Sunteți pe pagina 1din 44

Judecata in fata instantei de fond

JUDECATA IN FATA INSTANTEI DE FOND


I. ETAPA SCRISA
Pentru ca faza judecatii pricinii sa se desfasoare in bune conditii, este necesar ca partile sa cunoasca in ce consta litigiul, intinderea pretentiilor reclamantului, mijloacele de dovada pe care paratul le are pentru apararea sa. In acest scop, partile au la indemana mijloace de incunostiintare reciproca: cererea de chemare in judecata, intampinarea, cererea reconventionala. Cererea de chemare in judecata este forma de manifestare a actiunii civile prin care se investeste instanta de judecata sau mijlocul procedural prin care cel vatamat intr-un drept civil solicita concursul organelor specializate ale statului in vederea restabilirii situatiei de drept incalcate. In unele situatii, norma speciala prevede ca sesizarea instantei se face printr-un alt act de procedura ce nu se numeste cerere de chemare in judecata ci: contestatie impotriva hotararii comisiei pentru protectia copilului, ori plangere impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei. Cererile adresate instantei pot fi principale (cerera de chemare in judecata ce se face de reclamant) si accesorii sau incidentale (ce se fac intr-un proces aflat in faza de judecata, de un tert sau de parti contra unui tert). 1. Conditiile generale ale formei si continutului cererii de chemare in judecata a) sa fie facuta in scris b) cererea trebuie sa cuprinda: aratarea instantei, numele, domiciliul sau resedinta partilor ori denumirea si sediul lor si al reprezentantului, obiectul cererii si semnatura c) cand cererea nu este introdusa de titularul dreptului ci de un reprezentant: - mandatarul neavocat va alatura cererii procura in original sau copie legalizata, care ii da dreptul sa reprezinte partea. Mandatarul avocat certifica el insusi copia de pe procura sa - avocatul va anexa la cerere delegatia eliberata de biroul de asistenta juridica - consilierul juridic va anexa delegatia eliberata de persoana juridica reprezentata - tutorele sau curatorul va anexa decizia autoritatii tutelare prin care au fost numiti d) cererea de chemare in judecata trebuie sa aiba o denumire corecta

A. Cererea de chemare in judecata

Judecata in fata instantei de fond

2. Elementele cererii de chemare in judecata a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Pentru prenume este suficienta numai initiala acestuia, lipsa prenumelui nu poate atrage sanctiuni procedurale. b) numele si calitatea juridica a celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional. In aceste cazuri, in cerere se va arata numele si prenumele mandatarului si se va preciza faptul ca cererea nu este introdusa in numele acestora ci al titularului dreptului. In aceste cazuri, cererea va fi semnata de mandatar. La cerere se va anexa, procura in original sau copie legalizata ori dovada din care sa rezulte calitatea de reprezentant legal. c) Obiectul cererii si valoarea lui, potrivit evaluarii facute de catre reclamant, daca aceasta pretuire este posibil de facut. Instanta are obligatia sa verifice existenta si valoarea acestuia, iar reclamantul sa il conteste. Prin obiect al cererii de chemare in judecata se intelege pretentia reclamantului. Pentru a fi valabil, obiectul cererii trebuie sa indeplineasca anumite cerinte: - sa fie licit, deci sa nu contravina legii - sa fie posibil, astfle incat instanta, obligandu-l pe parat la executare, acesta sa il poata realiza Valoarea obiectului cererii, atunci cand este susceptibil de pretuit o stabileste reclamantul, insa paratul poate contesta aceasta valoare, urmand ca in acest caz valoarea sa fie stabilita de instanta in baza probelor administrate de parti, ori dispuse din oficiu. Modificarea sau completarea actiunii se poate face numai in fata instantei de fond, pana la prima zi de infatisare. d) Aratarea in concret a motivelor de fapt sau de drept pe care se intemeiaza cererea, a dreptului subiectiv al reclamantului, incalcat sau nesocotit, motivul ce l-a determinat pe reclamant sa se adreseze justitiei, temeiul juridic al cererii. Judecatorul va trebui sa dea insa, calificarea corecta si legala a cererii.

Judecata in fata instantei de fond

e) mentiunea dovezilor pe care se bazeaza cererea si fiecare capat de acuzare din cerere. Reclamantul trebuie sa procedeze astfel: - daca pretinde dovada prin inscrisuri, va anexa la cerere copii legalizate de pe acestea in atatea exemplare cati parati sunt si un exemplar pentru instanta. In cazul documentelor scrise in alta limba decat limba romana, reclamantul va depune traduceri autentificate. - va cere infatisarea in persoana a paratului, daca solicita interogatoriul acestuia - cand reclamantul solicita probe cu martori, va preciza numele si domiciliul acestora f) semnatura de pe cerere reprezinta confirmarea ca cele mentionate in cerere constituie vointa reclamantului si deci isi insuseste fara rezerve sustinerile din cerere. In cazul persoanelor juridice va semna cererea persoana fizica care o reprezinta. Daca cererea se face prin mandatar cu imputernicire, acesta va semna cererea si va indica calitatea in care semneaza urmand sa ataseze la cerere si dovada acestei calitati. Lipsa semnaturii atrage nulitatea relativa intrucat ea poate fi acoperita pe parcurs.Lipsa celorlalte elemente ale cererii ce nu sunt considerate esentiale (domiciliul, motivarea actiunii, calitatea reprezentantului) poate duce la nulitatea cererii numai daca prin aceasta s-a produs partii o vatamare ce nu poate fi inlaturata altfel. In cazul litigiilor dintre persoane juridice, in cererea de chemare in judecata se cer a fi cuprinse urmatoarele: - denumirea partilor si daca acestea au personalitate juridica sau imputernicire de reprezentare - numele, prenumele si calitatea persoanelor imputernicite a semna, actul din care rezulta calitatea si dreptul de a semna - obiectul si valoarea cererii si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori - indicarea temeiului de fapt si de drept pe care se sprijina capetele de cerere precum si inscrisurile doveditoare corespunzatoare - daca se solicita proba cu martori, numele si adresa acestora - indicarea bancii si conturilor partilor Cererea trebuie sa fie insotita de copii certificate de pe actele pe care partea isi intemeiaza pretentiile; si in acest caz reclamantul poate sa isi modifice cererea la prima zi de infatisare.

Judecata in fata instantei de fond

3. Timbrarea cererii de chemare in judecata Taxa de timbre Cerereile adresate instantelor de judecata se cer a fi timbrate. NU sunt supuse taxelor cererile adresate instantei in cursul desfasurarii judecatii, si care nu modifica caracterul sau valoarea taxabila a cererii initiale. Calculul taxelor de timbre se fac in conformitate cu prevederile legii 146/1997 modificata. Taxa de timbre platesc toti cei care recurg la serviciile justitiei. Legea a exceptat unele categorii de actiuni si organe cum ar fi: cererile si actiunile, inclusive caile de atac formulate, potrivit legii de Senat, Camera Deputatilor, Presedentia Romaniei, Guvernul Romaniei, Curtea Constitutionala, Curtea de conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Ministerul Public si Ministerul de Finante, sunt scutite de taxa judiciara de timbre indifferent de obiectul acestora, precum si cele formulate de alte institutii publice, indifferent de calitatea procesuala a acestora, precum si cele formulate de alte institutii publice, indifferent de calitatea lor procesuala, cand au ca obiect venituri publice. Instanta judecatoreasca poate acorda scutiri, reducei, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbre. Conform OUG nr. 51/2008 s-a stability ca, accestuil la justitie trebuie asigurat si persoanelor fara posibilitati financiare, care nu pot face fata cheltuielilor pe care le presupune declansarea unui process ori a executarii silite. Ajutorul public judiciar reprezinta forma de asistenta acordata de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un process echitabil si garantarea accesului egal la actul de justitie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciara, inclusive pentru executarea silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii. Ajutorul public judiciar se acorda in cause civile, comerciale, administrative de munca si asigurari sociale, precum si in alte cause, cu exceptia celor penale, putand beneficia de acest ajutor orice persoana fizica, in situatia in care nu poate face fata cheltuielilor unui process sau celor pe care le implica obtinerea unor consultatii juridice in vederea apararii unui drept sau interes legitim in justitie, fara a pune in pericol intretinerea sa ori a familiei sale.

Judecata in fata instantei de fond

Formele sub care se poate acorda ajutorul public: a) Plata onorariului pentru asigurarea reprezentarii, asistentei juricesi a apararii dupa caz, printr-un avocet numit sau ales b) Plata expertului, traducatorului sau a interpretului folosit in cursul procesului, cu incuviintarea instantei c) Plata onorariului executorului judecatoresc d) Scutiri, reduceri, esalonari sau amanari de la plata taxelor judiciare prevazute de lege, inclusive a celor datorate in faza de executare silita Ajutorul public judiciar se acorda, cumulat, in oricare dintre formele mentionate, fara a putea depasi in cursul unei perioade de 1 an, suma maxima echivalenta cu 12 salarii minime brute pe tara. Sumele care constituie ajutor public judiciar se avanseaza in intregime de catre stat, pentru persoanele al caror venit mediu lunar net pe membru de familie, in ultimele doua luni anterioare formularii cererii, se situeaa sub un nivel de 500 lei, in proportie de 50% daca venitul mediu lunar pe membru de familie sub nivelul de 800 lei. Daca partea care a solicitat ajutorul a incetat din viata sau si-a imbunatatit starea sa materiala pana la un nivel care sa ii permita sa faca fata costurilor procesului, dreptul la ajutorul public judiciar se stinge. Ajutorul se acorda oricand in cursul judecatii, de la data formularii cererii de catre persoana interesata, si se mentine pe tot parcursul etapei procesuale in care a fost solicitata. Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formuleaza in scris si trebuie sa cuprinda mentiuni privind obiectul si natura procesului pentru care se solicita ajutorul public judiciar, identitatea, snp, domiciliul si starea materiala a solicitantului si a familiei sale, atasandu-se inscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia si ale familiei sale, precum si dovezi cu privire la obligatiile de intretinere sau de plata. Cererea va fi insotita si de o declarative pe propria raspundere a solicitantului in sensul de a preciza daca in cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, in ce forma, pentru ce cauza precum si cuantumul acestui ajutor.

Judecata in fata instantei de fond

Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adreseaza instantei competente pentru solutionarea cauzei in care se solicita ajutorul. Daca nu se poate stabili instant competent, cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adreseaza judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are domiciliul sau resedinta solicitantul. In toate cazurile, cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar este scutita de taxa de timbre. Instanta, la primirea cerereii pentru acordarea ajutorului public judiciar, va pune in vedere solicitantului ca, in cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecata ale celeilalte parti vor fi in sarcina sa, precum si obligarea restituirii sumelor primate cu titlu de ajutor public judiciar in cazul in care instant constata ca cererea de ajutor public judiciar a fost facuta cu rea-credinta, cel vinovat urmand a primi si o amenda in cuantum de pana la 5 ori suma pentru care a obtinut nejustificat scutirea. Asupra cererii de ajutor public judiciar instant se pronunta fara citarea partilor, prin incheiere motivate data de camera de consiliu. Impotriva cererii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interest poate face cerere de reexaminare, in termen de 5 zile de la data comunicarii incheierii, cerere care va fi solutionata in camera de consiliu de un alt complet, instant pronuntandu-se prin incheiere irevocabila. Ajutorul public judiciar poate fi refuzat daca: Este solicitat abuziv Cand costul sau estimate este disproportionat fata de valoarea obiectului cauzei Cand acordarea ajutorului public judiciar nu se solicita pentru apararea unui interes legitim ori se solicita pentru o actiune care contravene ordinii publice sau celei constitutionale Daca cererea pentru a carei solutionare se cere ajutor public judiciar face parte din categoria celor care pot fi supuse medierii sau altor procedure alternative de solutionare, atunci cand se dovedeste ca solicitantul ajutorului public judiciar a refuzat anterior inceperii procesului sa urmeze o asemenea procedura Cand solicitantul pretinde despagubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputatiei sale, in conditiile in care acesta nu a suferit vreun prejudiciu material In cazul in care cererea decurge din activitatea comerciala sau dintr-o activitate independent desfasurata de solicitant
6

Judecata in fata instantei de fond

Valoarea taxei de timbre a) Cererile si actiunile evaluabile in bani, introduce la instantele judecatoresti, se taxeaza in functie de suma cu o valoare fixa la care se adauga un procent de 10, 8, 6, 4, 2 sau 1% pentru ce depaseste o valoare, de asemenea stabilita de lege b) In cazul cererilor si actiunilor neevaluabile in bani, legea stabileste o taxa fixa c) Cererile reconventionale, cererile de interventie si de chemare in garantie se taxeaza dupa regulile aplicabile cererii sau actiunii principale d) Cererile pentru exercitarea caii ordinare de atac impotriva hotararilor judecatoresti se taxeaza cu 50% din taxa datorata pentru cererea sau actiunea neevaluabila in bani, solutionata dprima instant sau din taxa datorata la suma contestata, in cazul cererilor si actiunilor evaluabile in bani Indiferent de natura ei, daca cererea are mai multe capete si dispozitiile legale nu prevad expres o alta solutie, taxa de timbre se datoreaza distinct pentru fiecare capat de cerere taxabila. Daca pe parcursul judecatii se modifica cererea, si nu se timbreaza capetele de cerere noi, instant va solution capetele timbrate initial si va pronunta nulitatea partial cu privire la capetele de cerere modificate si netimbrate. Sanctiunea netimbrarii este anularea cererii; anularea nu intervine in mod automat, instant fiind obligate sa incunostiinteze la primul termen partea, despre necesitatea timbrarii si daca dupa aceasta instiintare partea nu si-a timbrat cererea va intervene anularea. Impotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbre se poate face cerere de reexaminare, la aceeasi instant, in termen de 3 zile de la data la care s-a stability taxa sau de la data comunicarii sumei datorate. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu de un alt complet, fara citarea partilor, prin incheiere irevocabila.

Judecata in fata instantei de fond

4. Introducerea cererii de chemare in judecata Cererea de chemare in judecata, cu anexele, se depune la instanta competenta. La cerere se vor alatura atatea copii de pe cerere cati parati sunt. Procedura ce se desfasoara in momentul primirii cererii este diferita dupa cum este trimisa prin posta sau este prezentata de reclamant. Cererea care se trimite prin posta, va ajunge la registratura unde primeste data certa si apoi se prezinta presedintelui instantei, impreuna cu plicul pe care se afla aplicata data postei pentru a se putea stabili daca cererea a fost depusa inauntrul termenului de prescriptie. Dupa verificarea modului in care sunt indeplinite conditiile prevazute de lege presedintele instantei sau judecatorul de serviciu, fixeaza prin rezolutie termenul de judecata, astfel incat la data primirii citatiei de catre parat, acesta sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile si cel putin 5 zile in pricinile urgente, pentru a-si pregati apararea, in vederea depunerii intampinarii. Termenul poate fi prelungit, daca partea are domiciliul in strainatate. Daca este cazul, i se va pune in vedere reclamantului sa completeze sau sa modifice cererea; daca reclamantul nu este prezent cererea fiind trimisa prin posta, i se vor comunica in scris lipsurile ei si termenul pana la care sa faca completarile sau modificarile necesare. In continuare, presedintele instantei va dispune citarea partilor, inclusiv a reclamantului daca cererea se trimite prin posta. Daca reclamantul a solicitat proba prin interogatoriu, prin rezolutie se poate lua masura citarii paratului, cu mentiunea, personal la interogatoriu, urmand ca la termenul stabilit pentru judecata sa se discute daca proba este admisa. Dupa luarea acestor masuri, cererea se trimite la registratura, unde va fi inregistrata in registrul general de dosare, numarul respectiv constituind numarul dosarului, precum si in opisul alfabetic in care se trec numele si prenumele tuturor partilor. Cererea se inregistreaza apoi in registrul informativ, in care se mentioneaza termenele date de instanta pentru judecata si celelalte termene stabilite de aceasta, precum si alte mentiuni legate de circuitul dosarului, solutia pronuntata, ori daca a fost trimis la alta instanta.

Judecata in fata instantei de fond

5. Efectele cererii de chemare in judecata a) investeste instanta cu solutionarea litigiului ce l-a determinat pe reclamant sa apeleze la organul de justitie In mod exceptional, instanta se poate sesiza din oficiu atunci cand: persoana vatamata este o persoana fizica lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa in cazul actiunilor de desfacere a casatoriei instanta are obligatia de a se pronunta din oficiu cu privire la incredintarea copiilor minori si a pensiei de intretinere pentru acestia punerea sub interdictie a debililor sau alienatilor mintali Actiunile incepute de reclamantul care a decedat si care au caracter strict personal (actiunea pentru stabilirea maternitatii sau paternitatii din afara casatoriei, actiunea in tagaduirea paternitatii), pot fi continuate de mostenitorii acestuia. b) cererea de chemare in judecata formulata de reclamant stabileste cadrul procesual in care se desfasoara judecata, cu privire la parti si la obiectul litigiului . Instanta de judecata este obligata sa rezolve toate capetele de cerere, asa cum au fost formulate de reclamant. Ea nu are dreptul sa schimbe sau sa depaseasca ori sa restranga obiectul actiunii. In proces pot fi admise cereri accesorii prin care, alte persoane cer sa participe la proces, aceste cereri trebuind sa aiba legatura cu cauza ce se judeca. c) in cazul competentei teritoriale alternative, introducerea cererii de chemare in judecata la una din instantele deopotriva competente sa solutioneze cauza reprezinta optiunea reclamantului pentru instanta aleasa, dupa alegerea facuta reclamantul nu mai poate reveni. d) de la data introducerii cererii opereaza punerea in intarziere a paratului. De la data admiterii cererii, paratul va fi considerat posesor de rea-credinta si deci va datora fructele, va suporta riscul pierderii bunului sau va suporta dobanzile. e) intrerupe termenul de prescriptie, chiar daca cererea a fost introdusa la o instanta necompetenta. Prescriptia nu va fi intrerupta daca cererea de chemare in judecata a fost respinsa, anulata sau perimata ori daca reclamantul a renuntat la judecata.

Judecata in fata instantei de fond

B. Intampinarea
Intampinarea este actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata a reclamantului, prin care isi formuleaza in scris, inainte de dezbaterea orala, apararile sale, si prezinta probele pe care se sprijina in sustinerea acestora. Intampinarea trebuie sa cuprinda: a) exceptiile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului Sunt acele exceptii pe care paratul le poate cunoaste in aceasta etapa a procesului, precum, lipsa semnaturii de pe cererea de chemare in judecata, nemotivarea cererii ori lipsa indicarii obiectului, autoritatea lucrului judecat, in vederea discutarii acestora in contradictoriu, inainte de dezbaterea fondului. b) raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii reclamantului In cazul in care reclamantul a formulat mai multe capete de cerere, raspunsul din intampinare trebuie sa se refere la fiecare cerere. c) dovezile: probele si mijloacele de proba cu care paratul intelege sa se apere pentru fiecare capat de cerere d) semnatura paratului In cazul coparticiparii procesuale pasive, paratii pot raspunde toti impreuna, sau numai o parte din ei, printr-o singura intampinare. Daca in proces figureaza mai multi reclamanti, care au un reprezentant comun, paratul va depune la dosar, pentru acestia, o singura copie de pe intampinare. Legiuitorul nu a prvazut un termen pentru depunerea intampinarii. In cazurile urgente in care de la primirea citatiei paratul are la dispozitie numai 5 zile pana la termenul stabilit pentru judecata, in aceste cazuri cererea se poate depune direct la primul termen. Intampinarea este obligatorie afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel. In contestatia in anulare si la revizuire, intampinarea nu este obligatorie. In cazul in care nu s-a depus intampinare, presedintele ii va pune in vedere paratului, la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare, despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta. Uneori legea prevede necesitatea depunerii intampinarii cum ar fi in apel, sau recurs.

10

Judecata in fata instantei de fond

In cazul partilor impotriva carora exista interventie principala , intampinarea se poate formula in termenul stabilit de instant in acest scop, chiar si dupa prima zi de infatisare, intrucat interventia principal poate fi facuta in tot cursul judecatii in fata primei instante. In litigiile dintre persoane juridice, persoana parata, la primirea copiei de pe cererea de chemare in judecata va depune o intampinare care trebuie sa cuprinda: a) denumirea persoanei juridice si precizarea daca are personalitate juridica sau imputernicire de reprezentare, sediul, telefon, telex, si daca se afla in subordinea unui alt organ denumirea acestuia b) numele, prenumele si calitatea persoanei imputernicite a semna, cu indicarea actului din care rezulta atat calitatea cat si dreptul de a semna c) raspunsurile la capetele de cerere, cu trimitere pentru fiecare la inscrisurile corespunzatoare, si indicarea celorlalte probe sau mijloace de proba si aspect in legatura cu care se cer explicatii persoanei reclamante d) numele, prenumele si adresa martorilor, expertilor si a altor persoane de care partea intelege sa se foloseasca e) indicarea contului si a bancii f) dovada comunicarii catre persoana juridica reclamata a copiilor de pe documentele aratate si actele anexate

11

Judecata in fata instantei de fond

C. Cererea reconventionala
In mod normal, paratul, ca raspuns la chemarea in judecata a reclamantului, adopta o pozitie de aparare sau respingere a invinuirilor ce i se aduc. In multe cazuri insa, paratul poate sa adopte si o pozitie ofensiva, radicand pretentii proprii impotriva reclamantului. In aceste cazuri, paratul poate face o cerere reconventionala. In lipsa acestei cereri, instanta nu poate oblige pe reclamant la efectuarea prestatiilor ce le are fata de parat, chiar daca ele exista si au fost dovedite. Introducerea in proces a unei cereri reconventionale, prezinta avantaje in sensul ca sunt solutionate doua litigii in cadrul aceluiasi proces, garantia inviolabilitatii reclamantului, economie de timp si cheltuieli, posibilitatea administrarii unor mijloace de dovada care sa foloseasca ambelor parti, dar si dezavantaje: intarzierea solutionarii cererii principale sau poate fi folosita uneori ca mijloc de sicana. Paratul poate sa isi valorifice pretentiile si prin cerere separate sau pe cale de aparare, cererea reconventionala neavand caracter obligatoriu. Cererea reconventionala are caracter incidental, fiind solutionata de instanta investita cu cererea principala. Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata, cuprinde aceleasi elemente si produce aceleasi efecte. Avand individualitate proprie si fiind apreciata ca o adevarata cerere de chemare in judecata, instant investita trebuie sa solutioneze aceasta cerere chiar daca reclamantul renunta la cererea principala, sau daca aceasta este respinsa ca prescrisa. Cererea reconventionala nu poate fi formulata de un parat impotriva altei parti, din acelasi proces, intrucat intre acestia nu exista raport juridic. Ea se depune o data cu intampinarea sau, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Daca reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului. Daca partile se declara de acord, cererea reconventionala se poate judeca impreuna cu cea principala chiar daca a foist introdusa dupa acest termen. Daca partile nu sunt de accord, instant nu va putea sa respinga cererea, ci sa o judece printr-o actiune separata. Se mai poate dispune disjungerea in situatia in care rezolvarea ei nu este strans legata de solutia ce s-ar da cererii principale. Daca insa, cererea reconventionala esre strans legata de solutia ce ar urma sa se pronunte in actiunea principal nu este indicate disjungerea, pentru a se evita prountarea unor hotarari contradictorii.
12

Judecata in fata instantei de fond

MASURI ASIGURATORII Prin masuri asiguratorii intelegem posibilitatea recunoscuta de lege reclamantului de a solicita instantei masuri de indispozibilizare si conservare de natura sa impiedice pe parat, in timpul procesului, sa distruga sau sa instraineze bunul ce constituie obiectul litigiului sau diminuarea activului patrimonial, cand obiectul litigiului este o suma de bani. Sunt masuri asiguratorii: sechestrul judiciar, sechestrul asigurator, poprirea asiguratorie. a) Sechestrul judiciar Sechestrul judiciar consta in indisponibilizarea bunului ce formeaza obiectul litigiului si numirea de catre instant a unei persoane careia I se incredinteaza, pe timpul cat dureaza judecata procesului, bunul in litigiu spre pastrare si conservare. Aplicarea sechestrului judiciar nu se va putea face inainte de declansarea actiunii principale, decat in cazurile prevazute in mod expres de lege. Ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna, instant competent pentru judecarea cererii principale, la solicitarea partii interesate, poate sa dispuna sechestrarea bunului litigious pana la solutionarea pricinii. Pentru incuviintarea masurii cel ce o solicita trebuie sa invoce motive temeinice din care sa rezulte ca exista intentie de a deteriora bnunul, proasta administrare a averii succesorale sau de a-l instraina. Sechestrul judiciar poate fi incuviintat chiar fara a exista proces: a) asupra unui bun pe care debitorul il ofera pentru liberarea sa b) asupra unui bun cu privire la care cel interest are motive temeinice sa se teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul sau actual c) asupra unor bunuri mobile care alcatuiesc garantia creditorului, cand acesta invedereaza insolvabilitatea debitorului sau ori cand are motive temeinice sa banuiasca ca debitorul va fugi ori sa se teama de sustrageri sau deteriorari. In aceste cazuri competent este instant in circumscriptia careia se afla bunul. Cererea privind sechestrul judiciar poate fi facuta de reclamantul din actiunea principal dar si de alta persoana interesata, de intervenientul principal ori in actiunile de partaj chiar de parat.
13

Judecata in fata instantei de fond

Solutionarea cererii privind sechestrul judiciar se face in sedinta publica, de urgent, cu citarea partilor interesate, constituindu-se un dosar separate. Cererea se judeca de instant competent sa solutioneze cauza in fond; daca pricina se afla in apel sau recurs, cererea va fi trimisa la instant de fond. Instanta se pronunta printr-o incheiere care este supusa numai recursului in 5 zile de la pronuntare. Daca cererea a fost admisa, bunul sechestrat se incredinteaza unei persoane numita administrator-sechestru, care poate fi detinatorul bunului sau o alta persoana numita de judecator, care nu este interesata in cauza. Administratorul sechestru va putea efectua cu privire la bun: - acte de conservare si administrare - va incasa orice venituri si sume de bani datorate - sa stea in judecata in numele partilor ce se afla in litigiu, cu incuviintarea prealabila a instantei care l-a numit - poate plati datorii cu character current si cele constatate prin titlu executoriu, urmand sad ea periodic socoteala de conturile gestiunii Daca administrator-sechestru a fost numita o alta persoana decat detinatorul, instant va fixa, pentru activitatea depusa, o suma drept remuneratie, stabilind totodata si modalitatile de plata. Incheierea instantei are putere de lucru judecat relative, asupra ei putandu-se reveni, daca s-au schimbat imprejurarile avute in vedere la incuviintarea masurii ori atunci cand o prima cerere a fost respinsa. O data cu ramanerea definitive a hotararii asupra fondului, ia sfarsit si sechestrul, bunul fiind predate partii care a castigat procesul. Sechestrul judiciar poate lua sfarsit si in cursul procesului, prin demisia sau inlocuirea persoanei careia I s-a incredintat bunul ori prin desfiintarea masurii de catre instanta.

14

Judecata in fata instantei de fond

b) Sechestrul asigurator Sechestrul asigurator consta in indisponibilizarea unor cantitati de bunuri mobile si immobile ale debitorului, bunuri ce urmeaza a fi executate silit pentru realizarea creantei creditorului in situatia in care acesta castiga procesul, iar paratul nu isi executa obligatiile de buna voie. In acest caz masura indisponibilizarii se dispune asupra unor bunuri ce nu constituie obiect al litigiului. Deosebirea dintre sechestrul judiciar si cel asigurator consta in aceea ca sechestrul judiciar poarta asupra unui bun determinat care formeaza obiectul litigiului dintre parti, in timp ce sechestrul asigurator indisponibilizeaza in patrimonial debitorului bunuri ce nu formeaza obiect al litigiului, dar care urmeaza sa fie vandute prin executare silita pentru a satisface creanta creditorului, in momentul obtinerii titlului executor. Cererea pentru incuviintarea sechestrului asigurator se solutioneaza de instant competent sa judece procesul. Cererea pentru incuviintarea sechestrului asigurator se judeca in camera de comsiliu, de urgent, fara citarea partilor. Instanta se pronunta prin incheiere executorie, fixand totodata daca este cazul, cuantumul cautiunii si termenul inauntrul caruia urmeaza sa fie depusa aceasta. Incheierea esre supusa numai recursului in termen de 5 zile de la comunicare. Conditiile pentru sechestrul asigurator sunt ca reclamantul sa aiba un act scris din care sa rezulte creanta si aceasta sa fie exigibila; trebuie sa faca dovada introducerii cererii de chemare in judecata. Creditorul poate fi obligat la plata unei cautiuni in cuantumul stabilit de instanta. Nedepunerea cautiunii in termenul stability de instant, atrage desfiintarea de drept a sechestrului; masura se constata de catre instant prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor. Sechestrul asigurator inceteaza: - la cererea debitorului daca va da garantiile stabilite de instant - cand creditorul renunta expres la aceasta masura asiguratorie - in cazul respingerii cererii principale printr-o hotarare ramasa definitiva - in cazul admiterii cererii principale si a obtinerii titlului executoriu, cand echestrul asigurator, la cererea creditorului, se transforma in sechestru executoriu si se va trece la vanzarea la licitatie, daca debitorul nu isi executa obligatia de buna voie.

15

Judecata in fata instantei de fond

c) Poprirea asiguratorie Poprirea asiguratorie consta in indisponibilizarea, prin hotararea instantei, a sumelor de bani sau titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile, pe care debitorul le are de primit de la un tert care ii este datornic, sau pe care acesta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente, pentru ca ulterior, in baza titlului executoriu obtinut, creditorul sa isi indestuleze creanta sa. Prin poprirea asiguratorie se nasc trei raporturi juridice: - intre creditorul popritor si debitorul poprit - intre debitorul poprit si tertul poprit - dupa obtinerea titlului executoriu, intre creditorul popritor si tertul poprit Cererea se adreseaza instantei de la domiciliul tertului poprit sau al debitorului; daca cererea principala s-a introdus la o alta instanta, competenta si pentru aceasta cerere va apartine acelei instante. Subiectele popririi sunt: - creditorul popritor = cel care solicita luarea acestei masuri asiguratorii - debitorul poprit = cel obligat fata de creditorul popritor - tertul poprit = care este datornic al debitorului poprit Conditiile popririi: (a) creditorul a carui creanta este constatata prin act scris dar neautentic, poate sa solicite instituirea popririi, daca dovedeste ca a introdus actiunea, dar poate fi obligat la plata unei cautiuni stabilita de instanta. (b) creditorul care nu are act scris, va putea sa ceara poprirea daca dovedeste ca a introdus actiunea, cu plata unei cautiuni de jumatate din valoarea reclamata, daca sunt respectate urmatoarele conditii: - popritorul sa fie creditor al debitorului urmarit si acesta fie creditor al tertului poprit - sa existe dovada intentarii actiunii de fond - sa existe dovada depunerii cautiunii Daca cererea este admisa, instanta va propune o ordonanta de poprire, prin care tertul poprit este instiintat sa nu plateasca creditorului sau suma ce i se datoreaza. Impotriva ordonantei de poprire se poate face, pana la validare, contestatie la poprire iar hotararea data in contesatatie poate fi atacata in conditiile dreptului comun.
16

Judecata in fata instantei de fond

II. ETAPA DEZBATERILOR 1. Momentele principale in desfasurarea judecatii A) Lista proceselor: Cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei de judecata, la usa salii de sedinta, se afiseaza lista cu cauzele care urmeaza sa fie judecate in ziua respectiva. Au prioritate pricinile urgente si cele ramase in divergenta si cele amanate din lipsa de timp. Lista proceselor are si rolul de a garanta partilor dreptul de aparare prin luarea la cunostinta despre ordinea si momentul judecatii, si, si in felul acesta, prin prezenta la judecarea cauzei. De asemenea asigura publicitatea pentru cel care au interes sau doresc sa participe la dezbateri. B) Principalele activitati si moment in desfasurarea judecatii: Deschiderea sedintei de judecata se face de presedintele completului. Inainte de inceperea judecatii, partile pot cere instantei amanarea cauzelor care nu pot fi judecate. Amanarea poate fi ceruta si pentru lipsa apararii, motiv pentru care se acorda un singur termen. Procesele sunt solutionate apoi in ordinea de pe lista. a) Apelul cauzei se face de grefier si se refera la obiectul pricinii, modul in care au fost citate partile; presedintele completului verifica si el daca citarea s-a facut legal si daca au fost indeplinite dispozitiile legale referitoare la taxa de timbru. In functie de cele constatate presedintele completului va trece la: judecarea pricinii, amanarea procesului sau suspendarea judecatii. - judecarea pricinii: chiar daca se infatiseaza numai una din parti si chiar in lipsa ambelor parti daca sunt legal citate si cel putin una din ele a cerut judecarea in lipsa - amanarea procesului: daca procedura de citare nu este legal indeplinita, nu s-a achitat taxa de timbru, lipsa apararii invocate de una din parti, sau datorita invoielii partilor - suspendarea judecatii: atunci cand la strigarea pricinii nici una dintre parti, desi legal citate, nu se prezinta, si nici nu s-a cerut judecarea in lipsa; in acest caz, dosarul va fi lasat la sfarsitul sedintei, cand , dupa o noua strigare, judecata se suspenda b) Instanta se pronunta asupra exceptiilor de procedura si aa celor de fond care fac de prisos, in tot sau in parte, cercetarea in fond a pricinii

17

Judecata in fata instantei de fond

c) Inainte de a intra in dezbateri, la judecatorii, presedintele va incerca impacarea partilor, impacare care, daca se va realiza, va fi consemnata de judecator in cuprinsul hotararii ce o va da d) Inceperea dezbaterilor - in aceasta faza se vor administra probele propuse de parti si incuviintate de instanta, urmand ca apoi partile sa puna concluzii. Presedintele completului va da mai intai cuvantul reclamantului, apoi paratului. In situatia in care procurorul a introdus actiunea, acesta va avea primul cuvantul. In apel, recurs, revizuire si contestatie, primul va avea cuvantul cel care exercita calea de atac. In cazul in care paratul ridica o exceptie sau un incident mai inainte ca dezbaterea in fond sa fi inceput, el vorbeste primul si reclamantul dupa aceea. e) Inchiderea dezbaterilor cand instanta va aprecia ca au fost lamurite aspectele cauzei, urmand a se retrage pentru deliberare. In timpul dezbaterilor, completul de judecata trebuie sa aiba rol activ. 2. Prima zi de infatisare: Prima zi de infatisare este acel termen la care partile au fost legal citate si au putut pune concluzii, chiar daca taxele de timbre au fost platite dupa acest termen. Nu poate fi considerate prima zi de infatisare termenul la care partile nu au putut pune concluzii deoarece: - cauza s-a amanat pentru lipsa de aparare - cererea de chemare in judecata nu a fost comunicata paratului - pentru ca, fata de obiectul cererii, completul de judecata nu era legal constituit Importanta primei zile de infatisare consta in faptul ca, la acel moment reclamantul si paratul pot intocmi anumite acte procesuale. Reclamantul poate cere instantei un nou termen pentru inregistrarea sau modificarea actiunii, ori pentru a propune noi dovezi. Dupa aceasta zi, modificarea actiunii se mai poate face numai daca paratul consimte si numai in fata primei instante. In cazul in care instanta admite cererea reclamantului, judecata se amana, urmand ca cererea reclamantului, astfel modificata, sa fie comunicata paratului, pentru ca acesta sa isi poata organiza apararea. Paratul poate formula o cerere reconventionala, caz in care reclamantul poate sa solicite un nou termen pentru a depune intampinarea la cererea respectiva si poate sa arate exceptiile ce le invoca si sa formuleze cereri pentru introducerea unor terti in proces.
18

Judecata in fata instantei de fond

Cazuri in care cererea nu se socoteste modificata si nu se va da un nou termen: - cand sunt indreptate greselile materiale din cuprinsul cererii - cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii - cand solicita valoarea obiectului pierdut sau pierit - cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau invers Dezbaterile vor fi incheiate de presedintele completului de judecata numai atunci cand instant este pe deplin lamurita, cu conditia ca toate partile sa fi pus concluzii. Daca cu ocazia deliberarii instanta constata ca nu au fost lamurite unele aspect ale cauzei, ori nu au fost administrate toate probele, poate sa dispuna repunerea pe rol a cauzei, cu citarea partilor. 3. Incheierile de sedinta: Judecarea proceselor de orice fel trebuie sa se faca oral. Este necesara insa fixarea cat mai temeinica a sustinerilor facute in timpul procesului si a tuturor evenimentelor in legatura cu acesta, concretizarea lor in scris in dosarul procesului pentru a se putea asigura in acest mod si exercitarea controlului juridic. Actele de procedura care trebuie sa cuprinda materializarea complete a cauzei judiciare si a dezbaterilor sale orale, de la pornire pana la definitiva ei rezolvare, sunt incheierile de sedinta. Incheierea de sedinta trebuie sa cuprinda toate cele trei parti ale unei hotarari: - practicaua: in care se trece compunerea instantei, partile prezente, concluziile puse si probele administrate; - motivarea: motivele pentru care s-a luat o anumita dispozitie sau considerentele pentru jutificarea rezolvarii unor exceptii - dispozitivul: care cuprinde masura ordonata de instanta, solutiile date cu privire la exceptiile ridicate In final trebuie sa existe semnatura judecatorului si grefierului. De obicei incheierile preced hotararea si de aceea se mai numesc si premergatoare si pot fi: - preparatorii: sunt cele care au ca scop sa pregateasca darea hotararii - interlocutorii: prin care instanta solutionand anumite probleme controversate, pregateste rezolvarea pricinii. Deosebirea esentiala dintre cele doua feluri de incheiei este aceea ca in cazul celor interlocutorii nu se permite instantei sa revina asupra a ceea ce a decis.
19

Judecata in fata instantei de fond

Incheierile pot fi atacate cu apel sau recurs numai o data cu fondul, apelul sau recursul impotriva hotararii se apreciaza ca este facut si impotriva lor. Exceptie fac incheierile prin care s-a intrerupt ori suspendat cursul juecatii, care pot fi atacate separat cu apel sau cu recurs, cu conditia ca hotararea ce se da in cauza sa poata fi si ea atacata cu apel sau cu recurs. Orice dispozitie luata de instanta prin intermediul incheierilor trebuie sa fie motivata, fiind redactate in mod asemanator ca si hotararile. Incheierea de sedinta are o importanta deosebita deoarece ea este izvorul unde se poate verifica: legalitatea, conducerea si desfasurarea procesului. 4. Exceptiile procesuale Exceptiile procesuale sunt mijloacele prin care, in conditiile legii, partea interesata, procurorul sau instanta din oficiu, invoca in cadrul procesului civil si fara a pune in discutie fondul dreptului, neregularitati procedurale, sau lipsuri referitoare la dreptul la actiune, urmarind, dupa caz, anularea sau respingerea cererii formulate de reclamant. Clasificarea exceptiilor procesuale: (A) Dupa obiectul asupra caruia poarta: a) exceptii de procedura = care au in vedere incalcarea regulilor de procedura referitoare la compunerea instantelor si competenta de judecata a acestora. b) exceptii de fond = au in vedere lipsuri referitoare la exercitiul dreptului la actiune (B) Dupa efectul pe care tind sa il realizeze: a) exceptii dilatorii = duc la amanarea judecatii, declinarea competentei sau refacerea unor acte (ex: exceptia de incompatibilitate, de recuzare, de necompetenta) b) exceptii preemptorii = acele exceptii care duc la respingerea sau amanarea cererii ( ex: prescriptia, perimarea, puterea lucrului judecat) (C) Dupa caracterul imperativ sau dispozitiv al normei incalcate: a) exceptii absolute = privesc incalcarea unei norme imperative. Pot fi invocate de oricare dintre parti, procuror sau instanta din oficiu, in orice faza a procesului, chiar si in recurs b) exceptii relative = privesc incalcarea unor norme dispositive. Pot fi invocate numai de partea interesata si numai intr-un anumit termen prima zi de infatisare sau la primul termen, urmator termenului in care s-a savarsit neregularirarea procedurala

20

Judecata in fata instantei de fond

Principalele exceptii procesuale: (A) LITISPENDENTA = situatia in care o persoana este chemata in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte, inaintea mai multor instante. Daca s-ar admite ca aceeasi pricina sa fie judecata de doua ori, exista riscul pronuntarii a doua solutii contradictorii, situatie ce poate fi inlaturata prin exceptia de litispendenta, care este o exceptie dilatorie si absoluta. In cazul in care exceptia este admisa, dosarul va fi trimis instantei mai intai investita. Daca pricinile se afla la judecata la instante de grade diferite, dosarul va fi trimis la instanta cu gradul cel mai inalt. Daca una din cele doua instante a pronuntat o hotarare, in fata celeilalte instante la care se judeca procesul in fond se va ridica exceptia puterii lucrului judecat a hotararii ce s-a pronuntat in actiunea identica. (B) CONEXITATEA = are in vedere existenta a doua sau mai multe pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante sau instante diferite de acelasi grad, in care sunt aceleasi parti, sau impreuna cu alte parti, si al caror obiect si cauza au intre ele o stransa legatura. Daca se admite actiunea, reunirea se va face la instanta mai intai investita, afara de cazul in care ambele parti cer trimiterea dosarului la una dintre celelalte instante. Atunci cand una dintre instante este competenta in mod absolut, reunirea se va face la aceasta instanta. Spre deosebire de litispendenta, in cazul conexistatii nu se cere tripla identitate de elemente: pot fi aceleasi parti, dar obiectul si cauza difera, intre ele existand numai o stransa legatura. (C) EXCEPTIA DE NECONSTITUTIONALITATE = poate fi ridicata numai in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; poate viza numai o lege sau o ordonanta nu si alte acte normative. Instanta sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate va sesiza Curtea Constitutionala, printro incheiere, numai daca constata ca este vorba de neconstitutionalitatea unei dispozitii de care depinde judecarea cauzei nu si in cazul in care constata ca textul invocat prin exceptie este irelevant pentru solutionarea acesteia. Incheiera prin care instanta sesizeaza Curtea Constitutionala, trebuie sa cuprinda: punctele de vedere ale partilor pentru sustinerea sau combaterea exceptiei si opinia instantei cu privire la exceptia invocata. Incheierea va fi insotita de dovezile propuse de parti sau va fi motivate daca a fost ridicata din oficiu de instanta.
21

Judecata in fata instantei de fond

Daca exceptia este inadmisibila, instanta va respinge printr-o incheiere motivata cererea de sesizare a Curtii Constitutionale; Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la instanta imediat superioara, in termen de 48 de ore de la pronuntare. Recursul se judeca in termen de 3 zile. Pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate, judecata se suspenda. Caracteristicile exceptiilor procesuale: a) exceptia procesuala presupune existenta unui proces civil in curs b) prin natura lor, exceptiile procesuale sunt mijloace de aparare, fiind folosite, de regula, de catre parti c) exceptiile procesuale sunt mijloace de aparare, mijloace tehnice prin care se invoca incalcari ale normelor de drept material sau procesual. Ele nu pun in discutie fondul cauzei. d) admiterea exceptiilor dilatorii constituie un obstacol temporar in solutionarea cerereii principale. Acestea pot duce la: declinarea competentei; refacerea unor acte; amanarea judecatii. e) admiterea exceptiilor procesuale nu afecteaza dreptul reclamantului. Hotararea pronuntata ca urmare a admiterii unei exceptii nu are putere de lucru judecat, cat priveste fondul dreptului.

22

Judecata in fata instantei de fond

PROBELE 1. Notiune si clasificare Prin proba intelegem mijlocul de proba, dovada putandu-se sa se faca prin inscrisuri, martori, prin prezumtii si prin marturisirea uneia dintre parti. Mijloacele de proba sunt expertiza, cercetarea la fata locului si probele materiale. Clasificarea probelor: A. Dupa cum probele se efectueaza in fata instantei, in procesul respective sau in afara ei: a) probe judiciare b) probe extrajudiciare B. Dupa criteriul naturii lor: a) probe personale constau in fapte ale omului care pot fi pozitive (declaratii de martori), negative sau de abtinere (distrugerea unui inscris), de rationament (ex: prezumtii legale). b) probe materiale lucruri care prin starea lor insasi au particularitati, dovedesc raportul dedus judecatii C. Dupa cum faptul probator duce sau nu direct la stabilirea faptului principal: a) probe directe acelea care dovedesc prin ele insele raportul dedus judecatii (inscrisul constatator al actului juridic in legatura cu care s-a nascut litigiul) b) probe indirecte care dovedesc un fapt vecin si conex, din a carui cunoastere se pot trage concluzii in legatura cu existenta raportului juridic aflat in litigiu (prezumtiile) D. Dupa caracterul original sau derivat: a) probe primare sau imediate ori nemijlocite (ex: inscrisul original) b) probe secundare acelea care provin din a doua sau a treia sursa (copie de pe inscris) E. Dupa modul in care judecatorul percepe faptele: a) probe percepute personal de judecator (cercetarea la fata locului) b) probe constand in perceperea faptelor de alte persoane (depozitia unui martor)

23

Judecata in fata instantei de fond

2. Subiectul, obiectul si sarcina probei: Subiectul probei este judecatorul. Obiect al probei il constituie faptele juridice in sens larg, care au dat nastere, au modificat sau au stins raportul juridic ce a dat nastere litigiului. Faptele ce se cer dovedite pot fi: - materiale sau psihologice (dolul, reaua-credinta) - pozitive sau negative Prezumtiile = fapte pe care legea le considera existente, ele neputand fi, in principiu contestate, si ca urmare, dovada lor nu este necesara, datorita faptului ca sunt notorii. Sarcina probei revine celui care face o afirmatie inaintea judecatii, deoarece trebuie sa o dovedeasca. Din momentul in care reclamantul a facut dovada afirmatiilor sale, dreptului pe care il pretinde, paratul este obligat sa iasa din starea pasiva in care s-a aflat si sa se apere, sa faca contradovada. In procesul civil sarcina probei este impartita intre reclamant si parat, la care se adauga rolul activ al instantei, care poate ordona probe din oficiu, chiar daca partile se impotrivesc. 3. Reguli comune pentru admisibilitatea, administrarea si aprecierea probelor (A) Admisibilitatea probelor Orice mijloc de proba pentru a fi admis, trebuie sa indeplineasca anumite conditii: a) proba sa fie legala, sa nu fie oprita de legea materiala sau procesuala b) proba trebuie sa fie verosimila, adica sa tinda la dovedirea unor fapte reale, posibile, demne de a fi crezute si nu imposibile c) proba sa fie pertinenta, adica proba ceruta sa aiba legatura cu obiectul procesului, in caz contrar ducand la prelungirea procesului, si nu poate fi admisa d) proba trebuie sa fie concludenta, adica sa contribuie la solutionarea cauzei dedusa judecatii Instanta este obligate sa incuviinteze numai acele probe care pot ajuta la dezlegarea pricinii.

24

Judecata in fata instantei de fond

(B) Administrarea probelor a) Propunerea probelor Procesul civil incepe printr-o procedura scrisa, partile avand obligatia sa isi comunice reciproc pretentiile si apararile. Propunerea probelor se face de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata, si apoi de parat prin intampinare. Daca cele doua parti nu au propus probele prin cerere sau intampinare, o pot face la prima zi de infatisare. Daca probele nu sunt propuse pana la aceasta data, sanctiunea ce se aplica este decaderea partilor din dreptul de a mai propune probe, cu exceptia cazurilor expres prevazute de lege. Daca o parte renunta la probele pe care le-a propus, cealalta parte poate sa si le insuseasca, iar daca ambele parti renunta, instanta din oficiu, daca considera ca sunt necesare, poate sa ordone administrarea probelor. b) Incuviintarea probelor Incuviintarea probelor se face, de cele mai multe ori, dupa dezbateri contradictorii. Cu privire la probele propuse de parti, instanta se pronunta printr-o incheiere motivata si in czul in care sunt admise si in cazul cand sunt respinse. Incheierea de incuviintare este preparatorie, nu leaga instanta deci aceasta poate reveni asupra incuviintarii, cu obligatia de a motiva de ce proba a devenit inutila. c) Administrarea probelor Administrarea dovezilor se face in fata instantei de judecata, in ordinea in care aceasta considera ca pot contribui la solutionarea pricinii. Dovezile se administreaza inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului. Instanta este obligata sa administreze dovada incuviintata, daca partea nu a revenit asupra ei, chiar si atunci cand aceasta parte lipseste. Dovada si dovada contrarie vor fi administrate in acelai timp. De la regula ca administrarea probelor se face direct de catre instanta care solutioneaza pricina sunt anumite exceptii: - administrarea probelor prin comisie rogatorie - asigurarea dovezilor - probele administrate de o instanta necompetenta sau de o instanta de la care pricina a fost stramutata, ori intr-o cerere perimata, pot ramane castigate judecatii
25

Judecata in fata instantei de fond

(C) Aprecierea probelor Probele sunt appreciate de judecator in etapa deliberarii, fara sa exercite vreo ingradire, hotararea urmand sa fie pronuntata pe baza acestor probe, in raport de intima sa convingere. Instanta trebuie sa analizeze cu aceeasi obiectivitate si complet probele tuturor partilor din proces, deoarece omisiunea analizei probelor uneia dintre parti atrage casarea hotararii. (D) Asigurarea probelor Atunci cand partea are interes sa previna disparitia unui mijloc de proba care ii este util pentru a face dovada unei pretentii, poate sa ceara asigurarea acestuia. Asigurarea probelor se poate face si daca nu este pericol, dar numai cu consimtamantul celui ce urmeaza sa se prezinte in fata instantei pentru asigurarea dovezii respective. Asigurarea se poate solicita prin cerere adresata: - pe cale principala, inainte de judecata fondului pricinii. Competenta sa solutioneze cererea este judecatoria in raza caruia se afla martorul sau obiectul cercetarii - pe cale incidentala, in timpul judecatii, daca nu s-a ajuns la faza administrarii probelor, competenta fiind instanta care judeca procesul Cererea adresata instantei este judecata in camera de consiliu, chiar si fara citarea partilor, si se pronunta printr-o incheiere. Incheierea instantei este executorie si poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor. Daca asigurarea s-a facut pe cale incidentala, incheierea poate fi atacata numai odata cu fondul.

26

Judecata in fata instantei de fond

4. Proba prin inscrisuri Prin inscris intelegem orice declarative despre un act sau un fapt juridic, facuta prin scriere cu mana, prin dactilografiere, litografiere sau imprimare pe hartie sau pe orice alt material. Inscrisurile preconstituite intocmite cu intentia de a constitui mijloace de proba se clasifica in: - inscrisuri originale, intocmite pentru a constata: incheierea, modificarea sau stingerea unui raport juridic - inscrisuri recognitive prin care se recunoaste existenta unui inscris original pierdut, avand rolul de a-l inlocui pe acesta - inscrisuri confirmative, intocmite pentru a confirma un act anulabil Inscrisurile preconstituite se mai impart in: - inscrisuri autentice - inscrisuri sub semnatura private a) inscrisurile autentice = sunt acele inscrisuri facute cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar, care are dreptul de a functiona in locul unde actul s-a facut. Avantajele inscrisurilor autentice: - face dovada datei pana la inscrierea in fals - se bucura de prezumtia de validitate, proba contrarie revenind celui ce il contesta - cand prin inscris sunt constatate obligatii si acestea ajung la scadenta pot fi investite cu formula executorie si puse in executare fara sesizarea instantei, avand puterea unui titlu executoriu - face dovada, pana la inscrierea in fals, cu privire la constatarile personale ale agentului instrumentator facute in limitele atributiilor sale b) inscrisurile sub semnatura privata = sunt acele inscrisuri intocmite si semnate de parti, fara interventia unui organ de stat. Conditia necesara pentru valabilitatea acestor acte este semnatura partilor de la care emana. In anumite cazuri legea cere doua conditii special: formalitatea multiplului exemplar si mentiunea bun si aprobat.

27

Judecata in fata instantei de fond

(a) formalitatea multiplului exemplar este ceruta in cazul inscrisurilor ce constata conventii sinalagmatice, pentru ca in cazul unui litigiu, fiecare parte sa poata dovedi existenta inscrisului. Fiecare exemplar trebuie sa aiba mentiune cu privire la numarul exemplarelor originale. Exceptii de la aceasta regula: - cand inscrisul s-a intocmit intr-un singur exemplar si acesta a fost lasat in pastrare la un tert - cand contractul sinalagmatic s-a incheiat prin corespondenta - cand un inscris autentic este nul, dar este valabil ca inscris sub semnatura privata - cand contractul sinalagmatic este constatat printr-o hotarare judecatoreasca - cand partile recunosc actul intocmit intr-un exemplar, fie expres fie tacit (b) mentiunea bun si aprobat este ceruta in cazul conventiilor din care se nasc obligatii unilaterale, nu si a celor care produc obligatii reciproce intre parti. Actul trebuie sa fie scris de cel care il semneaza, sau sa faca mentiunea bun si aprobat, aratand suma sau catimea si sa semneze. Mentiunea nu este necesara: - in cazul chitantelor liberatorii - in cazul inscrisului nul ca inscris autentic care constata o obligatie unilaterala ce are ca obiect o suma de bani sau o catime de bunuri fungibile, daca este semnat - cand inscrisul este scris in intregime de mana celui care se obliga, si cand este vorba de obligatii unilaterale ce au ca obiect o suma de bani sau o catime de bunuri fungibile determinate Intre parti data este valabila pana la proba contrarie, insa tertilor le este opozabila numai data certa. Inscrisul dobandeste data certa: - din ziua prezentarii lui la o institutie, cand dobandeste data certa la data inregistrarii lui - de la data inscrierii lui intr-un registru anume desemnat - de la data mortii partii care a semnat inscrisul sau a uneia din partile care a semnat - trecerea inscrisului in acte intocmite de functionari publici - prin dare de data certa de catre notarul public in baza atributiilor acestuia Administrarea probei prin inscrisuri Partile vor anexa la cererea de chemare in judecata si la intampinare, copii certificate de pe inscrisurile folosite ca mijloace de proba, sau le vor depunde la prima zi de infatisare. Partile sunt datoare sa aiba asupra lor, in sedinta, originalul inscrisului, sau s ail depuna a grefa, in pastrare.
28

Judecata in fata instantei de fond

Daca inscrisul este contestat sau instant are indoieli cu privire la autenticitatea lui va trece la: - verificarea de scripte - procedura falsului Pentru o inregistrare eletronica contestata, se apeleaza la: - verificarea certificatului digital la autoritatea nationala - procedura falsului, in cazul in care partea careia i se opune documentul electronic sustine ca este un fals Documentele informatice pot fi folosite fie ca probe independente, fie coroborate cu alte mijloace de dovada: inscrisuri, marturii, prezumtii. 5. Proba prin declaratia de martor Mijlocul de proba este depozitia sau marturia, si nu martorul ca persoana fizica. Admisibilitatea probei cu martori Este interzisa sa se faca dovada cu martori pentru actele juridice a caror valoare depaseste 250 ron. Proba cu martori este admisibila in cazuri expres prevazute: a) atunci cand exista un inceput de dovada scrisa, proba cu martori poate fi admisa. Inceputul de dovada scrisa prin care se tinde a se dovedi cu martori impotriva actului scris, trebuie sa fie ulterior datei actului respectiv, numai asa putandu-se face dovada ca reprezinta ultimul acord de vointa al partilor. Pentru a exista inceputul de dovada scrisa se cer indeplinite urmatoarele conditii: - sa existe o scriptura (note, insemnari, chitante) - scriptura sa emane de la partea careia i se opune - sa faca demn de crezare faptul pretins b) imposibilitatea preconstituirii probei scrise = regula nu se aplica la obligatii care se nasc din cvasicontracte, la depozitul necesar ori in cazul imposibilitatii morale de a preconstitui inscrisuri, datorita calitatii partilor. c) imposibilitatea conservarii probei scrise in cazul in care, datorita unui caz de forta majora, partea a pierdut titlul ce ii servea de dovada scrisa Aceste exceptii isi gasesc aplicabilitatea numai atunci cand inscrisul este cerut ad probationem.

29

Judecata in fata instantei de fond

Persoane care pot fi ascultate ca martori Martori pot fi numai persoane fizice care au cunostinta despre faptele ce formeaza obiectul judecatii. a) Nu pot fi ascultati ca martori: - rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv - sotul sau fostul sot - interzisii judecatoresti si cei declarati de lege incapabili de a marturisi - cei condamnati pentru marturie mincinoasa Partile pot conveni sa fie ascultate ca martori si rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusive si sotul, chiar si despartiti. b) Persoane care ar putea fi martori, dar pe care legea le declara scutite de a fi martori: - slujitorii cultelor, medicii, moasele, farmacistii, avocatii, notarii publici, executorii judecatoresti sau alte persoane pe care legea ii oblige sa pastreze secretul profesional - functionarii publici si fostii functionari publici, asupra imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate - cei care prin raspunsurile lor s-ar expune pe ei insisi la pedeapsa penala sau dispret public 6. Recunoasterea (marturia) Prin marturie intelegem recunoasterea pe care una din parti o face cu privire la temeinicia pretentiei sau a apararii partii adverse, ori cu privire la existenta sau inexistenta unui fapt pe care se sprijina adversarul sau din proces in dovedirea pretentiei sau apararii sale. Marturisirea se caracterizeaza prin: a) valoreaza ca un act unilateral de vointa; vointa trebuie sa fie libera si constienta, fiind in acelasi timp si irevocabila b) este un mijloc de proba impotriva autorului ei, favorabil celui care isi intemeiaza pretentiile pe faptul marturisit c) este un act persona al celui care marturiseste si deci nu poate fi facut decat de titularul dreptului au de mandatar cu procura speciala d) nu poate fi dedus din tacerea partii, fiind un act expres

30

Judecata in fata instantei de fond

Clasificarea marturisirii: a) marturisire extrajudiciara = scrisa sau verbala; marturisirea verbala nu poate fi folosita ca dovada cand obiectul conventiei nu poate fi dovedit cu martori. b) marturisirea judiciara = se obtine intimpul judecatii si are aceeasi valoare ca si cea extrajudiicara. Marturisirea judiciara poate fi provocata, obtinuta prin intermediul interogatoriului sau spontana, si se mentioneaza in incheierea de sedinta. Admisibilitatea si administrarea probei cu marturisirii. Interogatoriul Cu exceptia actiunilor de divort, in care marturisirea nu este admisa pentru dovedirea motivelor de divort, recunoasterea este admisa in toate cazurile. Interogatoriul trebuie sa constea in intrebari referitoare la fapte personale pertinente si concludente; pot aparea mai multe situatii: a) marturisirea simpla, calificata sau complexa, atunci cand partea se prezinta la interogatoriu si recunoaste faptele asupra carora este intrebata b) daca partea da raspunsuri negative, se vor administra alte probe, fara ca atitudinea negative a partii interrogate sa constituie proba in favoarea sau impotriva vreuneia din parti c) daca partea, desi legal citata, nu se prezinta la interogatoriu sau refuza sa raspunda, instant poate sa aprecieze acest refuz ca o marturisire deplina sau ca un inceput de dovada scrisa 7. Proba prin rapoartele de expertiza Expertiza este mijlocul de proba prin care se adduce la cunostinta organelor judiciare opinia unor specialist cu privire la acele imprejurari de fapt pentru a caror lamurire sunt necesare cunostinte deosebite. Expertiza este obligatory, sub sanctiunea nulitatii hotararii in urmatoarele cazuri: - expertiza psihiatrica in material punerii sub interdictie - expertiza medico-legala pentru stabilirea varstei, in cazul inregistrarii tardive a nasterii - expertiza pretuitoare in materie de gaj, pentru stabilirea valorii bunului gajat - expertiza pentru stabilirea aportului in natura, in cazul majorarii capitalului social al societatii cmerciale - expertiza privind evaluarea aporturilor in natura, avantajelor rezervate fondatorilor, operatiunilor incheiate de fondatori in contul societatii ce se constituie sip e care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa

31

Judecata in fata instantei de fond

8. Prezumtiile Prezumtiile sunt consecintele ce legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut. Prezumtiile sunt elemente ale sistemului probator si nu probe. Prin prezumtii nu se poate stabili direct faptul care a dus la nasterea litigiului, ci un alt fapt vecin si conex cu acesta, din a carei existent se vat rage concluzia cu privire la existent sau inexistenta faptului ce trebuie dovedit si care este necunoscut. Clasificarea prezumtiilor: a) Prezumtii legale expres prevazute de lege: ex:prezumtia de paternitate; puterea lucrului judecat. Beneficiarul prezumtiei trebuie sa dovedeasca faptul vecin si conex pe care se sprijina prezumtia. b) Prezumtii simple sunt acele prezumtii care nu sunt prevazute de lege, ci sunt lasate la aprecierea judecatorului, avand in vedere experienta acestuia in solutionarea pricinilor civile.

32

Judecata in fata instantei de fond

Incidente procesuale ce pot sa apara in cursul judecatii 1. Suspendarea judecatii Prin suspendarea judecatii se intelege oprirea cursului acesteia, datorita unor imprejurari voite de parti, care nu staruie in solutionarea pricinii, sau independent de vointa lor, fiind in imposibilitate fizica sau juridica de a se prezenta la judecata. Suspendarea se dispune printr-o incheiere prin care instanta constata existent unuia dintre cazurile care au dus la luarea masurii. Asupra suspendarii judecatii procesului, instanta se pronunta prin incheiere care poate fi atacata cu recurs in mod separat, cu exceptia celor pronuntate in recurs. Orice act de procedura realizat pe perioada suspendarii este lovit de nulitate, nulitatea putand fi invocata numai de partea in favoarea careia a operat suspendarea. In functie de natura imprejurarilor care o determina, suspendarea poate fi: suspendare voluntara si suspendare legala. A.Suspendarea voluntara Prin vointa lor, manifestata in mod expres sau tacit, partile pot interveni si suspenda procesul in urmatoarele cazuri: - cand amandoua partile o cer ca urmare a dreptului acestora de a dispune de obiectul procesului - daca nici una din parti, desi legal citate, nu se infatiseaza la termenul de judecata si nici una din ele nu a cerut judecarea in lipsa B. Suspendarea legala poate fi suspendare legala de drept si facultativa (a) Suspendarea legala de drept intervine: a) in cazurile prevazute de lege: - prin moartea uneia din parti, cu exceptia cazului in care partea interesata solicita un termen pentru introducerea in judecata a mostenitorilor - prin punerea uneia din parti sub interdictie, curatela, pana la numirea tutorelui sau curatorului - prin incetarea functiei tutorelui sau curatorului - prin moartea mandatarului uneia din parti, daca a intervenit cu mai putin de 15 zile fata de termenul stabilit pentru judecata
33

Judecata in fata instantei de fond

- prin deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a insolventei asupra reclamantului in temeiul unei hotarari judecatoresti irevocabile b) instanta inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei competente c) daca dupa o amanare in temeiul intelegerii partilor, ele nu staruie, judecata va fi suspendata si nu va fi redeschisa decat dupa plata sumelor prevazute de legea timbrului pentru redeschiderea pricinii d) in cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura, ceea ce echivaleaza cu o suspendare de drept a procesului in care s-a invocate exceptia privind recuzarea e) judecata in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale (b) Suspendarea legala facultativa: a) instanta poate suspenda judecata cand dezlegarea pricinii atarna, in tot sau in parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati sau cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea. b) in situatia in care s-a formulat o cerere de stramutare, presedintele poate sa ordone fara citarea partilor suspendarea judecarii pricinii c) pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate, judecarea cauzei se suspenda Incetarea suspendarii: suspendarea inceteaza atunci cand cauza care a produs-o dispare. Procesul isi reia cursul, adica se redeschide de la momentul procesual la care a ramas la intervenirea cauzei de suspendare: a) judecata reincepe in cazul suspendarii voluntare, daca una din parti cere instantei redeschiderea procesului b) in cazul suspendarii legale de plin drept, in cererea de reincepere a procesului trebuie mentionate persoanele care vor fi introduse in cauza: turore, mostenitor, curator c) in cazurile de suspendare legala facultativa, procesul ramane suspendat pana cand procesul care a determinat suspendarea va fi solutionat printro hotarare definitiva

34

Judecata in fata instantei de fond

2. Perimarea Ca sanctiune ce intervine in cazul in care actele de procedura nu sunt intocmite in anumite termene, nerealizandu-se in acest mod continuitatea judecarii cauzei, perimarea consta in stingerea procesului in faza in care se gaseste, considerandu-se ca partile s-au desistat de cererea facuta intrucat nu staruie, vreme indelungata in solutionarea pricinii. Natura juridica a perimarii este mixta: - de sanctiune procesuala intervenita ca urmare a nerespectarii termenelor prevazute de lege - de prezumtie ca partile au renuntat la actiune, dedusa din nestaruirea vreme indelungata in judecata Cazurile in care perimarea nu se aplica: - atunci cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu - actiunea civila in procesul penal nu se perima atunci cand s-a dispus disjungerea de actiunea penala si a ramas in nelucrare mai mult de un an, deoarece instanta penala are obligatia de a se pronunta si asupra laturii civile, urmand ca dupa clarificarea aspectului de ordin penal, din oficiu, sa se stabileasca un termen pentru judecarea actiunii civile - termenul perimarii nu curge cat timp, fara vina partii, cererea nu a ajuns la instanta competenta sa o judece sau nu poate fixa termen de judecata Termenul de perimare este: - de un an in materie civila - de 6 luni in materie comerciala Fiind un termen procedural legal, termenul de perimare trebuie sa curga continuu, sunt insa prevazute si cazuri de intrerupere si suspendare: a) intreruperea perimarii opereaza prin indeplinirea unui act de procedura, executat de parti sau instanta, ce a fost facut pentru judecarea pricinii b) suspendarea perimarii intervine in urmatoarele cazuri: - pana la incetarea suspendarii judecatii in cazurile stabilite de lege, daca suspendarea nu este cauzata de lipsa de staruinta a partilor in judecata - timp de 3 luni de la data cand s-au petrecut faptele care au dus la suspendarea legala de plin drept, dar numai daca aceste fapte s-au petrecut in ultimele 6 luni ale termenului de perimare - cat timp partea este impiedicata sa staruie in judecata din pricina unei imprejurari mai presus de vointa ei
35

Judecata in fata instantei de fond

Constatarea si conditiile perimarii Perimarea trebuie constatata printr-o hotarare judecatoreasca care sa declare stins procesul. Conditiile ce se cer a fi indeplinite pentru a opera perimarea: a) cererea sa fi ramas in nelucrare timp de un an, in materie civila si de 6 luni in materie comerciala b) ramanerea in nelucrare sa se datoreze culpei partii c) sa nu fi intervenit o cauza de intrerupere sau de suspendare a termenului de perimare d) sa nu existe o cauza de stingere a procesului prevazuta de o norma speciala In cazul admiterii perimarii, instanta va pronunta o hotarare care este supusa recursului intrun termen de 5 zile, care curge de la pronuntare. Nu este supusa recursului hotararea prin care se constata perimarea recursului. Efectele perimarii Perimarea are ca efect stingerea procesului impreuna cu actele de procedura si lucrarile effectuate, partile fiind puse in situatia anterioara. Comparatie intre perimare si decadere: A. Asemanari: - ambele ssunt sanctiuni procedurale care se aplica in caz de nerespectare a termenelor legale imperative - nici perimarea si nici decaderea nu afecteaza dreptul subiectiv, ambele pot insa afecta indirect dreptul la actiune - efectele produse de perimare si decadere sunt aceleasi pierderea dreptului de a se prevala de actele perimate ori de cele facute peste termen, acestea fiind nule ca urmare a perimarii sau decaderii B. Deosebiri: - in cazul perimarii, actele de procedura pot fi refacute, dreptul la actiune nu s-a prescris, in timp ce actul tardiv nu poate fi refacut - perimarea atrage nulitatea actelor de procedura indeplinite de toate partile din proces pe cand decaderea afecteaza numai actele partii care le-a indeplinit tardiv - perimarea desfiinteaza atat actele subsecvente momentului implinirii termenului de perimare, cat si pe cele anterioare acestui moment, in timp ce decaderea afecteaza numai actul tardiv si cele ulterioarelui , fara a afecta actele anterioare.
36

Judecata in fata instantei de fond

Actele de dispozitie ale partilor In cursul procesului civil, partile pot face acte de dispozitie, prin care sa puna capat litigiului dintre ele. Actele de dispozitie care pot fi facute in cursul procesului civil sunt: renuntarea, achiesarea, tranzactia. Aceste acte pot fi facute numai de parte, personal sau de mandatar cu procura speciala, iar reprezentantii legali cu autorizatie speciala a autoritatii tutelare. 1. Renuntarea reclamantului Reclamantul poate renunta la judecata ori la drept in tot cursul judecatii, in fata primei instante sau la instanta de recurs. Renuntarea poate fi sub doua forme: renuntarea la judecata si renuntarea la dreptul subiectiv dedus judecatii. a) Renuntarea la judecata = inseamna renuntarea reclamantului la actiunea formulata prin cererea de chemare in judecata. Renuntarea se face verbal sau printr-o cerere scrisa, fara nici o conditie impusa reclamantului, daca nu s-a intrat in dezbaterea fondului, si cu acordul paratului, daca a inceput judecata fondului. Daca renuntarea la actiune s-a facut la instanta de apel sau de recurs, aceasta va anula hotararea instantei de fond si va dispune inchiderea dosarului. Reclamantul va putea introduce o noua cerere pentru valorificarea aceluiasi drept, daca nu s-a prescris dreptul la actiune, neputandu-se opune exceptia de putere de lucru judecat, intrucat prin renuntarea la actiune cauza nu s-a mai judecat. Renuntarea reclamantului nu afecteaza judecata cererii reconventionale, ori cererea de interventie principala a caror judecata va continua, renuntarea fiind un act de dizpozitie individual. b) Renuntarea la dreptul subiectiv prin manifestarea sa de vointa, reclamantul poate renunta la insusi dreptul subiectiv dedus judecatii, in tot timpul procesului, chiar si in faza recursului, fara consimtamantul paratului. In acest caz, instanta se pronunta printr-o hotarare de respingere a cererii de chemare in judecata, ce nu poate fi atacata cu recurs. Daca renuntarea la dreptul subiectiv se face in fata primei instante, aceasta va pronunta o hotarare prin care se respinge in fond cererea reclamantului de chemare in judecata. Aceasta hotarare nu poate fi atacata cu apel. Daca renuntarea se face la instanta de apel sau de recurs, aceasta va anula hotararea instantei de fond, in tot sau in parte, in functie de renuntarea reclamantului. Renuntarea reclamantului la dreptul subiectiv nu produce efecte asupra cererii reconventionale ori a celei de interventie principala.
37

Judecata in fata instantei de fond

2. Achiesarea Achiesarea este actul de dispozitie al paratului, care recunoaste pretentiile reclamantului, ori a celui care a pierdut procesul, si care este de acord cu hotararea instantei si trece la executarea prevederilor ei, putand fi: a) achiesarea paratului la pretentiile reclamantului. In cazul achiesarii nu este necesar consimtamantul reclamantului, fiind un act unilateral de vointa. Daca paratul recunoaste numai partial pretentiile reclamantului, la cererea acestuia, instanta va putea pronunta o hotarare partiala care este executorie de drept. b) achiesarea partii care a pierdut procesul consta in renuntarea expresa sau tacita la calea de atac a apelului ori a recursului ori la apelul sau la recursul declarat. Achiesarea nu opereaza in procesele in care sunt angajate drepturi asupra carora nu se poate dispune. 3. Tranzactia Este un contract prin care partile sting un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste, prin concesii reciproce la pretentii sau la prestatii noi savarsite ori promise de o parte in schimbul renuntarii de catre cealalta parte la dreptul care este litigious sau indoielnic. Partile se pot prezenta in fata instantei in orice faza a procesului, pentru a prezenta invoiala lor cu privire la tranzactie. Fiind un contract ce intervine intre parti, se cer a fi indeplinite conditiile de fond si de forma pentru incheierea actelor juridice. Partile trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, sa se refere la drepturi de care partile pot dispune si sa fie incheiata in forma autentica, daca invoiala cuprinde un act solemn. Instanta judecatoreasca este datoare sa verifice daca partile au capacitate de a incheia tranzactii, daca actul este expres vointei lor libere, precum si daca prin incheierea tranzactiei nu se urmareste realizarea unor scopuri ilicite. Daca partile se prezinta la termenul fixat pentru judecata, cererea pentru darea hotararii va putea fi primita, chiar de un singur judecator, urmand ca hotararea sa fie data de instanta in sedinta, iar daca partile se prezinta in alta zi, instanta va da hotararea in camera de consiliu. Hotararea care consfinteste invoiala partilor se da fara drept de apel, insa poate fi atacata cu recurs. Invoiala va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitivul hotararii. Partile au la indemana actiunea in anulare si contestatia in anulare; revizuirea nu e posibila.
38

Judecata in fata instantei de fond

III. ETAPA DELIBERARII Dupa ce dezbaterile s-au inchis, judecatorii delibereaza in secret asupra solutiei ce urmeaza sa o dea. Daca procesul nu este dificil, deliberarea poate avea loc chiar in sedinta, daca instanta nu poate hotari in aceeasi zi, pronuntarea se amana, dar fara a depasi termenul de 7 zile. In cadrul deliberarii se cer a fi rezolvate toate cererile formulate de parti, indiferent daca acestea au caracter principal, accesoriu sau incidental. Hotararea trebuie pronuntata de judecatorii in fata carora a avut loc judecata. Cu ocazia deliberarii, instanta poate sa pronunte una dintre urmatoarele solutii: respingerea cererii; admiterea cererii; admiterea in parte a cererii; anularea cererii; respingerea cererii ca inadmisibila; invocarea puterii de lucru judecat; perimarea sau inchiderea dosarului. In uma deliberarii rezultatuil se consemneaza pe scurt intr-un act de procedura numit minuta. Minuta poate fi scrisa de unul din membrii completului de judecata, pe cererea de chemare in judecata, pe ultima incheiere sau pe file separate. In minuta se va face mentiune sub pedeapsa nulitatii cu privire la data la care s-a pronuntat si ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica. Minuta se semneaza de toti judecatorii si de grefier, sub sanctiunea nulitatii. Solutia astfel redactata se pronunta in numele legii in sedinta publica, chiar in lipsa partilor. Dupa pronuntare judecatorii nu pot reveni asupra parerii lor. Hotararea judecatoreasca Este actul final al judecatii, act cu caracter jurisdictional, trasatura ce o diferentiaza de actul administrativ. - hotararile prin care instanta rezolva fondul cauzei se numesc sentinte - hotararile prin care instantele se pronunta asupra apelului, recursului, recursului in interesul legii, ori rezolva in ultima instanta fondul dupa casare se numesc decizii - toate celelalte hotarari date de instanta in timpul judecatii se numesc incheieri

39

Judecata in fata instantei de fond

2. Clasificarea hotararilor judecatoresti A. Dupa durata actiunii lor: a) hotarari propriu-zise, care rezolva fondul si au o actiune, de regula, nelimitata in timp b) hotarari provizorii B. Dupa cum exista sau nu posibilitatea atacarii lor cu apel sau recurs a) hotarari nedefinitive care pot fi atacate cu apel b) hotarari definitive pot fi atacate cu recurs (nu si cu apel) c) hotarari irevocabile care nu pot fi atacate cu recurs C. Dupa cum pot sau nu sa fie puse in executare: a) executorii b) neexecutorii D. Din punct de vedere al continutului: a) hotarari integrale care rezolva in intregime procesul, dezinvestind instanta de intreg dosarul b) hotarari partiale pot fi pronuntate de instanta la cererea reclamantului, daca paratul recunoaste printr-o marturisire pura si simpla, expres in fata instantei o parte din pretentiile reclamantului E. Din punct de vedere al condamnarii: a) hotarari cu o singura condamnare cele prin care paratul este condamnat la efectuarea unei prestatii determinate b) hotarari cu condamnari alternative cele ce prevad o condamnare principala si una secundara, care se va executa daca nu este posibila executarea celei principale 3. Redactarea, semnarea si comunicarea hotararii Hotararea are trei parti: a) practicaua cuprinde: instanta care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata; numele domiciul sau sediul partilor, calitatea in care s-au judecat, numele mandatarilor sau reprezentantilor legali si avocatilor; obiectul cererii. Lipsa ei sau nesemnarea de catre judecatori ori grefier atrage nulitatea hotararii. b) dispozitivul curpinde solutia la care s-a oprit completul, concretizata in minuta redactata cu prilejul deliberarii, pronuntata in sedinta publica. Lipsa dispozitivului atrage nulitatea hotararii, chiar daca actiunea este consemnata in minuta.
40

Judecata in fata instantei de fond

In dispozitiv trebuie sa isi gaseasca rezolvarea cererea principala, cererile accesorii si incidentale. Dispozitivul trebuie sa aiba continut corect; sa arate limitele condamnarii, pentru a putea fi puse in executare. Cuprinsul sau poate fi completat pe calea incheierii de indreptare a greselilor materiale. In finalul dispozitivului se va mentiona: - daca hotararea este supusa apelului sau recursului si in ce termen, dau este definitiva ori irevocabila - faptul ca a fost pronuntata in sedinta publica Daca hotararea se comunica cu motivare, atunci ea va cuprinde si o a treia parte c) motivarea in care judecatorii trebuie sa demonstreze in mod logic deplina concordanta dintre solutia din cauza respectiva si realitate. Motivarea necorespunzatoare sau nemotivarea hotararii atrage casarea acesteia. Motivarea se va face in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare. Este lovita de nulitate hotararea semnata in numele tuturor judecatorilor de catre presedintele instantei, care nu a participat la judecata, sau de alti judecatori decat cei care au pronuntat hotararea. 4. Termenul de gratie Prin termen de gratie se intelege amanarea sau esalonarea pe care judecatorul o acorda debitorului pentru executarea hotararii. Se acorda in cazuri deosebite pentru a nu prejudicia pe creditorul care a castigat procesul. Executarea nu se poate face pana la implinirea termenului de gratie. Partea care a castigat poate cere executarea hotararii inainte de implinirea termenului de gratie: - daca debitorul a fugit - daca debitorul risipeste averea sa mobila si imobila - daca alti creditori executa alte hotarari asupra averii sale

41

Judecata in fata instantei de fond

5. Cheltuieli de judecata Cheltuielile de judecata se compun din: - taxa de timbru si timbrul judiciar - alte cheltuieli facute de parti Partea care a pierdut procesul suporta cheltuielile facute de ea si de partea care a castigat, considerandu-se ca este in culpa procesuala. In culpa procesuala se afla si reclamantul in cazul in care cererea a fost anulata ca netimbrata ori cererea s-a perimat. Instanta acorda aceste cheltuieli numai la cerere, fiind obligata inainte de incheierea dezbaterilor sa atraga atentia partilor cu privire la acest drept al lor. Instanta se pronunta asupra cheltuielilor prin dispozitiv, suma stabilindu-se pe baza actelor justificative, dupa urmatoarele reguli: a) partii ale carei pretentii sau aparari au fost admise in intregime, i se vor acorda integral cheltuielile facute b) daca pretentile care formeza obiectul cererii au fost admise partial, instanta acorda celui care a castigat procesul numai o parte din cheltuielile de judecata, corespunzatoare pretentiilor admise. c) daca cererea reclamantului are mai multe capete si numai unul a fost admis, sau cand exista cereri de partea ambelor parti, admise in total sau in parte, instanta va compensa, dupa caz, cheltuielile de judecata d) in cazul coparticiparii procesuale, cheltuielile de judecata vor fi suportate in mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu interesul ce il au partile, incat fiecare sa fie obligate la plata cheltuielilor ce le-a provocat prin apararea sa. Daca nu s-au cerut cheltuieli, ele pot fi cerute printr-o cerere separata, pe calea apelului, recursului ori revizuirii.

42

Judecata in fata instantei de fond

6. Efectele hotararii judecatoresti Hotararea judecatoreasca, ca act final al judecatii, produce urmatoarele efecte: a) dezinvesteste instanta de solutionarea pricinii, adica dupa pronuntarea hotararii judecatorul nu mai poate reveni asupra parerii sale. b) hotararea constituie din punct de vedere probator, inscris autentic astfel incat in ce priveste constatarile personale ale judecatorilor, hotararea face dovada pana la inscrierea in fals c) hotararea constituie titlu executoriu, putand fi pusa in executare in termenul de prescriptie d) hotararea are caracter declaratoriu e) hotararea definitiva se bucura de puterea lucrului judecat Pentru a exista puterea de lucru judecat, este necesar sa se fi examinat si rezolvat litigiul de fond. Puterea lucrului judecat prezinta urmatoarele caractere: - exclusivitatea: ceea ce face ca un nou proces, intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect si aceeasi cauza, sa nu mai fie posibil - incontestabilitatea: care face ca o hotarare irevocabila sa nu mai poata fi atacata cu recurs de catre parti sau procurer - executorialitatea: hotararea definitiva poate fi pusa in executare silita, la cererea partii care a castigat, a procurorului sau din oficiu - obligativitatea: face ca partile sa se supuna efectelor lucrului judecat iar partea in favoarea careia actioneaza sa nu poata renunta la dreptul de a o invoca Hotararea penala definitiva are in civil putere de lucru judecat cu privire la: - existenta faptei - persoana care a savarsit-o - vinovatia acesteia 7. Investirea cu formula executorie Numai hotararile definitive ori care au devenit irevocabile prin expirarea termenului de recurs sau cand recursul a fost respins, precum si hotararile date in fond ale instantei de recurs, sunt susceptibile de executare silita. Pentru ca executarea silita sa fie pornita, se cere investirea hotararii cu formula executorie, care consta intr-un ordin dat in numele Presedintelui Romaniei organelor de executare, organelor administrative si procurorului, sa execute respectiv sa sprijine, executarea hotararii.
43

Judecata in fata instantei de fond

Hotararea investita cu formula executorie se va da numai partii care a castigat sau reprezentantului acesteia. Investirea cu formula executorie a hotararilor se face de prima instanta, care are obligatia de a verifica daca hotararea este definitiva sau irevocabila, Instanta se pronunta printr-o incheiere fara citarea partilor. Copia dupa hotararea investita cu formula executorie constituie titlu executoriu. Prin exceptie nu trebuie investite cu formula executorie: - hotararile pregatiroare - hotararile ce se bucura de executie vremelnica, care se executa pe baza unei adrese de executare

44