de cercetare.scorurile EQ se pot schimba în timp.să îşi aplice sieşi sau să se antreneze în administrarea instrumentului înainte de al utiliza într-un context profesional. iar timpul de completare este de aproximativ 30-40 de minute. Analizele statistice efectuate pe ultima versiune a testului indică faptul că toate componentele factoriale ale acestui concept sunt determinanţi puternici ai aptitudinii unei persoane de a gestiona probleme cotidiene. . pentru 10 itemi ai S-Anxiety şi 11 itemi ai T-Anxiety. raport de dezvoltare. Inteligenţa generală este compusă din inteligenţa cognitivă. care este măsurată de coeficientul de inteligenţă emoţională (EQ). .este lipsit de etică utilizarea doar a rezultatelor testului pentru selecţia candidaţilor.trebuie aplicat pe cât posibil într-o singură sesiune. Scorurile brute nu au semnificaţie în sine ci sunt interpretate de specialist prin raportarea la etalon. Concluzii EQ-i a fost conceput iniţial în 1980 ca model psihometric şi indicator empiric a-l conceptului de inteligenţă emoţională. decât oricare din aceşti indicatori trataţi separat. Pe lângă coefientul de inteligenţă emoţională. atunci când sunt combinaţi cu coeficienţii IQ.nu trebuie aplicat când respondentul este sub stres extrem. Raportarea se poate efctua prin patru tipuri de rapoarte: raport individual rezumativ. un scor ridicat semnifică absenţa anxietăţii.respectul de sine. odată cu diverşii factori aflaţi în schimbare în viaţa respondentului. Individul care funcţionează bine. ori efectuarea unui interviu de profunzime centrat pe simptomele resimţite de subiecţi în legătură cu anxietatea. este surmenat sau prezintă o astfel de incapacitate.broşura de testare.când EQ este utilizat pentru a evalua eficacitatea unui tratament. dau indicaţii mai bune asupra inteligenţei generale a unei persoane şi oferă aşadar indicaţii mai bune asupra potenţialului acesteia de a reuşi în viaţă. Pentru acei subiecţi T de peste 65 este indicată o atenţie sporită şi eventual repetarea aplicării chestionarului după o perioadă de timp. la distanţă (poştă. precum şi ai bunăstării emoţionale globale. Scorurile T sunt transformări normalizate lineare ale scorurilor brute. Nu există limită superioară de vârstă. . . Scorurile T furnizează infirmaţii care compară scorurile scalelor unui individ cu scorurile subiecţilor care compun eşantionul normativ.foaia de răspuns. . dacă este administrat în mai multe sesiuni. Se poate administra individual. iar respondentul şi-a dat consimţământul informat.conştiinţa de sine emoţională. inventarul trebuie aplicat înaintea începerii tratamentului.Fiecare item al STAI are o valoare cuprinsă între 1 şi 4. Reuven Bar-On. ca indicator general. Populaţia careia îi poate fi administrat EQ Poate fi administrat indivizilor de ambele sexe care au împlinit cel puţin 16 ani. care are succes şi este sănătos emoţional este cel care posedă un grad suficient de inteligenţă emoţională şi un coeficient EQ mediu sau peste medie. psiholog clinician şi a fost prezentat la Convenţia Anuală a American Psychological Association de la Toronto din August 1996. Componentele cele mai valide şi fidele ale inteligenţei emoţionale par a fi: . Un scor de 4 indică prezenţa unui nivel ridicat de anxietate. creează probleme în adaptarea la mediu a persoanei evaluate. Scorurile pot varia între 20 şi maxim 80. scorurile scăzute la : testarea realităţii. În cercetare este de preferat să fie folosite scorurile brute sau scorurile T.

. cu ochii inchisi. Acest lucru nu va fi corectat sub nici o forma. . “Deseneaza un arbore. oricare. Rezultatele cercetărilor sprijină concepţia conform căreia inteligenţa emoţională oferă o viziune comprehensivă a aptitudinii globale adaptative şi a înclinaţiei unei persoane spre succes. cum doresti. . realişti şi au succes în rezolvarea problemelor şi în gestionarea stresului. aceea de a desena un arbore fructifer.flexibilitatea. . cum doresti. de o viziune pozitivă privind propria persoană şi care sunt capabili să îşi actualizeze capacităţile potenţiale şi să ducă vieţi foarte fericite. un arbore imaginar.desenat pe o coala alba separata de format A4. subiectul trebuie incurajat sa deseneze cit de bine se pricepe. flexibili. “Deseneaza un alt arbore. poate indica coerent şi cu precizie punctele puternice şi punctele slabe în epectrul global al inteligenţei emoţionale. . totusi prezenta acestora in desen este semnificativ crescuta atunci cind se 75 . oricare. oferita subiectului in sensul latimii ei se va folosi un creion de duritate potrivita. “Deseneaza un arbore. chiar daca nu toti subiectii se simt obligati sa deseneze fructe. sunt indivizi care sunt caracterizaţi de respect de sine. fără a deveni dependenţi de ceilalţi. nu se vor da nici un fel de lamuriri suplimentare legat de felul in care deseneaza subiectul.toleranţa la stres. asigurindu-l. instructajul propus de Stora elimina sugestia folosita de Koch. Oamenii inteligenţi emoţional sunt oameni capabili să îşi recunoască şi să-şi exprime emoţiile. EQ şi-a demonstrat capacitatea de a evalua capacitatea de a evalua inteligenţa emoţională. nu foarte puternic ascutit este de preferat sa nu se foloseasca guma.” fiecare arbore . se poate totusi utiliza si varianta desenarii pe doua coli suprapuse intre care se afla o coala de indigo. . pentru o persoană evaluată. care cer asigurari repetate si precizari legate de instructaj. “Deseneaza un arbore de vis. cum doresti. .” 4. tocmai pentru a putea surprinde revenirile subiectului si modificarile aduse de acesta desenului initial (lucru valabil pentru toate testele de desen) nu se vor lasa la indemina subiectului rigle sau alte instrumente ajutatoare. dar sa nu fie brad. Pe baza mai multor ani de cercetări efectuate. Aceste informaţii pot ajuta la precizarea aptitudinii unei persoane de se adapta şi de a reuşi în diverse arii din viaţă. fără să îşi piardă controlul.. S-a demonstrat într-un mod adecvat faptul că EQ este un instrument valid şu fidel. la nevoie. .” 3. .TESTE PROIECTIVE Testul Copacului Instructaj (cf. ci poate fi de asemenea utilizat pentru a evalua schimbările care intervin în timp.controlul impulsurilor.relaţionarea interpersonală. aşa cum a fost ea concepută şi definită de către autor. un arbore care nu exista in realitate. Renee Stora): 1. pentru ca el are semnificatia sa in interpretarea desenului. Astfel.independenţa. EQ-i nu furnizează doar un profil detaliat al gradului actual şi al configuraţiei actuale de inteligenţă emoţională. . CURSUL 14 . ajutând astfel la identificarea deprinderilor emoţionale care necesită îmbunătăţire. ca nu abilitatile sale artistice ne intereseaza este de dorit sa nu fie folosite cuvinte care sa induca anumite maniere de a desena chiar si in cazul subiectilor anxiosi. dar nu un brad” 2. se poate observa ca unii intorc foaia pentru a desena pe sensul lungimii ei. Aceşti oameni sunt sunt în general optimişti.autoactualizarea.empatia. Ei sunt capabili să înţeleagă sentimentele celorlalţi şi sunt capabili să întemeieze şi să menţină relaţii interpersonale reciproc satisfăcătoare şi responsabile.responsabilitatea socială.testarea realităţii. .fericirea. capabil să măsoare ceea ce a fost proiectat să măsoare.optimismul.rezolvarea de probleme.

etc).interzicerea desenarii unui brad pentru a elimina influenta stereotipiilor scolare (in care pomul de Craciun este frecvent solicitat). chiar si pentru tarile in care nu este un fruct obisnuit) . la retragere.solicita in mod expres un arbore fructifer (cel mai frecvent arbore desenat in aceste conditii . intra deschizind larg usa .Dorinta de a gasi un acord. temperata de expresia “cum doresti” . introversie.interpretata prin raportare la gestica subiectului. dar si un deficit in relatia cu realitatea. Eul profesional al subiectului . ce anume a desenat subiectul (dincolo de “arbore”. Miscarea progresiva de la stinga spre dreapta corespunde unei directionari catre lumea exterioara. etc) Simbolismul spatial .!!! schema trebuie folosita cu precautie in interpretare.Dubla dorinta de protectie si independenta in cadrul unui anturaj protector. la interactiunea cu ceilalti . de a prelua conceptiile anturajului. sensul miscarii este de la stinga catre dreapta .copac de dimensiuni mici .: starile hipomaniacale ce apar o data cu pierderea obiectului iubirii . ceea ce in mod evident poate bruia interpretarea .al treilea arbore .dorinte nesatisfacute ale subiectului si modul in care el opereaza compromisul intre aceste dorinte si realitate . la care trebuie sa se adapteze fara sa fi fost pregatit in prealabil . mai putin inhibat si cenzurat . prin indepartarea de spatiul inferior.partea stinga a desenului se raporteaza la subiect. in plus. cuvintul “alt” induce o suficienta idee de diferenta.persoanele anxioase care in general au tendinta sa se aseze “ghemuiti” pe marginea scaunului. catre viitor.cerinta expresa de a modifica desenul in raport cu primul arbore poate avea un efect de sugestie.Dimensiunea verticala a foii uneste zona inferioara (a instinctelor.subiectul este familiarizat cu sarcina si examinatorul . corecturi. dezvoltarea constiintei. ramuri. trunchi.divizata in patru parti in senul inaltimii si in sensul largimii) .partea dreapta .Pozitie centru tendinta stinga / Pozitie centru tendinta dreapta . deci implicit un control al pulsiunilor interpretat ca reprezentind Eul social. la spatiul lui vital. unde in pagina a desenat subiectul (simbolismul spatial).Nevoia de a sistematiza cu o anumita rigoare si chiar rigiditate.cind scriem.al doilea arbore . care de regula vorbesc foarte tare. .mult mai relaxat.un arbore care umple intregul spatiu al foii înaltimea totala a copacului este masurata din virful radacinilor (eventual linia solului) si până in vârful coroanei .marul. un echilibru intre sine si ceilalti. lasind sa iasa la iveala straturi reprimate ale personalitatii. nu considerata ad-literam Marimea arborelui . gesticuleaza amplu.) il forteaza pe acesta sa-si modifice intr-o anumita masura tendinta initiala . atit in sensul de spatiu fertil (“Pamintul Mama). conform simbolismului deja intilnit. a spiritualului) o fiecare din aceste contrarii .la mediul social. totusi. sa gesticuleze foarte putin si cu miscari reduse ca amplitudine . .al doilea arbore poate fi identic cu primul sau poate fi foarte diferit .compromis intre dorinta initiala si realitatea obiectiva Interpretare . eventuale hasuri. istorie personala . Pentru intepretare trebuie tinut seama de nuanta precizata prin inclinarea catre dreapta sau catre stinga. faptul ca in desenul sau subiectul trebuie sa respecte o schema general valabila a arborelui (coroana.reduce cenzura realitatii.simbolul Sinelui .aspecte relevante: 1. .pagina este divizata in patru parti in sensul inaltimii – semnificaţii diferite în interpretare Pozitia in plansa a arborelui (pagina . felul in care a inteles sa trateze partile componenete. 76 . etc.deopotriva un aspect pozitiv si unul negative o plasarea in zona superioara a desenului . 2.pierderea relatiei cu mama) o partea inferioara a foii se raporteaza la materie. telluric (ex. de a se manifesta in medii familiare lui .bidimensionalitatea foii conserva simbolismul spatial al crucii (stinga-dreapta si sus-jos) . trecut. cum a desenat (tipul de linii folosite.Pozitia stinga tendinta centru . cit si in sensul demonic (craniul lui Adam. ritualuri. a teluricului. raporturile dintre acestea. se afla ingropat la picioarele Crucii) Semnificatiile atasate dimensiunii orizontale pot fi mai bine intelese prin raportare la actul scrierii .presupune grija pentru impresia facuta celuilalt.persoanele extraverte.relatia cu spiritualul. de a semana.primul arbore investigheaza comportamentul subiectului plasat in fata unei sarcini neobisnuite. modul lui de a fi. 3. fiind in relatie directa cu spatiul pe care subiectul intelege sa-l ocupe in mediul sau de viata .Acrosaj ambivalent la trecut.Eul intim al subiectului.crucea . desenul bradului comporta includerea unor forme ascutite ce sugereaza agresivitate. la teluric. fata de mama si fata de ceea ce reprezinta imaginea ei. primul pacatos. a inconstientului) cu zona superioară (a constiintei elaborate. sprijinita de obiceiuri.exemple: . cele cu tendinte hipomaniacale.ramine la alegerea subiectului daca va reproduce imaginea initiala sau va alege sa deseneze o alta .Pozitia centru strict .“arbore de vis” .Pozitia stinga pura . la lume.

gindirea. • Inaltimea trunchiului mai mare decit inaltimea coroanei.fructele. desenarea sa arata curiozitatea pentru ceea ce este ascuns..Pozitia dreapta . • Ramuri implantate pina jos.rădăcina corespunde partii celei mai primitive si mai putin personale a personalitatii individului .Nevoie de a se sprijini pe autoritate. d.florile sint elementul cel mai perisabil din structura arborelui.releva separarea intre sus si jos. dorinta de a se impune celuilalt. Lipsa ramurilor . ea poate sau nu sa includa in structura sa frunze. 2.Compenseaza depresia prin excitatie. • Coroana balon. 5. croseta). dar de asemenea poate semnifica uneori o mama insecurizanta. cu frunze si floriâ o radacinile se afla asezate sub pamint. • Ramuri in unghi drept (“in vinclu”).Imaginatie. ca rezultat al cresterii. ratiunea. plasata intre radacini si trunchi. Particularităţi de vârstă .rol de intermediar . sentimentalism. fiind inaccesibile vederii. depresie. Dupa Stora.trunchiul . Depasiri (iesirea desenului in afara spatiului foii) – semnificaţii distincte în funcţie de sensul depăşirii Simbolism grafic (tipurile de linii folosite de subiect in tratarea temei. pulsional.Pozitie sus .Sentimentalism. Cerc la baza trunchiului . Trebuie observata structura liniilor si directia lor pentru a putea preciza ce anume este respins. Intoarcerea foii: Foaia oferita in sensul inaltimii este intoarsa de subiect pe latimea ei . forme care dispar in mod normal odata cu debutul scolaritatii. .schema comuna a arborelui cuprinde radacina. ele poot indica si grija pentru aparenta.desene intentionate ale arborelui – rar întâlnite inaintea vârstei de patru ani .Spirit independent.linia solului. prin urmare se leaga de capacitatea de a accepta o anumita ordine ( !!! ea apare in desenele a 75% dintre subiectii normali. Impresie de non-valoare. copilul va parcurge o serie de etape de-a lungul carora modalitatea de a desena se va rafina progresiv si va capata individualitate .Dificultate de a stabili contacte. capacitatea de a reflecta asupra experientelor traite. Continuturi Diverse . La Koch. Instabilitate si cautare a stapinirii de sine. 4. cel mai putin supus schimbarilor o coroana. Ambitie. viata cotidiana. semn de inteligenta. stabilitatea. ele se mentin pina tirziu in cazul debililor mental si chiar toata viata la imbecili . hasurarile (innegririle). desi existenta lor nu poate fi pusa la indoiala o trunchiul. Umbra proiectata de arbore pe sol . corecturile care intervin in desen. Mai multi arbori pe aceeasi foaie. Peisaj . flori si fructe . narcisism .Pot simboliza “el si celalalt” (vezi pozitia in pagina si traseele utilizate pentru a putea interpreta) 3.aspecte frecvent intilnite pâna la 7 ani: • Trunchi dintr-o singura linie (uniliniar).nivelului instinctual. si coroana. simetrii) Simbolismul arborelui . discernamint. ceea ce este trait. sprijinita pe ramuri. poate de asemenea semnifica imaginatie.reprezinta activitatea.Impresie de abandon cu depresie si auto-acuzare. 77 . . marimea in raport cu trunchiul indica existenta unei angoase care poate duce pina la patologie . • Forma-floare sau discul heliotrop.între 4 .desenele realizate in acest interval de vârsta corepund asa-numitelor forme primare.Reprima anumite tendinte. care nu au un sol comun . laolalta cu ramurile. nu urmeaza consemnele date. isi urmeaza afectivitatea. pot indica fie o atitudine pragmatica. trunchiul cu ramurile. in vreme ce doar 18% dintre psihotici o deseneaza) . fie o predominanta a principiului placerii (infantilism la adulti) . 8. Arbori multipli (doar doi arbori) . Atitudine de refuz sau defensiva. se relationeaza cu lumea externă .Pozitie jos .Comportament infantil. intre viata constienta si viata inconstienta. Eventual. alte semn grafice (crucea.toate aceste elemente componente + raporturile dintre ele – semnificaţii specifice Comportamente in raport cu consemnul 1. dar care reapar in cazul unor stari nevrotice care implica mecanisme de regresie.Dorinta de a se simti protejat pentru a-si gasi securitatea intr-un mediu ingust si bine delimitat. la baza (asemenator bradului). Impresia de a fi pierdut obiectul iubirii. nu apare intotdeauna in desen . Se simte insuficient.zona intelectului – viata intelectuala. este elementul perisabil. ele indica tandrete.coroana (frunzisul) . 7. chiar trairi in vis (eventual cu rol compensator) .7-8 ani. 6.obiecte adaugate desenului arborelui . contururile trunchiului reprezinta modul in care subiectul abordeaza. formeaza elementul stabil.

110-119 – inteligenţă lejer superioară . când copilul devine capabil să închidă conturul unei linii . Testul Lui F.se calculează Q. desene. Desenează cât mai frumos poţi tu.I. nu pierde timpul şi desenează cât mai bine.desenele care pot fi recunoscute ca tentative de reprezentare a corpului uman oricât de grosolane ar fi ele .” Condiţii de administrare: o copilul poate fi încurajat să deseneze bine.probă de dezvoltare genetică bazată pe desen . = raportul dintre vârsta mentală şi vârsta cronologică înmulţit cu 100. • Innegrirea trunchiului. etapa I: desenul este clasificat în una dintre următoarele categorii: .pentru fiecare item – 1 punct dacă este prezent în desenul copilului. întârziere mentală . tablouri cu oameni o la orice întrebare. dar nu trebuie influenţat. i se va răspunde: ”Faci tot ce vrei tu!’’ Cotarea desenului: .80-89 – încetineală intelectuală nonasimilabilă debilităţii .11 ani: • Ramuri dintr-o singura linie. Goodenough (Testul Omuleţului) Prezentare generală .78 -69 – este graniţa interioară a normalitaţii.punctaj maxim: 51 de puncte . • Ramuri rectilinii (drepte).70-79 – zona marginală a insuficenţei (cuprinde cazuri de încetineală intelectuală până cel mai adesea la cazuri de debilitate) .persistenta acestor forme primare dincolo de vârsta normala poate indica un retard in dezvoltarea intelectuala si / sau afectiva sau regresia de vârsta a subiectului.peste 140 – inteligenţă excepţională . • Baza trunchiului pe margiiinea foii. • Inaltimea trunchiului egala cu inaltimea coroanei.1.apecte frecvent intilnite intre 7 .psihologul parcurge un număr de 51 de itemi: . etapa II: cotarea desenelor din categoria B: . • Colorarea in negru a frunzelor si fructelor pentru evidentierea lor.caracteristicile de poziţionare a persoanelor în desen .categoria A: desenele nerecognoscibile. mai jos de 69.• Stereotipii .mărimea persoanelor 78 . chiar dacă acesta nu i-a reuşit vom cota desenul cu un punct şi-l von considera încadrându-se în categoria A .mod de administrare: individual / colectiv Instructaj: ”Pe această foaie tu vei desena un om.20-49 – imbecilitate . dacă totuşi liniile au o anumită aliură şi par să fie ghidate într-o anumită măsură de intenţia de a fi realizat un om. fiind foarte important să se evite orice sugestie o testul să se desfăşoare astfel încât copilul să nu aibă la îndemână ilustraţii. 0 puncte dacă nu .punctajul obţinut se raportează la un etalon prin care se determină vârsta mentală a copilului .50-68 – debilitate mentală . gravuri pe perete.120-138 – inteligenţă superioară . .2.categoria B: desenele care sunt cotabile . care nu indică intenţia copilului de a desena un om.sub 20 – idioţie Testul FAMILIA Aspecte relevante: . Clasificarea nivelurilor QI: .90-109 – inteligenţă normală sau mijlocie .se aplică începând cu vârsta de 4-5 ani.

desenul casei exprimă o afectivitate deosebită.Casă. a braţelor  dacă sunt desenate grupaje ori persoane izolate  persoane străine de familie.orientarea privirii (în faţă sau numai în lateral) . ţinere de mână. în 1939. ţinere de braţ etc. care încep să aibă aspect de tablouri o copiii mici fac. care începe să devină de mare importanţă) .copiii cu handicap (mai ales intelectual) .P. ca desen proiectiv: . executat de diferiţi copii (copii proveniţi din familii închegate / copii din familiile aflate în situaţii critice / copii din orfelinate) . (Home.Jung) .dominaţia trunchiului). plasate dezarmonios (autocontrol nativ defectuos / frustrare / instabilitate) • copiii crescuţi în mediul familial: o desenele pe toată pagina apar abia la 12 ani o desene încărcate de coerenţe. spontan. simplificat.plasarea în exterior sau în cameră .poziţia în desen linia trecut-viitor poziţionarea membrilor familiei .atmosfera din familie .distanţa intimă şi nediferenţiată. D. .desenul casei deosebit.P. integrări armonioase ale acestora. că desenarea familiei dimensionează.indică trăire mai mult în exterior sau în familie .versiune în care a modificat materialul şi a standardizat proba . Tree. desenul spontan al casei are semnificaţia simbolizării adăpostului.accesoriile . în genere.diferenţe între desenul casei. aceea de apartenenţă . Person .preferinţele prin apropiere.tendinţa de a extinde desenul pe toată foaia • de multe ori elemente nelegate de temă • incoerenţă a desenului.G. în mod proiectiv.T. Om) apărută în 1947 . în plină dezvoltare. Buck . • interesează dacă în familia ecran există un copil (vîrsta şi sexul acestuia) şi dacă această familie este mai mare decât a copilului  variantă cu desenarea familiei proprii şi a unei familii ideale.H.casa este adesea desenată. desene mici  extinderea ei pe foaie . cu multe incoerenţe Aspecte relevante:  mărimea desenului în raport cu foaia de hârtie pe care a fost desenată casa • după 6 ani .Bonne . desenarea unei familii ecran (fără specificare şi identificare) • 2.în testul Satului.afecţiunile celor prezentaţi . sau a afectivităţii . Desenul Casei Prezentare generală . Mabille (1952) .temă implicată.casa. în genere. elemente izolate.Boutonier .în lucrarea lui J. de către copii ( cf. Variante:  variantă în care se solicită: • 1. proiectiv. atitudinile subiectului faţă de membrii familieie şi adaptarea familială. de H. Arthur şi introdus în Franţa . proiectat. în structurile psihicului (C.peisajul . desenarea familiei de apartenenţă • se consideră. interesează:  distanţa mamă-tată  gestica  orientarea privirii şi a feţei. căminului.spre dreapta sau spre stânga 79 . .mai multe case şi biserici .detaliile siluetei corporale (pun în evidenţă dominaţia intelectului. Pom.pe la 5-6 ani.

copiii din orfelinate desenează de multe ori casa în partea dreaptă a foii spre deosebire de cei din familii . la copiii din casele de copii. avioane. curba dezvoltării uşii este destul de schimbătoare . mai arătoase. casele sunt. flori. uşile sunt adeseori deschise la orfani .se explică prin privarea totală a orfanilor de afecţiunea maternă.  acoperişul.copiii orfani . in schimb.simbolizează prezenţa mamei şi tatălui. închise. peisaje. se consideră că la orfani există un discret retard afectiv şi intelectual înălţimea uşa de intrare (sau uşile).desenarea de biserici.cel mult un horn  peisajul în care este implicată casa o copiii orfani .mărimea uşii creşte cu vârsta .la orfani.. ferestrele sunt. dar mai incoerente şi dezechilibrate   80 .unică .stânga foii este reprezentantă a viitorului . copiii din orfelinate .copiii din orfelinat .poziţie paternală .desenat de două sau chiar de trei ori în desenele copiilor care trăiesc în familii.copiii crescuţi în familie . cele ale copiilor din instituţiile de orfani .ferestrele şi uşa reprezintă comunicarea cu lumea . în genere. îngrijite . hornurile .casa cu ferestre şi uşi. .dificultăţi în această privinţă.casele au ferestre la marginile casei. se datorează mai mult implicaţiei bisericii în programul copiilor cu această situaţie . geamurile .ferestre cu perdele şi flori.casei” . care seamănă cu nişte caverne. creând confort .. ei se orientează mai mult spre viitor şi spre trăirile paternale. maşini etc.copiii cu familie stabilă .mult mai complexe (desenele).copiii orfani .cadrul natural din jurul casei bogat în arbori.casele făcute de copiii crescuţi în familie sunt mult mai simple.nu se constituie noţiunea de casă unică .luptă de schimbare a personalităţii pe care copiii orfani o simt prea fragilă .se trăieşte apartenenţa casei ca loc de intimitate şi relaxare. care încălzesc casa. vital într-o casă .uşa .factor activ. în genere. .uneori şi la orfanii care nu au trăit mult în familie pot apărea mai multe case desenate şi biserici la testul . verdeaţă.copiii crescuţi în familii normale .punctele periferice ale casei sunt îngroşate şi înnegrite deseori la copiii orfani .sunt locuibile.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->