Conjunctia din gramatica limbii romane

Conjuctia
Conjunctia este partea de vorbire neflexibila, lipsita de autonomie sintactica si semantica, care realizeaza legatura intre unitati sintactice aflate in relatii de coordonare sau subordonare (intre doua parti de propozitie de acelasi fel sau intre doua propozitii).
Dupa structura conjunctia poate fi: a) simpla: si, dar, iar, ca, sa, ci, fie, sau, ori etc. b) compusa: ci si, ca sa, incat sa etc. Dupa criteriul sintactic, al raporturilor pe care le realizeaza, conjunctiile sunt: A. coordonatoare realizeaza, de regula, jonctiunea intre unitati sintactice aflate pe acelasi plan (parti de propozitie sau propozitii de acelasi fel): a) copulative: si, nici; b) disjunctive: ori, sau, fie; c) adversative: ci, dar, iar, insa, ba; d) conclusive: deci, asadar. Bunicuta era o fiinta mititica si blanda. (leaga doua atribute) Cerul era inalt si albastru. (leaga doua nume predicative) Nu-mi trebuie flamuri 1/ Nu voi sicriu bogat2/ Ci-mi impletiti un pat Din tinere ramuri.3/ (M. Eminescu) (leaga doua propozitii principale in raport de coordonare adversativa) Soarele rasare 1/ sau apune pe Rarau,2/ norii se aduna 3/ sau se imprastie de pe Rarau 4/ turmele urca 5/ sau coboara de pe Rarau6/ (Geo Bogza) Conjunctia sau realizeaza un raport de coordonare disjunctiva intre propozitii de acelasi fel (propozitii principale).

B. Conjunctiile subordonatoare realizeaza jonctiunea intre unitati sintactice aflate in planuri diferite, exprimand relatii de subordonare a unor propozitii fata de un termen regent: ca, sa, daca, de, fiindca,deoarece, incat, ca sa, fara sa, desi etc. Conjunctia sa are un dublu rol: marca a modului conjunctiv element de relatie intre doua propozitii.

E nevoie 1/ sa spunem 2/ca toti si-au purces pipele 3/deoarece nu se stia4/ daca fumeaza 5/ ori nu 6/ (M. Sadoveanu) Propozitia 6 (SB.) are predicatul verbal incomplet, este prezent doar adverbul de negatie, verbul fiind subinteles (fumeaza). Observatie: Cuvintele nici, si, iar, ba au valoare de conjunctie sau adverb in functie de context.

Morfologia Limbii Romane Model de analiza

(AL. Macedonski)

Model de analiza

Trenul se pravalea peste vai si campuri ca o furtuna. Orasele ori satele se faceau nevazute.

si = conjunctie coordonatoare copulativa, simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre doua complemente circumstantiale de loc (peste vai campuri). ori = conjunctie coordonatoare disjunctiva, simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre elementele subiectului multiplu (orasele satele). Din nenumarate generatiuni de foi putrede si ingramadite de vremuri isi ridica fruntea sfios si rar o floare albastra sau rosie. (C. Hogas) si = conjunctie coordonatoare copulativa, simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre cele doua atribute adjectivale (putrede ingramadite). si = conjunctie coordonatoare copulativa, simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre cele doua complemente circumstantiale de mod (sfios rar).

sau = conjunctie coordonatoare disjunctiva, simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre cele doua atribute adjectivale (albastra rosie). Acum parca intelegea 1/ ca este cu putinta 2/ ca unul sa citeasca 3/ ceea ce au scris altii, 4/ fiindca toti carturarii scriu intr-un fel5/ (I. Slavici) ca = conjunctie subordonatoare simpla, fara functie sintactica, stabileste relatia intre propozitia principala regenta nr.1 si propozitia subordonata completiva directa pe care o introduce. ca sa = conjunctie subordonatoare compusa, fara functie sintactica, stabileste relatia intre propozitia nr.2 si propozitia subordonata subiectiva pe care o introduce. fiindca = conjunctie subordonatoare compusa, fara functie sintactica, stabileste relatia intre propozitia nr.2 si propozitia subordonata cauzala pe care o introduce.

Schimbarea valorii gramaticale

Morfologia Limbii Romane Schimbarea valorii gramaticale
Valoare de conjunctie:
Boii nu trag nici mai tare, nici mai incet. (E. Garleanu) Vazduh si port, perscari si vamesi Au atipit in spatiul cald (L. Blaga) Mama impunge, iar eu trag. (folclor) Imi plutea pe dinainte cu al trupului amestic Ba un soare, ba un rege, ba alt animal domestic (M. Eminescu) In constructiile date mai sus, cuvintele nici, si, iar, ba sunt conjunctii, pentru ca realizeaza legatura intre doua parti de propozitie sau intre doua propozitii, neavand sens lexical de sine statator.

Valoare de adverb:

Nici nu m-a auzit. (adverbul nici intareste negatia exprimata prin adverbul nu) Cum m-a observat, a si iesit. (indata, imediat) S-a dus iar acolo, (iarasi) - Asa e? Ba. (nu) - Nu e asa? Ba da. Ba are sensul adverbului de negatie nu cand este folosit singur, iar cand precede adverbul da sau nu are rolul de a intari afirmatia sau negatia: ba da, respectiv ba nu. In aceste contexte cuvintele nici, si, iar, ba au valoare de adverb si ca orice adverb au sens lexical de sine statator.

Locutiuni conjunctionale ale morfologiei limbii romane

Locutiuni conjunctionale
Relatia dintre doua propozitii se poate face si prin locutiuni conjunctionale (grupuri de doua sau mai multe cuvinte care impreuna au rol de conjunctie).
In componenta unei locutiuni conjunctionale se afla totdeauna o conjunctie sau alta parte de vorbire cu rol de conjunctie (pronume relativ sau adverb relativ). Mai frecvente sunt urmatoarele: indata ce, pana ce, dupa ce, pentru ca sa, fara sa, pana sa, cu toate ca, macar ca, chiar daca, pentru ca, asa incat, din cauza ca, in timp ce, in vreme ce, ori de cate ori, in loc sa, ca si cand, ca si cum, de parca etc Locutiunile conjunctionale subordonatoare realizeaza jonctiunea intre unitati sintactice aflate in planuri diferite, adica exprima relatii de subordonarea unor propozitii fata de un termen regent: Dar eu nu te mai tin minte,1/macar ca nu-i asa demult de atunci2/ (M. Sadoveanu) Conjunctiile, respectiv locutiunile conjunctionale nu trebuie sa se confunde cu prepozitiile (locutiunile prepozitionale) sau cu adverbele (locutiunile adverbiale). Valoarea morfologica este data pentru fiecare dintre aceste parti de vorbire de contextul in care se afla, de raporturile pe care le stabilesc. Din cauza ploii a ajuns tarziu. Din cauza ca a plouat 1/a ajuns tarziu.2/ ->locutiune prepozitionala, raport de subordonare in propozitie, leaga complementul de verbul determinat ->locutiune conjunctionala, raport de subordonare in fraza, leaga propozitia subordonata nr.1 de regenta ei

Am adus flori sicadouri pentru fiecare. Pe mine m-a siamuzat. Inainte de plecarea ta am dat telefon. Inainte sa pleci am dat telefon.

->conjunctie coordonatoare copulativa, raport de coordonare in propozitie, leaga doua complemente ->adverb, cu sensul de imediat, deja ->locutiune prepozitionala, raport de subordonare in propozitie ->locutiune conjunctionala, raport de subordonare in fraza

Locutiunile conjunctionale nu trebuie confundate cu cele adverbiale, mai ales cand se afla in corelatie. Astfel, intr-o fraza de felul: Decate ori te aud, 1/ de atatea ori ma bucur.2/, prima locutiune este conjunctionala si introduce o propozitie subordonata circumstantiala de timp, iar a doua ( de atatea ori) este locutine adverbiala si indeplineste functia sintactica de complement circumstantial de timp pe langa verbul ma bucur. Locutiunile conjunctionale sunt grupuri sintactice nesudate, care au acelasi rol ca si conjunctiile simple si compuse.