CUPRINS Abstract Capitolul 1 : Introducere...

5
1.1 Scurt istoric...5 1.2 Viziune, misiune, obiective...6 1.3 Clienti....6 1.4 Portofoliu de produse....6 1.5 Concurenta....8 1.6 Analiza SOWT10

Capitolul 2: Mixul de marketing11

2.1 Politica de produs11 2.2 Politica de prt.14 2.2.1 Nivelul pretului..16 2.2.2 Strategia de prt16 2.3 Politica de distributie...17 2.4 Politica de promovare..18 2.5 Estimarea rezultatelor..20

Bibliografie...............................................................................................21

CAPITOLUL 1: INTRODUCERE 1.1 Scurt istoric

Societatea Comerciala BEGA PAM S.A. are ca obiect de activitate fabricarea si comercializarea produselor de panificatie proaspete si congelate, biscuiti, napolitane, specialitati,prestari servicii, operatiuni de import-export in activitate proprie, comercializarea produselor agroalimentare, comert en gros si en detail. Societatea a luat fiinta in anul 1956, ca intreprindere de industrie locala, cuprinzand 6 ramuri industriale, de la industria alimentara pana la cea metalurgica. In anul 1960, data fiind dezvoltarea acesteia, isi schimba denumirea in Combinatul de Industrie Locala Timisoara. In anul 1972, prin masuri de reorganizare, are loc desprinderea de la Combinatul de Industrie Locala a tuturor unitatilor ce nu aveau profil alimentar, preluand in schimb activitatea de paste-biscuiti de pe platforma din str.Gh. Lazar nr.26. In anul 1973 se preia la Combinat activitatea de panificatie si activitatea de morarit din judetul Timis. Din anul 1977 i-si schimba denumirea din Combinatul de Industrie Locala in Intreprinderea de Morarit, Decorticat, Panificatie si Produse Fainoase Timis, denumire pe care si-o pastreaza pana in anul 1990, cand se transforma in societate comerciala BEGA-PAM S.A. Timisoara. Cu o traditie de peste 40 de ani in producerea si comercializarea de biscuiti, napolitane, specialitati, produse de panificatie, etc, S.C. BEGA-PAM S.A. se distinge prin calitatea produselor sale, datorata retetelor traditionale si grijii deosebite fata de cerintele consumatorilor. Fidelizand consumatorul, preocupat din ce in ce mai mult de asigurarea unei alimentatii sanatoase, folosim materii prime de cea mai buna calitate. De asemenea, toate eforturile companiei s-au indreptat in directia derularii unui amplu program investitional de retehnologizare si modernizare a liniilor de fabricatie, a imbunatatirii si inoirii portofoliului de produse si a crearii unei retele de distributie eficienta. S.C. Bega Pam S.A. isi desface produsele prin intermediul celor 11 magazine proprii si prin distribuitorii locali ce acopera toate regiunile tarii. Produsele firmei nu se adreseaza doar consumatorilor din Romania, printre parteneri fiind si societati din strainatate. Succesul societatii se datoreaza unei echipe manageriale eficiente si profesionale, la acesta contribuind si toti angajatii impreuna cu specialisti experientati in domeniu.

1.2 Viziune, misiune, obiective

Viziunea firmei Este, sa fie recunoscua ca lider national si international n industria produselor de panificatie proaspete si congelate, biscuiti si napolitane prin calitatea acestora, printr-o continu mbuntire a pregtirii angajailor i printr-o adaptare i nnoire permanent a tehnologiei, contribuind astfel la succesul partenerilor i al companiei noastre. Misiunea S.C. BEGA PAM S.A. va milita continuu pentru a atinge i chiar depi ateptrile clienilor si, pentru ca, mpreun cu acetia, s se impun ca leader national si international n fabricarea de produse de panificatie proaspete si congelate, biscuiti si napolitane. Pentru a ndeplini aceast misiune trebuie... CLIENILOR... s le furnizeze produse de cea mai bun calitate, care s le asigure un bun profit. Responsabilitatea companiei este s primeasc cu maxim receptivitate toate solicitrile, de orice natur, venite de la clieni i s-i direcioneze eforturile n sensul ndeplinirii acestora. PERSONALUL COMPANIEI... s contientizeze necesitatea implementrii i funcionrii sistemului integrat de management al calitii , contribuind fiecare, de pe poziia sa, la eliminarea neconformitilor i la fabricarea unor produse de nalt calitate. DEZVOLTARE TEHNOLOGIC ... s asigure resursele financiare necesare pentru continua mbuntire a proceselor tehnologice existente i a achiziionrii de noi utilaje performante. Creterea continu a competitivitii companiei depinde de dezvoltarea permanent a calitii personalului i a tehnologiilor de fabricaie care vor face s fie capabil s atrag noi clieni, dar i sa-i satisfac deplin pe cei existeni. COLABORATORII... s menin relaii responsabile cu pertenerii de afaceri (furnizori, clieni), cu salariaii, dar i cu comunitile cu care interfer. Cei care depind ntr-un fel sau altul de S.C. BEGA PAM S.A. i au avut, sau continu s aib un rol n succesul companiei, ateapt de la aceasta s creeze climatul de lucru n care fiecare s contribuie la ndeplinirea misiunii companiei. Obiective Realizarea unei cifre de afaceri de peste 20 milioane RON; Marirea cotei de piata.

1.3 Clienti
S.C. BEGA PAM S.A. distribuie produsele sale n peste 100 de puncte de vnzare: hipermarket-uri, companii de distribuie, magazine de cartier. Hypermaket-uri: Carrefour Carrefour Express Selgros Real Metro Cora Kaufland

1.4 Portofoliul de produse

S.C. BEGA PAM S.A. este reprezentata pe piata de o gama variata de produse:
Produse de panificatie :

Corn simplu; Franzeluta;

Valabilitate: produs proaspat - 24 ore. Greutate: 200g. Paine Neptun;

Valabilitate: produs proaspat - 24 ore, ambalat - 72 ore, ambalat si feliat - 72 ore. Greutate: 450g. Paine aclorida; Paine alba 2 kg;

Valabilitate: produs proaspat - 24 ore. Greutate: 2000g. Chifla Kaiser;

Sortimente: kaiser simplu, kaiser cu mac, kaiser cu susan, kaiser cu seminte. Valabilitate: produs proaspat - 24 ore, ambalat - 3 zile. Greutate: 50g.

Corn cu sare si chimion; Impletitura cu mac; Patrat negru cu mac; Patrat alb cu susan; Cuib cu cascaval;

Valabilitate: produs proaspat - 24 ore, congelat - 3 luni. Greutate: 55g. Cuib cu cascaval si costita;

Valabilitate: produs proaspat - 24 ore, congelat - 3 luni. Greutate: 55g. Kornspitz; Chifla hamburger;

Valabilitate: produs proaspat - 24 ore. Greutate: 70g. Chifla Graham; Colacel; Corn alb cu susan si corn negru cu mac; Covrig Bavarez

; Valabilitate: produs proaspat - 24 ore, congelat - 3 luni. Greutate: 145g. Bagheta; Colac Ardelenesc; Paine impletita; Paine cu seminte de dovleac;

Paine Vital; Deutsches Bauernbrot; Gogosi Banatene; Melci; Coronita; Cozonac;

Sortimente: cozonac umplut cu mac, cozonac umplut cu nuca, cozonac umplut cu rahat. Valabilitate: produs ambalat - 8 zile, congelat - 3 luni. Greutate: 500g.

1.5 Concurenta
Concurenta pe piata produselor de panificatie este acerba, existand foarte multe firme care comercializeaza astfel de produse. Principalii concurenti fiind VEL PITAR care au o gama mai variata de produse, PAN GROUP care are o gama de produse asemanatoae cu BEGA PAM si DOLLIS PAN cu o gama de produse nu foarte variata dar cu un real potential de dezvoltare, ei adresandu-se clientilor cu venituri mici. Drept urmare, receptiv la semnalele i evoluiile de pe pia, precum i la schimbarea comportamentului consumatorilor , compania Bega Pan S.A. a lasat in luna noiembrie trei sortimente de cozonac cu trei feluri de umluturi: cu mac, cu nuca, cu rahat. Dupa o reteta traditional, cu o formul mbuntit, produsul va nlocui varianta fabricat anterior. Lansarea a avut loc Noii cozonaci vor fi condiionati n ambalaje flexibile din mase plastic si ambalaje semiflexibile din carton. Noul produs va contine o cantitate mai mare de umplutura si va avea un gramaj de 750g fata de vechiul produs care cantarea 500g.

1.6 Analiza SWOT

Analiza de tip SWOT reprezinta finalitatea auditului de marketing. n cadrul acesteia sunt prezentate punctele forte, dar i cele slabe ale organizaiei, oportunitaile i ameninarile mediului extern. Punctele forte ale ntreprinderii:

Experiena n domeniu Intreprinderea dispune de o tehnologie de ultima ora; BEGA PAM se bucur de o notorietate ridicat, fiind bine cunoscut la nivel national si international BEGA PAM se bucur de un sistem larg de distribuie Calitate ridicat a produselor Numar mare de consumatori Punctele slabe ale ntreprinderii:

Produsele nu au avut parte de publicitate/promovare adecvat Cota de piata relativ redusa Oportunitaile mediului extern:

Ambalajul biodegradabil Posibiliti de dezvoltare pe pia Posibilitate de cretere a vnzrilor Se afl pe o pia nesaturat Ameninarile mediului extern: Intensitate concurenial mare pe pia Produsele ar putea s nu fie receptate comform ateptrilor noastre, datorit diversitii mari

10

CAPITOLUL 2 : MIXUL DE MARKETING

Mixul de marketing se constituie ntr-un amplu studiu cu privire la modul n care diferite segmente ale societii i satisfac necesitile prin domeniul schimbului, ntruct prin activitatea de marketing se pot realiza n principal, identificarea i delimitarea cererii i concurenei, organizarea reelei de reprezentare, informare , comercializare, distribuie i promovare, elaborarea politicii de pre i de produs, precum i identificarea cilor optime de cooperare i plasare de capital.

2.1 Politica de produs

Politica de produs reprezint conduita pe care o adopt compania implicat n activiti de producie i / sau comercializare pe pieele interne si/sau externe referitoare la dimensiunile, structura i evoluia gamei de produse ce fac obiectul demersului su, atitudine ce se raporteaz permanent la cerinele unui anumit mediu de pia. Obiectivele urmrite de politica de produs a companiei se refer la alegerea segmentelor de consumatori precum i alegerea strategiei de abordare a consumatorilor, prin identificarea potenialelor riscuri. Politica de produs este cea mai important opiune din cadrul mix-ului de marketing, principalele decizii strategice din cadrul acesteia referindu-se la patrunderea pe piata si cresterea notorietatii produsului. La 20 de ani de cnd a introdus pe piaa romneasc acest produs dupa o reteta traditionala, Bega Pam lanseaza un produs inovator din punct de vedere calitativ si cantitativ. Practic n fiecare gospodrie, in special in perioada sarbatorilor de iarna si a celor pascale, se gaseste acest produs traditional romanesc. Notorietatea nationala a acestui produs ne-a determinat s facem demersurile necesare pentru a putea utiliza materie prim de cea mai buna calitate, am vizat astfel o mbuntire substanial a calitii produsului nostru.

11

Ambalaj Ambalarea n pungi obtinute din mase plastic este cel mai modern tip de ambalaj utilizat pe piaa mondial. Principalele avantaje ale utilizrii acestora sunt: Sunt extrem de uoare, utiliznd de 5 ori mai puin material plastic dect ambalajele rigide; Sunt rezistente la eforturi mecanice n pofida aspectului lor fragil; Necesit cheltuieli de transport de peste 20 de ori mai mici (care determin implicit i reducerea consumurilor de carburant, deci emisiile toxice n atmosfera); Implic cheltuieli de depozitare mai mici; Dup consumarea produsului, ambalajul (devenit deeu) ocup un volum mic devenind practic ct o coala de hrtie; Ambalajele de acest tip au un potenial de marketing extrem de ridicat, fiind considerate cele mai expresive ambalaje ale momentului, pe plan mondial, datorit posibilitilor nelimitate de tiprire, a dimensiunilor i formelor pe care le pot adopta. Toate aceste argumente conduc la ideea c firmele care utilizeaza pentru produsele lor astfel de ambalaje au o preocupare deosebita pentru mediu, pentru reducerea polurii, a cheltuielilor uriae legate de gestionarea deeurilor, pentru micorarea consumului de resurse naturale. Opinia public, contientiznd aceast preocupare, a nceput s se ndreapte cu predilecie spre produsele ambalate n acest mod, pentru a contribui nemijlocit la realizarea dezideratelor mondiale privind protecia mediului.

2.2 Politica de pret

Pretul reprezinta valoarea unui bun sau serviciu att pentru vnzator ct si pentru cumparator. Valoarea atasata unui bun sau serviciu, pretul sau, se bazeaza att pe elemente tangibile (calitatea produsului, avantaje oferite) ct si pe elemente intangibile (factorul feel-good luat n calcul pentru produsele de lux). Pretul unui produs este influentat si influenteaza la rndul sau numeroase variabile de marketing pe parcursul planificarii de marketing. Factorii ce afecteaza deciziile de pret au fost grupati de Kotler n factori interni si externi ntreprinderii:

12

Fig.nr.2.2.1 Factorii ce afecteaza decizia de pret Toti acesti factori sunt luati n considerare la stabilirea pretului unui bun sau serviciu, avnd un rol determinant n desfasurarea etapelor planificarii strategiei de pret. Este necesar nsa discutarea anumitor influente ce nu pot fi localizate precis ntr-o etapa sau alta a acestui proces de elaborare a strategiei. Cererea: cantitatea dintr-un bun pe care consumatorii sunt dispusi sa o cumpere ntr-un anumit moment, depinde de pretul acestuia. Cu ct pretul unui produs va fi mai mare, cu att consumatorii vor fi mai putin dispusi sa-l cumpere; cu ct pretul va fi mai mic, cu att mai mare va fi cantitatea ceruta din acel produs. Avnd n vedere c in perioada sarbatorilor de iarna cererea pentru acest produs este mai ridicata decat in restul anului, Bega Pam a venit in intampinarea consumatorilor oferindu-le un produs de o calitate si cantitate superioar. Dup cum se stie insa, un produs de calitate costa mai mult decat un produs de calitate inferioara, deci pretul produselor este un pret stabilit dupa raportul calitate-pret. Piaa int este alctuit din persoane care au un buget mediu care sa le permita sa cheltuiasca mai multi bani pe deserturi si dulciuri specific acestei perioade.. Printre cei ce alctuiec piaa int se numr copii si batranii in mod special, dar si persoanele cu varsta medie. n urma cercetrilor, am aflat c persoanele ar fi dispuse s plteasc pentru un produs un pret mai mic de 20 Ron.

2.2.1 Nivelul preului

Pentru a determina nivelul preului avem n vedere cererea pentru produsul nostru, costul suportat pn la vnzare, calitatea perceput a produsului, etapa n ciclul de via, concurena, precum i strategia promoional i de distribuie.

13

a) Cererea Cererea pentru produsul nostru va rmne constant avnd n vedere ca produsul este conceput mai ales pentru acest sezon, lipsa variaiei preului i nouataea pe care o aduce acest produs. Chiar dac preul produsului nostru ar fi ridicat, consumatorii tot l-ar achiziiona datorit calitii superioare oferite. b) Costul Dac cererea creeaz un plafon pentru preul ce poate fi acceptat, costul este cel care stabilete podeaua, deoarece este obligatorie acoperirea cheltuielilor de producie, distribuie, vnzare, precum i obinerea unui profit. Costurile se grupeaz n costuri fixe (care nu se modific odat cu volumul produciei): chirii, taxe pe terenuri i cldiri, precum i costuri variabile (se modific proporional cu nivelul produciei): materie prim, manoper, etc. c) Etapa din ciclul de via Pentru a ne recupera cheltuielile de cercetare - dezvoltare, preurile, n faza de lansare vor fi ridicate, acestea tinznd s scad n perioada de maturitate care isi face aparitia odata cu trecerea sarbatorilor de iarna cand cererea nu o sa mai fie la fel de ridicata. d) Concurena n momentul de fa, neexistnd un produs mai bun din punct de vedere calitativ si cantitativ pe pia, persoanele care si-l doresc , vor accepta preul stabilit de noi care raportat la calitate este un pret corect. e) Strategia promoional Vom utiliza preul si caractersiticile noi ale produsului n reclama noastr n scopul intensificrii i atragerii interesului consumatorilor. f) Calitatea produsului Preul ridicat semnific buna calitate a produsului, oamenii plecnd de la premiza c preul este mai mare deoarece articolul nglobeaz materiale de calitate mai bun, o prelucrare mai atent sau o calificare superioar a personalului de productie, ceea ce nu este ntotdeauna adevrat.

2.2.2 Strategia de pre

BEGA PAM S.A a dezvoltat pe parcursul timpului strategii eficiente de pre care au permis creterea continu a acesteia. Strategii privind consolidare poziiei pe pia . Preurile competitive n corelaie cu calitatea produselor noastre i-au permis adjudecarea unui loc fruntas pe piaa romnesc a produselor de panificatie. Strategii privind maximizarea venitului i profitului. n vederea realizrii acestor strategii vom ncheia contracte cu mai multe firme naionale furnizoare de materii prime care dezvolt costuri mai reduse dect actualii notrii furnizori. Datorit acestor noi costuri mai reduse ne vom permite diminuarea preului la unele produse, ceea ce va genera venituri suplimentare i implicit profituri mai mari. Aceste costuri mai reduse ne vor permite mai mult libertate de micare n contextul fluctuaiilor preurilor pe pia. Astfel la orice modificare de pre a concurenilor compania poate reaciona rapid, alegnd o strategie de pre n concordan cu obiectivele urmrite. n perioada de lansare, preurile au tendina de a fi ridicate, costurile mari, iar nivelul produciei sczut. Dificultile de ordin tehnic i tehnologic se adaug costurilor curente, cheltuielile

14

de promovare i marjele acordate distribuitorilor sunt mari i trebuie i ele suportate tot din valoarea vnzrilor. n dorina de a ne recupera repede cheltuielile de cercetare- dezvoltare, am ales strategia preului de stratificare, care presupune stabilirea unui pre iniial ridicat. Avnd n vedere ca produsul este inovator preul nu este la fel de important n decizia de cumprare ca n cazul unui unui produs obisnuit. Astfel, clienii vor fi dispui s acorde o sum semnificativ deoarece produsul nostru ofer mai multe beneficii dect produsele existente pe piaa concurent.

2.3 Politica de distributie

Legtura ntre firmele prestatoare i clienii finali ai produsului se realizeaz prin intermediul distribuiei. Prin activitatea de distribuie se urmrete ndeplinirea obiectivelor de acoperire a spaiului de provenien a clientelei, de control a reelei de distribuie, de asigurare a unui numr de distribuitori n concordan cu dimensiunea cererii. Problema principal a activitii de distribuie este alegerea canalelor, care, n funcie de numrul de verigi, pot fi: - directe, atunci cnd produsul este vndut direct clientului - indirecte, atunci cnd n vnzare sunt implicai intermediari. Distribuia produsului se poate face folosind un singur canal, toate canalele sau fcndu-se o selecie. In cazul nostru alegerea canalului nu ridica foarte multe probleme deoarece, compania Bega Pam este de ceva vreme pe pia, distribuia produselor a fost deja stabilit i este realizat n mod eficient. Canalele de distribuie de la noi la consumatorul final sunt indirecte i scurte sau lungi. Distribuia produselor la nivel naional este larg rspndit, accesul fiind facilitat pentru majoritatea populaiei Romniei. Distribuia produselor se realizeaz n principal prin intermediul angrositilor de tip cash and carry i prin intermediul supermagazinelor si hipermarketurilor, acesat decizie de distribuie fiind luat n concordan cu caracteristicile clienilor i a concurenei.

2.4 Politica de promovare

Mixul promoional const n selectarea i combinarea principalelor nstrumente promoionale: publiciate, promovarea vanzarilor, relaii publice i vanzarea personal, n vederea stimulrii dorinei de cumprare pentru un anumit produs sau serviciu sau pentru a mpune imaginea firmei. Firmele nu trebuie s se limiteze la oferirea bunurilor sau serviciile de calitate. Ele trebuie s-i nformeze pe consumatori n legtur cu avantajele acestora. Pentru aceasta ,este necesar ca firmele s utilizeze n mod corespunztor nstrumentele de promovare n mas ale publicitaii, promovrii vanzrilor i relaiilor publice. Avnd n vedere c produsele Bega Pam au un renume pe piata, nu mai este necesara o

15

promovare agresiv. Bega Pam realizeaz promovarea, nu numai prin caliatea produselor oferite, apeleaz la internet, realizeaz periodic reviste n care prezinta obiectivele atinse, pe care le imparte angajatilor i de asemenea la publicitatea exterioar prin afise, panouri, brosuri i pliante. Modul de promovare adoptat de companie urmrete contientizarea potenialilor cumparatori de existena produsului descris pe pia, va cuta s le trezeasc interesul prin materialele lansate, s le dea posibilitatea de a evalua oferta prin intermediul informaiilor oferite n materialele promoionale, urmrind ca potenialul turist, prin achiziionarea produsului , s se transforme ntr-un consumator. Dac clientul va fi satisfcut, exist anse considerabile ca el s revin pentru cumpararea unui nou produs, de asemenea, va crea o imagine favorabil produsului/firmei prin intermediul relatrilor sale. Obiectul politicii de comunicare este comunicarea asupra produsului de tip simbolic, atenia fiind centrat pe produs. Prin adoptarea ascestei politici se urmrete creterea vnzrilor produsului nostru cu 50% de la lansare si pana la sfarsitul sezonului. Segmentele de pia urmrite sunt persoanele cu vrsta ntre 5-75 de ani din mediul urban. Avantajele produsului consta n: - ambalajul i compoziia unic, - prezena sa in celepeste 100 de puncte de vanzare - uurina deschiderii ambalajului Publicitatea are ca scop creterea cifrei de afaceri si a cotei de pia, precum i a ratei de notorietate a produsului. Mijloacele de comunicare folosite sunt: - publicitatea exterioar prin intermediul unor supori fici amplasai n locuri cu circulaie intens, prin panouri, afie, bannere, reclame luminoase. - publicitate la locul vnzrii prin degustri oferite clienilor n locurile intens frecventate ( ex Real,Selgros) - sponsorizarea prin acordarea unui sprijin material sau financiar pentru desfuararea de activiti social educative, culturale sau sportive. Planul de promovare, al crui desfurtor anual este prezentat n tabelul de mai jos, urmrete prezena n media a informaiilor despre produs nainte de nceperea sezonului, cnd se urmrete atingerea numrului maxim de vnzri. Lunile de promovare sunt marcate cu + iar cele n care nu se desfoar activiti de promovare, cu -. Feb. Ian. + + Mar. + Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. + Oct. + Nov. + Dec. +

Tabelul 2.4.1. Plan de promovare-desfurtor lunar

Promovarea prin activiti media const n anunuri fcute n cotidianele de mare tiraj din (Ziua, Evenimentul zilei, Romnia liber). Avantajele acestui mod de promovare sunt urmtoarele: cost relativ sczut, comparativ cu efectul scontat, operativitate, flexibilitate, capacitate de stocare, selectivitate, regularitatea apariiei. Dezavantajul este acela c mesajul trebuie repetat de mai multe ori pentru a fi contientizat. Internetul este un mijloc deosebit de important n promovarea i distribuirea produselor. Compania Bega Pam a gndit folosirea acestui instrument n doua moduri:

16

- crearea unui site al firmei, n care produsul s aib o prezentare complet, care s l promoveze n topul cutrilor; - realizarea unui plan de promovare, prin expedierea de email-uri ctre clieni aflai n baza de date a firmei: societi comerciale. Compania are n plan i participarea la trguri i manifestri comerciale de profil, realizarea de obiecte personalizate i de afie i aciuni de promovare cu vnzarea produsului la pre redus in extrasezon. O alt metod de promovare este cea prin pot, care presupune plasarea de fluturai informativi n csuele potale ale potenialilor clieni. n tabelul 2.3.2 sunt prezentate planurile pe care firma i propune s le urmreasc pentru promovarea produsului.

Planul de promovare a produsului PROMOVARE Publicitatea MIJLOACE media media media media pot internet reducere tarife seminarii trguri afie cadouri conferine prezentri comerciale DESCRIERE anunuri promoionale n ziarele centrale editare de brouri reclame difuzate la radio afie expuse n punctele de vnzare trimitere ofert produs prin pot prezentare produs pe site-ul firmei reduceri cu 20% n extrasezon prezentare produs la firme prezentare produs la trguri de turism afiare n agenie obiecte personalizate (CD audio/video) organizate la sediul firmei organizate la sediul ageniei

Publicitatea Direct Promovare Vnzri

Relaii publice Vnzare personal

Tabelul 2.3.2. Forme de promovare a produsului

17

2.5 Estimarea rezultatelor

Se estimeaz c interesul fa de produsul oferit va fi n cretere deoarece perioada in care a fost lansat este una cu cerere mare. De asemenea, prezenta lui in peste 100 de puncte de vanzare il face sa fie foarte accesibil pentru toti cei care au nevoie de el. Se estimeaza ca vanzarile sa creasca semnificativ in urma actiunilor de promovare.

BIBLIOGRAFIE

1. F.Foltean,L Dragan coordonatori, C. Dobre, GHE. Ionescu, C.Negrut Marketing, Ed. Brumar, Timisoara, 2001 2. Hill,E.,O Sullivan, T., Marketing, Ed. ANTET, Oradea,1997,p.310 3. Ziarul Cotidianul , 22 iunie 2006 4. Ziarul Financiar, 18 septembrie 2006 5. Ziarul Financiar ,16 aprilie 2007 www.protv.ro www.hotnews.ro www.SMARTfinancial.ro www.begapam.ro www.frontnews.ro www.zf.ro

18

19