Sunteți pe pagina 1din 11

FABRICA DE TURBINE - AEG

PETER BEHRENS

CUPRINS

1. PAGINA DE PREZENTARE 1 2. CUPRINSUL 2 3. INTRODUCERE 4 - ISTORIC 4. DETALII 5. STRUCTURA 6. IMPORTANTA CLADIRII . 6 7 10

INTRODUCERE ISTORIC

In 1907, AEG (Allgemeine Elektricitts-Gessellschaft) l-a angajat pe Behrens in calitate de consilier artistic. In aceasta calitate, Behrens a creat o intreaga personalitate totalmente diferita a corporatiei, creand logo-ul companiei, publicitatea acesteia si linii de produse avand un anumit design, ceea ce a facut din Behrens primul designer industrial din istorie. Peter Behrens si-a pastrat statutul de artist liber profesionist pe toata durata vietii sale, incluzand perioada lucrata pentru AEG. Proiectata intre anii 1908 i 1909 pentru (AEG),o intreprindere electrica germana fondata de Emil Rathenau in 1883- fabrica a fost plasata strategic pe latura sudica a complexului de fabrici de-a lungul Huttenstrasse. Sala de turbine pentru AEG din Berlin a reprezentat culminarea eforturilor lui Behrens de a da demnitate arhitecturala unui loc de munca la fel ca realizarea lui Frank Lloyd Wright - cladirea Larkin din Buffalo. Sticla si fierul, au transformat un atelier de lucru a unei instalaii industriale, cu un spatiu enorm (25.6 m). Behrens a atins un efect de plastic si o forma dinamica de constructie a structurii, care a fost extinsa spre exterior.

. In special, monumentala forma de fatada, cu coltul pylons, care nu poate fi considerata o necesitate pentru constructii, si care a fost construita cu un strat subtire de beton armat - coaja, a cauzat critica printre tinerii arhitecti. Istoricii moderni de circulaie, au considerat-o ca primul lucru major realizat de Frank industriale dotat cu o arhitectura exceptionala din punct de vedere functional. Perspectiva initiala a fost putin promitatoare: un hangar pe structura metalica , destul de robust pentru a sustine 100 tone incarcatura si macarale folosite in asamblarea masivelor turbine. Behrens a construit un hibrid magnific de fier si sticla in conformitate cu traditiile templelor clasice greco-egiptene.

DETALII

STRUCTURA

Construita in doua faze, fabrica la faza finala este de peste 207 metri lungime. Structura a fost proiectata de catre inginerul Karl Bernhard, sub forma unui cadru cu trei deschideri contravantuite de tije legate. Cea mai larga deschidere se dezvolta din impresionante bolturi de articulatie, care intrerup lunga fatada stradala ca semne de marturie a impunatoarei functionare mecanica din interior- si care apoi se arcuiesc pentru a atinge varful acoperisului. Acolo, un alt bolt de articulatie se conecteaza cu partile mai mici care se desprind din jonctiunea in partea posterioara cu sectiunea joasa de doua etaje. Necesitatile structurale propuse de catre inginer au fost doar punctul de plecare pentru maretia structurala a fabricii Behrens. Structura de coloane solide din metal- profil de dimensiune maxima care se vede in perspectiva diagonala.

Contrar expresiilor constructiilor de metal ale secolului XIX exemplu Palatul de Cristal ,Paxton- inginerul a dorit sa transforme constructia necesara intr-o masa semnificativa, nu o retea dematerializata de elemnte structurale fragile si sticla transparenta. Partea superioara a sectiunii arcelor a fost realizata ca o grinda cu zabrele , insa sectiunile verticale desprinse de placa, par cu siguranta foarte solide. De-a lungul evevatiei din partea deschisa spre public, soliditatea este afectata de inclinarea placilor de beton de dedesubt, pentru a urma profilul structurii. Pe fatada principala, asemeni unui templu placile de beton sunt infasurate in jurul coltului si dispuse pentru a ocupa intraga inaltime a cladirii pana la partea inferioara a acoperisului.Articulatiile sunt marcate de benzi de metal- fier, profilul vertical urmand structura benzii, ca o continuitate a pilonilor inclinati spre interior ce inrameaza un ecran vertical sticla cu structura metalica , de asemenea structura vericala ce sustine frontonul poligonal. Partea superioara a fatadei este in acelasi plan ca si ecranul de sticla si este inramata de o banda ascunsa de metal.

Celelalte doua elevatii au fost amanate pe a doua parte a proiectului si au facut parte din partile cele mai costisitoare ale constructiei proiectului. Pe aceste elevatii deschise spre public, Behrens dezvolta o expresie Clasica a corporalitaii solide a cladrii. Rezultatul a fost ambiguu: cu toate ca placile de

beton au fost detaliate pentru a sugera rolul, ca invelitoare a fatadei, greutatea acestora sugereaza un rol structural si putini observatori uitandu-se la coltul expus al fatadei apreciaza ca pilonii de beton aparent masivi sunt nestructructurali. De fapt, corpul solid al acoperisului este sustinut de structura de metal , retrasa de la coltul cladirii, iar betonul va fi fost inlocuit cu versiuni a ceea ce va reprezenta o expresie iconografica a destructivismului cutiei fereastra de pe coltul cladirii

IMPORTANTA CLADIRII

Importanta cladirii consta in faptul ca a adus utilitatea fabricii in domeniul traditiei arhitecturale. Pentru Behrens o declaratie - monument a civilizatiei industializarii, poate fi atinsa doar prin asumarea valorilor Clasice , chiar daca aceasta presupune o inversiune radicala a normelor clasice, implicit o fabrica modelata dupa un templu grecesc, in care colturile cladirii sunt menite a fi citite ca o coajainvelitoare a fatadei , fara rol structural, si in mod cert golul central nu reprezinta un acces in cladire. Fabrica de AEG Turbine-proiectata de Peter Behrens i Karl Bernhard and finalizata 1910ramane cea mai admirata i cea mai influenta dintre lucrarile lui Behrens.