Sunteți pe pagina 1din 34

3.5.32 Inmuierea Apa Apa reziduala este generata in timpul spalarii.

Aceasta apa reziduala contine grasimi alaturi de material organic dizolvat(BOD) si materii solide. Emisii in aer Emisii de miros pot aparea in procesul de inmuirre uscata a reziduurilor de carne. Rezultate solide In unele procese de inmuiere ramine o faza solida.Aceasta este considerata by-produs. Energie In procesele de inmuiere, principala componenta energetica este folosirea aburului. 3.5.33 Albirea Apa Zaharul, amidonul si alti compusi organici solubili de la materiile prime fructe sau legume-vor crea un continut de materii organice dizolvate(BOD) si solide dizolvate sau in suspensie in apele reziduale de la albire.Cum apa de albire este in mod normal refolosita/reciclata, volumul de apa reziduala de la albire este relativ redus.Oricum aceasta concentreaza poluantii (BOD)in apa reziduala. Emisii de aer Vapori de apa /abur pot fi descarcati in atmosfera.In functie de materia prima albita, aerul de exhaustare va contine un nivel scazut de compusi organici volatili care pot genera un nivel scazut de miros. Rezultate solide Unele materii solide se pot aglomera la baza vasului de albire.Acestea sunt indepartate periodic. Energie Se foloseste energie pentru incalzirea apei de albire. Exemplu:sisteme de albire in cilindru si cu banda sunt folosite in albirea legumelor congelate.Consumul de energie depinde de tipul sistemului de albire dar si de tipul urmatorului pas de congelare. Consumuri tipice pentru unele combinatii folosite in Belgia sunt date mai jos. Exemplu 1 Vase de albire cilindrice in contra-curent Agent energetic Indicator al ordinului de magnitudine Apa calda( MJ/to leguma congelata) 0 Abur (to/to leguma congelata) 0,16 Abur sub presiune(bar) 7 Electricitate(kwhe/to legume 0,5-1,3 congelate) Tabelul 3.20 Agenti energetici si indicatori de ordin de magnitudine pentru albirea in cilindru pentru congelare. Agent energetic Indicatori de ordine de magnitudine Apa calda ( MJ/to leguma congelata) 0 Abur (to/to leguma congelata) 0 Abur sub presiune(bar) 0 Electricitate(kwhe/to legume congelate) 0,5-1,3 Tabelul 3.21 Indicatori de ordin de magnitudine pentru congelare in contracurent in procesarea legumelor. Consumul de electricitate pentru productia de gheata este inclusa in consumul ede electricitate pentru congelare.

Exemplu 2 Combinatie Albire cu banda/congelare apa Agent energetic Indicatori de ordine de magnitudine Apa calda ( MJ/to leguma congelata) 0 Abur (to/to leguma congelata) 0,09 Abur sub presiune(bar) 7 Electricitate(kwhe/to legume congelate) 2-9 Tabelul 3.22 Agent energetic si ordin de magnitudine pentru albire pe banda/congelare apa in procesarea legumelor Exemplu 3 Albire pe banda/congelare rapida Agent energetic Indicatori de ordine de magnitudine Apa calda ( MJ/to leguma congelata) 0 Abur (to/to leguma congelata) 0,16 Abur sub presiune(bar) 7 Electricitate(kwhe/to legume congelate) 7-30 Tabelul 3.23 Agent termic si indicator ordine demagnitudine pentru combinatia albire pe banda/congelare rapida in procesarea legumelor In termenii consumului energetic, albirea pe banda /congelare apa are cele mai bune rezultate.Caldura eliberata pentru racirea produsului in zona de racire este folosita pentru a preincalzi legumele.In acest fel mai putin abur este necesar pentru albire. Cu privire la consumul electric, albirea in cilindru cu inghetarea in contra curent are cele mai bune rezultate.Datorita folosirii ventilatoarelor de mare incarcare (60KWc) in albirea pe banda /congelare rapida, consumul electric este foarte mare. 3.5.34 Gatire, fierbere(E 3) Apa Apa reziduala este generata la spalare.Aceasta apa reziduala contine produsi reziduali continind materie organica dizolvata(BOD) si materiale solide. Emisii in aer Emisii de miros pot aparea in timpul gatirii si fierberii. Rezultate solide Reziduuri solide precum grasime si unsoare pot rezulta dupa spalarea echipamentului.
Energie Se foloseste caldura (din abur).

3.5.35 Coacerea (E.4)


Emisii in aer Pe perioada coacerii sunt emise in atmosfera mirosuri insotide de vapori de apa. Rezultate solide Unele reziduuri pot rezulta de la curatarea ucata. Energie Pentru coacere ca si combustibil se foloseste gaz natural gas sau petrol. Pentru cuptoarele cu infrarosii se folosesc tipuri speciale de arzatoare. Energia folosita pentru coacere se situeaza in mod normal intre 450 600 KJ/kg de produs.

3.5.36 Prajirea fara ulei (E.5)


Apa Cantitati mici de apa se folosesc pentru stingerea cafelei prajite. Aceasta apa este partial evaporata si emisa in atmosfera si partial absorbita in produs (cafea). Emisii in aer Atat emisiile de la prajitor cat si cele de la racitor contin componente mirositoare si alte VOC. Concentrarea compusilor volatili organici (VOC) cauzeaza mirosul care este mai mare la iesirea din prajitor decat la cea din cooler. Nivelurile de VOC sunt mai mari cand produsul este prajit la un nivel mai inalt (ex. Temperatura produsului la sfarsitul procesului de prajire este mai mare). Diferenta in emisii intre un produs prajit putin si unul foarte prajit (= foarte inchis la culoare) poate fi un factor 10.

Pentru prajitoarele discontinui cele mai inalte concentratii sunt emise chiar inainte de terminarea procesului de prajire. In prajitoarele continuoe emisiile sunt si ele continue. Nivelul absolut de VOC depinde de temperatura produsului la finalul prajirii, cantitatea de aer folosita pentru prajire, produs si timpul de prajire. Rezultate solide Rezultata solide organic ex. Cojile cafelei care sunt colectate in cicloni. Pentru cafea reziduul solid poate fi intre 0.1 si 1.5 % din cantitatea de cafea verde. Energie Consumul de energie depinde de tipul de prajitor dar si de cantitatea de gaze de ardere care sunt eliminate din sistem.

3.5.37 Prajirea cu ulei(E.6)


Apa Apa reziduala apare de la spalarea echipamentului si va contine grasimi atat in forma de grasimi libere cat si ca grasimi emulsificate si reziduuri de produs.Apa reziduala va contine de aceea TFM (materie grasa totala), suspensii solide materii organice dizolvate (BOD). Emisii in aer Aerul de deasupra prajitorului este extras pentru a prevenii orice scapare in mediul de lucru. Acest aer de exhaustare poate contine compusi organici volatili, cum ar fi produsi de la uleiul alimentar. Mirosul poate fi o problema asociata cu exhaustarea gazelor.

Rezultate solide Uleiul care a juns la finalul de intrebuintare trebuie eliminat prin dispunere. Energie Prajitoarele sunt de obicei incalzite cu abur sau cu ulei fierbinte

3.5.38 Temperarea (E.7)


Apa Apa este folosita pentru sistemele de inghetare cu recirculare. Energie Electricitate pentru pompe se actionari. Energie pentru sistemele de racire

3.5.39 Pasteurizarea, sterilizarea, UHT (E.8)


Apa Apa este necesara pentru racirea produsului dupa tratarea la cald. Racirea dupa tratamentul UHT poate fi realizata in doi pasi : mai intai racirea rapida la presiune atmosferica in vase rapide, urmata de racirea cu apa. Exista pierderi de produs din depozite atat organice cat ai anorganice, create pe suprafata de transfer termic, depozite care se descarca in apa reziduala in timpul spalarii echipamentului Aceasta duce la aparitia apei reziduale continand materii organice dizolvate (BOD) si material solid. Energie Energie, folosita in general sub forma de abur sau de apa fierbinte este necesara pentru tratamentul la cald. Dupa tratarea la cal, in general este necesara racirea. Racirea poate fi realizata printr-un sistem de racire cu o singura trecere sau printr-un sistem cu recirculare a apei; ultimul implica consum de energie de catre sistemul mecanic de refrigerare.

3.5.40 Evaporarea (lichid la lichid) (F.1)


Apa Indepartarea depozitelor la spalare si pierderile de produs la pornire si oprire contribue la cresterea incarcarii organice si anorganice in apa reziduala. Pe perioada evaporarii, condensate din produs pot aparea de asemenea. In functie de calitatea lor (organice, anorganic si suspensii solide), aceste condensate pot fi refoosite in proces sau necesita tratarea intr-o uzina de epurare a apelor reziduale. Vaporii finali sunt condensati intr-un condensator inchis sau deschis folosindu-se apa de racire. Apele reziduale vor contine materii organice dizolvate (BOD) si materii anorganice disolvate ca si suspensii solide. Emisii in aer Pot exista cazuri de gace necondensabile care sunt ventilate in aer pentru a asigura un transfer termic eficient. Efectele de mediu depinde de gazele ventilate in atmosfera. Energie Necesarul de abur pentru evaporatoarele cu o singura etapa este de 1.2 la 1.4 tona/tona. Necesarul tipic de energie (pe tona de apa evaporata) pentru evaporatoarele cu mai multe etape este:

Putere electrica Abur (kJ/kg) (tone/tone) (tone/tone) TVR evaporator 7 0,1-0,3 MVR evaporator 35 Tabelul 3.24 Necesitatile energetice tipice pentru evaporatoare in trepte Unele gaze de exhaustare pot fi folosite pentru recuperarea energiei din alte procese (usacre). Zgomot Zgomotul este deseori produs in procese de evaporare.Zgomotul este in special generat de catre termocompresor, compresorul mecanic, epectoarele de abur si de fluidele de mare viteza din conducte.Aceasta problema este in general rezolvata prin izolatie acustica.

3.5.41 Uscarea(lichid-solid)(F2) Apa Folosirea apei este in mod normal redusa la spalarea echipamentului.Cantitatile folosite depind in mare masura de tipul echipamentului. De-a lungul spalarii, apa reziduala generata contine material solubil organic si suspensii solide. Emisii in aer In uscarea cu aer, un amestec gaz/vapori este generat si eliminat in atmosfera.Acest amestec poate contine praf si compusi volatili organici proveniti din produs.Aceasta poate cauza mirosul si poate necesita tratament prealabil exhaustarii.Daca uscarea se face folosind arzatoare (gaz, combustibil lichid) directe, gazele de exhaustare pot contine CO2/CO/SO2/Nox.Aceasta depinde de sursa de incalzire si de tipul arzatorului.In orice situatie siguranta alimentelor trebuie sa primerze atunci cind este vorba de produse sensibile Rezultat solid Rezultatele solide pot fi generate cind echipamentul golit pentru urmatoarea sarja si pentru spalare.Acest rezultat solid poate consta din materii prime, reziduuri de produs si praf, care pot fi recuperate din aerul de exhaustare.Aceste produse solide /praf pot fi reciclate in proces sau vindute ca nutret. Energie Pentru evaporarea apei sunt necesare teoretic 2,2Mj/kg.Datorita pierderilor de energie din proces in practica consumul energetic pentru evaporarea apei( uscare)este cuprins intre 2,5-3,5 Mj/kg. Zgomot Zgomot poate aparea de la intrare/iesire din uscator. 3.5.42 Deshidratarea(solid-solid)(F 3) Apa Apa este folosita pentru spalarea echipamentului.Apa reziduala contine materii organice dizolvate(BOD) si materii solide.
Emisii in aer In procesele de uscare in aer cald apar vapori de apa continind materii organice volatile care sunt purjati in atmosfera. Daca uscarea se face folosin arzatoare directe, gazele de exhaustare mai pot contine CO2/CO/SO2/NOx, in functie de sursa de caldura si tipul arzatorului. Rezultate solide Material solid organic poate fi generat cand echipamentul este golit pentru urmatoarea transa sau pentru spalare. Aceste reziduuri pot consta din materie prima, reziduuri de produs si praf. Aceste solide produs/praf pot fi reciclate in proces sau vandute ca nutret animal. Energie Pentru evaporarea apei, teoretic sunt necesari 2.2 MJ/kg In orice caz aceasta valoare variaza depinzand foarte mult de tipul de uscator si se poate situa intre 2.0 3.5 MJ/kg. Uscatoarele cu abur au un consum de energie considerabil mai scazut, daca ele contin mai multe efecte. Cateodata gazele de exhaustare de la instalatia combustie (CHP) pot fi folosite pentru uscarea producselor de aici rezultand o reducere a necesarului de energie. Consumul de energie pentru deshidratare mai poate fi redus prin cresterea continutului de substanta uscata in produsul umed. Acest lucru se poate realiza prin preevaporare sau prin folosirea unor echipamente speciale de eliminare a apei.

3.5.43 Racirea, inghetarea(G.1)


Apa Apa poate fi utilizata ca mediu de racire in sistemele cu singura trecere. Cand apa de racire este recirculata , turnuri de racire cu serpentine inchise pot fi folosite pentru indepartarea caldurii. Emisii in aer In racirea criogenica emisii de gaze N 2 sau CO2 pot avea loc. Echipamentele de refrigerare cu scurgeri pot antreba apariia unor emisii de refrigerent.

Energie Energie electrical este necesara pentru pompele de recirculare a apei de racire sau ventilatoare pentru racirea aerului. Sistemele mecanice de refrigerare necesita in general 0.3 - 1.0 kW putere pe efect de racire. N orice caz consumul lor total de energie este semnificatic mai redus decat energia totala necesara pentru producerea N2 sau CO2. livhide. Zgomot Zgomotul poate aparea de la operarea ventlatoarelor sau a turnului de racire.

3.5.44 Congelarea (G.2)


Apa Apa reziduala continand saruri poate rezulta de la congelarea prin imerse. Emisii in aer In congelarea criogenica emisii de gaze N 2 sau CO2 pot avea loc. Energie Energia electrica este necesara ventilatoarelor de circularea aerului. Sistemul de congelare necesita si el energie electrica. Exemplu: Congelarea avansata este etapa cu cel mai mare consum de energie din producerea legumelor cu congelare profunda. 80 - 280 kWh e/tona de leguma congelata este folosit in Flandra. Circa 0.01 MJ/m2 suprafata de tunel/ h de operare reprezinta energie consumata sub forma de apa fierbinte.

Consumul energetic al unui tunel de congelare depinde de mai multi factori: 1) Tipul legumelor congelate.Legumele voluminoase (ca de exemplu conopida) sunt mai greu de congelat decit legumele mici(de exemplu mazarea si cartofii taiati cubulete). 2) Temperatura legumelor la intrate in tunelul de congelare.Cu cit aceasta temperatura este mai ridicata cu atit este mai mare cantitatea de caldura care trebuie indepartata din legume inainte de congelare. 3) Debitul de masa al legumelor.Cu cit debitul are o viteza mai mare cu atit cantitatea de energie care trebuie indepartata este mai mare.Grosimea stratului de legume este direct proportionala cu perioada de raminere. 4) Consumul de energie este determinata de debitul de aer din tunelul de congelare.Cu cit debitul este mai mare cu atit este mai bun transferul termic intre evaporator si aer pe de o parte si aer si legume pe de alta parte..Debite de aer mai mari duc la consumuri mari de energie provenite de la ventilatoare si la in carcare de racire mai mari pentru tunelul de congelare(intreaga iesire a motoarelor este racita). 5) Eficinta sau COP joaca un rol in consumul energetic din tunelele de congelare.Asa cum s-a explicat mai devreme, eficienta etse in primul rind determinata de tempreratura de condensare si cea a evaporarii. 1 Tipul legumelor 2 Temperatura legumelor la intrarea in tunelul de congelare 3 Debitul masei legumelor 4 Grosime, strat-perioada 5 Viteza aer-iesire ventilare 6 COP(coeficient de performanta) al masinii de congelare Tabelul 3.25:Parametrii care determina consumul energetic al unui tunel de congelare in procesarea legumelor Toti parametrii de mai sus au influenta asupra consumului energetic.Energia pe tona de produs congelat depinde in mare masura de parametrii reglati pentru temperatura evaporatorului, viteza ventilatoarelor si debitul de produs si presiunea de condensare si tipul prodului procesat.Acesta este motivul diferentelor mari de consum energetic. Zgomot Problema zgomotului poate aparea de la operarea ventilatoarelor. 3.5.45 Uscarea prin congelare, liofilizarea(G3)

Apa Apa de condensare este drenata.Aceasta apa poate contine produs uscat.Concentratia depinde de continutul original al materialului si de tipul materialului uscat.Apa reziduala contine materii organice dizolvate(BOD) si substante solide. Energie Pentru uscarea prin inghetare se foloseste in special electricitate. 3.5.46 Ambalare, umplere (H.1)
Apa Pot aparea scapari de apa datorate stropirii cu produs. De asemenea spalarea echipamnetului produce apa reziduala. Apa reziduala va contine material organic dizolvat (BOD) si materii solide. Emisii in aer Nu au fost identificate Rezultate solide Rexiduurile solide includ deseuri de ambalaje, taieri de la masina, ambalaje stricate care se produc datorita proastei functionari ale masinii, scapari de la umplere, capace stricate, in special in momentele de pornire oprire a masinilor. In procese cum ar fi suflarea cu aer a sticlelor de sticla se folosesc operatori care fac completarile dar si in acest caz pot rezulta deseuri de la spargerile produse in-situ. Suflarea cu aer a PET-urilor poate fi facuta in afara instalatiei folosind pelete de PET sau sticle preformate. Acestea produc deseuri de la taieri. Conservele de aluminiu/otel si capacele de aluminiu pot fi livrate pre-presate: productia se face in afara instalatiei. Cartoane laminate si pungi pot fi prezente in instalatie. Acestea pot duce la aparitia reziduurilor din taieri. Mai apar deseuri solide minore de la cerneluri sau de la spalarea echipamentului de tiparire. Energie Energia consumata de masinile de umplere/ aplicare capace/ ambalar sau din alte activitati asociate Zgomot Nu au fost identificate

3.5.47 Unplere cu gaz (H.2)


Emisii in aer Amestecuri de gaze folosite in proces sunt livrate la instalatie fie gata amestecate fie ca gaze individuale care sunt amestecate pe loc.

3.5.48 Curatare si igienizare (U.1)


Apa Apa de calitatea dorita (vezi Sectiunea 4.4.2) este necesara pentru curatare si igienizare. In multe fabrici aceasta este principala utilizare a apei. Cantitatea depinde de tipul si dimensiunea echipamentului care trebuie Curatarea si igienizarea produc apa reziduala care contine in general : - material organic solubil (BOD/COD) si suspensii solide de la premanentele de produs si depozite de pamant care sunt indepartate - reziduuri de la agenti de spalare In principiu agentii de spalare si igienizare care sunt folositi sunt descarcati ca ape reziduale, fie in forma lor initiala fie ca produsi de reactie cu pamantul care a fost indepartat pe parcursul curatarii. Desori acizi si alcalii sunt folositi pentru spalare si descarcati in apa reziduala. Emisii in aer Nu au fost identificate Rezultate solide Reziduuri de produs pot fi recuperate pe parcursul spalarii , in functie de circumstante acestia pot fi vanduti ca by-produs sau dispusi ca reziduuri solide.

Energie Curatarea se face in general la temperaturi ridicate care necesita utilizarea caldurii.

3.5.49 Gnerare energie/ consum (U.2)


Apa Produdi chimici de tratamen, silicii sau alte minerale solubile sunt concentrate in boilere. Ele sunt indepartate prin purjarea boilerului la o rata de 1 % la peste 10 % din rata de productie de abur. Apa de purjare este descarcata si tratata fie in reteaua municipala fie in uzina de epurarea a pelor reziduale din uzina Purjarea trebuie facuta pentru a mentine eficienta si siguranta in operarea boilerului. Emisii in aer Principalele produse rezultate din procesul de combustie sunt dioxidul de carbon (CO 2) si vaporii de apa (H2O). Emisii de CO2 rezultate de la arderea carbunului sunt duble fata de cele provenite de la arderea gazului natural.Proiectarea procesului si a fabricii de combustie se face in functie de tipul de combustibil, contaminantii care vor fi generati si emisi.Acestia sunt doxidul de sulf (SO 2), monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx) si particule. Emisiile se dioxid de sulf sunt rezultate din continutul de sulf al combustibilului. Gazele au numai urme de sulf in compozitia lor. Gazele de sonda au pana la 0.1 % din greutate sulfuri. Carbunele are intre 0.5 % si 2.5 % din greutate sulfuri. Petrolul poate avea pana la 3.5 % din greutate sulfuri Emisiile de oxizi de azot (NOx) depind nu numai de carburant dar si de proiectul pentru unitatea de combustie si de temperatura flacarii. Gazul, in general nu contine cantitati importante de compusi de azot dar va produce NOx din oxidarea azotului din aerul de combustie. De aceea, continutul in NO x in gazele de combustie rezultate din arderea gazului este cel mai redus dintre combustibilii fosili. Emisiile de NOx pot fi reduse prin injectia aburului in camera de combustie a turbinei cu gaz sau prin folosirea unor arzatoare cu un rezultat redus de NO x . Cand producsul este incalzit prin contact direct cu gazele de combuste atunci compusi organici volatili (VOC) si mirosuri vor fi emise altauri de aerul de proces. Temperaturile inalte de la gazele din cosuri depind de tipul carburantului si de proiectare. Consumul electricitatii cumparate nu creaza emisii in instalatiile alimentare deoarece acestea au loc la statia de producere a curentului electric. De aceea ele sunt controlate de Directiva IPPC aplicabila acestui domeniu. Rezultate solide Cenusa de la combustibilii solizi pentru boilere, depozite solide si inerte de negru de fum care sunt indepartate in timpul intretinerilor si a spalarilor periodice ale boilererului. Ele pot fi folosite ca pamanturi de umplere sau depozitate in locuri autorizate. Zgomot Operarea in conditii obisnuite a boilerului nu da nastere la zgomote in afara instalatiei. In perioada interuperii functionarii, in perioadele de testare si dare in functiune pot exista perioade scurte in care intra in functiune supapele de siguranta ale boilerului. Acest efect trebuie resimtit in mod normal numai in instalatiie, dar poate fi o sursa de zgomot in respectivele perioade. Supapele mari de purjare pot fi prevazute cu amortizoare acustice.

3.5.50 Tratarea apei (apa de proces) (U.3)


Apa Efluenti din etapa de generare si substante de retentie din alte procese sunt descarcate in apa. Reducerea consumului de apa prin optimizarea procesului si recircularea apei se pot aplica in cazurile in care acestea sunt fezabile.

Rezultate solide Namolurile minerale si rasinile epuizate de la procesul de tratare apei necesita dispunerea lor pentru umplerea solului. Energie Nu au fost identificate

3.5.51 Generare vacuum generation (U.4)


Apa Pompe de vacuum Apa este folosita in pompele de vacuum pentru racire si etansare. Pentru a reduce consumul de apa apa este in mod normal recirculata utilizandu-se bucle inchise in sistem. Ejectoare de jeturi de abur In condensatoarele prin difuzie, apa este folosita pentru a condensa aburul din orice substanta volatila pe care o transporta. Pentru instalatiile mari volumul de apa folosit pentru condensarea aburului poate fi semnificativ (ex. Rafinarea zaharului sau a uleiului comestiibl). Materialul volatil antrenat este condensat in apa de aici aparand un nivel ridicat de material organic dizolvat (BOD). Pentru a reduce consumul de apa, apa poate fi recirculata printr-un turn de racire. In acest caz un amestec din sistem este necesar aburului condensat. Acesta poate duce la material organic dizolvat (BOD) condensat in apa. Cu condensatoarele indirecte (schimbatoare de caldura) volumul de condensat este echivalent cu aburul condensat si va contine orice material organic volatil pe care il transporta. Cu ajutorul sistemelor de racire sau inghetare, volumul de condensat este redus in continuare Emisii in aer Pompe de vacuum In functie de materialul care este procesat, aerul evacuat de catre pompele de vacuum poate contine materiale volatile, care daca nu sunt controlate cu grija pot determina aparitia unor probleme cu mirosurile. Ejectoare de jeturi de abur Materialul necondensabil poate fi descarcat in aer. In functie de materialul care este procesat aceasta descrcare poate determina aparitia unor probleme cu mirosurile. Daca apa de condensare este recirculata in turnuri de racire, ceata rezultata din turnuri sau suspensiile pot determina aparitia unor probleme cu mirosurile. Energie Consumul de energie va depinde de tipul, presiunea absoluta care trebuie atinsa si dimensiunile sistemului Pentru operatii mari consumul poate fi destul de mare. Zgomot Pot aparea probleme pe parcursul operarii de la ventilatoarele asociate turnurilor de racire.

3.5.52 Refrigerarea (U.5)


Apa Utilizarea apei poate fi o problema cand apa este folosita ca mediu de racire pentru condensator in sistemele cu o singura trecere. Cand apa de racire este recirculata printr-un turn de racire utilizarea apei este limitata. Scaparile accidentale de amoniac lichid trebuie sa fie prevenite.

Emisii in aer Echipamentul de refrigerare (continand in primul rand NH 3 sau (H)CFCs) nu cauzeaza emisii relevante de refrigerenti din moment ce sistemele sunt inchise. Scaparile accidentale de amoniac lichid trebuie sa fie prevenite Energie Echipamentul de refrigerare necesita alimentare electrica. Zgomot Zgomotul produs de catre compresoarele echipamentului de refrigerare necesita acordarea atentiei

3.6 Sumarul surselor de emisii in aer si apa si reziduuri solide pe operatii unitare
In aceasta sectiune, sursele de emisii in aer, apa si reziduurile solide sunt identificate pentru fiecare tehnica de procesare. Trebuie insa pastrat in minte faptul ca lista de identificare a surselor nu este atot cuprinzatoare, deoarece nu in fiecare fabrica vor exista aceleasi probleme care sa duca la aparitia acelor emisii care au fost identificate pentru un sector abordat ca un intreg. Emisiile sun considerate sub urmatoarele categorii: emisii fugitive si neprogramate si emisii and specifice procesului. Unele dintre cele din a doua categorie sunt considered ca avand un impact redus asupra mediului si de aceea acestea sunt desemnate ca minore (m). (In orice caz exista fabrici in care aceasta desemnare ca fiind minore sa nu fie corecta. Astfel de emisii trebuie examinate de la caz la caz).

3.6.1 Eimisii de proces


Impactul de mediu (emisiile de process) pentru fiecare tehnica de procesare identificata in Sectiunea 2.1 Vedere generala asupra tehnicilor de procesare si operatiuni unitare sunt prezentate sumar in Tabelul 3.26. Simbolurile care se gasesc de-a lungul fiecare operatii descriu caracteristica emisiei interpretarea simbolurilor este data in Tabelul 3.27, Tabelul 3.28 si Tabelul 3.29.

A.1

A2 A3 A4 B1 B2 B.3 B.4 C.1 C.2 C.3 C.4 C.5 C.6

Aspecte de mediu Operatiunea unitara Aer A.Pregatirea materiilor prime Depozite Tancuri S1,S3 Silozuri S2 Manipulare/transport S1,S2,S3 Sortare,cernere,filtrare,decojire,egalizare S1,S2 Eplusare N Spalare N B.Reducerea dimensiunilor amestecare, formare Taiere, feliere,tocare,tranformare in N pasta Amestecare, malaxare, amestecare la S1,S2,S3 cald, omogenizare la cald Sfarimare, macinare S2,S3 Formare, masonare, extrudere N C.Tehnici de separare Extractie S1,S3 Deinizare N Rafinare N Centrifugare/sedimentare N Filtrare M Separare cu membrane N

Apa

Solide

W1 N N N N E1,E2,E3,E4,E5 W1 E1,E2 W1,W3 E1,E2 W1 E1,E2 W1 E1,E2,E4 E1,E2,E4,E5 E1,E2,E3,E4 E1,E2,E5 E1,E2 E1,E3,E5 E1,E2 E1,E2 E1,E2,E4 E1,E2 W1,W2 W1 W1,W3 W1 W1,W4 W1 W1,W3 W1,W3 W1,W3 N

C.7 C.8 C.9 C.10 C.11 C.12

Cristalizare Neutralizare( indepartare acizi grasi) Albirea Parfumare prin inmuiere Decolorare Distilare D.Tehnologii de procesare produs D.1 Absorbtia D.2 Dizolvare D.3 Solubilizare D.4 Fermentare D.5 Coagulare D.6 Germinare D.7 Saramurare, sarare D.8 Afumare D.9 Intarire D.10 Sulfitare D.11 Carbonatare D.12 Carbonare D.13 Acoperire, incapsulare, aglomerare D.14 Invechire E.Procesare la cald E.1 Topirea E.2 Albire E.3 Gatire, fierbere E.4 E.5 E.6 E.7 E.8 F.1 F.2 F.3 G.1 G.2 G.3 H.1 H.2 U.1 Coacere Frigere Prajirea Temperatura Pasteurizare, sterilizare, UHT F.Concentrare la cald Evaporare(lichid-lichid) Uscare(lichid-solid) Deshidratare(solid-solid) G.Procesare la cald Racire, inghetare, stabilizare la rece Congelare Crioextractie Concentrare la rece Uscare la rece Operatii post procesare Ambalare, umplere, depozitare sub gaz Eliminare gaz U.Procese utile Curatenie/igienizare

N N N S1,S3 N S1,S3,S4 N N S1,S2,S3 S1,S4 N S3 N S1,S3 S1 S6 S1,S4,S5,S6 , S7 S4 S1 S1,S3 S1 S1 S1,S3 S1,S2,S3,S4 S1,S2 S1,S3 N N S1,S2 S1,S2 S1,S2 W1 S4,S7 N N N S2 S4 N1

E1 E1,E2,E4 N E1,E2,E4 E1,E2 E1,E2, E1,E2 E1,E2,E6 E1,E2 E1,E2 E1,E2 N E1,E2,E6 E1 E1,E2,E4 N N N E1,E2,E4 E1,E2 E1,E2,E4 E1,E2,E6 E1,E2,E4,E5, E6 E1,E2,E4 N E1,E2,E3,E4 E1,E2 E1,E2 E1,E2,E5 E1,E2 E1,E2 M N E1 E1 E2 E1,E2 N E1,E2,E3,E4, E5

N N W1,W3 W2 W1 W1 W1 N N W1 N N W1 N W5 N W3 N W1,W2 W1,W6 W1,W2 W1 W1 W1 W1 W1,W2 N W1 N W1 W1 N N W1,W3 N N W1,W6 N N

U.2 U.3 U.4 U.5 U.6

Generare/consum energie Tratamente apa Demineralizare Generare vid Refrigerare Generare aer comprimat

S2,S4,S5,S6 N S1 S7

N E1,E2,E3,E5 E1 E5

N W1,W3 N N

Tabelul 3.26:Impactul de mediu al tehnologiilor de mediu (1,CIAA,2002) Cod Tip emisie S.1 Miros S.2 Particule S.3 Organice S.4 CO2 S.5 sO2 S.6 NO2 S.7 NH3 M Minor N None *Organice acopera emisiile continind material organic in conditiile de procesare privind presiunea de vapori a componentelor individuale prezente in emisii Tabelul 3.27:Coduri folosite pentru emisiile de aer (1,CIAA,2002) Cod Tipul emisiei E1 Material organic solubil E2 Solide suspendate total E3 Acid/alcalin E4 Ulei/grasimi E5 Nitrat/nitrit/amoniu/fosfat E6 Solide dizolvate M Minore N Zero Tabel 3.28: Coduri folosite pentru emisii in apa Cod Tipul emisiei W1 Organica(deseuri/materiale de procesare) W2 Ulei/grasimi W3 Anorganice (ex pamint, CaCO3, carbune activ) W4 Solvent W5 Metale Ex catalizator Nichel W6 Ambalaje din proces (hirtie, cutii, bidoane) M Minore N Zero Tabel 3.29: Coduri folosite in deseuri solide.

3.6.2. Emisii accidentale sau neprogramate Aer Mirosuri in timpul depozitarii, umplerii si golirii tancurilor si silozurilor Mirosuri nedorite care apar de la uzinele de tratare a apelor reziduale Ventilarea tancurilor de depozitare Fumigarea Pierderi de vapori in timpul depozitarii, umplerii si golirii tancurilor de solventi sau butoaielor Supape de descarcare si discuri de includere cu scapari Scurgeri de la flanse, pompe, etansari de supape Scurgeri ale cladirilor(ferestre, usi) Bazine de decantare Turnuri de racire si bazine de racire Apa Ape contaminate Pierderi din tancuri de depozitare Scurgeri ale conductelor Debordari Drenaje Scapari de la flanse, pompe, etansari

3.7 Sumar al problemelor cheie de mediu in anumite sectoare (10 Agentia de mediu UK, 2000)
In aceasta sectiune o vedere asupra problemelor de mediu este prezentata conform documentelor si descrierilor de proces din Marea Britanie-Agentia de Mediu 2000. O schema simplificata este data reflectand productia reala, fiind utila pentru operatiunile implicate. Numai problinele de mediu sunt listate, nu se dau valori numerice. Pentru anumite procese unele probleme nu pot fi relevante. 3.7.1 Procesare carne de pui Diagrama de proces simplificata pentru carne si carne de pui include toate etapele procesului dar numai etapele 6 si 7 sunt relevante pentru prezentul BREF. Etapele anterioare sunt acoperite de BREF pentru abatoare si carcase.

Intrari

Energie de refrigerat

Ambalaje

Abator

Taiere si racire

Ambalare

Oase, subproduse, Energie de refrigerare Iesire

Ambalaje stricate , produs finit

Figura 3.7:Diagrama simplificata de proces pentru carne si carne de pui (10.Agentia de mediu,UK 2000) Sursa Aer Apa Sol 1,3,4,5,6, 6 Spalare 1,2,4,5 3 7 4 5 6 Tip de emisii/subproduse Miros Scapari potentiale de la refrigerare BOD/COD/SS Apa de spalare/apa de inmuiere Sange Deseuri ambalaje Piele, par, fulgi Numeroase subproduse,SRM Oase, subproduse

BOD= oxigen biologic COD=cerere de oxigen chimic SS= solide in suspensie Tabel 3.30 Sumarul emisiilor cheie in procesarea cheie in procesarea carnii si a carnii de pui (10, Agentia de mediu UK, 2000)

3.7.2 Procesarea pestelui

Peste(in general in blocuri congelate)

Faina/apa/ oua

Ulei alimentar

Energie Refrigerent

Ambalare

1
Debitare/fasonare

2 Acoperire

3 Prajire

4 Congelare

5 Ambalare

Bucatele/ subproduse de mici dimensiuni

Praf

Ulei, gaze de combustie, mirosuri

Energie refrigerent

Produs finit deseuri de ambalaje

IESIRE Figura 3.8 Diagrama simplificata de proces in procesarea pestelui Sursa 2 3 3 4 Spalare 1 3 5 Tip emisie/produs Praf Miros, gaze combustie Energie termica potentiala pentru scurgeri de refrigerent BOD/COD/SS Deseuri alimentare Ulei Deseuri ambalaje

Aer

Apa Sol

Tabel 3.31 Sumarul emisiilor cheie in procesarea pestelui congelat/produse de peste

INTRARI

Peste apa

Apa

Abur alimentar

Ulei,sos,co ns-ervare capace

Abur alimentar

Amb alaje

Spalare

Filetare spalare

Tratare cu abur

Umplere, inchidere

Sterilizare

Ambalar e

Apa spalare

Apa de spalare deseuri alimentare

Apa

Deseuri alimentare clorinata ambalaje IESIRI

Apa clorinata

Produs finit /deseuri ambalare

Figure 3.9 Diagrama simplificata de proces pentru conserve de peste Sursa Aer Apa 1 2 3 4 5 spalare 2 Tip de emisie/produs BOD/COD/SS BOD/COD/SS Poluanti anorganici BOD/COD/SS BOD/COD/SS Poluaniti anorganici BOD/COD/SS Restur, solzi

Sol

Tabel 3.32 Sumar emisii cheie pentru productia de conserve de peste

3.7.3 Procesarea cartofilor Intrari Cartofi apa sau abur Apa sau abur alimentar Aer cald Ulei alimentar combustibili Energie Refrigerent ambalaje

1
Spalare,eplusar e, sortare

2 Taiere

3 albire

4 deshidrata re uscare

5 prajire

6 Congelare ambalare

Apa spalare Abur caustic Apa cu soda caustica Pielite Pesticide Abur/Ocs sol/EVM

Apa bucati de cartofi amidon liber


deseuri

Apa de albire

Abur mirosuri VOC

Ulei gaze de ardere, mirosuri VOC si caldura

Produs finit Energie termica refrigerent (amoniac) Deseuri ambalaje Deseuri de cartofi

Figura 3.10 Diagrama simplificata pentru producerea fulgilor de cartofi Sursa Tip emisie/produs Aer 1 VOC s/miros 4 Energie termica/VOC 5 s/miros VOC s/miros/ energie 6 termica Gaze de combustie Energie termica Scurgeri refrigerare Apa 1 BOD/COD/SS /pesticide 2 BOD/COD/SS /amoniac 3 liber 5 BOD/COD/SS Grsimi ulei Sol 1 Sol/EVM 2 Bucati/ramasite de la taiere 5 Ulei folosit (reprocesat) Tabel 3.33 Sumar emisii cheie in productia fulgilor de cartof

INTRARI
Cartofi Apa Apa Aer cald Ulei alimentar, combustibil Arome, sare ambalaje

1
Spalare/Curatare/Sortare

2 Taiere

3 Spalare

4 Deshidratare /Uscare

5 Prajire

6 Aromare Ambalare

Apa spalare Coji Pesticide

Apa Felii de cartof/deseuri taiere

Apa reziduala

Ulei folosit, gaze combustie, mirosuri, vapori apa, caldura

Praf, produs finit, deseuri ambalaje

IESIRI Figura 3.11: Diagrama simplificata de proces pentru crips-uri de cartofi

Sursa Aer 5 5 6 1 2 3 Spalare 1 1 2 5

Apa

Sol

Tip emisii/produs Miros Gaze combustie, energie termica Vapori de apa Praf BOD/COD/SS BOD/COD/SS BOD/COD/SS BOD/COD/SS Pesticide Coji Felii/deseuri taiere Ulei folosit

Tabel 3.34: Sumar emisii cheie in producerea crips-urilor

3.7.4 Procesare fructe si legume INTRARI


Energie Apa racire Conservanti chimici (ex sulfiti)

Fructe

Energie Apa

Energie Apa

Energie

Energie

Ambalaje

1 Receptie materie prima

2 Sortare Clasificare Spalare

3 Extractie ulei(citric) Macinare(pasta)

4 Extractie suc

5 Filtrare

6 Conservare

7 Ambalare finala

Mirosuri

Corpuri straine bete, pietre -apa de spalare -fructe stricate

Ulei citric, apa de spalare,miros

Cozi samburi, pulpa, miros

Pulpa semint, deseuri

Apa de racire, pierderi, sulfit si apa contaminata

Produs final, deseuri ambalaje

IESIRE Figura 3.35: Diagrama simplificata de procespentru sucuri de fructe si legume


Sursa Aer Apa Sol 2,3 6 Spalare 2 3 4 5 7 Tip emisii/ produs Apa de spalare Pierderi, apa racire BOD/COD/SS Corpuri straine, fructe stricate Ulei citric Deseuri, coji, pulpa Deseuri, pulpa, seminte Deseuri ambalaje

Tabel 3.35: Sumar al emisiilor cheie la productia de sucuri de lagume si fructe

INTRARI

Fructe

Energie , soda caustica, apa, adjuvanti, acid scorbic, solutie sulfit

Energie apa calda sau abur

Energie

Energie, sirop zahar, suc natural, ambalaje

Energie, refrigere nt, amoniac

Energie, apa de racire clorinare

Ambalare

6b Congelare

1 Receptie materii prime

2 Eplusare, scoatere samburi, transport

3 Albire(in unele cazuri)

4 Taiere

5 Umplere/ etansare

6a Procesare la cald

7 Ambalare finala

Solutie caustica folosita, pesticide, coji, apa spalare, samburi, apa continand adjutanti

Apa reziduala de albire

Reziduuri

Ambalaje deseuri

Energie Refrigerent ( amoniac)

Apa clorinata

Deseuri ambalaje , produs finit

IESIRI Figura 3.13: Diagrama simplificata de proces fructe conservate si congelate


Sursa Aer Apa 6b 6a 2 3 5 6 2 4 5,7 Tip de emisii/ produs Posibile scurgeri refrigerent Vapori apa Soda caustica folosita, pesticide, apa de spalare,apa continand adjutanti Apa de albire Deseuri ambalaje Apa clorinata Coji, samburi, seminte Deseuri fructe Deseuri ambalaje

Sol

Tabel 3.36: Sumar al emisiilor cheie in producerea de fructe conservate si congelate INTRARI
Pulpa inghetata sau tratata cu sulfit, zahar, sirop de glucoza, pectine, acid aditivi, ex. agenti de colorare sau antispumare, trisodiu citrat Energie Ambalaje Ambalaje

1 Receptie materii prime

2 Amestecare

3 Pasteurizare si concentrare sub vid

4 Umplere

5 Ambalare finala

Vapori de apa SO2 ( de la fructe tratate cu sulfit

Deseuri, Ambalaje Pierderi

Deseuri ambalaje Produs final

INTRARI Figura 3.14: Diagrama simplificata pentru productie de conservanti


Sursa Aer Apa Sol 3 4 4,5 Tip emisii/ produs Vapori de apa, energie, (SO2posibil) Pierderi (erori de depozitare) Deseuri de ambalaje

Tabel 3.37: Sumarul emisiilor cheie in producerea conservantilor

Legume

Apa, aer

Apa, abur, soda caustica

Apa

Intrari abur, apa

Energie, conserve, zahar

Ambalaje

Pesticide, apa spalare Corpuri straine, Receptie Spalare materiilegume strivite clasare, prime filtrare

Epilare

Taiere, curatare

Albire

Pierderi, refrigerare

Ambalare finala

Apa consumata coaja

Apa spalare, deseuri legume

de

Apa de albire

Energie, pierderi, refrigerent

Deseuri, ambalaje, Produse finite

Figura 3.15:Diagrama simplificata de proces pentru legume conservate si congelate Sursa Tip emisie/by-produs Aer 6 Energie,posibile pierderi de refrigerat Apa 2 Pesticide,apa de spalare 3 Apa si solutie caustica folosite 4 Apa uzata 5 Apa de albire,agenti de albire 6 Pierderi Sol 2 Corpuri straine 3 Coji 4 Deseuri legume 7 Deseuri ambalaje Tabel 3.38:Sumarul emisiilor cheie in procesarea legumelor conservate si congelate Consumul de energie in sectorul congelarii legumelor Procesul care consuma cea mai multa energie este procesul de congelare profunda (80 la 280 KWhe/tona de legume congelate), aici racirea la temperaturi foarte joase este necesara (-30 la -40oC). Ceilalti pasi de procesare necesita mai putina energie electrica (max. 28 KWh e/tona de produs congelat). Morcovii (8 KWhe/tona de produs congelat) si radacinoasele (20 KWh e/tona de produs congelat) necesita o mare cantitate de energie pentru sortare. Spalarea spanacului (9 KWhe/tona de produs congelat) este energetic intensiva. Procesarea mecanica a fasolei (6 KWhe/tona de produs congelat) si radacinoasele (9 KWhe/tona de produs congelat) consuma multa energie spre deosebire de alte legume. Consumul de electricitate in sistemul de albire cu banda/congelare cu apa (2-8 KWhe/tona de produs congelat). Spanacul necesita cea mai multa energie pentru procesarea intermediara (ambalare si portionare). Aburul este folosit pentru eplusare si albire. Eplusarea cu abur consuma aproximativ de 5 ori mai mult abur decat eplusarea in strat. Albirea cu banda cu congelare cu apa consuma aproximativ jumatate din energia albirii cu banda si congelare sau albire in toba de congelare in contracurent. Pentru depozitare, consumul de electricitate este intre 20 si 65 kwh/m3 de depozitare spatiu/anual. Sectorul legumelor congelate este un mare consumator de electricitate si gaz natural. Aproape fiecare etapa a procesului necesita energie. Pentru productia cu abur, se poate folosi gaz natural. Economia de energie poate fi o obtiune atractiva, avand in vedere necesarul mare de electricitate si agent termic al firmelor din congelare. Cele mai mari economii de energie se fac in faza de racire si in tunelul de congelare: economiile sunt posibile prin reglarea corecta a parametrilor de lucru (temperatura de evaporare, viteza benzii transportoare si tunelul de congelare), in functie de produsul care este

procesat si produsul final. In plus este important sa se mentina presiunea de condensare cat mai joasa posibil prin existenta a suficiente unitati de condensare. Consumul sistemelor electrice din tunelul congelare este mentinut cat mai scazut optand pentru convertoare de frecventa si prin instalarea iluminarii cu consum scazut. Mai mult este necesar sa se reduca pierderile de transmisie si ventilatie in tunelul de congelare folosindu-se o izolatie termica adecvata a tunelului de congelare. Legumele sunt transportate cat mai reci si mai uscate in tunel pentru a reduce reincarcarea congelarii. Ventilatoarele pot fi reduse in putere si decongelarea automata poate fi inchisa. Pentru pre-procesare si albire, energia poate fi schimbata. Apa reziduala calda de la sistemul de albire poate fi folosita de pompe sau ca apa de spalare. Cu o combinatie de transportor cu banda si congelare cu apa, apa incalzita in sistemul de racire poate fi folosita pentru a incalzi legumele proaspete inainte de albire. In depozitare, economiile de energie sunt posibile prin reducerea pierderilor din transmisie si ventilatie prin aplicarea unei izolatii termice corecte si limitand miscarea aerului la deschiderea usilor. Daca se limiteaza durata deschiderii usilor, refrigerarea de noapte poate fi o optiune. Ciclul de decongelare a evaporatoarelor este cel mai bine optimizat. Daca perioada dintre 2 cicluri de decongelare este prea lung atunci eficienta evaporatoarelor scade si caderea de presiune creste. Daca perioada este prea scurta, atunci multa energie este necesara sa se genereze in zona de depozitare. 3.7.5. Productia de ulei vegetal Sursa (vezi fig.3.16 si Productia de ulei vegetal tip emisie/by produs fig.3.14) Aer 1,2,3 Pref 3 Mirosuri 4 Mirosuri,solvent 7 Mirosuri,solvent, acid 13 Hidrogen,mirosuri Apa Spalare BOD,anorganice,ulei,grasimi Acid/baza consum 9,10 Acizi grasicontinand acizi grasi 12 liberi,mirosuri,substante volatile,posibile pesticide Sol 11 Agent de spalare consumat continand metale, pigmenti Tabel 3.39:Sumarul emisiilor cheie in fabricarea uleiurilor vegetale

INTRARI
Materii prime Aer Corpuri straine, pietre 1 Materii prime, receptie si spalare Aer Abur Abur Solvent (hexan) Ulei brut Energie termica Abur Strat Vezi diagrama debitelor din Solvent rafinare Vezi diagrama
ulei
debite rafinare

Praf 2 Decorticare

Praf Mirosuri 3 Conditionare/ uscare/ sedimentare

Praf Miros

7 Separare solvent

4 Presare

5 6 crud Separare Miros Rafinare 8 ulei/solventCenusa Uscare de filtru

Figura 3.16. Diagrama de proces simplificata pentru extractia uleiului INTRARI


Ulei brut Apa Acid fosforic/citric Soda caustica Carbonat de sodiu Energie termica Carbune Albire Energie Abur Hidrogen Nichel Catalitic
Ambalaje

9 Rafinare

10 Neutralizare Uscare

11 Albire

12 Dezodorizare

13 Rafinare chimica(filtrare, albire,dezodorizar

14 Ambalare

Ulei insolubil sau mucilagiu

Apa saponificata

Carbune consumat, metale, pigmenti

Acizi grasi liberi. Mirosuri Aburi Pesticide

Catalizator Ni, apa saponificata carbune de albire folosit, pigmenti, acizii grasi liberi,mirosuri,substante volatile, abur, hidrogen.

Ulei rafinat Ambalare

INTRARI Figura 3.17: Diagrama simplificata pentru rafinare ulei

3.7.6 Industria laptelui

INTRARI

Lapte brut

Mediu de incalzire (apa, lapte, abur)

Mediu de racire (lapte, apa, refrigerent)

Ambalaje

1 Receptie

2 Separare

3 Tratament la cald (omogenizare

4 Racire

5 Ambalare

Pierderi de lapte Mirosuri

Smantana

Apa

Apa calda Refrigerent

Deseuri ambalare Pierderi lapte

IESIRI Figura 3.18: Diagrama simplificata pentru obtinere lapte si smantana

Sursa Aer Apa Sol 1 1.5 4 Spalare 1,2,3 5

Tip emisie/produs Mirosuri Pierderi Apa calda BOD/COD/SS Deseuri organice Deseuri ambalare

Tabel 3.40: Sumarul emisiilor in productia de lapte si smantana

INTRARI

Lapte pasteurizat

Energie Refrigerent

Apa, sare

Ambalare

1 Receptie lapte

2 Centrifugare

3 Racire/invechire

4 Amestecare

5 Spalare/sarare

6 Ambalare

Pierderi Mirosuri

Lapte smantanit Pierderi

Energie Refrigerent Pierderi

Unt

Apa spalare

Deseuri ambalare Produs finit

IESIRI

Figura 3.19: Diagrama simplificata pentru producerea untului

Sursa Aer Apa 1 3 1,2,3 4 5 Spalare 6

Sol

Tip emisie/ produs Miros Scurgeri refrigerent Pierderi Unt Apa de spalare BOD/COD/SS Deseuri ambalaje

Tabel 3.41 Sumar emisii cheie pentru productia untului

INTRARI
Lapte brut sau pasteurizat Cultura bacteriala Apa Sare Parafina Material de etansare Ambalare

1 Receptie lapte

2 Coagulare

3 Taiere

Texturizare (inchegare)

5 Sarare

6 Presare/etansare

7 Maturare/ ambalare

Mirosuri Pierderi

Zer

Zer Apa reziduala

Zer

Pierderi Zer

Deseuri material etansare Zer Mirosuri

Deseuri Ambalare Produs finit

IESIRI Figura 3.20: Diagrama simplificata de proces pentru producerea branzei


Sursa Aer Apa Sol 1 2,3,4,5,6 3 Spalare 6 Tip emisii/produs secundar Mirosuri Zer Apa uzata BOD/COD/SS Deseuri ambalaje

Tabel 3.42: Sumarul emisiilor in producerea branzei

Lapte praf

Energie

Energie

Energie refrigerare

Energie, Culturi bacteriale

Fructe arome

Ambalaje, refrigerent

Taiere, la cald si

Recepti e

Amestecare lapte

Omogeniz.

racire

Fermentare

Amestecare

Depozitare

Pierderi, mirosuri

Mirosuri, praf

Energie , refrigerent

CO2 Substante volatile,

Mirosuri

mirosuri

Produs Stricat din erori de depozit deseuri Ambalaje refrigerent

Figura 3.2.1 Diagrama simplificata de produs pentru productia iaurtului


Aer Sursa 1 2 4.7 5 6 1 spalare 7 2 7 Tip emisie/by-produs Mirosuri Mirosuri, praf Pierderi ref. Subst. Volatile Mirosuri Pierderi BOD/COD/SS Produs stricat Praf Deseuri ambalaje

Apa Sol

Tabel 3.4.3Sumarul emisiilor cheie in producerea iaurtului

INTRARI
Grasime,lapte praf zahar, emulgatori, coloranti, stabilizatori arome Energie, grasime, zahar, emulgatori, stabilizatori

Energie

Energie refrigerare

Coloranti, arome

Refrigerent

Ambalaje, refrigerent

Receptie

Amestecare si incalzire

Omogeniz.

Tratament la cald si racire

Maturare

Congelare

Umplere Depozitare

Pierderi, mirosuri

Mirosuri, praf

Energie , refrigerent

Refrigerent,produs stricat

Produs stricat din erori de umplere ambalaje refrigerent

Figura 3.22.Diagrama de proces pentru productia inghetatei Sursa Tip emisie/by-produs Aer 1 Mirosuri 2 Mirosuri, praf 4.6,7 Pierderi ref. Apa spalare BOD/COD/SS 1 Pierderi 6,7 Produs stricat Sol 2 Praf 7 Deseuri ambalaje Tabel 3.4.4Sumarul emisiilor cheie in producerea inghetatei

3.7.7. Morarit INTRARI


Aer

Boabe

Aer Energie

Apa

Energie

Energie

Aditivi - acid ascorbic. Enzime, nutrienti, energie, agenti de tratare, faina

Ambalaje

1
Preluare materii prime

2
Curatare

3 Conditionare

4
Scurgere, cernere, purificare

5
Reducere, cernere

6
Amestecare, tratare faina

7
Redresare, depozitare vrac, ambalare

Praf

Corpuri straine: cereale, pietre, metale, tarate, seminte, praf

Faina, tarate, nutret, germeni

Deseuri ambalaje, produs finit

IESIRI Figura 3.23: Diagrama simplificata pentru macinarea graului


Sursa Aer Sol 1,2,4,5 1,2,4,5 2 4 5 7 Tip emisii/ produs Praf Praf Cereale, pietre, metal Tarate, seminte Tarate, germeni, nutret - grau toate produsele secundare Nutret grau - toate produsele secundare Deseuri ambalare

Tabel 3.45: Sumar emisii macinarea graului

3.7.8 Productia amidonului INTRARI


Aer, apa SO2 Apa Apa Aer fierbinte/ abur si/sau incalzire Aer fierbinte/ abur si/sau incalzire Solvent

electrica

electrica

1
Curatare si inmuiere

2
Macinare si separare

3
Spalare amidon

4
Deshidratare

Germeni

5
Spalare germeni si uscare

6
Ulei, nutret fara grasimi, solvent

Aer materii straine, lichid de inmuiere H2SO3, emisii gazoase

Ape reziduale, fibre gluten

Apa reziduala

Amidon uscat, praf, ape reziduale

Ape reziduale

Ulei, nutret fara grasimi, solvent

IESIRI Figura 3.24: Diagrama de proces pentru amidon de porumb


Sursa Aer 4 6 1 2,3,5 Spalare 1 1 2 6 Tip emisii/produs Praf Grasimi H2SO3 gazos Apa reziduala COD/BOD/SS Lichid inmuiere Materii straine Fibre, gluten Nutret fara grasimi

Apa Sol

Tabel 3.46: Sumar emisii cheie in producerea amidonului si uleiului de porumb 3.7.9 Nutreturi pentru animale

INTRARI
Cereale, fibre, proteine, vitamine/mineral, grasimi, melasa

Energie

Energie

Abur

Aer cald

Aer rece Energie

Ambalaje

1
Receptie

2
Cantarire

3
Clasare

4
Amestecare

5
Conditionare, extrudere

6
Uscare

7
Racire

8
Depozitare vrac/

9
Presare

Praf

Praf

Praf

Nutret brut, praf

Nutret , praf

Praf

Praf miros

Produs finit, deseuri ambalaje, praf

IESIRI

Figura 3.25: Diagrama simplificata de proces pentru nutreturi, pentru animale si hrana uscata, pentru animale de casa
Aer Sol Sursa 1,2,3,4,6,7,8,9 8 7 Tip emisii/proces Praf Miros Deseuri ambalaje

Tabel 3.47: Sumar emisii cheie de la producerea nutretului si a hranei uscate pentru animal

INTRARI
Produsi secundari proaspeti sau de congelat de carne, cereale suplimenti vitamine mineral

Energie

Energie

Energie

Caldura Energie

Apa clorinata

Ambalaje

1
Receptie

2
Reducere dimensiuni

3
Amestecare

4
Gatire

5
Umplere

6
Sterilizare

7
Racire

8
Ambalare

Pierderi, mirosuri

Pierderi, mirosuri

Mirosuri

Mirosuri

Pierderi, mirosuri

Tratare cu apa, produse chimice

Deseuri ambalaj si produs finit

IESIRI

Figura 3.26: Diagrama simplificata de proces pentru prepararea hranei umede pentru animale de casa Sursa Aer Apa Sol 1,2,3,4,5 1,2,5 7 3,8 Tip emisii/ produs Mirosuri Pierderi Produsi chimici de tratare a apei Deseuri ambalaje

Tabel 3.48: Sumar emisii cheie in fabricarea hranei umede pentru animale de casa

INTRARI
Cereale uscate, vitamine, minerale, deseuri carne Abur Aer cald Energie

3 1
Receptie

2
Conditionare Extrudere

Uscare/ame stecare cu grasimi

4
Amestecare

5
Ambalare

Pierderi, praf, miros

Miros Pierderi,

Praf, miros

Miros

Deseuri ambalaje Produs final

IESIRI Figura 3.27: Diagrama simplificata de proces pentru producerea hranei semi-uscate pentru animale de casa

Sursa Aer Apa Sol 1,2,3,4 1,2,3 2,5

Tip emisii/produs Praf Pierderi Deseuri ambalaje

Tabel 3.49: Sumar al emisiilor cheie in producerea hranei semi-uscate pentru animale de casa