Sunteți pe pagina 1din 6

Hingirc)

j^nt e

stnt

paralele

intre de

se numesc

puncte

nodale

JWSS^ S

iar planele

con

perperuhcuJare in punctele nodale p e P axa optica

Cunoasterea

acestor puncte

altor

si

construirea

.magmn

puncte

plane" cardinale^cSnjugate" riVperlrdte

sau

plane

din

spatiu l cbfect

?

2. PRQBLEM E

(

4.1. U n tub cilindric de lungitne 1=1

m si diamet.ru interior d — 5 cm

deschideri

aspectele

are suprafata interioara perfect reflectanta P e o lungime /' = 89 cm si

perfect absorbanta in rest. Capetele tebului sint prevazute cu mici

centrate pe axa (conform fig. 4.1). Deseriefi calitativ si cantitativ

luminoase

observate.

Pig.

4.1

cade

norma) pe axa. un fascicul de raze luminoase paralele. Calculafi mfunefie de unghiul de incidents distan^a OH a razei interioare IJ fa^a de axul central (fig. 4.2).

4.2.

Pe un cilindru de sticla de raza

R si indice de refracfie

n,

Pig.

4.2

4.3. Utilizind rezultatul obtinut In problema de mai sus

(4.2),

deter

minati aspectul inregistrat de un observator indepartat care priveste dupa o direc^ie normals pe axa un tub de sticla de raza exterioara R si indice de refracfie n. Canalul central de raza r < R confine mercur. Discutafi pentru r s (0, R). Exaniinafi in particular cazurile : R — 2 cm, n = 1,5,

r =

0,5

cm

si

r

=

1,5

cm.

4.4.

O raza de luminS monocromaticS pStrunde intr-o sferS din mate

rial cu indice de refracfie

n.

Raza suferS un numar p

interne.

cu raza incidents.

minima si determinati

de reflexii

1) Galculafi deviafia D a razei emergente in raport

2)

Aratati cS aceasta deviatie atinge o valoare

caz

valoarea unghiului de incident,a in acest

250

3) Evalua|i numSrul de reflexii ink-rue

4) Identified}.! un fenomen natural bazat pe acest model siinplu.

Aplicafie

4.5. O raza de lumina cade sub un unghi de incidents i pe supraiafa

nuruerica : n

4/3,

p

=

1.

•de separate a douS medii, primul mediu fiind mai dens optic decit al tdoilea. Cunosciud ca. raza refractata este perpendiculars pe raza incidents

si eS

doua medii (I este unghiul limita).

4.6. U n elev stind i n fafa oglinzii include un ochi, privindu-$i ima-

ginea din oglinda lipeste pe oglinda o bucafici de hirtie deasupra ochiului

4nchis. Ce va vedea elevul dacS va deschide ochiul care a fost inchis si-1 va include pe celalalt/1

sin //sin i = a = 1,28, calculafi iudicele de refracjie relativ al celor

4.7. L a adlncimea h sub apa se aflS o sursa punctiforma

de lumina.

Unde se formeaza imaginea acestei surse pentru un observator

de-a lungul suprafe^ei apei ? Indicele

care priveste

n.

de refracfie

al apei este

,

Pig.

T—

4.7

~~

4.8. I n desenul din figura, AB

este un obiect real, iar A'B'

este ima-

ginea sa virtual a intr- o oglinda . A A' este ax a optic a principals . Deter-

oglinzii.

tniuafi nuraai pe cale graficS natura, pozijia si distanja

focala a

' gl I

I

I

Pig.

4.8

*1

4.9. In interiorul unei plSci de sticlS se aflS o cavitate sferica vidata.

Un fascicul ingust de luminS, avind direcjia unui diametru, patrunde in interiorul sferei. §tiind cS diametrul fasciculului la iesire este de doua ori

mai mic decit eel de l a intrare, determinati indicele de refracfie al sriclei.

I )<:sena|i mersul razelor de luminS prin

sistem.

251

Iff.

4.it

y

«

"c i

saie pnncipale.

 

1g.

4.11

 

4.12.

»

sarsi

jmactiforma

5

se afli

?» <u+

dt

1

distant

focala/.

?i 2 dm figura ?

Este

posibilfc^trno f ? "

F

construc t

«>*vergem

imagmJen' folosind r azek

?2

*

Stil *

 

Fig.

4.12

si pozitia ^truJK i optic al acesteia,

rf^arSS^^3

*T btir e

 

. »*

se

argumenteze

atersul rasd M

n

1

1

1

252

Plf.

4.M

4.14.

lentilei.

l''»i»m»#i

grancu i

u m

Wg.

4.14

a

x

fan)

afla pe axa optica principals a anei ^

== 40

lentil*

cm

v„

de

.

.

.

4.1S.

UnpunctWrnosse ^ J_ 1 Q

de

distan£a

focala

/,

.

a

l

a

distanta

'wv -

°P tlc a

-

,divergente

'•ceasta. Punctul luminos este h Ilde P arta t d e

"

*

ax

principals cu h

5 cm, intr-un plan perpendic u,a r p e ax f • . Und e tr ebuie deplasatS lentila

$i

cu dt, astfd mdt imagin<ea P unctu, u i luminos sS ramina in pozijia

initials ?

4.16. Aflati

imaginea

anei

wrse

punctiforme

S

intr-un

sistem optic

format dintr-o lentila convergei a t a de . dls V a i t I a focal a / si o oglinda conicS

cu

deschiderea

de 90 \!*ele sm t

mdlcat

e

Pe figura.

 
 

49°

'-

 

3F

 

2F

 
 

Pie

4.i«

 

»

1

J

4.-> c l a

d e

raz^

 

P indice de refractie

1,5

 

are

4.17.

O sfera phna

ae

»tt

t

pimct

j

f oril

l

es t e

situat pe axa

rferd

la

o

emi»4era

argintati. Vv.

obi isfere i

neaig i n t atS .

SS se afle pozitia imagi-

distanja 2R

faJS de polul em' r{fldil e

car

e

a

u

loc .

 

ah

finale,

4.18.

dupa refractiile_si _ t e u n

In figura 4.18,^*

es

.

&y &

obkc

est

e

t

U

rea

M

l

ia

r

dintr

s>

e

ima

g i n e i

drepte

e

a

l

f

s

a

g

intr

sa

n

.

0

3

lentila,

a carer axa optica pni. ^ lentile i

lentilei $i a imagiaii abiectuh

•eteraunati

pe eale gratica pi j

1

Fie-

4.1*

-j

a

focardor.

Stabuifi

aatura

253

4.19. U n fascicul paralel de lumina de raza rx = 5,00 cm, strSbatind

axa

o lentila divergenta,

opticS principals o pata luminoasS circulars de raza r% = 7 cm. £alcula|i

raza petei luminoase dacS se inlocuieste lentila divergenta cu una conver-

gent a avind distanfele

formeaza

foe ale

pe un

egale

In

ecran

asezat perpendicular pe

modul.

 

4.20.

O sursS punctiforma este situatS in focarul unei lentile

conver-

gente de

distanfa

focala / =

6

cm.

In

spatele

lentilei, la distance

d

=

=

12

cm,

se

aflS

un

ecran

pe

care se

observS

o pata luminoasa. In

ce

sens si pe ce distanfa trebuie deplasatS sursa, pe axa optica principala,

astfel

modul,

v = 8 cm/s, un cere avind centrul pe axa optica principala a unei lentile

convergente, planul cercului fiind perpendicular pe axa, la distanfa d ==•

inert

raza

petei

luminoase

sa

creasca

cu

de

«

=

2 ori.

constants,

4.21. U n

obiect

punctiform descrie,

vitezS

in

<= 1,5

/

[f

este

distanfa

focala

a

lentilei).

* a

=

In ce sens si cu ce vitezS se miscS imaginea obiectului ?

4.22. Imaginea

realS

a unui

si

punct

axa

luminos se

distanja

optica principala cu y2 = 2 cm.

formeaza

la

8

cm

fafa

de

lentila

sub

Di stanza focala a lentilei este / =

t*» 5

f®rma

5 cm, iar raza descbiderii sale

lentilei, trebuie

astfel

incit

optica

este r =>

avind

cm.

L a

jumStStii

ce

tija

distanfa. d,

superioare

i n fafa

a

afla

pus u n ecran,

lentil ei,

pe

imaginea sa dispara ?

lentile

4.23. O

subtire

se

axa

principala a unei

convergente,

barei

p\v

dincolo de focar. Cunoscind maririle transversale ale capeteloT

p a ,

determinat i

marirea

longitudinals.

4.24. Determinate distanfa focala a unei lentile groase de sticla,

cunoscind i razele de curbura Rx respectiv R2, indicele de refractie relativ

», precum .si grosimea sa e. Care este conditia ca lentila sa devina un sistem telescopic?

4.25. O sursa punctiforma se afla pe axa optica principala a unei

lentile convergente de distanfS focala/ = 60 cm, la o distan^S d de aceasta. Daca lentila oscileazS transversal cu o anumitS amplitudine, imaginea sursei oscileaza cu amplitudinea Ax = 1,6 cm. Daca sursa oscileaza trans-

versal, cu aceeasi amplitudine ca si lentila, imaginea sursei oscileaza cu amplitudinea A a = 1,5 cm . Aflat i distanfa d.

4.26. De o parte si de alta a unei lentile convergente cu distanfa

focala / = 5 cm se miscS la intilnire, pe axa optica principala, doua puncte luminoase. Punctele sint initial la distanfa lx = 20 cm si l2 — 15 cm de lentila si au aceeasi viteza v = 2 cm/s. DupS cit timp se intilneste primul punct. c u imaginea celui de-al doilea?

ecran.

%

4.27.

O sursa punctiforma de lumina se afla la distanfa

L

de un

O

lentila convergentS,

cu distanfa

focala

/, /

>

Z./4, paralela cu ecranul,

se

poate

deplasa

intre

sursa

si

ecran.

Pentru

ce pozitie a lentilei dia-

metrul petei de pe ecran

'(mai

optic princij)al (

Q oglinda plana. In fata lentilei, tot perpendicular pe axul optic principal,

mare decit distanfa focala) se aseazS, perjtendicular pe axul

este minim?

unei lentile convergente,

4.23. In spatele

la distanfa L =

4 cm

254

|e aseaia o foaie cu pStrSfele. Pe aceasti foaie sr ol,{in iinapinilc patra Iclelor la doua po/.i^ii ale ioii in raport i n lentila. Aceste douS pozffii •ifera cu d — 9 cm. Sa se gaseascS distanta focala a lentilei.

cm, se

Un

'fascicul de lumina, paralel cu axa optica principals, travcrseazS lentila

»flS

4.29. O lentila subfile

la

distant a d =

32

si o eglinda concava

de

raiS

R

<= 48

cm una de alta, formind un sistem centrat.

fi

reflectindu-se

pe

oglinda

converge

intr-un

punct situat la 6 cm de

tOglinda.

Determinate

distanta

focalS

a

lentilei.

perpendicu-

lars pe axul optic principal, o lentila convergentS de distanf:S focalS }x mi

4.30. Pe un banc optic se afla in ordine: o rigla gradatS

«= 10

cm

la

dt

=

15

cm de rigla, o lentilS divergentS si o lunetS

reglata

pentru

vizare

la

infinit. • Daca

distanfa

dintre

lentile

este dt

=

10

cm,

atunci in lunetS se observa imaginea clarS a riglei. Determinati distan|a

'locala

a

lentilei

divergente.

4.31. Doua lentile identice

avind / == 3

cm, se

afla la distanta

d mi

ma 3 cm una de alta , formind u n sistem optic

f i poziti a itnagini i unu i punc t lumino s afla t

M.3j£) U n sistem optic este format

•ava^tT)

de

raza R

si una

convcxS

l a

natura

c m i n fa|;a prime i lentile .

una con-

(O') de razS r. Oglinzile au aceeasi

centrat. Determinat i

4

din doua oglinzi sferice,

axa

optica

si

sint

plasate

fa£a

in

fa|S

la distanta 00' — x. U n punct

luminos

A

este dispus pe axa

opticS

la

distanta OA =

d.

Conventia de

•emn

este prezentata

i n figura

4.32.

 

Pig.

4.32

Imaginea

finals

formats

in

urma

celor

douS reflexii trebuie

sa

se

formeze i n virful oglinzii concave. Discutat i i = f(x) pentru R = 100 cm

fi

dacS:

1) O' este oglinda

0'

convexa

este oglindS concava

cu

raza de 20

cm ;

2)

Care sint solutiile posibile pentru d =

cu raza

de 20 cm.

5

m ? Calculate marirea

p

datS

de

sistem.

4.33.

« lire fafa din stinga de raza 7? mSrginitS de aer, iar fa£a din dreapta de rui'.S tR mSrginitS de u n lichid de indice «'. Lumina cade intii pe fa{a din stinga.

O lentila biconvexS subtere confecteonatS din sticlS de indice

1) Determinati distanta focalS

imagine.

2)

Determinate

distanfa

focala

imagine

atunci

cind fat,a de razS

2R

 

255

este

argintati.

4.34.

l a

plauul

focal

imagine

al unei lentile

convergente

se aseazS

o oglinda plana. Stabiliti pozitia, mSrimea si natura imaginii finale pentru un obiect plasat in fata lentilei. Desenati dnimul unui fascicul de jaze' care pleacS dintr-un punct-obiect. Rezolvati problema numai pe cale geometries.

plan-convexe

pe b&zlfrelatiilor care se pot stabili urmarind drumul

de

aceeasi axa optica sint distantate la d = 3 cm. Stabiliti pozitiafocarului sistemului fata de lentila a doua utilizind relatiile geometrice care se pot

stabili urmarind drumul razelor prin sistem.

(/4

35j)

Deducet i

formul a

distante i

focale

a

(/i

une i

=

7

lentil e

razelor priu lentila.

c m

si /,, =

6 cm),

4.36. Dou a lentil e - subtiri ,

convergente

4.37. Sa. se stabileaseS o relatie, i n aproximatia gaussianS, intre ma-

rirea transversals. (3 si mrSirea longitudinals m pentru formarea imaginiler in lentile subtiri. Se va considera cazul unui obiect cu dimensiuni reduse.

cade

pe o diafragmS circulars cu diametru de 20 cm. Ce valoare va avea un- ghiul conic dupa strabaterea unei lentile convergente (C = 5 m - 1 ) moutata in a-easta diafragma ?

reflectantS) este

format dintr-o lentila divergenta cu distanta focala a (in valoare absoluta) s i o oglind a concav S de raz S a astfe l inci t SO = a/2 (confor m figuri i 4.39) . Stabiliti relatia punctelor conjugate pentru acest sistem optic (xx «= OA aste abscisa punctului obiect, x% == OA' este abscisa punctului imagine, iar conventia de semn este prezentata i n figura).

4.38. U n fascicul de lumina convergent

4.39.

U n sistem

catadioptric

(cuprinde

(unghiul conic 2a =

o suprafafa

40°)

Fig.

4.39

«

cade u n fascicul de raze paralele. Determinati pozitia focarului imagine F0.

0 parte din lumina se reflects pe fata plana si se concentreaaa in aer in

focauil Fv Admitem din nou o reflexie pe fa£a curbS a lentilei, lumina reflecta+S i n aces* caz se concentieaza i n focarul F a . Determinati pozifiile focarelor Ft si respectiv F2.

4 .40.

Pe fata convexa a unei lentile semisferiee

de raza It

si indice

|^4v4l) Se

eonsiderS

sistemu l

catadioptri c

di n figur a 4.41.

Centra l de

curbura 0

al

dioptrului

sferic

de

raza

R si indice

n este i n eontact cu

virful

oglitudi eonvexe

de raza

R'.

Intre ogliudS ?i dioptrul plan se

afla

256

«m

lichid

transparent

de

indice

n'.

Calculati raza

W a ogllnzii

eonvexe

astfel

incit:

 

1)

sistemul sa fie echivalent

cu o oglinda concava

de raza

9R.

2)

sistemul echivalent sa fie afocal. Aplicatie n = 3/2.

Fig.

4.41

V

4.42. U n sistem catadioptric centrat este constituit dintr-o oglinda

concava de raza R si o lentila divergenta de distanta. focala ab'solutS /. Virful oglinzii este la distanta I de lentila. Stabiliti conditia pentru care sistemul este echivalent cu o oglinda convexa de aceeasi raza de curbura. Discutie.

0^43} Se considera u n siste m opti c alcStui t di n dou a oglinzi sferice

oglinda M x este concava de raza R, iar oglinda Af,

este convexa de raza R' = KR (K < 1). Oglinda Mx este prevSzutS cu

de acelasi

centra

0,

,o deschidere circulars centrals (fig. 4.43). Stabiliti o relate intre abscisele

*

=

OA

si

x'

=

0A'.

Deduceti

sistemul

optic

echivalent.

 

Fig.

4.43

 

4.44.

U u

observator

cu vedere normals poate vedea clar obiectele

situate

si

observatoru l scufunda t i n ap S ? Indicil e d e refracti e a l ape i est e n = 4/3

si

obiect

in aer

dacS

acestea sint plasate

Unde

vor

R

== 8

intre 25

fi

mm.

cm (punctul proximum)

aceste puncte pentru

infinit

raza

(punctul remotum).

corneei

ochiului este

ce

u n

normal?

ochi

situate

4.45. De

un ochi

miop

distinge

mai

multe detalii pe un

decit

grosismentul unei lupe avind distanta focalS /

In functie de pozitia obiectului, x, si de pozitia ochiului observatorului, a.

sS nu depindS do

Unde trebuie situat

4.46.

SS

se determine

obiectul

pentru

ca

grosismentul

17

Probleme de

fiiic i —

ISBN

OT3--3S—M90—3

257

sa fie situat

ochiul observatorului pentru ca grosismentul sa nu depinda de pozitea

obieetului ? Git devine grosismentul daca ochiul este acomodat pentru dis-

punctul i n care se alia ochiul observatorului?

Unde trebuie

tanta

minima de vedere

distinctS?

4.47. O lupa, considerate lentila subtire de distanta focala / «= 20 cm,

este utilizata de un observator cu vedere normal!. Se noteaza cu A distan-

ta

obiee-

imagine

virtualS—ochi si cu

a

distanta focar imagine—ochi.

Evaluate grosismentul in cazul i n care pentru observarea libera a

tului

acesta se

plaseazS:

a)

i n punctul proximum (S = 25

cm, grosisment

comercial),

b)

se inlaturS lentila si se adapteazS ochiul pentru o alta distant!,

obiect—ochi.

Discutati

valoarea

grosismentului

pentru

urmatoarele

a) in focarul imagine;

ochiul plasat

ochiul plasat

b) la

2

cm de

lupa;

c) la 30

ochiul plasat

cm de lupa.

4.48. O lentila convergent!

formeaza pentru un obiect

10 cm de lentila imaginea realS egalS lentila.

cu obiectul si plasatS

cazuri:

real plasat

10

la

cm de

la

1)

Calculate distanta

focala.

2)

Lentila este utilizata ca lupa pentru un observator

care isi dispuae

ochiul

i n focarul imagine. Vederea observatorului este normals. In ce

domeniu,

pe

axa

opticS,

poate

fi plasat

obiectul (latitudinea de

punere

la punct)

pentru a putea fi vSzut de catre observator

prin lentila:

a)

fSra

acomodare

(vedere

la infinit);

 

b)

cu acomodare

maximS

(8 =,20

cm).

3)

RSspundete

la intrebarea

anterioara

dacS

observatorul

este miop

avind

punctul remotum

A 0 =

65

cm

si punctul proximum

8 =

10

cm.

4.49.

U n microscop

este format

dintr-un obiectiv

cu distanta

focal S

foc

= obiectiv si ocular este L = al ccularului.

5 mm si un ocular

cu distanta

= 20 cm. Ochiul se deplaseazS

focalS foc

20

mm.

Distanta

intre

in focarul imagine

1) Calculate

pozitia

obieetului

pentru

a

fi

vazut farS

acomodarea

ochiului (imagine finala la infinit). Care este puterea si grosismentul micro- scopului pentru acest caz ?

2) Calculate pozitia obieetului cind ochiul este acomodat la maximum

distanta

minimS a vederii fiind

8 =

25

cm.

Care

este

domeniul pe

axa

opticS

in

care poate fi plasat

obiectul

pentru a f i observat (latitudinea de punere la punct) ? Care este puterea

si grosismentul microscopului pentru acest

caz ?

P 4.50. U n microscop are obiectivul si ocularul cu puterea de 100 si

respectiv 20 dioptrii. Observarea se face fSrS acomodare (imaginea finala

la infinit) de catre un observator

cu vedere

normals.

1. Distanta obiectiv ocular este L = 16 cm. Calculate:

a) gtosismentul

b) unghiul sub care se vede priu instrument o globulS rosie

comercial al microscopului,

prni.

de singe) de diametru d — 22

258

(hematie

c)

diametrul unui obiect plasat la 25 cm de ochi si va/.ut sub acH.v.i

unghi

(de la punctul b).

2.

Se indepSrteazS ocularul de obiectiv cu/'= 10 cm fata <*e distanta

initials:

a) care este noua valoare a grosismentului?

b) cu cit si in ce sens trebuie sa se deplaseze sistemul obiectiv-oe;;lat

fatS de obiect,

pentru a se realiza din nou punerea

la

punct?

c) care este pasul unui stirub micrometric dacS sint necesare 2,5 rotajsii

pentru a se obtine rezultatu-1 de mai sus?

3. Se acoperS obiectul cu o lamela de sticla de 0,25 mm grosime.

Pentru a obtine din nou o imagine clara surubul micrometric trebuie rotit

•cu 45/100 rotatii . Determinat i indicel e d e refracti e a l sticlei .

4.51. O lunetS subacvaticS este compusS din douS lentile subtiri. Lentila

ocular se considera dispusSin aer si are distanta focalS/(conform figurii 4.51). Obiectivul este o lentilS plan concavS. Fata concavS orientatS spre oclu are raza de curburS R, fata planS este i n contact cu apa (»' = 4/3) iar

indicele sticlei este

n.

Fig .

4.51

SS se determine raza de curburS R si distanta intre cele doua lentile §50 = l) astfel ca mSrirea liniara a lunetei sS fie independents de pozitia obieetului de observat (distanta OA = d) si ca imaginea A' a obieetului

A sS se obtinS astfel inci t distant a A A' a sS'ffie independents de dis-

marirea

4.52. Pentru a fotograf'ia suprafata Pamintului din avion se foloseste

un aparat de fotografiat &• cSrui obiectiv are distanta focalS / = 8 cm. Filmul folosit are puterea de rezolutie 8 = 10~2 mm (douS puncte ale

imaginii de pe fil m apar ca distincte dacS

ptrti n 8 = 10 -1! mm) . L a ce: altitudin e trebui e sS zboare avionu l pentr u a putea deslusi pe imagine frunzele copacilor ? Dimensiunea frunzei este I =» = 5 cm. Pentru ce vitezS gi avionului imaginea mai este incS clarS, stiind cS timpul de expunere este T = 10 ~ 3 s?

tanta

d.

Calculate i n acest

caz

(J si distanta

a A

A'.

distanta dintre ele este eel

 

4.53.

Fotografiind un obiect

de la distanta

d±

=

15

m,

inaltimea lui

pe

film

a

fost

hx

=

30

mm. Modificind distanta la d2 = 9 m, inSltimea

imaginii

de fotografiat putem obtine irsagini de la obiecte

aflate

de convergentS C = 2 dioptrii. Cit devine distanta minima de fotografiera

a devenit

4.54. Cu un aparat

h2

=

51

mm. Aflati

d

=

50

cm.

distanta focala

Se

alipeste

a obiectivulu .

la

distanta

nainimS

de obiectiv o lentilS

in

acest caz ?

259

si unui

mai indepartat. Cum trebuie deplasat obiectivul aparatului s i rnedificat timpul de expunere ?

4.55.

Cu acelasi

aparat

se fotografiaza u n obiect de aproape

4.56. Putem fotografia

4.57. U n alergStor

o imagine virtual!?

alearga

de perfonnanja

100

m

i n

10 s.

Care tre-

buie sa fie timpul de expunere la efectuarea unei fotografii a alergatorului dacS pe filmul negativ rezolutia admisa este x = 0,5 mm . Fotografia este realizat! de la distanta d = 6 m iar distanta focal! a obiectivului foto-

grafic este / = 5 cm.

Intr-un aparat de fotografiat cu distanta focal! a obiectivului /

Be utilizeaza un film de rezolutee x (diametral maxim admisibil a l ,,petei" ce corespunde imaginii unui punct obiect). Calculate diametral diafragmei obiectivului (lentil! subtire) care permite fotografierea obiectelor plasate intre distan^ele a si b faf ! de obiectiv (a > b).

unui flux luminos

^58 .

4.59. U n flux energetic de 0,0016

W corespunde

de 1 lm , pentru radiatia verde (sensibilitatea

Calculate ce flux energetic corespunde unui flux luminos de

o

spectralS

relativ!

1.

100 l m pentru

F(X) =

radiate

a carei sensibilitate relativ! a ochiului este

F(X) <== 0,762.

4.60. O sursa izotropS, puhctiform!, situatS in vid , emite u n flux

luminos O = 10 l m cu lungimea de und ! & = 0,6 um . Determinate ampli- tudinea intensitStii cimpului electric a fluxului luminos, la distanta r = 1 m de surs!. Se cunosc i V = 0,6, k = 1,6 mW/lm.

4.61. U n fascicul de lumina solar! produce la incident! normal! pe

un ecran o iluminare E 0 = 100 lx. Se dispune paralel cu ecranul, l a distan-

ta d = 60 cm o lentil! convergent! cu distanta focal! / =' 20 cm . Calculate si reprezentati grafic distributia iluminSrii medii pe suprafata ecranului. Absorbtia luminii i n lentil! poate f i neglijat!.

cd este

plasat! l a distanta d = 1,5 m fata de un ecran. L a mijlocul distantei sursS-

4.62. O surs! punctiformS de lumin! de intensitate

/ =

90

ecran este plasat! o lentila

Calculate, neglijind pierderile de energie ecranului.

convergentS cu distanta focal! / = '60 cm .

luminoasa, iluminarea i n centrat

4.63. Distanta intre virful unei oglinzi concave avind raza de curbura

22

d = 5 m . Calculate iluminarea ecranului i n punctul de pe axa optic! pro-

dusa de o surs! punctiform! caracterizat!

=

asezat perpendicular pe axa optic! a oglinzii este

=

2

m si u n ecran

de intensitatea

luminoas! I

orienteazS cu axa opticS spre central discului lunar Diametral pupilei

ochiului

a) iluminare a imagini i Luni i i n planu l foca l comu u a l obiectivulu i .si

al ocularului;

observatorului

este

Dp

6

mm . S !

se calculeze :

DL

b) fluxul

luminos ce intra in ochiul observatorului.

Pierderil e de flu x lumino s se neglijeaza.

Se/ cunosc : diametra l Luni l

= 3476

k m si distanta

Pamint—Luna d = 3,84 • 10 5 km.

4.65. U n obiectiv fotografic este format din doua lentile identice cu

distantele focale / = 30 cm si diametrele D = 4 cm, distantate la / = 6 cm . Fiecare dintre lentile transmite 90 % din fluxul luminos incident. L a jum! - tatea distantei dintre cele doua lentile se aseaza o diafragma cu diame- tral d = 2 cm. Sa. se calculeze iluminarea imaginii Lunii obtenuta cu acest

obiectiv, daca iluminarea data

pe u n ecran dispus normal pe

razele ce vi n

de l a Luna., i n absenta sistemului optic este E0 = 0,2 lx, iar diametral

Lunii

4.66. Pe axa optica principala a unei oglinzi concave se afla o surs!

punctiforma la distanta d = 22/4. I n fata oglinzii, la distanta 222, se afla u n ecran asezat perpendicular pe" axa optica principala. Aflati de cite or i

se

vede

sub u n unghi 2fl — 30'.

se modifica iluminarea i n punctul de interactie a ecranului c u axa optica

principals,

daca

distanta

oglindS—ecran

scade

de doua ori.

4.67.

Cu ajutorul unei lentile convergente se proiecteaza pe u n ecran

imaginea unui obiect. Prin pozitionari adecvate se obfin doua imagini avind mSririle transversale pSj = —5, respectiv ji 2 = —2. Care este ra- portul ilumin&rilor imaginilor, i n centrul ecranului, in cele doua' situatii ?

4.68 U n ecran este plasat la distanta L = 1 m de o sursS luminoas!

punctiformS. Cum se va schimba iluminarea ecranului i n intersectia cu axa

optica a unei lentile divergente (C = —5 m - 1 ) ? Lentila se plas'eaza astfel

incit

sursa

coincide

cu

focarul

imagine ?

4.69. O planeta este observatS printr-o lunetS avind obiectivul de di -

stanta

focalS fx

= 5 cm. De cite ori se modifica iluminarea imaginii pla-

netei

pe retina ochiului observatorului,

dacS se modifica de douS

ori di -

stanta focalS a ocularului ? Diametral pupilei ochiului observatorului este

constants si egalS

TITO. O sursa

cu 5 mm . de luminS se aflS la distanta

I

\

de u n

eeran.

In ecran este practicat u n orificiu de diametru d = 1 cm . Cu m se modi- fies fluxul luminos prin orificiu daca intre sursa si ecran se interpuue un cilindru transparent de indice n = 1,5, conform figurii. Cilindrul are lun- gimea / = 1 m, diametral d — 1 cm, iar sursa se aflS pe axa cilindrului.

=

100 cd, plasat!

pe ax ! i n urmatoarele

puncte:

 

a)

i n focarul oglinzii;

 

b)

la distanta

dx

=

1,5

m

de virful

oglinzii;

c)

la distanfa

d2 = 0,5 m de virful

oglinzii;

.

Id

Se consider! c ! 25 % din energia luminoas! incident! pe oglind! este pierdutS prin reflexie.

PSmln-

tului, asigur! o iluminare E =

tivul de distant! focal ! / r t = 1 -m ?i u n ocular de grosiment G ob = 10, se

4.64.

Luna plin!, iluminind normal obiectele

de la suprafata

0,2 lx . O kinet! astronomic!

avind obiec-

260

Pig.

4.70

261