Sunteți pe pagina 1din 19

Stadiile integrarii: 1. Zona de liber schimb - pp. eliminarea completa a barierelor tarifare si netarifare din calea comertului 2.

Uniunea vamala - z.l.s. + adoptarea unui tarif vamal comun fata de terti 3. Piata comuna - libertatea totala de circulatie a F.P. 4. Uniunea economica si monetara grad ridicat de integrare a politicilor macroeconomice Moneda unica 5. Uniunea economica deplina 6. Uniunea politica Filozofiile integrationiste A. Neofunctionalismul 1.Integrarea va incepe in sectoare din zona micii politici ( low politics) (ex:CECO) care trebuie sa fie strategica 2. Pp. crearea unei inalte autoritati formata din tehnocrati care sa supravegheze procesul de integrare 3. Integrarea anumitor sectoare va crea presiuni pentru integrarea celorlalte sectoare; 4. Grupurile nationale de interese isi vor muta loialitatea si actiunile de lobby catre noi centre de decizie pana la mom. Integrarii , aceste grupuri de interese aveau ca tinta guv. national. 5. La inceput, integrarea politica are un rol secundar B. Interguvernamentalismul 1- Suveranitatea apartine in continuare statului natiune chiar daca acesta decide sa o exercite la nivelul gruparii integrationiste. 2- Institutiile supranationale vor avea o mai mica importanta decat guvernele atunci cand se decide viitorul gruparii. 3- Integrarea economica nu conduce automat la cea politica 4- Identitatea si loialitatea nationala nu sunt predispuse la schimbare. Curentele antiunioniste se pastreaza. C. Guvernarea multinivel 1. Def: identificarea si punerea in aplicare a masurilor de politica macroeconomica generala si sectoriala sunt partajate pe mai multe niveluri de decizie. 2. Guvernele nationale mentin un rol decizional important, dar controlul asupra indeplinirii deciziilor revine organismelor comunitare 3. Suveranitatea nationala se dilueaza in acest process decizional colectiv, iar o parte din institutiile supranationale dobandesc un rol autonom care nu decurge automat din statutul de reprezentanti ai guvernelor nationale

4. Prin trecerea la majoritatea calificata ca procedura decizionala apar unele pierderi de control asupra procesului decisional 5. Procesele de integrare economica incep de regula cu integrarea pietei bunurilor Ratiunile pt. care integrarea incepe cu piata bunurilor sunt: 1. Gruparile integrationiste pot armoniza mai usor intre interesele celor care cer protectie si ale celor care sunt adeptii liberului schimb 2. Intr-o grupare integrationista se pot folosi instrumente alternative pt a interveni la nivelul proceselor economice 3. Se incepe cu piata bunurilor pt. ca anumite segmente ale politicii economice (ex: cresterea economica,redistr. veniturilor) trebuie pastrate la nivel national. In acc lui Ian Timbergen: Integrarea pozitiva pp.: 1.Crearea de conditii egale pentru functionarea entitatilor participante 2. Participarea active,permanenta si flexibila (d.p.d.v. positivist toti actorii trebuie sa depuna efort) 3. Obligatiile asumate sunt definite mai generic 4. Crearea de institutii supranantionale (comune) 5. Integrarea pozitiva este, in masura pronuntata, domeniul politicii si al birocratiei; Integrarea negativa pp. 1. dereglementarea structurala (armonizare) 2. liberalizare comerciala (inlaturarea obstacolelor financiare din calea fluxurilor economice) 3. integrarea neg. pp. pasi marunti, obiective clar definite inscrise in tratate si obligatorii pt. guverne, companii, cetateni. 4. integrarea negativa nu implica decizii permanente ale unei infrastructuri nationale Liberalizare = inlat. Obstacolelor + dereglementare (servicii invizibile-vamale) Stadiile integrarii A. ZLS pp. liberalizarea partiala sau integrala a fluxurilor de bunuri intre parteneri si pastrarea autonomiei in materie de politica comerciala externa in tarile member. Liberalizare partiala- zls incompleta - integrala zls completa B. Uniunea vamala Customs Union (CU 1.01.57- 31.06.68) 1. pp. inlat completa a taxelor vamale de import si export la produsele industriale si agricole

2. pp. inlaturarea trepteta a restrictiilor cantitative si a altor bariere comerciale cu effect similar 3. pp. adoptarea unui tarif vamal comun fata de terti 4. pp. adoptarea unui sitem unitar armonizat de impozite indirecte; 5. pp reguli commune privind desfasurarea concurentei. C. Piata comuna (Common Market) a pp.: 1. Realizarea celor 4 libertati de circulare ( bunuri,servicii, capitaluri, f. de munca) 2. Cresterea rolului institutiilor commune si indeosebi al Parlamentului European) 3. Trecerea la votul cu majoritate calificata in cadrul Consiliului Ministerial 4. Uniformizarea standardelor normelor tehnice si a sistemelor de clasificare a calitatii D. Uniunea economica si monetara {bazele acestui stadiu au fost puse in Tratatul de la Maastricht (TUE) 1 nov 1993} 1. 2. 3. 4. coeziunea ec. si sociala codecizia ca procedura decizionala armonizarea tuturor politicilor sectoriale politica monetara si moneda unice in planul UE

Ierarhia politicilor de conlucrare A. Informarea -statele se informeaza intre ele - exista autonomie decizionala - competentele nationale sunt neatinse B.Consultarea statele se simt obligate atat sa se informeze reciproc, dar si sa obtina opinia si sprijinul celorlalti membri cu privire la masurile ce trebuie luate. Desi in practica se reduc unele attribute ale autoritatii, se pastreza totusi suveranitatea guvernelor nationale. C.Coordonarea obliga partenerii sa-si declare in prealabil acordul cu privire la masurile pe care le elaboreaza ( daca se stabilesc si obiective commune, avem cooperare) D. Unificarea pp. crearea unor institutii comune inlaturarea mecanismelor nationale -

reguli commune pentru intreaga grupare

Integrarea poate fi privita ca: 1. Angrenarea unei sucursale sau filiale in cadrul unei societati trensnationale 2. Integrarea unei regiuni in economia nationala a unei tari 3. Integrarea unei economii nationale intr-o structura regionala mai mare ( integrare regionala) La nivelul gruparii integrationiste pot aparea urmatoarele efecte: 1. sporirea eficientei productive (ca rezultat al adanciriiproceselor de specializare intra si sintersectoriale 2. cresterea nivelului productiei ca urmare a economiei de scara si a economiei de gama 3. apare mobilitatea factorilor de productie => intragruparea 4. ritmuri mai inalte de crestere economica 5. o mai buna redistribuire a veniturilor UE este subiect atipic de drept international pentru ca: 1. 2. 3. 4. Functioneaza pe baza unor tratate(fara constitutie0 Ii lipseste in multe privinte precedentul istoric Fara a fi un stat, intretine relatii diplomatice cu alte state Se exprima cu privire la marile evenimente politice pe mai multe voci, a.i. nu le poate influenta semnificativ 5. nu are un guvern in adevaratul sens al cuvantului, deci nu poate adopta o politica macroeconomica unica 6. nu exercita in maniera electorala anumite atributii 7. foarte multe abilitati se exercita in continuare pe baze interguvernamentale O noua politica de personal la nivelul Com Eur. Pp.: 1. o noua reforma a managementului resurselor umane de la recrutare pana la pensionare 2. sporirea preocuparilor pt. pregatirea continua a personalului 3. evaluarea permanenta a activitatii manageriale 4. noi metode de promovare a oportunitatilor egale 5. promovarea exclusiv pe baza meritelor Modernizarea managementului financiar al Comisiei pp. 1.renuntarea la controlul financiar bazat pe aprobari functionaresti 2. trecerea la responsabilitati explicite (prin descentralizarea procesului) 3.crearea unui serviciu intern de audit si combaterea fraudelor 4. constituirea unui sistem anticipativ de protejare a intereselor financiare ale UE

Un nou sistem de planificare strategica pp.: 1. 2. 3. 4. conexarea posibilitatilor cu resursele aferente trecerea la conducerea pe baza de obiective si de bugete pp. declansarea actiunilor doar in functie de actiunile implicate folosirea tehnologiei informatice (IT) pt activitatile Comisiei

Confruntati cu dilemele institutionale, juristii au elaborate un lant decisional bazat pe urmatoarele verigi: Comisia Europeana are rolul de a propune reglementarile commune si de a le pune in aplicare Consiliul Ministerial impreuna cu Parlamentul , sau dupa consulatrea acestuia adopta legislatia comunitara Curtea Europeana de Justitie are rolul de a stabili compatibilitatea dintre legislatia comunitara si textiele de tratat si de a solutiona diferite diferende la nivel comunitar Se pune problema unei reforme de fond a arhitecturii institutionale a UE. Aceasta necesitate este ceruta de: 1. solutionarea disfunctionalitatilor constatate in functionarea diferitelor institutii comunitare 2. rezolvarea problemei deficitului democratic cu care se confrunta gruparea 3. redefinirea si modernizarea unor politici sectoriale sau renuntarea la unele din acestea 4. atenuarea reactiilor la extinderea gruparii, provocarile globalizarii si presiunile spatiului si timpului Comisia Europeana bratul executiv al UE Domenii principale de activitate: 1)dezvl. economica 2) implementarea legislatiei comunitare Este constituita din comisarii europeni desemnati de tarile member (tarile mari cate 2,tarile mici cate 1) Presedintele comisiei este ales de guvernele tarilor membre dupa consultarea prealabila a Parlamentului European. Comisarii europeni sunt desemnati de guvernele nationale in urma consultarii cu presedintele Comisiei. Roluri stabilite Comisiei de catre tratatele Comunitatilor: 1. A reprezentat echilibrul intre institutiile comunitare (a monitorizat situatiile conflictuale, de multe ori oferind solutii)

2. A fost organul coordonator al trecerii de la un stadiu de integrare la altul. 3. A fost multa vreme singurul initiator legislative 4. Este gardian al respectarii de catre statele membre si institutiile comunitare al angajamentelor asumate 5. Este executivul UE ocupandu-se de gestionarea bugetului comunitar si gestionarea politicilor sectoriale 6. Este purtatorul de cuvant al UE in cadrul negocierilor internationale ! In cadrul Comisiei raspunderea este solidara. Comisia Europeana este un riguros gardian al indeplinirii obligatiilor asumate de catre tarile membre si celelalte institutii comune este executivul UE, ocupandu-se de adoptarea masurilor de aplicare a legislatiei comune de gestionare a bugetului comun, de buna functionare a politicilor sectoriale si a programelor comunitare. O noua cultura organizationala bazata pe servicii la niv Comisiei Eur. Pp.: 1. Crearea unui comitat care sa se ocupe de elaborarea unor noi standarde specifice vietii publice si de acordarea de consultanta cu privire la etica institutiilor comunitare 2. Elaborareea unui cod de conduita privind comportamentul functionarilor comunitari 3. reducerea coeficientului de birocratism al procedurilor comunitare prin simplificarea acestora. Parlamentul European Popoarele tarilor member reprezinta 1st idee Nr. De parlamentari este stability in cf. cu populatia > cel mai mare nr. de parlamentari il are Germania {17 comisii parlamentare} Particularitati 1. are 3 locatii in care isi desfasoara activitatea (Strassbourg, Bruxelles, Luxembourg) 2. Este singurul organism comunitar ales in mod democratic la nivel European 3. Parlamentarii nu dispun de o cultura politica authentic europeana (sunt exponentii culturilor politice nationale) 4. Imunitatea parlamentara nu este legiferata la nivel European 5. Are o nationalitate multiculturala si multilingvistica Functiile Parlamentului 1. Functia legislativa (a sporit ca importanta pe masura ce procesul de integrare s-a adancit => procedura de codecizie) 2. Functia bugetara aproba bugetul comunitar

3. Functia de control politic asupra celorlalte institutii comunitare (valideaza comisia, membrii comisiei pot fi chemati in fata parlamentului pt. audieri sau interpelari) 4. Acorda avizul conform Consiliului de ministri. Alte organisme: CEJ vegheaza la constitutionalitatea actelor normative CE de Conturi este paznicul finantelor europene Comitetul Economic si Social esete un mini-parlament (aici se afla grupurile de interese) Comitetul regiunilor reprez. regiunile subnationale Agentii specializate au sedii in diverse tari europene. Consiliul European+Consiliul de ministri= Consiliul UE Consiliul European cel mai important for politic de decizie al UE se compune din sefii de stat si/sau din guvernele tarilor membre acest for emite mesaje politice cu privire la problematica integrarii a fost institutionalizat prin AUE care a intrat in vigoare in 1987 are sesiuni ordinare de 2 ori pe an in tarile care detin presedintia

Principalele probleme aflate pe agenda Consiliului European au fost: 1. 2. 3. 4. 5. 6. ALegerea prin vot universal, direct si secret a parlamentului European Lansarea Sistemului Monetar European si a UEM Reforma principalelor politici sectoriale (politica agricola, comunitara, regionala) Extinderea gruparii Problematica ecologica Acordarea de asistenta tehnica si financiara a diferitelor grupuri de tari associate.

Consiliul de ministri este organismul decisional cel mai important in sens legislativ este compus din ministrii din tarile membre in functie de domeniile aflate in dezbatere atunci cand agenda discutiilor cuprinde mai multe probleme,consiliul ministerial se uneste la nivel de ministri de externe. fiecare tara membra are la Bruxelles un reprezentant permanent cu statut de ambassador -> acestia alcatuiesc impreuna o structura numita Consiliul Reprezentantilor Permanenti (COREPER) ce are ca rol pregatirea lucrarilor Cons. de ministry (elaboreaza rapoarte, propuneri, proiecte, angajamente, se ocupa cu convocarea ministrilor.

Presedintia CM este exercitata prin rotatie semestriala de fiecare din tarile membre Sunt decise in continuare cu unanimitate: 1. Deciziile care trebuie adoptate de tarile member in conformitate cu prevederile lor constitutionale 2. Decizii institutionale de fond si cele care afecteaza echilibrul intre diferitele institutii comunitare 3. Decizii in domeniul taxelor si securitatii sociale, cu exceptia celor cerute de buna functionare a Pietei Unice Interne (PUI) 4. Decizii adoptate in parallel la nivelul regional si international 5. Decizii cu privire la derogari de la reglementari cuprinse in Tratate incepand cu Actul Unic European (AUE 86-87) s-a trecut intr-un nr. important la votul cu majoritate calificata.

Interese specializate ale UE Pe langa organismele comunitare exista un nr. semnificativ de grupuri de interese cu impact asupra procesului decizional. Comisia a cautat permanent sa consolideze relatiile cu aceste eurogrupuri oferindu-le locuri in comitetele consultative si trimitandu-le proiectele de legislatie spre analiza si dezbatere. Aceste grupuri de interese opereaza la nivel sectorial, intersectorial si European. Pt a avea succes, grupurile de interese trebuie sa tinaseama de urmatoarele reguli procedurale: 1. sa dispuna de strategii clare si bine articulate 2. relatia cu organismele comunitare trebuie sa fie pe termen lung si bazata pe o retea densa de relatii interpersonale si interorganizationale; 3. actiunile trebuie sa fie anticipative si sa se bazeze pe cunoasterea complexelor mecanisme procedurale ale comisiei 4. grupurile de interese trebuie sa cunoasca sistemul, momentele optime de actiune si sa nu exagereze cu insistenta; Rolul concret in influentarea deciziilor comunitare depinde de: 1. Volumul informatiilor de care se dispune 2. Forta economica exprimata prin: importanta sectorului reprezentat, nr. de locuri de munca generate de sector, capacit, sectorului de a genera bunastare si rolul sectorului in echilibrul comercial 3. puterea de implementare sau de blocare a deciziilor comunitare 4. capacitatea de a reprezenta interese agregate 5. forta de persuasiune asupra membrilor reprezentati

Concurenta si politica in domeniul concurentei Cerinta de baza a ec. de piata este mentinerea unui mediu concurential functional. Concurenta reprezinta preocuparea autoritatilor publice, a firmelor si a indivizilor pt. asigurarea functionarii corecte a regulilor focului economic. Specialistii apreciaza ca in conditiile unei concurente adecvate are loc maximizarea bunastarii catatenilor. In orice societate este nevoie de o politica in domeniul concurentei pentru ca: 1) Actorii economici privati si autoritatile publice se comporta deseori intr-un mod care imperfecteaza mediul concurential 2) Pt ca firmele (companiile) producatoare percep presiunile concurentei ca ingradindu-le libertatea de miscare 3) Concurenta genereaza incertitudini si manifestari distorsionante 4) Firmele cauta noi mijloace pt. a mentine si spori marja de profit Tipuri de concurenta: 1. Concurenta perfecta vs. imperfecta 2. Concurenta directa vs. indirecta 3. corecta (loiala) vs. incorecta Obiectivele unei politici in domeniul concurentei: a) b) c) d) e) f) cresterea bunastarii consumatorilor protectia consumatorilor redistribuirea veniturilor protejarea firmelor de dimensiuni mici si mijlocii (IMM) integrarea pietelor deservirea unor deziderate de natura regionala, sectoriala, sau sociala

Institutiile gestionale ale politicii de concurenta: 1. Parlamentul European a vut un rol periferic (consultativ) - influenteaza activitatea Comisiei in aceasta directie prin discutarea si validarea raportului prezentat de comisie cu privire la concurenta prin constr. unor comisii si prin chemarea reprezentantilor comisiei la interpelari in Parlament. 2. Comisia Europeana - este organismul care propune principalele reglementari, efectueaza investigatii si propune/decide masurile ce se impun - procesul decizional in cadrul Comisiei este considerat sensibil si politizat intrucat se confrunta interese nationale, sectoriale, functionale sau de natura ideologica

- desi unele decizii sunt adoptate de comisarul european pt. concurenta, cele mai multe decizii sunt adoptate in plenul Comisiei. - in sfera concurentei, cele mai importante servicii administrative ale comisiei sunt secretariatul general si serviciul regal. 3. Directoratul general pentru concurenta (DG4) - se ocupa cu monitorizarea tehnica a concurentei in intreaga UE si de gestionara specifica a concurentei in agricultura,transporturi si energie. - cultiva urmatoarele valori organizationale: 1. credinta in individualism 2.respectul fata de consumator 3.atitudinea circumspecta fata de marile corporatii 4. respingerea interventiei statului in activitatea economica 4. Curtea Europeana de Justitie si Curtea de 1st Instanta vegheaza la respectarea compatibilitatii intre legislatia in domeniul concurentei si textele de tratat - primesc, analizeaza si decid reclamatiile din partea companiilor sau indivizilor in care se semnaleaza lezarea unor drepturi Principalii piloni ai politicii in domeniul concurentei sunt: 1. Practicile comerciale restrictive 2. Pozitia dominanta si abuzul de pozitie dominanta 3. Reglementarea sectoarelor specifice, a sectoarelor de stat si a firmelor carora statul le acorda drepturi speciale 4. Ajutoarele de stat 5. Concentrarile economice (achizitiile si fuziunile) Sunt considerate incompatibile cu buna fct. a pietei unice si interzise intelegerile, aranjamentele, sau alte practici concertate care: 1. Conduc direct sau indirect la limitarea sau controlul productiei pietelor, dezvoltarilor tehnologice sau fluxurilor de capital 2. Conduc la partajarea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare 3. Determina direct sau indirect preturile de vanzare si alte conditii de comercializare 4. Prevad conditii diferite in cazul unor parteneri comerciali plasandu-i in dezavantaj competitiv 5. conduc la incheierea unor contracte conditionate de acceptarea de catre parteneri a unor obligatii suplimentare care cf. uzantelor comerciale (prin natura lor) nu au legatura cu tranzactia Derogari

10

Exista 2 cat de derogari: Derogari cadru Derogari individuale a) Derogarile cadru se acorda ca principiu atunci cand au fost analizate si aprobate o serie de exceptii individuale de acelasi tip apelarea la derogari cadru contribuie la: simplificarea sist. de notificare si autorizare; descentralizarea spre nivelul national a aplicarii reglementarilor comunitare intensificarea controlului ex-post ( ulterior)

de derogari cadru beneficiaza intelegerile care conduc la: imbunatatirea productiei si distributiei marfurilor si serviciilor care conduc la promovarea progresului tehnic oferirea unor avantaje consumatorilor nu permit participantilor sa elimine concurenta de pe o parte importanta a pietei comune

b) derogari individuale - de acestea pot beneficia acele intelegeri care intrunesc urmatoarele conditii: efectele pozitive la nivelul UE sunt evidente iar avantajele depasesc dezavantajele genereaza efecte semnificative pentru consumatori restrictiile care afecteaza concurenta sunt absolut necesare pt. indeplinirea obiectivelor companiei aranjamentele nu produc o afectare semnificativa a concurentei {Nu fac obiectul exceptiilor: aranjamentele intre concurenti care limiteaza productia si vanzarile, conduc la fixarea preturilor si/sau restrang gama de produse oferite - aranjamentele intre nonconcurenti care stabilesc preturile de vanzare, care contribuie la restrangerea zonei de comercializare sau a segmentelor de utilizatori care determina niste sisteme selective de distributie si care constau in limitarea distributiei unor piese de schimb sau ansamble doar prin atelierele sau compartimentele firmei.} Pozitia dominanta si abuzul de aceasta Aceasta componenta s-a dovedit una dintre cele mai dificil de gestionat. Autoritatile nationale, ca si organismele comunitare s-au aflat intr-o dilema( dilema prizonierului) pe de-o parte trebuiau sa controleze dimensiunea firmelor a.i. sa nu devina prea mari , pe de alta parte, trebuiau sa nu dezavantajeze companiile europene in competitia globala.

11

Pt. ca un monopol sa fie monitorizat de (autorit.) organismele comunitare, este necesar ca: 1) acesta sa detina o pozitie dominanta 2) actiunile sale sa produca efecte distorsionante asupra unei parti semnificative a pietei comune; 3) masurile intreprinse sa afecteze comertul intracomunitar In determinarea pozitiei dominante se iau in considerare urmatorii indicatori: - cota de piata pe piata relevanta - structura si functionalitatea pietei respective - comportamentul firmelor concurente - disponibilitatea factorilor de productie - existenta barierelor in calea accesului la piata Piata relevanta se iau in vedere 3 dimensiuni: piata produsului Piata in sens geografic Piata in dimensiune temporala Se considera ca o firma abuzeaza de pozitia sa dominanta atunci cand: 1) Vinde la preturi foarte ridicate sau scazute pentru a inlatura concurenta; 2) Reduce productia sau trateaza diferit anumite segmente de piata; 3) Refuza sa furnizeze produse sau servicii in anumite cazuri 4) Impune acorduri de cumparare pt. anumite categorii de produse 5) Isi consolideaza pozitia dominanta prin achizitii sau fuziuni cu scopul de a inlatura concurenta O firma are pozitie dominanta si este obligatoriu monitorizata de Comisie daca are >40% din piata. Firmele care au o cota de piata de 25-40% pot fi monitorizate de Comisie. Reglementarea 17 1) Pp. obligativitatea notificarii acordurilor concertate 2) Contine drepturile statelor membre si ale partilor terte in cazul procesului de desfasurare a investigatiilor 3) Contine limitele superioare ale amenzilor si penalitatilor 4) Mecanismele de consultare pt autoritatile publice nationale 5) Conditiile in care se pot acorda exceptii individuale 6) Puterea de a purcede la investigatii a Comisiei in administrarea practica a politicii Sunt incompatibile cu principiile Pietei Unice practicile concertate care: 1) Determina direct sau indirect preturile sau alte conditii de comercializare 2) Conduc la limitarea sau controlul productiei 3) Prevad partajarea pietelor de desfacere 4) Stabilesc conditii de comercializare diferite pt. partenerii comerciali ai unei firme 5) Conditioneaza incheierea contractelor de acceptarea unor clauze care prin natura contractului sau a uzantelor comerciale nu au legatura cu obiectul contractului

12

Au dimensiune comunitara si trebuiesc notificate in prealabil comisiei fuziunile si achizitiile daca sunt indeplinite urmatoarele: a) C. a. agregata la nivel global a firmelor implicate in proces e de >5 mld.Euro b) C.a. individuala la nivel comunitar realizata de cel putin 2 dintre firme e de >250 mil. Euro c) Cel putin una din firmele participante la proces nu realizeaza mai mult de 2/3 din c.a. intr-o singura tara membra UE Pot avea dimensiune comunitara si deci pot fi monitorizate si fuziunile si achizitiile intre firme daca: a) C.a. agregata depaseste 2,5 mld Euro b) In cel putin 3 tari membre c.a. agregata depaseste 100 mil. Euro c) In cel putin 3 tari membre c.a. a cel putin 2 companii depaseste 25 mil. Euro Toate fuziunile cu dimensiune comunitara trebuiesc aduse la cunostiinta Comisiei furnizandu-se urmatoarele: 1. Bilanturile tuturor companiilor implicate 2. Natura si elementele definitorii ale fuziunii 3. Cotele de piata detinute de fiecare companie si pietele lor relevante 4. Structura proprietatii si natura controlului asupra firmelor respective 5. Raporturile speciale dintre companii In analiza cazului notificat, Comisia trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari: 1. In ce masura concentratea (fuziunea) economica respectiva intra sub incidenta reglementarilor comunitare 2. In ce masura fuziunea este compatibila cu principiile pietei unice interne 3. In ce masura prin fuziunea respectiva se consolideaza sau se creeaza o pozitie dominanta Etape in procesul de control al fuziunilor: 1. Notificarea 2. Initierea examinarii dureaza 4 sapt. si se finalizeaza cu urmat. Pozitii ale comisiei: atestare negativa fuziunea nu intra sub incidenta dreptului comunitar avizare pozitiva fuziunea nu ridica probleme Fuziunea ridica probleme fiind. Necesara o investigatie suplimentara 4-etapa investigatiei-poate dura pana la 4 luni Comisia poate aplica o procedura de monitorizare simplificata atunci cand: 1. Firmele care fuzioneaza nu opereaza in acelasi sector sau pe aceiasi piata 2. Cand c.a. a concentrarii si activele sale nu depasesc fiecare 100 mil. Euro 3. Cand desi opereaza pe aceiasi piata cota lor de piata este de <15% in cazul aranjamentelor de integrare orizontala sau de 10% in cazul celor de integrare verticala

13

4. Cand partile implicate in fuziune au descris piata relevanta Politica UE in dom. ajutoarelor de stat Acordarea de ajutoare de la buget unor firme distorsioneaz concurenta pt. ca: 1. Nu exercita efecte pozitive asupra mediului economic 2. Pot afecta evolutia pe piata a firmelor nesprijinite 3. Se sprijina activitati sau companii care si-au pierdut avantajele competitive 4. Se realizeaza o redistribuire ineficienta a veniturilor in economie 5. Se incalca principiul concurentei corecte Caracteristici ale politicii comunitare in domeniul ajutoarelor de stat: - este cea mai originala parte a politicii comunitare in domeniul concurentei - este componenta pur supranationala a politicilor sectoriale !!* procedura de monitorizare a aj. de stat este urmatoarea: 1. Fiecare guvern elaboreaza o schema nationala a ajutoarelor publice 2. Aceasta schema este notificata Comisiei pt. a fi analizata 3. Daca DG4 considera ca ajutoarele preconizate sau deja acordate sunt incompatibile cu reglementarile comune, declanseaza o ancheta 4. Daca se obtin probele incompatibilitatii si dovezile ca aceasta imperfecteaza concurenta, se cere statului respectiv sa nu aplice schema respectiva de sprijin Prioritatile in domeniul politicii in domeniul ajutoarelor de stat sunt: determinantii ajutoarelor deja existente nu terbuie considerati valabili si in perspectiva devine o prioritate necesitatea modernizarii semnificative a politicii in domeniu trebuie sa creasca semnificativ transparenta procedurilor de acordare a ajutoarelor de stat Provocari cu care se confrunta politica in domeniul concurentei: 1. Dualismul subiectivitatii administrative 2. Nivelul inca puternic politizat al regimului concurentei 3. Resursele limitate de care dispune DG4 4. Parteneriatul nefunctional dintre organele comunitare si mediul de afaceri 5. Provocarea eficacitatii si a deficitului democratic 6. Internalizarea factorilor externi. UE prezinta trasaturile caracteristice unei federatii pentru ca: 1) este un sistem de guvernanta cu cel putin 2 niveluri de sine statatoare 2) prin tratate, acestor niveluri li se acorda jurisdictie si resurse adecvate 3) aceste tratate prevad un sistem de guvernare in comun in acele domenii in care se suprapun competentele nationale si comunitare 4) dreptul comunitar prevaleaza in raportul cu cel national 5) legislatia europeana este adoptata prevalent prin majoritate, ceea ce angajeaza uneori tarile membre impotriva vointei lor

14

6) compozitia si procedurile institutiilor europene se bazeaza pe principiile reprezentarii majoritare, asigurand si reprezentarea opiniilor minoritare Dezideratul de stabilitate (la politica monetara) presupune: 1. Prevenirea speculatiilor valutare 2. Ordonarea politicii valutare si fiscale 3. Prevenirea riscurilor de neefectuare a platilor 4. Gestionarea efectiva a politicii valutare in scopul mentinerii stabilitatii cursului Euro Atributiile BCE: a) implementarea politicii monetare b) ofera instructiunile necesare bancilor nationale c) face recomandari si furnizeaza opinii Consiliului UE (c. de ministri) d) executa acele abilitati care au fost conferite (delegate) de catre Consiliul Guvernator Aspecte ale independentei BCE a) Procesul decizional - nu primeste instructiuni de la organismele comunitare sau de la tarile membre b) Personalul - membrii staff-ului sunt desemnati pe o perioada de 8 ani nereinnoibila si nu pot fi inlocuiti c) Aspecte functionale - e obligata doar sa inainteze rapoarte consiliului si sa publice rapoarte trimestriale - politica cursurilor de schimb e stabilita de catre Consiliu si isi poate respinge atributiile - BCE isi stabileste propriile reguli de procedura politica si salariala - Nu face obiectul controlului judiciar cu privire la politica monetara BCE a fost criticata pentru ca: 1) a dovedit indecizie in multe situatii 2) a transmis semnale contradictorii folosind prea multe voci 3) nu-si explica adecvat deciziile 4) procesul decizional e netransparent 5) creaza confuzie ca urmare a folosirii unei strategiii bazate pe 2 piloni. Circumstante atenuante: - nepunerea in aplicare a masurilor - incetarea masurii imediat ce s-a sesizat comisia - firma respectiva are un rol pasiv (follow the leader) - cooperarea operativa cu membrii Comisiei Circumstante agravante:

15

punerea in aplicare a unor masuri de retorsiune asupra firmelor care nu participa la intelegere recidiva(practici repetate de acelasi tip) refuzul de a colabora cu Comisia rol de instigator la practici abuzive

Toate fuziunile trebuie notificate Comisiei transmitandu-se urmatoarele informatii: 1) Cotele de piata 2) Bilantul companiei 3) Elementele definitorii ale fuziunii 4) Pietele relevante pt. fiecare firma 5) Structura proprietatii si a capitalului 6) Raporturi speciale dintre firme Puncte slabe ale tratatului de la Maastricht 1) Nu a luat in considerare evolutia ciclurilor economice si nu a prevazut criterii in privinta deficitelor excesive 2) Criteriile de convergenta au un caracter relativ ambiguu 3) Tratatul nu a definit instrumente si tinte monetare pt. situatii de instabilitate 4) Nu a continut reguli privind introducerea monedei unice 5) Nu contine prevederi referitoare la fiscalitatea comuna In perioada 94-98 a fost necesara respectarea urmatoarelor principii: 1) Crearea unei structuri legale coerente pt. ca Euro sa inlocuiasca cu succes monedele nationale 2) Simplitatea si accesibilitatea monedei unice 3) Realizarea conversiei intr-o maniera eficienta sub aspectul costurilor pt. a evita afectarea concurentei 4) Asigurarea unui mecanism de ajustare voluntara pt. sectorul privat. Pentru momentul lansarii monedei unice s-a adoptat Pactul de Stabilitate Si Crestere(SGP) 1) A fost rezultatul unui compromis franco-german 2) Prevedea penalizarea acelor tari care depaseau 3% deficit bugetar 3) Pt tarile care nu participa inca la zona Euro s-a prevazut un mecanism al ratelor de schimb special (ERM 1 si 2) caracterizat prin : ofera un coeficient moderat de flexibilitate aderarea la SEBC nu este obligatorie tarile acestea trebuie sa indeplineasca criteriile de convergenta (sunt supravegheate de autoritatile comunitare) a fost creat un comitet al celor 10 care coordoneaza politicile macroeconomice si sectoriale din zaona Euro si monitorizeaza performantele economice, bugetare si valutare ale tarilor membre

16

In perioada de tranzitie s-a convenit ca Euro sa se fol. obligatoriu pentru: 1) Politicile monetare si cele de curs de schimb ale tarilor participante la SEBC; 2) Pt. tranzactiile in cadrul sist. de plati intra-SEBC; 3) Pt orice emisiune de titluri de stat Pt. sectorul privat, euro se putea folosi pt. orice tip de tranzactie in baza principiului nici o restrictie, nici o obligatie Responsabilitati ale SEBC: elaborarea politicii monetare unice conducerea operatiunilor valutare gestionarea rezervelor valutare oficiale ale tarilor membre promovarea si administrarea sistemelor de plati Structura institutionala a SEBC: BCE este condusa de un comitet executiv format din 6 membri pt. un mandat de 8 ani Consiliul Guvernator are un mandat de 5 ani si se compune din cei 6 si toti guvernatorii bancilor nationale din cele 12 tari participante Consiliul General compus din pres. Si vice-pres. BCE si toti guvernatorii bancilor nationale din toate tarile membre UE Pentru realizarea dezideratului de stabilitate al BCE se impune: 1) Prevenirea speculatiilor valutare 2) Coordonarea politicii monetare si fiscale 3) Gestionarea eficienta a politicii valutare in scopul mentinerii stabilitatii cursului Euro 4) Administrarea activelor financiare 5) Prevenirea riscului de neefectuare a platilor Sarpele monetar european Lansat in 1972 si definit prin: accentuarea volabilitatii cursurilor de schimb la nivel international renuntarea la unele principii de la Bretton Woods extinderea Comunit. Eur. Cu inca 3 membri (MB,Ir,Dan) urmarea realizarea unei zone de stabilitate monetara in Europa sistemul a evoluat dinspre o rigiditate excesiva a cursurilor de schimb spre o > flexibilitate a acesteia In 1972 a fost creat Fondul European de Cooperare Monetara ca instrument institutional care sa faciliteze interventia bancilor centrale in sprijinul monedelor proprii. Acest sistem, definit printr-o relativa instabilitate, a fost dotat cu mijloace mai eficace de gestionare a facilitatilor de finantare. Sistemul Monetar European - a fost replica europeana la reforma din 1978 a FMI - procesul a avut mai degraba motivatii politice decat economice (de politics and policy) 17

tarile participante se deosebeau semnificativ in ce priveste performantele economice si regiunile lor valutare sistemul a pornit de la premiza ca stabilitatea mediului comericial este benefica pt. tarile participante si ca gruparea ii sporise rolul ca actor global

Obiective PIU 1) coeziunea economica 2) armonizarea politicii sectoriale ( conditii de munca si de viata) 3) coordonarea eforturilor de cercetare si dezvoltare tehnologica a statelor membre 4) cooperarea monetara 5) votul cu majoritate calificata 6) sporirea competentelor Parlamentului European 7) consolidarea rolului executiv al Comisiei PIU presupune: *libera circulatie a capitalului, a fortei de munca, a serviciilor si a bunurilor *inlaturarea controlului la frontiere Raportul Delors - preconiza urmarirea a 3 etape pt. realizarea UEM: 1) Convergenta indicatorilor macroeconomici ai tarilor membre Caracteristici: a) Inlaturarea tuturor barierelor fizice, tehnice si fiscale pana la finele lui 1992 b) Reducerea ajutoarelor de stat c) Reforma fondurilor structurale d) Coordonarea mai stransa a politicilor economice si monetare e) Dereglementarea si liberalizarea pietelor financiare si stabilirea unui spatiu comercial mic f) Crearea conditiilor ca toate tarile membre UE sa participe la MRS g) Inlaturarea restrictiilor din calea utilizarii ECU in sectorul privat 2) Tranzitia (reforma) pp.: a) revederea arhitecturii institutionale b) crearea de noi institutii, inclusiv a SEBC c) transferul substantial al unor abilitati decizionale de la niv. national la niv. comunitar. 3) Deplina unificare Caracteristici: a) consolidarea si intarirea politicii regionale si a altor politici pentru a facilita tranzitia b) trecerea la fixarea irevocabila a cursurilor valutare c) elaborarea unor criterii bugetare de convergenta si respectarea acestora d) formularea si aplicarea unei politici monetare unice la niv. SEBC

18

e) controlul de catre SEBC al rezervelor valutare si al cursurilor e schimb ale tarilor membre f) introducerea monedei unice Tratatul de la Maastricht introduce urmatoarele criterii de convergenta: 1) Stabilitatea preturilor exprimat prin rata inflatiei care sa nu depaseasca cu > 1,5% media celor mai performante 3 tari membre 2) Stabilitatea ratelor dobanzilor exprimat prin Rd pe termen lung care sa nu depaseasca mai mult de 2% media celor mai performante 3 tari (cele mai stabile de la rata inflatiei) 3) Stabilitatea cursurilor de schimb cursurile monedelor sa se mentina in banda de variatie, fara devalorizare, cel putin 2 ani anterior trecerii la moneda unica 4) Sanatatea finantelor publice exprimata prin deficite bugetare sub 3% si datorii publice de sub 60% din PNB

19