Recomandri

6.1 Parteneriat Prezenta Strategie a fost elaborat cu concursul i prin consultri intense cu numeroase structuri ale sectorului public i celui privat, ONG-uri i mass-media. Procesul de elaborare a demonstrat clar c multe sectoare ale societii i ale economiei au tangen cu turismul i beneficiaz de el, chiar dac acesta nu reprezint un interes major pentru sectoarele respective. n scopul dezvoltrii n continuare a industriei turismului, n Republica Moldova este necesar de a crea i a susine un parteneriat eficient formal i neformal. n aceast colaborare vor fi implicate ministerele i departamentele, autoritile administraiei publice locale, asociaiile i uniunile profesionale, ONG, precum i mass-media de profil. O importan deosebit va avea parteneriatul dintre Departamentul Dezvoltarea Turismului i ntreprinderile turistice, att cele publice, ct i cele private. 6.2 mbuntiri structurale Planul de aciuni presupune un lucru enorm n vederea implementrii Strategiei. n aceast ordine de idei un rol aparte revine Departamentului Dezvoltarea Turismului. n scopul ndeplinirii obiectivelor trasate, se recomand meninerea/avansarea n viitor a statutului juridic al Departamentului Dezvoltarea Turismului. 6.3 Recomandri de baz Deficienele identificate n industria turismului din Republica Moldova au determinat necesitatea elaborrii unor aciuni detaliate, care urmeaz a fi ndeplinite ntr-o perioad de timp scurt i mediu. Planul de aciuni detaliat de la punctul 6.4 determin direciile strategice menionate n capitolul 5. Aciunile detaliate ale planului au fost grupate n urmtoarele categorii de activiti. 6.3.1 Asigurarea tiinific i metodologic Dezvoltarea durabil a turismului n Republica Moldova necesit o asigurare tiinific i metodologic. Prognozarea i planificarea turismului presupune o mbuntire esenial a sistemului de eviden statistic. n acest sens se recomand ajustarea surselor i a formelor statistice la standardele internaionale. Aceasta implic: determinarea indicatorilor valorici i fizici i tendinele evoluiei lor; identificarea necesitilor pentru dezvoltarea produsului turistic; identificarea locurilor de munc generate de industria turistic i determinarea cererii de angajare pentru personalul instruit; efectuarea cercetrilor de marketing; prognozarea dezvoltrii turismului; evaluarea efectului multiplicator al turismului; evaluarea impactului turismului asupra mediului nconjurtor. Este necesar realizarea unor investigaii speciale privind evaluarea pieelor turistice efective i poteniale. Aceste studii vor identifica cerinele de dezvoltare, investiii, instruire i marketing. Republica Moldova poate avea succes n turism prin crearea unor produse noi n cadrul urmtoarelor forme de turism, pe care le considerm prioritare: turismul rural, turismul ecologic, turismul vitivinicol, turismul de sntate i frumusee, turismul cultural, turismul de afaceri. 6.3.2 Dezvoltarea bazei tehnico-materiale a turismului i crearea infrastructurii turistice Actuala infrastructur a turismului n Republica Moldova nu beneficiaz de investiii, ceea ce are un impact negativ asupra turismului. Din aceste considerente snt necesare investiii capitale pentru ameliorarea situaiei create. Un domeniu major care urmeaz a fi dezvoltat n mod prioritar este sectorul de cazare. Renovarea structurilor de cazare existente, precum i construirea n regiuni noi a unor structuri moderne de cazare, impune efectuarea unei analize a evalurii cererii viitoare pe tipuri, categorii i amplasarea teritorial a acestor structuri. ntreinerea multor atracii turistice este insuficient. n acest context urmeaz a fi ntocmit o list a atraciilor majore (n ordine prioritar, conform preferinelor vizitatorilor) care necesit renovare. Se evideniaz, de asemenea, problemele ce in de interpretarea atraciilor turistice i orientarea vizitatorilor. Aceasta este o problem de nivel naional, de aceea se propune s se introduc sisteme noi de interpretare la cteva atracii turistice, pentru a servi drept exemplu de efectuare a aciunii de acest gen. Snt recomandate proiectele-pilot n domeniul turismului rural i al activitilor de artizanat pentru a ncuraja crearea unor ntreprinderi mici i mijlocii n zonele rurale. Aceste ntreprinderi vor crea, respectiv, locuri noi de munc, contribuind la conservarea patrimoniului cultural. Pentru a stimula investiiile adiionale n proiectele i produsele turistice, se propune introducerea unui sistem de faciliti financiare att pentru investitorii autohtoni, ct i pentru cei strini. 6.3.3 Reglementarea i organizarea activitii turistice Pentru ca turismul n Republica Moldova s prospere, ntreprinderile turistice din sectorul public i cel privat trebuie s opereze cu un minimum de cerine administrative. Reglementarea activitii ntreprinderilor din industria turistic este necesar pentru a asigura: calitatea serviciilor i facilitilor conform standardelor internaionale; protecia i securitatea turitilor; angajarea unui personal calificat. n prezent activitatea turistic se desfoar preponderent n capital. Este binevenit extinderea i dezvoltarea echilibrat a activitilor de turism pe tot teritoriul republicii, ceea ce va genera locuri noi de munc i beneficii socio-

economice pentru comunitile locale. Aceasta va necesita msuri de coordonare la nivel local. Departamentul Dezvoltarea Turismului, n calitatea sa de autoritate a administraiei publice de specialitate, reglementeaz activitatea de turism la nivel naional, or, la nivel teritorial, este necesar crearea unor servicii de specialitate suplimentare. Autoritile locale vor fi ncurajate s ia n considerare potenialul turistic din regiunile lor i, n colaborare cu Departamentul Dezvoltarea Turismului, s determine direciile de dezvoltare a turismului la nivel teritorial i s creeze servicii teritoriale de specialitate. Imaginea Republicii Moldova ca ar turistic receptoare poate fi serios afectat dac la sosire vizitatorii vor ntmpina dificulti de trecere a frontierei, birocraie excesiv, taxe i costuri majorate. Primele impresii ale turitilor snt deosebit de importante n acest sens. Se recomand o revizuire a procedurilor, taxelor i facilitilor ce in de trecerea frontierei, fr a pune n pericol securitatea rii i obiectivele controlului vamal. Aceast revizuire trebuie fcut n aa fel, nct procesul de sosire s fie agreabil pentru vizitatori. [Pct.6.3.3 modif. prin Hot.Guv. nr.1059 din 27.09.04, n vigoare 01.10.04] 6.3.4 Cadrul normativ Legea turismului nr.798-XIV din 11 februarie 2000, precum i alte acte normative n vigoare, constituie cadrul juridic general pentru implementarea prezentei Strategii, ns pentru dezvoltarea anumitor forme de turism (turismul rural, ecologic, vitivinicol, cultural, balnear, social etc.) se impune elaborarea i implementarea unor acte normative adiionale. Se recomand armonizarea legislaiei turistice naionale cu alte prevederi legale din domeniile conexe, precum i ajustarea acesteia la normele internaionale. ndeplinirea acestor recomandri va necesita modificri n Legea bugetului. 6.3.5 Dezvoltarea resurselor umane Turismul este o industrie intensiv care implic utilizarea activ a forei de munc cu diverse niveluri de pregtire profesional, cu vrste i sexe diferite. Pentru formarea personalului de calificare nalt se recomand organizarea unui proces adecvat de instruire i training. Programele i procesul de studii din cadrul sistemului universitar, colegiilor i colilor profesionale polivalente nu cuprind tot spectrul de profesii necesare industriei turismului. Programele de nvmnt trebuie actualizate i extinse, iar profesorii - ncadrai n cursuri de perfecionare. De menionat c nu exist cursuri de recalificare i pregtire de scurt durat pentru angajaii din domeniul turismului. Se recomand a efectua o evaluare a necesitilor de instruire pentru industria turismului sub raport cantitativ i structural. n aceast ordine de idei se propune crearea Centrului Naional de Instruire Continu n Turism, care va asigura instruirea continu i va organiza cursuri specializate. n cadrul Centrului Naional de Instruire Continu n Turism se recomand instituirea unei coli hoteliere. Pentru contientizarea importanei i beneficiilor turismului, se recomand introducerea n planurile generale de nvmnt la nivel preuniversitar a unei discipline consacrate turismului. 6.3.6 Promovarea produsului turistic naional pe piaa intern i cea extern Politica de promovare a produsului turistic i de marketing n domeniul vizat trebuie s contribuie la crearea unei imagini reale i atractive a Republicii Moldova, menit s genereze cererea turistic intern, regional i internaional. Republica Moldova, ca destinaie turistic, este puin cunoscut n strintate. Este necesar un ajutor considerabil din partea statului la elaborarea i promovarea unor pachete informaionale, care ar face atractiv imaginea rii noastre. Prestatorii individuali nu dispun de cunotine sau de mijloace financiare pentru a ntreprinde aciuni eficiente de marketing i promovare a produsului turistic. Departamentul Dezvoltarea Turismului a elaborat planuri de marketing i a ntreprins msuri de promovare a imaginii turistice. Dar lipsa de resurse financiare nu permite desfurarea unei campanii de marketing extensive multimedia a Republicii Moldova ca destinaie turistic. Se recomand a acorda Departamentului Dezvoltarea Turismului resurse financiare necesare pentru implementarea unor programe integrate de marketing pe pieele turistice-int. Pentru promovarea imaginii turistice a Republicii Moldova, activitile de marketing trebuie s aib un caracter continuu.

DIRECII DE MBUNTIRE sI DEZVOLTARE A TURISMULUI CULTURAL-RELIGIOS DIN ZON

3.1. Premise Regiunea Moldova este o regiune cu un trecut foarte bogat si reprezinta o zona de mare interes cultural, religios si istoric pentru turismul cultural-religios si pentru turism n general. Asa cum am vazut n informatiile oferite mai sus, Moldova are r 252h79c esurse turistice foarte bogate si foarte importante, att naturale (rezervatii naturale, paduri, specii rare de plante si animale etc)ct si antropice (manastiri, case memoriale, palate, ruine, muzee etc). n aceasta regiune exista posibilitatea practicarii turismului itinerant, posibilitatea practicarii vnatului si pescuitului sportiveste favorizat de bogatia faunei si conditiile prielnice dezvoltarii acesteia. Importante sunt si traditiile si obiceiurile specifice zonei, caracteristice fiecarui anotimp si care constituie pentru orice persoana un interes deosebit, existenta unui numar mare de locuri de cazare prin diversitatea unitatilor de profil de toate categoriile, pentru persoane cu venituri modeste sau mai mari, oferta gastronomica foarte variata, cu meniuri bogate, de la preparate culinare traditionale pna la specialitati din toate zonele geografice ale tarii, chiar ale lumii, care sa satisfaca toate gusturile. Pe lnga aceste puncte forte ale turismului cultural-religios din aceasta regiune exista si anumite puncte slabe si amenintari. Printre acestea se numara urmatoarele: baza tehnicomateriala nu este adaptata tuturor categoriilor de turisti; lipsa mijloacelor informationale (reviste de specialitate, pliante, brosuri, fluturasi) care sa asigure promovarea corespunzatoare a potentialului turistic local; insuficienta materialelor promotionale si a unor programe de marketing corespunzatoare; n cadrul ntreprinderilor de turism din zona n vederea promovarii itinerariilor de agrement, includerea n itinerarii cu zone turistice cunoscute nvecinate; modernizarea insuficienta a patrimoniului specific turistic (lipsa bazelor sportive moderne, insuficienta abordare a aspectelor legate de agrement, cai de acces, etc); tinerii care se pregatesc n domeniul turismului ramn, de obicei n centrele studentesti, pentru a se perfectiona n vederea obtinerii unei burse de studii n strainatate si pentru a capata experienta, accepta diverse locuri de munca n domeniu sub nivelul lor de pregatire; preferintele turistilor romni pentru petrecerea vacantelor n strainatate ; existenta unui numar foarte restrns de structuri de primire turistica, de categorie superioara sau de lux ; resurse financiare limitate alocate modernizarii structurilor de primire turistica existente n aceasta zona, care sa satisfaca cerintele clientilor cu pretentii deosebite; inexistenta unor materiale promotionale adecvate adresate punctual fiecarui segment de piata vizat, iar n cazul ofertei internationale, populatiei fiecarei tari, pe piata careia se doreste penetrarea, n funtie de particularitatile acesteia. Dupa cte se poate observa din aceste informatii exista anumite lipsuri n cadrul turismului cultural-religios din acesta regiune, iar rezolvarea lor ar atrage mai multi turisti si ar spori imaginea regiunii ct si veniturile provenite din turism. 3.2. Directii de actiune 3.2.1. Modernizarea infrastructurii generale si turistice Pentru o dezvoltare mai buna a turismului n regiune, primul pas trebuie facut n domeniul infrastructurii. Turismul va avea o evolutie buna spre foarte buna, daca infrastructura (cai de acces, telecomunicatii, servicii comunale: canal, gaze, apa curenta, retea culturala, retea sanitara etc.) va fi asigurata la conditii maxime. Modernizarea ei consta n diferite lucrari tehnice si programe care pot dura o perioada mai lunga, dar care vor aduce beneficii maxime. Printre

acestea se numara urmatoarele:modernizarea si aducerea la standarde europene a retelei de drumuri nationale si regionale, mbunatatirea si modernizarea retelei de cai ferate, mbunatatirea stocurilor de material rulant si a garilor, modernizarea aeroporturilor, modernizarea telecomunicatiilor, a serviciilor de canalizare, a serviciilor de ncalzire si alimentare electrica etc. 3.2.2. Dezvoltarea si modernizarea BTMT Un alt pas important n dezvoltarea turismului l detine modernizarea BTMT. Baza tehnico-materiala turistica joaca unul dintre cele mai importante roluri n turism si de aceea modernizarea si dezvoltarea ei este vitala n aceasta regiune. Unitatile de cazare turistica si unitatile de alimentare trebuie sa fie special amenajate si dotate, clasificate dupa gradul de confort oferit si dupa functiunile pe care le ndeplinesc, iar principalul lor scop, de gazduire a turistilor si de prestarea unui set de servicii pe toata perioada sederii turistilor n respectivele unitati trebuie sa fie valorificat la maximum. 3.2.3. Programarea lucrarilor de renovare si pregatire a obiectivelor culturale pentru vizitare Muzeele, manastririle, atractiile de patrimoniu si cele arheologice trebuie sa se adapteze cerintelor n schimbare ale vizitatorilor lor. Personalul muzeelor trebuie instruit pentru a-i ntmpina si a acorda asistenta oaspetilor, mai degraba dect a juca rolul de paznici, ceea ce se ntampla adesea. Desi dezvoltarea prezentarilor folosind tehnologia hi-tech, audio si vizuala, precum si prezentarile inter-active pot fi o solutie de baza, exista multe variantelow cost pentru o mai buna interpretare, inclusiv rezumate n limbi straine pentru continutul fiecarei camere. 3.2.4. Noi programe de vizitare n scopul ncurajarii participarii n numar mai mare a vizitatorilor la abundenta de spectacole si evenimente culturale din Moldova exista doua principale cerinte. n primul rnd publicitatea evenimentelor cu mult timp nainte si n al doilea rnd facilitarea rezervarii si cumpararii biletelor. n prezent exista posibilitatea de a face rezervari de bilete la evenimente culturale pentru orice loc din Europa prin telefon si internet si de a plati cu card de credit. Propunerea de extindere a website-lui Romania Turism va oferi ocazia organizatorilor de evenimente si promotorilor de a face publicitate ofertelor lor pe scara mai larga. Totusi, rezervarile raman un proces dificil si de durata. Se recomanda deci dezvoltarea unei facilitati centrale computerizate de box office care sa permita rezervari n timp real. Aceasta facilitate ar putea fi operata de Centrul de Informare Turistica din regiune/judet propus, ca parte a rolului de informare al acestuia. De acest gen de facilitate nu vor beneficia numai turistii, ci si rezidentii locali. 3.2.5. Intensificarea activitatilor de promovare a ofertei de turism cultural-religios a zonei Vnzarea de brosuri, suveniruri si alte produse specifice este tratata adesea cu retinere, n loc sa fie considerata ca raspunzand dorintei vizitatorilor si ca sursa de venit. n mod similar,

multe muzee si locatii de patrimoniu dispun de spatiu care poate fi folosit pentru amenajarea unui bufet si care se poate nchiria pentru a simplifica administrarea. Reteaua Nationala a Muzeelor din Romania (RNMR) lupta pentru multe astfel de initiative, dar mai sunt nca multe de facut. Administratorii de muzee, fie ca sunt Ministerul Culturii si Cultelor, consiliile judetene sau alte institutii au ocazia de a apela la fonduri de dezvoltare din fondurile structurale ale Uniunii Europene. Investitii pentru nfiintarea Centrelor Regionale/Judetene de Informare si Promovare Turistica - activitati de constructii, achizitionari de echipamente, IT si software, n vederea realizarii unui sistem unitar de informare turistica si statistica turistica, cu acces public on-line. Implementarea unei baze de date nationale cu informatii turistice si realizarea unui sistem national integrat, cu acces on-line, pentru colectarea si distribuirea de informatii turistice. BIBLIOGRAFIE:
1. 2. 3. 4. 5. 6. Turismul fenomen social-economic si cultural, I.Ionescu, Ed. Oscarprint, Bucuresti, 2002 N. Neacsu, A. Cernescu, "Economia turismului" - Studii de caz. Reglementari", Editura Uranus, Bucuresti, 2002 Master Planul pentru dezvoltarea Turismului National 2007-2026, http://en.wikipedia.org/wiki/Cultural_tourism http://www.ropenet.ro/regiuni/moldova/atractii_moldova.html http://moldova.romaniaexplorer.com/ http://www.finantare.ro/pag67,Axa-5_-Dezvoltarea-durabila-si-promovarea-turismului,id2.html http://internetromanesc.com/basarabia/articole-basarabia/Moldova.htm

7.
8.

http://www.turism.gov.ro/ro/proiecte-minister/2/master-plan/