Sunteți pe pagina 1din 7

Hidrografia Europei

Reteaua hidrografica a Europei Tarmurile Europei sunt puternic crestate, formand numeroase mari, golfuri, peninsule si insule. Partea nordica este scaldata de marile Oceanului Arctic: Marea Norvegiei, Marea Barents, Marea Alba. Marea Alba inainteaza adanc in uscat, formand peninsula Kola. Sudul Europei este scaldat de apele marilor Mediterana, Neagra si Azov. Marea Mediterana este diferentiata in marile: Ligurica, Tireniana, Adriatica, Ionica si Egee. Ultima comunica cu Marea Neagra prin doua stramtori: Dardanele si Bosfor. Spatiul dintre aceste doua stramtori il formeaza Marea Marmara. Cele mai importante peninsule din sudul Europei sunt: Peninsula Iberica, Peninsula Italica (Apenina), Peninsula Balcanica si Peninsula Crimeea. La vest continentul este scaldat de marile Oceanului Atlantic: Marea Manecii, Marea Nordului si Marea Baltica. Marea Baltica a inaintat adanc in interiorul Europei, formand golfuri mari: Golful Botnic, Golful Finic si Golful Riga. Intre Marea Norvegiei si Marea Baltica este asezata cea mai intinsa peninsula din Europa Peninsula Scandinavica. Trecerea din Marea Nordului in Marea Baltica este partial barata de Peninsula Iutlanda. Cele mai mari insule din Oceanul Atlantic, care tin de Europa, sunt: Insula Marea Britanie, Insula Irlanda si Insula Islanda. O portiune mica din sud-estul continentului este scaldata de apele Marii Caspice, care este lipsita de o legatura directa cu apele Oceanului Planetar. Repartitia apelor (raurilor, lacurilor, ghetarilor, zapezilor, mlastinilor) in Europa este deosebit de neuniforma, intrucat relieful si clima difera de la o regiune la alta. Principalele artere hidrografice: Volga este cel mai mare fluviu din Europa din punct de vedere al lungimii, al revrsrii i al bazinului de colectare. Volga este considerat rul naional al Rusiei i traverseaz 11 din cele 20 cele mai mari orae ale Rusiei. n Rusia Volga este cunoscut sub numele de B cuvnt ce este nrudit cu un cuvnt slavic i anume umezeala, umiditate.

Fluviul Volga aparine bazinului Mrii Caspice. Izvorte din Dealurile Valdai, la 225 metri deasupra nivelului mrii la N-V de Moscova i la aproximativ 320 de kilometri S-E de Saint Petersburg. Volga trece la est de Lacul Sterj, Tver, Dubna, Rbinsk, Iaroslavl, Nijni Novgorod i Kazan. De acolo se ndreapt spre sud i trece pe lnga Ulianovsk, Toliatti, Samara, Saratov i Volgograd, apoi se vars n Marea Caspic lng Astrahan care se afl la 28 de metri sub nivelul mrii. Cea mai strategic ntorsur a Volgi este atunci cnd se ndreapt ctre Don (cel mai mare ru al Rusiei). Volgograd, fostul Stalingrad este localizat aici. Fluviul Volga are foarte muli aflueni, cei mai importani fiind Kama, Oka, Vetluga i Sura. Volga mpreun cu afluenii si formeaz sistemul fluviului Volga, care dreneaz aproape 1.350.000 km2 n cea mai populat zon a Rusiei. Delta Volgi are o lungime de aproape 160 km i cuprinde peste 500 de canale i numeroase ruri mai mici. Este cel mai mare estuar din Europa i este singurul loc din Rusia unde se pot ntlni specii de pelicani, flamingo i lotisi. n timpul iernii o mare parte din lungimea Volgi nghea timp de aproximativ 3 luni.

Fig. 1 Fluviul Volga

Dunrea este al doilea ca lungime ntre fluviile Europei (dup Volga), dar cel mai important din punct de vedere economic, lungime = 2860 km, debitul = 6500m/s, suprafata bazinului hidrografic = 817.000 km, fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Izvorte din munii Pdurea Neagr (Germania) sub forma a dou ruri numite Brigach i Breg, ce izvorsc de sub vrful Kandel (1241m) i se unesc n oraul Donaueschingen (altitudine: 678 m) n curtea castelului Frstenberg. Numele german al fluviului este Donau. Dunrea curge ctre sud-est pe o distan de aproximativ 2.860 km, pn la Marea Neagr. La vrsarea fluviului n Marea Neagr s-a format Delta Dunrii. Dunrea este un important drum fluvial internaional, curgnd prin 10 ri (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaia, Serbia, Romnia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) i are aflueni n alte apte ri. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta i Belgrad.

Fig. 2 Fluviul Dunrea (Cotul Dunrii la Visegrad) Ural este al treilea fluviu ca lungime (2428 km) situat la granita dintre Asia si Europa, cu un bazin hidrografic de 244.280 km afluentul cel mai important fiind Sakmara (760 km) i Ilek care se vars la Orenburg n Ural. Izvoraste de pe versantii estici ai culmii Uraltau din Uralul de Sud si se varsa in Marea Caspica prin 2 brate (Iatk si Zolotoi) in apropierea orasului Guriev.

Rinul este cel mai important fluviu din Europa Atlantica. De la izvoare pn la vrsare are o lungime de 1.230 km, din care 883 km sunt navigabili. Bazinul hidrografic al Rinului nsumeaz 198.735 km, cursul inferior (aproape de delt) avnd un debit mediu de 2.330 m/s, apropiat de debitul de ap al Nilului. Rinul propriu-zis se formeaza prin unirea, in Elvetia, la Reichenau, a 2 afluenti alpini: Hinterrhein, cu izvoarele in masivul Adula din Alpii Lepontini si Vorderrhein, cu izvoarele in masivul Saint Gothard. Rinul a jucat un rol deosebit de important in dezvoltarea civilizatiei in Europa de Vest, asigurand legatura dintre sudul si nordul continentului. Tajo este cel mai lung fluviu din peninsula Iberic. Bazinul hidrografic este cel mai populat, att n Spania ct i n Portugalia, fa de alte bazine hidrografice. Tajo izvorte din munii spanioli Sierra de Albarracin, de la o altitudine de 1.593 m, la o distan de numai 150 km de Marea Mediteran. erpuiete printr-o vale ngust i strbate cmpiile aflate mai jos. Lng lacul de acumulare Bolarque, cursul se lrgeste, iar n apropiere de Aranjuez irig una dintre cele mai fertile vi din Europa. Lng Toledo se ngusteaz din nou i se strecoar printr-un defileu strmt, nconjurat de stnci de granit. La grania cu Portugalia, Tajo nu i schimb numai numele. n acest loc, se transform ntr-un fluviu uria i lene, cu numeroase bancuri de nisip. Alimentat de muli aflueni, fluviul ajunge n final, la Lisabona i se vars printr-un estuar vast n Oceanul Atlantic. Ebru este un fluviu din nord-estul Spaniei ce se vars n Marea Mediteran la aproximativ 160 km de Barcelona. Este cel mai lung curs de ap din Spania i izvorte la 70 km distan de Oceanul Atlantic, la sud de Santander, n Munii Cantabriei. Cursul su n lungime de 600 km se ntinde de-a lungul poalelor Munilor Pirinei. Este singurul ru din Spania care la varsare prezint o delt i nu un estuar. Fluviul este practic un paradis, nefiind afectat de ctre factorii antropici (adic de om). Fiind foarte lung i lat, prezint toate tipurile de formaiuni: seciuni cu ap adnc lng baraje sau mic n alte locuri, cu apa repede i nvolburat lng nenumratele cascade sau domoal, iar delta pe care o formeaz la vrsare este un adevrat ecosistem neafectat nc de problemele polurii, n ciuda faptului c se afl destul de aproape de unele din cele mai mari metropole ale lumii (Barcelona).

Rul Pad izvorte din Alpii Cotici n apropiere de grania italo francez i se vars n Marea Adriatic n apropiere de Veneia. Avnd o lungime de 652 km el este fluviul cel mai lung din Italia. Rul are un bazin hidrologic cu o suprafa de 75.000 km. O mare parte din cursul rului este amplasat n Cmpia Padului (ital. Pianura Padana), regiunea industrial cea mai important i mai bogat din Italia. Rul Pad are o delt larg de cca. 380 km, suprafa care se extinde continuu. Cele cinci canale principale ale rului sunt: Po di Maestra, Po della Pila, Po delle Tolle, Po di Gnocca i Po di Goro. Tibrul este cel de-al treilea ru ca lungime din Italia; avnd 406 km, el izvorte din munii Apenini i se vars n Marea Tirenian. Afluenii si principali sunt Chiani, Paglia, Teverone i Nera. Tibrul este cunoscut i pentru faptul c strbate Roma, aceasta fiind fondat pe malurile sale la aproximativ 25 de km de gura de vrsare n Marea Tirenian. Sena este un fluviu din nordul Franei, ce izvorte n Burgundia, avnd cursul spre est apoi spre vest, i se vars la Le Havre n Marea Mnecii. Rul are o lungime de 776 km, cu un bazin hidrografic de 75.000 km, fiind dup lungime pe locul trei din Frana. Oraele principale traversate de Sena sunt Paris, Troyes i Rouen. Pricipalii aflueni din nord sunt: Aube, Marna i Oise, iar din sud, Yonne i Eure. Ali aflueni: Loing, Essonne, Epte, Andelle i Risle. Canale de legtur cu: Escaut, Meuse, Rin, Sane i Loara. Cursul rului prin provincia Normandia face o curbur mare, Sena este pe o distan de 120 km navigabil pentru vasele mari.

Fig. 3 Fluviul Sena

Tamisa este un fluviu din sudul Marii Britanii care izvorete din Kemble, comitatul Gloucestershire, strbate localitile Oxford, Reading, Windsor i Londra, vrsndu-se n Marea Nordului n apropiere de Southend-on-Sea, dup un parcurs de aproximativ 346 km. Cu un debit n continu i rapid cretere, n ciuda lungimii sale relativ reduse, rul Tamisa poate fi considerat un adevrat fluviu pe ultima sa poriune cuprins ntre Windsor (59,3 m/s) i Southend-on-Sea. n Londra, debitul mediu al Tamisei este de 65,8 m/s. Debitul constant i ridicat al Tamisei ncepnd cu localitatea Oxford a fcut navigaia posibil pe o poriune nsemnat a sa nc din cele mai vechi timpuri. Nu este de mirare c Londra, fiind accesibil maritim i fluvial, a devenit capitala celui mai ntins imperiu pe care vreo naiune sau civilizaie l-a avut cndva. Tamisa i afluenii si acoper un bazin fluvial ce se ntinde pe o suprafa de circa 12,935 km. Sistemul de lacuri Pe langa rauri in Europa se gasesc si numeroase lacuri, cele mai importante fiind: Lacul Obrid din Albania cu suprafata de 348 km2, de origine tectonica. Este cel mai vechi lac din Europa, fiind un adevarat muzeu prin fauna ce se conserva aici. A luat nastere la sfarsitul neozoicului in urma unor prabusiri ale scoartei terestre. Lacul Ladoga, este cel mai mare lac din Europa ca suprafata (18.400 2 km ), fiind de origine tectonica. Lacul Onega, situat in partea europeana a Rusiei, este al doilea lac ca suprafata (9300 km2) dupa Ladoga. Originea depresiunii este tectonoglaciara. Lacul Onega este un important nod in traficul fluvial pe directiile Volga - St. Petersburg, Volga - Marea Alba. Lacul Paijnne, localizat in Finlanda, cu suprafata de 1.065 km 2, de origine tectono-glaciara. Lacul Prespa, localizat la granita dintre Grecia, Iugoslavia si Albania, de origine tectonica cu suprafata de 283 km2. Lacul Geneva (Leman), situat la granita dintre Elvetia si Franta, ocupa o suprafata de 582 km2. Lacul Leman, de origine glaciara, este cunoscut prin cateva particularitati: are culoarea cea mai albastra dintre lacurile alpine, ingheata numai la margini comparativ cu restul suprafetei lacului, datorita rezervei mari de caldura inmagazinata.

Lacul Lugano (Ceresio) situat la granita dintre Italia si Elvetia, ocupa o suprafata de 51 km2. Apa lacului Lugano se scurge prin Valea Tresta in Lacul Maggiore. Lacul Balaton din Ungaria, de origine tectonica, ocupa o suprafata de 600 km2. Lacul Albano, din Italia, de origine vulcanica, situat la 20 de km de Roma. Lacul Ness, din Marea Britanie (Scotia) de origine tectono-glaciara, localizat in partea NV-ica a santului tectonic scotian Glen More. Lacul Vnern (Suedia), de origine tectono-glaciara, este cel mai mare lac din Suedia si din intreaga peninsula scandinava (5546 km 2), fiind al treilea din Europa. Este situat in partea meridionala a Indiei, fiind legat de stramtoarea Kattegat prin raul Gta.
Lacul Vtern (Suedia), de origine tectono-glaciara, este al doilea lac ca marime din Suedia.