Sunteți pe pagina 1din 6

Hingirc) stnt paralele intre de se numesc puncte nodale iar planele con j ^ n t e perperuhcuJare in punctele nodale p axa optica

eP

JWSS^S
?

3) Evalua|i numSrul de reflexii ink-rue 4) Identified}.! un fen omen natural bazat pe acest model siinplu. Aplicafie nuruerica : n 4/3, p = 1. 4.5. O raza de lumina cade sub un unghi de incidents i pe supraiafa de separate a douS medii, primul mediu fiind mai dens optic decit al tdoilea. Cunosciud ca. raza refractata este perpendiculars pe raza incidents si eS sin //sin i = a = 1,28, calculafi iudicele de refracjie relativ al celor doua medii (I este unghiul limita). 4.6. U n elev stind i n fafa oglinzii include un ochi, privindu-$i imaginea din oglinda lipeste pe oglinda o bucafici de hirtie deasupra ochiului 4nchis. Ce va vedea elevul dacS va deschide ochiul care a fost inchis si-1 va include pe celalalt/
1

Cunoasterea acestor puncte si plane" cardinale^cSnjugate" riVperlrdte construirea .magmn altor puncte sau plane din spatiul cbfect

2. P R Q B L E M E

4.1. U n tub cilindric de lungitne 1=1 m si diamet.ru interior d 5 cm are suprafata interioara perfect reflectanta e o lungime /' = 89 cm si perfect absorbanta in rest. Capetele tebului sint prevazute cu mici deschideri centrate pe axa (conform fig. 4.1). Deseriefi calitativ si cantitativ aspectele luminoase observate.
P

4.7. L a adlncimea h sub apa se aflS o sursa punctiforma de lumina. Unde se formeaza imaginea acestei surse pentru un observator care priveste de-a lungul suprafe^ei apei ? Indicele de refracfie al apei este n.

Pig. 4.1

4.2. Pe un cilindru de sticla de raza R si indice de refracfie n, cade norma) pe axa. un fascicul de raze luminoase paralele. Calculafi mfunefie de unghiul de incidents distan^a OH a razei interioare IJ fa^a de axul central (fig. 4.2).

T Pig. 4.7

~~

4.8. In desenul din figura, AB este un obiect real, iar A'B' este imaginea sa virtuala intr-o oglinda. A A' este axa optica principals. Detertniuafi nuraai pe cale graficS natura, pozijia si distanja focala a oglinzii.
Pig. 4.2

'

4.3. Utilizind rezultatul obtinut In problema de mai sus (4.2), deter minati aspectul inregistrat de un observator indepartat care priveste dupa o direc^ie normals pe axa un tub de sticla de raza exterioara R si indice de refracfie n. Canalul central de raza r < R confine mercur. Discutafi pentru r s (0, R). Exaniinafi in particular cazurile : R 2 cm, n = 1,5, r = 0,5 cm si r = 1,5 cm. 4.4. O raza de luminS monocromaticS pStrunde intr-o sferS din mate rial cu indice de refracfie n. Raza suferS un numar p de reflexii interne. 1) Galculafi deviafia D a razei emergente in raport cu raza incidents. 2) Aratati cS aceasta deviatie atinge o valoare minima si determinati valoarea unghiului de incident,a in acest caz 250

gl I I I
*1

Pig. 4.8

4.9. In interiorul unei plSci de sticlS se aflS o cavitate sferica vidata. U n fascicul ingust de luminS, avind direcjia unui diametru, patrunde in interiorul sferei. tiind cS diametrul fasciculului la iesire este de doua ori mai mic decit eel de la intrare, determinati indicele de refracfie al sriclei. I )<:sena|i mersul razelor de luminS prin sistem. 251

y " c i saie pnncipale.

lentilei.

4.14.

l''im#i

grancui

um

Iff. 4.it
a

x
fan)

Wg.
1Q

4.14

1g.

4.11

4.12. sarsi jmactiforma 5 se a f l i ? < u + dt d i s t a n t focala/. Este p o s i b i l f c ^ t r n o f ? " ?2 * * >*vergem 1 ?i 2 dm figura ? c o n s t r u c t imagmJen' folosind r azek
S t i l F

... afla pe axa optica principals a anei lentil* 4.1S. U n p u n c t W r n o s s e ^ J _ ^ l distanta = = 40 cm d e ,divergente de distana focala /, . " * ' w v - - v 'ceasta. Punctul luminos este h P P principals cu h 5 cm, intr-un plan p e r p e n d i c f . ebuie deplasatS lentila $i cu d t , astfd m d t imagin< P u i luminos sS ramina in pozijia initials ? 4.16. Aflati imaginea anei wrse punctiforme S intr-un sistem optic format dintr-o lentila convergei . V tI a / si o oglinda conicS cu deschiderea de 90 \ * Pe figura.
a I l d e a r t a t d e a x a x a t l c a u,ar p e U n d e tr ea u n c t u , ata d e c a t d l s a i a f o c a l ! ele s m t m d l e

49

'-

3F

2F

Pie 4.i Fig. 4.12

si pozitia ^ t r u J K i optic al acesteia, rf^arSS^^ btire . * se argumenteze atersul rasd M


3

*T

.. 1 J 4.-> de 4.17. O sfera phna ae tt o emi4era argintati. Vv. o b i distanja 2R faJS de polul e m ' ah finale, dupa refractiile_si _ 4.18. In figura 4.18,^* es . lentila, a carer axa optica p n i . ^ eteraunati pe eale gratica pi j lentilei $i a imagiaii abiectuh
c l a

raz

^
jf
k c

p i m c t

i s f e r e i

n e a i g

r { f l d i l e u n o b

c a r e t

te

& y &

e s t e

l e n t i l e i

de refractie 1,5 are t e situat pe axa rferd la i a t S . SS se afle pozitia imagi. > gi . i g 3 -j focardor. Stabuifi aatura
o r i l l n t e s a u l o c r e a l i a r s i m a e p n e a e s a i n t r a n 0 U M d i n t r e d r t e l f s a

P indice

Plf. 4.M

Fie-

4.1*

252

253

4.19. U n fascicul paralel de lumina de raza r = 5,00 cm, strSbatind o lentila divergenta, formeaza pe un ecran asezat perpendicular pe axa opticS principals o pata luminoasS circulars de raza r = 7 cm. alcula|i raza petei luminoase dacS se inlocuieste lentila divergenta cu una convergent a avind distanfele foe ale egale In modul.
x %

|e aseaia o foaie cu pStrSfele. Pe aceasti foaie sr ol,{in iinapinilc patra Iclelor la doua po/.i^ii ale ioii in raport i n lentila. Aceste douS pozffii ifera cu d 9 cm. Sa se gaseascS distanta focala a lentilei. 4.29. O lentila subfile si o eglinda concava de raiS R < = 48 cm, se flS la distant a d = 32 cm una de alta, formind un sistem centrat. U n 'fascicul de lumina, paralel cu axa optica principals, travcrseazS lentila f i reflectindu-se pe oglinda converge intr-un punct situat la 6 cm de tOglinda. Determinate distanta focalS a lentilei. 4.30. Pe un banc optic se afla in ordine: o rigla gradatS perpendiculars pe axul optic principal, o lentila convergentS de distanf:S focalS } mi = 10 cm la d = 15 cm de rigla, o lentilS divergentS si o lunetS reglata pentru vizare la infinit. Daca distanfa dintre lentile este d = 10 cm, atunci in lunetS se observa imaginea clarS a riglei. Determinati distan|a 'locala a lentilei divergente. 4.31. Doua lentile identice avind / = = 3 cm, se afla la distanta d mi ma 3 cm una de alta, formind un sistem optic centrat. Determinati natura f i pozitia itnaginii unui punct luminos aflat la 4 cm i n fa|;a primei lentile. M.3j) U n sistem optic este format din doua oglinzi sferice, una conava^tT) de raza R si una convcxS (O') de razS r. Oglinzile au aceeasi axa optica si sint plasate faa in fa|S la distanta 00' x. U n punct luminos A este dispus pe axa opticS la distanta OA = d. Conventia de emn este prezentata i n figura 4.32.
x t t

4.20. O sursS punctiforma este situatS in focarul unei lentile convergente de distanfa focala / = 6 cm. In spatele lentilei, la distance d = = 12 cm, se aflS un ecran pe care se observS o pata luminoasa. In ce sens si pe ce distanfa trebuie deplasatS sursa, pe axa optica principala, astfel inert raza petei luminoase sa creasca de = 2 ori. 4.21. U n obiect punctiform descrie, cu vitezS constants, in modul, v = 8 cm/s, un cere avind centrul pe axa optica principala a unei lentile convergente, planul cercului fiind perpendicular pe axa, la distanfa d == < = 1,5 / [f este distanfa focala a lentilei). In ce sens si cu ce vitezS se miscS imaginea obiectului ? 4.22. Imaginea realS a unui punct luminos se formeaza la distanja * = 8 cm fafa de lentila si sub axa optica principala cu y = 2 cm. Di stanza focala a lentilei este / = 5 cm, iar raza descbiderii sale este r => t* 5 cm. L a ce distanfa. d, in fafa lentilei, trebuie pus un ecran, avind frma jumStStii superioare a lentil ei, astfel incit imaginea sa dispara ?
a 2

4.23. O tija subtire se afla pe axa optica principala a unei lentile convergente, dincolo de focar. Cunoscind maririle transversale ale capeteloT barei p\v p , determinat i marirea longitudinals.
a

4.24. Determinate distanfa focala a unei lentile groase de sticla, cunoscind i razele de curbura R respectiv R , indicele de refractie relativ , precum .si grosimea sa e. Care este conditia ca lentila sa devina un sistem telescopic?
x 2

4.25. O sursa punctiforma se afla pe axa optica principala a unei lentile convergente de distanfS focala/ = 60 cm, la o distan^S d de aceasta. Daca lentila oscileazS transversal cu o anumitS amplitudine, imaginea sursei oscileaza cu amplitudinea A = 1,6 cm. Daca sursa oscileaza transversal, cu aceeasi amplitudine ca si lentila, imaginea sursei oscileaza cu amplitudinea A = 1,5 cm. Aflati distanfa d.
x a

Pig. 4.32

4.26. De o parte si de alta a unei lentile convergente cu distanfa focala / = 5 cm se miscS la intilnire, pe axa optica principala, doua puncte luminoase. Punctele sint initial la distanfa l = 20 cm si l 15 cm de lentila si au aceeasi viteza v = 2 cm/s. DupS cit timp se intilneste primul punct. c u imaginea celui de-al doilea?
x 2

Imaginea finals formats i n urma celor douS reflexii trebuie sa se formeze i n virful oglinzii concave. Discutati i = f(x) pentru R = 100 cm fi dacS: 1) O' este oglinda convexa cu raza de 20 c m ; 2) 0' este oglindS concava cu raza de 20 cm. Care sint solutiile posibile pentru d = 5 m ? Calculate marirea p datS de sistem. 4.33. O lentila biconvexS subtere confecteonatS din sticlS de indice lire fafa din stinga de raza 7? mSrginitS de aer, iar faa din dreapta de rui'.S tR mSrginitS de u n lichid de indice '. Lumina cade intii pe fa{a din stinga. 1) Determinati distanta focalS imagine. 2) Determinate distanfa focala imagine atunci cind fat,a de razS 2 R 255 argintati.

% 4.27. O sursa punctiforma de lumina se afla la distanfa L de un ecran. O lentila convergentS, cu distanfa focala /, / > Z./4, paralela cu ecranul, se poate deplasa intre sursa si ecran. Pentru ce pozitie a lentilei diametrul petei de pe ecran este minim? 4.23. In spatele unei lentile convergente, la distanfa L = 4 cm '(mai mare decit distanfa focala) se aseazS, perjtendicular pe axul optic princij)al Q oglinda plana. In fata lentilei, tot perpendicular pe axul optic principal, 254
(

este

4.34. l a plauul focal imagine al unei lentile convergente se aseazS o oglinda plana. Stabiliti pozitia, mSrimea si natura imaginii finale pentru un obiect plasat in fata lentilei. Desenati dnimul unui fascicul de jaze' care pleacS dintr-un punct-obiect. Rezolvati problema numai pe cale geometries. (/4..35j) Deduceti formula distantei focale a unei lentile plan-convexe pe b&zlfrelatiilor care se pot stabili urmarind drumul razelor priu lentila. 4.36. Doua lentile - subtiri, convergente (/i = 7 cm si /,, = 6 cm), de aceeasi axa optica sint distantate la d = 3 cm. Stabiliti pozitiafocarului sistemului fata de lentila a doua utilizind relatiile geometrice care se pot stabili urmarind drumul razelor prin sistem. 4.37. Sa. se stabileaseS o relatie, in aproximatia gaussianS, intre marirea transversals. (3 si mrSirea longitudinals m pentru formarea imaginiler in lentile subtiri. Se va considera cazul unui obiect cu dimensiuni reduse. 4.38. U n fascicul de lumina convergent (unghiul conic 2a = 40) cade pe o diafragmS circulars cu diametru de 20 cm. Ce valoare va avea unghiul conic dupa strabaterea unei lentile convergente (C = 5 m ) moutata in a-easta diafragma ?
- 1

m lichid transparent de indice n'. Calculati raza W a ogllnzii eonvexe astfel i n c i t : 1) sistemul sa fie echivalent cu o oglinda concava de raza 9R. 2) sistemul echivalent sa fie afocal. Aplicatie n = 3/2.

V
Fig. 4.41

4.39. U n sistem catadioptric (cuprinde o suprafafa reflectantS) este format dintr-o lentila divergenta cu distanta focala a (in valoare absoluta) si o oglinda concavS de razS a astfel incit SO = a/2 (conform figurii 4.39). Stabiliti relatia punctelor conjugate pentru acest sistem optic (x = OA aste abscisa punctului obiect, x == OA' este abscisa punctului imagine, iar conventia de semn este prezentata i n figura).
x %

4.42. U n sistem catadioptric centrat este constituit dintr-o oglinda concava de raza R si o lentila divergenta de distanta. focala ab'solutS /. V i r f u l oglinzii este la distanta I de lentila. Stabiliti conditia pentru care sistemul este echivalent cu o oglinda convexa de aceeasi raza de curbura. Discutie. 0^43} Se considera u n sistem optic alcStuit din doua oglinzi sferice de acelasi centra 0, oglinda M este concava de raza R, iar oglinda Af, este convexa de raza R' = KR (K < 1). Oglinda M este prevSzutS cu ,o deschidere circulars centrals (fig. 4.43). Stabiliti o relate intre abscisele * = OA si x' = 0A'. Deduceti sistemul optic echivalent.
x x

Fig.

4.39

Fig.

4.43

4 .40. Pe fata convexa a unei lentile semisferiee de raza It si indice cade u n fascicul de raze paralele. Determinati pozitia focarului imagine F . 0 parte din lumina se reflects pe fata plana si se concentreaaa in aer in focauil F Admitem din nou o reflexie pe faa curbS a lentilei, lumina reflecta+S i n aces* caz se concentieaza i n focarul F . Determinati pozifiile focarelor F si respectiv F .
0 v a t 2

|^4v4l) Se eonsiderS sistemul catadioptric din figura 4.41. Central de curbura 0 al dioptrului sferic de raza R si indice n este i n eontact cu virful oglitudi eonvexe de raza R'. Intre ogliudS ?i dioptrul plan se afla 256

4.44. U u observator cu vedere normals poate vedea clar obiectele situate in aer dacS acestea sint plasate intre 25 cm (punctul proximum) si infinit (punctul remotum). Unde vor f i situate aceste puncte pentru observatorul scufundat in apS ? Indicile de refractie al apei este n = 4/3 si raza corneei ochiului este R == 8 mm. 4.45. De ce u n ochi miop distinge mai multe detalii pe u n obiect decit un ochi normal? 4.46. SS se determine grosismentul unei lupe avind distanta focalS / In functie de pozitia obiectului, x, si de pozitia ochiului observatorului, a. Unde trebuie situat obiectul pentru ca grosismentul sS nu depindS do
17 Probleme de f i i i c i ISBN OT3--3SM903 257

punctul i n care se alia ochiul observatorului? Unde trebuie sa fie situat ochiul observatorului pentru ca grosismentul sa nu depinda de pozitea obieetului ? Git devine grosismentul daca ochiul este acomodat pentru distanta minima de vedere distinctS? 4.47. O lupa, considerate lentila subtire de distanta focala / = 20 cm, este utilizata de u n observator cu vedere normal!. Se noteaza cu A distanta imagine virtualSochi si cu a distanta focar imagineochi. Evaluate grosismentul in cazul i n care pentru observarea libera a obieetului acesta se plaseazS: a) i n punctul proximum (S = 25 cm, grosisment comercial), b) se inlaturS lentila si se adapteazS ochiul pentru o alta distant!, obiectochi. Discutati valoarea grosismentului pentru urmatoarele cazuri: a) ochiul plasat i n focarul imagine; b) ochiul plasat la 2 cm de l u p a ; c) ochiul plasat la 30 cm de lupa. 4.48. O lentila convergent! formeaza pentru un obiect real plasat la 10 cm de lentila imaginea realS egalS cu obiectul si plasatS la 10 cm de lentila. 1) Calculate distanta focala. 2) Lentila este utilizata ca lupa pentru un observator care isi dispuae ochiul i n focarul imagine. Vederea observatorului este normals. In ce domeniu, pe axa opticS, poate fi plasat obiectul (latitudinea de punere la punct) pentru a putea fi vSzut de catre observator prin lentila: a) fSra acomodare (vedere la infinit); b) cu acomodare maximS (8 =,20 cm). 3) RSspundete la intrebarea anterioara dacS observatorul este miop avind punctul remotum A = 65 cm si punctul proximum 8 = 10 cm.
0

c) diametrul unui obiect plasat la 25 cm de ochi si va/.ut sub acH.v.i unghi (de la punctul b). 2. Se indepSrteazS ocularul de obiectiv cu/'= 10 cm fata <*e distanta initials: a) care este noua valoare a grosismentului? b) cu cit si in ce sens trebuie sa se deplaseze sistemul obiectiv-oe;;lat fatS de obiect, pentru a se realiza din nou punerea la punct? c) care este pasul unui stirub micrometric dacS sint necesare 2,5 rotajsii pentru a se obtine rezultatu-1 de mai sus? 3. Se acoperS obiectul cu o lamela de sticla de 0,25 mm grosime. Pentru a obtine din nou o imagine clara surubul micrometric trebuie rotit cu 45/100 rotatii. Determinati indicele de refractie al sticlei. 4.51. O lunetS subacvaticS este compusS din douS lentile subtiri. Lentila ocular se considera dispusSin aer si are distanta focalS/(conform figurii 4.51). Obiectivul este o lentilS plan concavS. Fata concavS orientatS spre oclu are raza de curburS R, fata planS este i n contact cu apa (' = 4/3) iar indicele sticlei este n.

F i g . 4.51

4.49. U n microscop este format dintr-un obiectiv cu distanta focal S f = 5 mm si un ocular cu distanta focalS f = 20 mm. Distanta intre obiectiv si ocular este L = 20 cm. Ochiul se deplaseazS in focarul imagine al ccularului. 1) Calculate pozitia obieetului pentru a f i vazut farS acomodarea ochiului (imagine finala la infinit). Care este puterea si grosismentul microscopului pentru acest caz ? 2) Calculate pozitia obieetului cind ochiul este acomodat la maximum distanta minimS a vederii fiind 8 = 25 cm. Care este domeniul pe axa opticS i n care poate f i plasat obiectul pentru a f i observat (latitudinea de punere la punct) ? Care este puterea si grosismentul microscopului pentru acest caz ?
oc oc

SS se determine raza de curburS R si distanta intre cele doua lentile 50 = l) astfel ca mSrirea liniara a lunetei sS fie independents de pozitia obieetului de observat (distanta OA = d) si ca imaginea A' a obieetului A sS se obtinS astfel incit distanta A A' a sS'ffie independents de distanta d. Calculate i n acest caz marirea (J si distanta a A A'. 4.52. Pentru a fotograf'ia suprafata Pamintului din avion se foloseste u n aparat de fotografiat & cSrui obiectiv are distanta focalS / = 8 cm. Filmul folosit are puterea de rezolutie 8 = 10~ mm (douS puncte ale imaginii de pe film apar ca distincte dacS distanta dintre ele este eel ptrtin 8 = 1 0 m m ) . L a ce: altitudine trebuie sS zboare avionul pentru a putea deslusi pe imagine frunzele copacilor ? Dimensiunea frunzei este I = = 5 cm. Pentru ce vitezS gi avionului imaginea mai este incS clarS, stiind cS timpul de expunere este T = 10 ~ s?
2 -1! 3

P 4.50. U n microscop are obiectivul si ocularul cu puterea de 100 si respectiv 20 dioptrii. Observarea se face fSrS acomodare (imaginea finala la infinit) de catre un observator cu vedere normals. 1. Distanta obiectiv ocular este L = 16 cm. Calculate: a) gtosismentul comercial al microscopului, b) unghiul sub care se vede priu instrument o globulS rosie (hematie de singe) de diametru d 22 prni. 258

4.53. Fotografiind un obiect de la distanta d = 15 m, inaltimea lui pe film a fost h = 30 mm. Modificind distanta la d = 9 m, inSltimea imaginii a devenit h = 51 mm. Aflati distanta focala a obiectivulu .
x 2 2

4.54. Cu un aparat de fotografiat putem obtine irsagini de la obiecte aflate la distanta nainimS d = 50 cm. Se alipeste de obiectiv o lentilS de convergentS C = 2 dioptrii. Cit devine distanta minima de fotografiera in acest caz ? 259

4.55. Cu acelasi aparat se fotografiaza u n obiect de aproape si unui mai indepartat. Cum trebuie deplasat obiectivul aparatului si rnedificat timpul de expunere ? 4.56. Putem fotografia o imagine v i r t u a l ! ? 4.57. U n alergStor de perfonnanja alearga 100 m i n 10 s. Care trebuie sa fie timpul de expunere la efectuarea unei fotografii a alergatorului dacS pe filmul negativ rezolutia admisa este x = 0,5 mm. Fotografia este realizat! de la distanta d = 6 m iar distanta f o c a l ! a obiectivului fotografic este / = 5 cm. ^ 5 8 . Intr-un aparat de fotografiat cu distanta focal! a obiectivului / Be utilizeaza un film de rezolutee x (diametral maxim admisibil al ,,petei" ce corespunde imaginii unui punct obiect). Calculate diametral diafragmei obiectivului (lentil! subtire) care permite fotografierea obiectelor plasate intre distan^ele a si b f a f ! de obiectiv (a > b). 4.59. U n flux energetic de 0,0016 W corespunde unui flux luminos de 1 l m , pentru radiatia verde (sensibilitatea spectralS relativ! F(X) = 1. Calculate ce flux energetic corespunde unui flux luminos de 100 l m pentru o radiate a carei sensibilitate relativ! a ochiului este F(X) < = = 0,762. 4.60. O sursa izotropS, puhctiform!, situatS in v i d , emite u n flux luminos O = 10 l m cu lungimea de u n d ! & = 0,6 um. Determinate amplitudinea intensitStii cimpului electric a fluxului luminos, la distanta r = 1 m de surs!. Se cunosc i V = 0,6, k = 1,6 mW/lm. 4.61. U n fascicul de lumina solar! produce la incident! normal! pe un ecran o iluminare E = 100 lx. Se dispune paralel cu ecranul, la distanta d = 60 cm o l e n t i l ! convergent! cu distanta f o c a l ! / =' 20 cm. Calculate si reprezentati grafic distributia iluminSrii medii pe suprafata ecranului. Absorbtia luminii i n l e n t i l ! poate fi neglijat!.
0

4.62. O surs! punctiformS de l u m i n ! de intensitate / = 90 cd este plasat! la distanta d = 1,5 m fata de un ecran. L a mijlocul distantei sursSecran este plasat! o lentila convergentS cu distanta focal! / = '60 cm. Calculate, neglijind pierderile de energie luminoasa, iluminarea i n centrat ecranului. 4.63. Distanta intre virful unei oglinzi concave avind raza de curbura 22 = 2 m si u n ecran asezat perpendicular pe axa o p t i c ! a oglinzii este d = 5 m. Calculate iluminarea ecranului i n punctul de pe axa o p t i c ! produsa de o surs! punctiform! caracterizat! de intensitatea luminoas! I = = 100 cd, plasat! pe a x ! i n urmatoarele puncte: a) i n focarul oglinzii; b) la distanta d = 1,5 m de virful oglinzii; c) la distanfa d = 0,5 m de virful oglinzii; Se consider! c ! 2 5 % din energia luminoas! incident! pe oglind! este pierdutS prin reflexie. 4.64. Luna p l i n ! , iluminind normal obiectele de la suprafata PSmlntului, asigur! o iluminare E = 0,2 lx. O k i n e t ! astronomic! avind obiectivul de distant! focal! / = 1 -m ?i u n ocular de grosiment G = 10, se
x 2 rt ob

orienteazS cu axa opticS spre central discului lunar Diametral pupilei ochiului observatorului este D 6 mm. S ! se calculeze : a) iluminarea imaginii L u n i i i n planul focal comuu al obiectivului .si al ocularului; b) fluxul luminos ce intra i n ochiul observatorului. Pierderile de flux luminos se neglijeaza. Se/ cunosc: diametral L u n i l D = 3476 k m si distanta PamintLuna d = 3,84 1 0 k m . 4.65. U n obiectiv fotografic este format din doua lentile identice cu distantele focale / = 30 cm si diametrele D = 4 cm, distantate la / = 6 cm. Fiecare dintre lentile transmite 90% din fluxul luminos incident. L a j u m ! tatea distantei dintre cele doua lentile se aseaza o diafragma cu diametral d = 2 cm. Sa. se calculeze iluminarea imaginii Lunii obtenuta cu acest obiectiv, daca iluminarea data pe u n ecran dispus normal pe razele ce v i n de l a Luna., i n absenta sistemului optic este E = 0,2 lx, iar diametral L u n i i se vede sub un unghi 2fl 30'. 4.66. Pe axa optica principala a unei oglinzi concave se afla o surs! punctiforma la distanta d = 22/4. I n fata oglinzii, la distanta 222, se afla un ecran asezat perpendicular pe" axa optica principala. Aflati de cite ori se modifica iluminarea i n punctul de interactie a ecranului cu axa optica principals, daca distanta oglindSecran scade de doua ori. 4.67. Cu ajutorul unei lentile convergente se proiecteaza pe u n ecran imaginea unui obiect. Prin pozitionari adecvate se obfin doua imagini avind mSririle transversale pSj = 5, respectiv ji = 2. Care este raportul ilumin&rilor imaginilor, i n centrul ecranului, in cele doua' situatii ? 4.68 U n ecran este plasat la distanta L = 1 m de o sursS luminoas! punctiformS. Cum se va schimba iluminarea ecranului i n intersectia cu axa optica a unei lentile divergente (C = 5 m ) ? Lentila se plas'eaza astfel incit sursa coincide cu focarul imagine ? 4.69. O planeta este observatS printr-o lunetS avind obiectivul de d i stanta focalS f = 5 cm. De cite ori se modifica iluminarea imaginii planetei pe retina ochiului observatorului, dacS se modifica de douS ori d i stanta focalS a ocularului ? Diametral pupilei ochiului observatorului este constants si egalS cu 5 mm. TITO. O sursa de luminS se aflS la distanta I \ de un eeran. I n ecran este practicat un orificiu de diametru d = 1 cm. Cum se modifies fluxul luminos prin orificiu daca intre sursa si ecran se interpuue un cilindru transparent de indice n = 1,5, conform figurii. Cilindrul are lungimea / = 1 m, diametral d 1 cm, iar sursa se aflS pe axa cilindrului.
p L 5 0 2 - 1 x

Id

Pig. 4.70

260

261