CUPRINS

Pagina A B C INTRODUCERE ASPECTE GENERALE REZULTATELE TESTARILOR 3 3 4 4 10 16 20 23 24 26 28 33 34 35

C.1. CADRU PLAN - analiza statica, modala si seismica C.2. STRUCTURA DUALA CU DIAFRAGME CENTRALE analiza modala si seismica C.3. PLACI PLANE N DOMENIUL ELASTIC - analiza statica, armare, verificarea deschiderii fisurilor C.4. GRINDA CONTINUA analiza statica si armare C.5. ARMARE STLP verificare armare C.6. CONSOLA MODELATA CU DIFERITE TIPURI DE ELEMENTE FINITE analiza statica C.7. CADRU PARTER verificare elemente din otel C.8. TURN DE RACIRE analiza statica si modala C9 STLP SPATIAL - analiza modala 918 elemente, 466 noduri, analiza modala D CONCLUZII C 10 CADRU SPATIAL - cu neregularitati n plan, elevatie,

Testare AxisVM 7.0

A. INTRODUCERE
n lucrarea de fata sunt prezentate rezultatele verificarilor facute pe programul de elemente finite AxisVM versiunea 7.0. Au fost alese 10 exemple structurale pentru verificare iar rezultatele obtinute au fost comparate cele obtinute cu alte programe. n timpul testarilor, n afara de acuratetea rezultatelor au mai fost urmarite urmatoarele aspecte: - modul de introducere a datelor, - prezentarea datelor si posibilitatea prelucrarii acestora.

B. ASPECTE GENERALE
Programul AxisVM versiunea 7.0 este varianta mbunatatita a programului AxisVM versiunea 5.0 . Caracteristicile principale a programului sunt prezentate n urmatorul tabel: Platforma: Cerinte HARD: Windows 95/98/NT/2000/ME/XP Pentium cu minim 32Mb RAM recomandat 512Mb RAM, placa video 1024x768 la 16 biti adncime de culoare, unitate CD pentru instalare, 300MB spatiu liber pe harddisc Capacitatea Numarul nodurilor, materialelor si a elementelor nu este limitat. programului: Numarul maxim a ipotezelor de ncarcare si a modurilor de vibratie este de 99. Numarul combinatiilor de ncarcari nu este limitata. Marimea maxima a sistemului de ecuatii este de 16Gb. Preprocesor: Complet grafic Analize: Statica de ordinul I II, analiza modala de ordinul I II, analiza de stabilitate, linii de influenta, analiza seismica. Postprocesor: Complet grafic Elemente finite: Zabrea, bara, nervura, saiba, placa, membrana, reazem, corp rigid, arc, contact, element de legatura. ncarcari: Nodale, distribuite pe bare elemente finite plane, forta de pretensionare, ncarcari din variatii de temperatura, ncarcari date de seism Module Determinare cantitati de armatura pentru placa, saiba, suplimentare: membrana, grinda; verificare armare stlp ; verificare elemente de otel grinzi si stlpi. Standarde STAS 10107/0-90, STAS 10108/0-78, STAS 10101/OA-77 implementate: P100-92 Legatura cu alte ArchiCAD, AutoCAD DXF programe:

Testare AxisVM 7.0

C. REZULTATELE TESTARILOR
Problemele alese au fost analizate n paralel cu programul AxisVM versiunea 7.0 si dupa caz cu programele CADRE, RDM6, CASE96, DEFBAR, ROBOT si PROKON. Cantitatile de armatura pentru armarea placilor si a grinzilor au fost verificate pe cale analitica. Verificarea deschiderii fisurilor normale au fost efectuate pe cale analitica. n cadrul testarilor s-a urmarit n mod special analizele implementate conform standardelor romnesti: - analiza seismica a structurilor plane conform normativului P100-92, - analiza seismica a structurilor spatiale conform normativului P100-92 anexa C, - determinarea cantitatii de armatura longitudinala si transversala pentru grinzi conform STAS 10107/0-90, - verificare armare sectiune stlp conform STAS 10107/0-90, - verificarea deschiderii fisurilor normale la placi conform STAS 10107/0-90. - verificarea elementelor de o tel conform STAS 10108/0-78.

C.1. CADRU PLAN - analiza statica, modala si seismica Structura analizata

Pentru testari s-a ales un cadru plan cu doua deschideri inegale de 6.80 m respectiv 5.40 m si cu opt niveluri (figura nr. 1.1). Primul nivel are naltimea de 4.00 m iar restul de 3.00 m. Structura analizata este dintr-un material cu modulul de elasticitate 2 700 kN/cm2.

Modelarea structurii si a ncarcarilor

Structura propusa a fost modelata n felul urmator: - nodurile: noduri punctuale; - barele: elemente finite de tip bara cu trei grade de libertate pe fiecare nod, prinse rigid n noduri; - reazemele: ncastrari perfecte. ncarcarile S-au considerat doua ipoteze de ncarcare: - ipoteza cu ncarcari gravitationale , uniform distribuite pe bare si concentrate n noduri - ipoteza seismica cu masele concentrate n nodurile axului central si cu coeficientii ks=0.2, =0.25, =1.0, Tc=1.0 s conform P100-92; Discretizarea structurii este prezentata n figura nr. 1.1 si 1.2.

Analizele efectuate
dinamica ordinul I statica ordinul I seismica

Testare AxisVM 7.0

30X60 50X40 50X50

30X60 50X40 50X40 50X50 50X60 50X60 50X60 50X60 50X60

5.40 3.00

30X60

30X60

50X40

50X70

30X60

30X60

50X50

70X70

30X60

30X60

50X60

70X90

30X60

30X60

50X60

70X90

30X70

30X70

50X60

70X90

30X70

30X70

50X60

70X90

30X70

30X70

50X60

70X90

6.80

Figura nr. C1.1. Geometria structurii

15 [36]

[37] [38]

21

[39] [40] [35] [30] [25] [20] [15] [10] [5]

27

14

[32]

20

[34]

26

[31]

13 [26]

[27] [28]

[33]

19

[29]

25

12 [21]

[22] [23]

18

[24]

24

11 [16]

[17] [18]

17

[19]

23

10 [11]

[12] [13]

16

[14]

22

7 [6]

[7] [8]

[9]

4 [1]

[2] [3]

[4]

1
X

Figura nr. C1.2. Topologia structurii

4.00

3.00

3.00

3.00

3.00

3.00

3.00

Testare AxisVM 7.0

Rezultate
Pentru comparatie s-au efectuat analize cu programul CADRE (din biblioteca IPCT SA) si SPACE FRAME v6.19 din pachetul de programe PROKON. Perioadele proprii obtinute n primele 3 moduri de vibratie cu cele trei programe sunt prezentate n tabelul nr. C1.1. Tabelul nr. C1.1. CADRE PROKON

Modul de vibratie 1 2 3

AxisVM 7.0

0.964 0.326 0.180

0.964 0.326 0.180

0.964 0.326 0.180

Coeficientii de echivalenta n primele 3 moduri de vibratie obtinute cu AxisVM si CADRE sunt date n tabelul C1.2. Tabelul nr. C1.2. Modul AxisVM 7.0 CADRE de vibratie 1 0.784 0.784 2 0.131 0.131 3 0.042 0.042 Analiza seismica dupa P100-92 a fost efectuata cu programul CADRE. Fortele seismice de nivel n primele trei moduri de vibratie sunt comparate n tabelul nr. C1.3 iar deplasarile n tabelul nr. C1.4. Tabelul nr. C1.3.
Nodul 5 8 16 17 18 19 20 21 Modul 1 AXISVM 7.0 CADRE [kN] [kN] 11.22 11.17 24.24 24.22 38.07 38.07 52.86 52.88 68.01 67.99 82.35 82.35 94.26 94.23 102.15 102.14 Modul 2 AXISVM 7.0 CADRE [kN] [kN] 14.20 14.10 27.13 27.10 34.69 34.66 33.95 33.92 24.33 24.34 5.28 5.25 -19.67 -19.58 -40.81 -40.82 Modul 3 AXISVM 7.0 CADRE [kN] [kN] 12.23 12.34 18.89 18.92 14.85 14.85 0.89 0.81 -15.20 -15.25 -21.22 -21.29 -6.54 -6.38 21.45 21.41

Tabelul nr. C1.4.

Nodul 5 8 16 17 18 19 20 21 Modul 1 AXISVM 7.0 CADRE [cm] [cm] 4.27 4.27 9.26 9.26 14.56 14.56 20.22 20.02 25.99 26.00 31.48 31.49 36.02 36.03 39.05 39.06 Modul 2 AXISVM 7.0 CADRE [cm] [cm] 0.62 0.62 1.18 1.18 1.51 1.51 1.48 1.48 1.06 1.06 0.23 0.23 -0.85 -0.85 -1.78 -1.78 Modul 3 AXISVM 7.0 CADRE [cm] [cm] 0.16 0.16 0.25 0.25 0.20 0.20 0.01 0.01 -0.20 -0.20 -0.28 -0.28 -0.09 -0.09 0.28 0.28

Testare AxisVM 7.0

Media patratica a eforturilor pentru barele primului nivel este prezentata n tabelul nr. 1.5. Tabelul nr. C1.5.
Bara Dist [m] 0.00 4.00 0.00 4.00 0.00 4.00 0.00 6.80 0.00 5.40 N[kN] AXISVM 7.0 483.6 483.6 214.8 214.8 698.4 698.4 20.8 20.8 32.2 32.2 CADRE 483.5 -483.5 -214.8 214.8 698.3 -698.3 20.8 20.8 -32.3 32.3 AXISVM 7.0 84.0 84.0 306.0 306.0 90.4 90.4 79.5 79.5 118.5 118.5 T[kN] CADRE -84.0 84.0 306.1 306.1 90.4 -90.4 -79.4 79.4 118.5 118.5 M[kN] AXISVM CADRE 7.0 244.1 243.9 92.2 92.2 1027.4 1027.8 197.5 198.1 252.7 252.6 109.0 109.0 263.5 263.3 276.9 -276.9 331.3 331.3 308.7 -308.6

1 3 5 2 4

Analiza modala Ipoteza : Mase nodale Mod : 1 f : 1.04 Hz T : 0.96 s : 6.52 rad/s V.p. : 42.53 Eroare : 4.47E-12 Iteratie : 5 Comp. : eX

Figura nr. C1.3 Modul 1 de vibratie

Testare AxisVM 7.0

Analiza modala Ipoteza : Mase nodale Mod :3 f : 5.56 Hz T : 0.18 s : 34.93 rad/s V.p. : 1220.00 Eroare : 2.66E-6 Iteratie : 5 Comp. : eX

Figura nr. C1.4 Modul 2 de vibratie

Analiza modala Ipoteza : Mase nodale Mod : 2 f : 3.07 Hz T : 0.33 s : 19.32 rad/s V.p. : 373.13 Eroare : 5.04E-8 Iteratie : 5 Comp. : e X

Figura nr. C1.5 Modul 3 de vibratie

Testare AxisVM 7.0

-50.37
Analiza lineara Ipoteza : SEISM01 E (W) : 1.00E-11 E (P) : 1.00E-11 E (ER) : 1.95E-13 Comp. : My [kNm]

-120.54 44.48

36.66 110.21 -73.55

34.33

37.20 -215.48

-174.34 129.27

-183.78 57.30 -236.68 -255.27 -347.76 -342.36 -305.60 95.08

-115.00

53.07

-53.07

-94.86

-50.32 -50.32 -77.79 -257.75 -126.48 -299.01 -141.60 123.58 -240.77 177.37 -302.11 -131.69 -170.38 177.65 -300.28 -164.71 198.70 -190.42 -106.90 328.01 249.55

52.02

113.09

-114.16 166.18

83.19

159.59

106.83

206.89

-123.70

245.56

155.94

219.74

-112.91 380.24

-146.43 302.37

153.92

362.64

-139.58 293.51

170.67

411.88

-90.35 261.01

241.05
X

1014.38

Figura nr. C1.6 Momente incovoietoare. Modul 1 de vibratie

-16.71
Analiza lineara Ipoteza : SEISM02 E (W) : 1.00E-11 E (P) : 1.00E-11 E (ER) : 1.95E-13 Comp. : My [kNm]

-274.29 -303.64 -314.75 -223.95 -212.57 359.28 367.60 262.37 246.02 196.49

17.83

-33.99 18.45

13.91 31.74 -17.83

20.13 -34.73 39.81 -53.67

15.96 -37.85 19.54 23.95 -25.87 12.96 -7.26 34.23 -22.39 20.00 42.38 -156.23 -38.29 26.97 -9.29 18.93 9.65 7.58 20.53 -20.08

17.43 32.70 -15.27

52.87 -22.33 41.17 -23.03

-36.04

-17.83

-35.16

-19.43 -19.43 -18.31 -1.92 -13.66 9.69 -34.69

21.79 22.11 -0.31

-27.71

-4.51

-36.86
X

Figura nr. C1.7 Momente incovoietoare. Modul 2 de vibratie

36.90

17.18

-35.07

-17.90 47.87

28.66 -45.66

23.20

4.89 69.58

10.23 -36.03

8.44 18.35

-9.91 8.34

17.91 9.57

68.00 49.71

43.67 67.56

-8.60 26.42

63.22 14.47

Testare AxisVM 7.0

-7.96
Analiza lineara Ipoteza : SEISM03 E (W) : 1.00E-11 E (P) : 1.00E-11 E (ER) : 1.95E-13 Comp. : My [kNm]

7.63 -11.68

-9.63

-7.50

-14.77 11.19 -8.24 1.36 6.25 -10.65 9.56 0.77 1.52 5.36 6.88 -8.80 9.33 6.94 2.74

8.95 -8.45 -5.70 -4.35 -0.70 -8.95 -4.39 -2.38 -11.00

7.96

16.58

-8.95

8.95

6.77

5.24 8.68 -3.43

13.39

5.19 6.43

21.88 24.77

-1.53 6.29

-7.81

-10.69
X

8.24 -45.57

2.78 21.14

Figura nr. C1.8 Momente incovoietoare. Modul 3 de vibratie

Referinte
1. Catarig, A., Petrina, M. Statica constructiilor, Editura Dacia, Cluj-Napoca 1991 2. P 100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale 3. INCERC Filiala Cluj Cercetari privind identificarea gradului de conlucrare dintre rigla si placa la structurile n cadre si duale din beton armat supuse preponderent actiunii seismice. Contract Nr. 936/1993 4. Rezultatele analizelor efectuate cu programele CADRE si PROKON.

C. 2. STRUCTURA DUALA CU DIAFRAGME CENTRALE - analiza modala si seismica Structura analizata

Pentru testari s-a ales o structura n cadre si diafragme cu 10 niveluri (figura C2.1). Primul nivel are naltimea de 3.35m iar restul de 2.74m. Structura analizata este realizata din beton armat monolit cu modulul de elasticitate 2450kN/cm2. Riglele structurii au sectiunea de 25x60cm.

Modelarea structurii si a ncarcarilor

Structura propusa a fost modelata n felul urmator: nodurile: noduri punctuale; - stlpii, grinzile si riglele de cuplare: elemente finite de tip bara cu trei grade de libertate pe fiecare nod prinse rigid n noduri; - reazemele: ncastrari perfecte; - planseele : rigle infinit rigide si corpuri rigide n planul planseelor.

10

1.29 -10.11 -1.60 9.35

-1.25 7.31

8.64 1.33

29.74 12.77

-7.61 10.93

-8.80 8.76

-1.12 -7.89

-7.06 1.56

-5.40 -4.22

9.72 -1.85

2.13 -1.18

6.63

-22.47 -19.07

-7.02 -22.84

-6.34

Testare AxisVM 7.0

Structura s-a discretizat n variantele A, B si C. Varianta A fiecare panou cu un singur element finit plan, varianta B fiecare panou de diafragma cu doua elemente finite plane iar n varianta C fiecare panou de diafragma 4 elemente finite(figura nr. C2.3.-C2.5.). Cu programul CASE `93: Structura s-a discretizat n variantele urmatoare: - D diafragmele cu bare si riglele cu bare avnd zone rigide pe latimea diafragmelor, - E diafragmele cu panouri de forfecare si ncovoiere si bulb la margine, - F diafragmele cu panouri de forfecare si bulbi la margine, - G diafragmele cu doi stlpi, - H idem D dar fara zone rigide la extremitatile riglelor n dreptul diafragmelor. ncarcarile S-a considerat numai ipoteza seismica cu masele concentrate n noduri (masa de nivel peste parter 727 028 kg, peste nivelul curent 776 160 kg, iar peste ultimul nivel 674 332 kg) si coeficientii ks=0.12, =0.25, =1.0, Tc=1.0 s, Ve=600m/s conform P100-92;

Analizele efectuate
analiza modala seismica

Rezultate
Pentru comparatie s-au efectuat analize cu programul CASE `93 (din biblioteca IPCT SA). Perioadele proprii obtinute n primele 6 moduri de vibratie cu cele doua programe sunt prezentate n tabelul nr. C2.1. iar primele 6 moduri de vibratie n figurile nr. C2.6- C2.11. Tabelul nr. C2.1.
Program AxisVM 7.0 Varianta A B C D E F G H 1/x 1.142 1.149 1.120 1/x 0.949 1.065 1.116 0.894 1.057 2/y 1.087 1.095 1.073 2/y 0.940 0.986 1.049 0.803 1.000 Perioada n modul [s]/directia 3/? 4/x 1.016 0.340 1.018 0.343 1.009 0.336 3/? 4/x 0.832 0.280 0.870 0.324 0.886 0.352 0.790 0.251 0.866 0.310 5/? 0.318 0.320 0.317 5/y 0.268 0.281 0.308 0.240 0.279 6/y 0.310 0.314 0.309 6/? 0.255 0.270 0.279 0.200 0.265

CASE `93

Fortele taietoare de baza obtinute cu cele doua programe n variantele C si E n primele sase moduri de vibratie sunt prezentate n tabelul nr. C2.2. Tabelul nr. C2.2.
Modul de vibratie 1 2 3 4 Forta taietoare de baza/directie Qbx[kN] Qby[kN] AxisVM 7.0 CASE`93 AxisVM 7.0 CASE`93 4192/x 4362/x 0/x 0/x 0/y 0/y 4200/y 4313/y 0/? 0/? 0/? 0/? 708/x 669/x 0/x 0/x

11

Testare AxisVM 7.0 5 6 0/? 0/y 0/y 0/? 0/? 748/y 789/y 0/?

Deplasarile maxime obtinute cu cele doua programe n variantele C si E n primele sase moduri de vibratie sunt prezentate n tabelul nr. C2.3. Tabelul nr. C2.3.
Modul de vibratie 1 2 3 4 5 6 Deplasarea maxima la ultimul nivel/directie ex [mm] ey [mm] AxisVM 7.0 CASE`93 AxisVM 7.0 CASE`93 30.4/x 27.6/x 0.0/x 0/x 0.0/y 0/y 28.8/y 25.1/y 2.1/? 0/? 2.3/? 0/? 1.1/x 1.0/x 0.0/x 0/x 0.1/? 0/y 0.1/? 0.9/y 0/y 0/? 1.0/y 0/?

Stalp 35x70

Stalp 70x35

Stalp 70x35

Stalp 70x35

Stalp 70x35

Stalp 35x70

F
Stalp 35x70 Stalp 60x35 Bulb 30x30 Bulb 30x30 Stalp 60x35 Stalp 35x70

4.00

Stalp 35x70

Stalp 60x35

Bulb 30x30

Bulb 30x30

Stalp 60x35

Stalp 35x70

4.00

Diafragma 20cm

E D
Stalp 60x35 Stalp 35x70

Stalp 35x70

Stalp 60x35

Bulb 30x30

Bulb 30x30

20.00

4.00

Diafragma 20cm

Diafragma 20cm

C
Stalp 35x70 Stalp 60x35 Bulb 30x30 Bulb 30x30 Stalp 60x35 Stalp 35x70

4.00

Stalp 35x70

Stalp 70x35

Diafragma 20cm Stalp 70x35

B
Stalp 70x35 Stalp 70x35 Stalp 35x70

4.00

7.00
Y

2.50

3.00 22.00

2.50

7.00

A
Hparter=3.35m Hetaj=2.74m

Figura nr. C2.1 Plan nivel curent structura

12

Testare AxisVM 7.0

Normativ : STAS Analiza modala Ipoteza : Mase nodale Mod : 1 f : 0.89 Hz T : 1.120 s : 5.61 rad/s V.p. : 31.46 Eroare : 1.22E-9 Iteratie : 7 Comp. : eX Detaliu : FETE

Z Y

Figura nr. C2.2 Modul 1 de vibratie

Normativ : STAS Analiza modala Ipoteza : Mase nodale Mod : 2 f : 0.93 Hz T : 1.073 s : 5.86 rad/s V.p. : 34.29 Eroare : 2.68E-9 Iteratie : 7 Comp. : eX Detaliu : FETE

Z Y

Figura nr. C2.3 Modul 2 de vibratie

13

Testare AxisVM 7.0

Normativ : STAS Analiza modala Ipoteza : Mase nodale Mod : 3 f : 0.99 Hz T : 1.009 s : 6.23 rad/s V.p. : 38.77 Eroare : 1.37E-9 Iteratie : 7 Comp. : eX Detaliu : FETE

Z Y

Figura nr. C2.4 Modul 3 de vibratie

Normativ : STAS Analiza modala Ipoteza : Mase nodale Mod : 4 f : 2.98 Hz T : 0.336 s : 18.71 rad/s V.p. : 350.17 Eroare : 1.77E-7 Iteratie : 7 Comp. : eX Detaliu : FETE

Z Y

Figura nr. C2.5 Modul 4 de vibratie

14

Testare AxisVM 7.0

Normativ : STAS Analiza modala Ipoteza : Mase nodale Mod : 5 f : 3.15 Hz T : 0.317 s : 19.82 rad/s V.p. : 392.64 Eroare : 9.92E-8 Iteratie : 7 Comp. : eX Detaliu : FETE

Z Y

Figura nr. C2.6 Modul 5 de vibratie

Normativ : STAS Analiza modala Ipoteza : Mase nodale Mod : 6 f : 3.24 Hz T : 0.309 s : 20.33 rad/s V.p. : 413.30 Eroare : 1.63E-7 Iteratie : 7 Comp. : eX Detaliu : FETE

Z Y

Figura nr. C2.7 Modul 6 de vibratie

15

Testare AxisVM 7.0

Referinte
1. Rezultatele analizelor efectuate cu programul CASE96

C.3. PLACI PLANE N DOMENIUL ELASTIC - analiza statica, armare si starea limita de fisurare Structura analizata
Pentru testari s-a ales o placa continua cu 5 deschideri de 3.60 m pe o directie si 3 deschideri de 4.80 m pe cealalta directie, prezentata n figura C3.1. Grosimea placii este de 13 cm iar betonul folosit este de clasa C20/25.

Modelarea structurii si a ncarcarilor

Structura propusa a fost modelata cu elemente finite de placa. Toate reazemele sunt articulatii. Pe directia axei globale Z reazemele au rigiditatea 1.0x107 kN/m. ncarcarile - greutatea proprie a placii de 4.25 kN/m2, - ncarcari utile pe placa 2.80 kN/m2 .

Analizele efectuate
statica armare starea limita de fisurare

4.80 4.80 14.40 4.80

I
Y

II
3.60

III
3.60 18.00

II
3.60

I
3.60

3.60
X

Figura nr. C3.1 Structura analizata

16

Testare AxisVM 7.0

Rezultate
S-au comparat eforturile mx si my din cmpurile centrale ale placii. Rezultatele sunt prezentate n tabelele C3.1. si C3.2. Reazem / Cmp cmp I reazem I-II cmp II reazem II-III cmp III Reazem / Cmp cmp A reazem A-B cmp B Tabelul nr. C3.1. mx [kNm/m] AXISVM Referinta 2 7.0 -3.69 -3.75 6.68 6.79 -3.05 -3.10 6.04 6.13 -3.08 -3.13 Tabelul nr. C3.2. my [kNm/m] AXISVM Referinta 2 7.0 -1.85 -1.89 4.83 5.01 -1.78 -1.79

Sagetile maxime ale ochiurilor de placa sunt comparate n tabelul 3.3. Tabelul nr. C3.3. eZ [mm] AXISVM Referinta 2 7.0 -0.78 -0.77 -0.43 -0.43 -0.47 -0.47 -0.63 -0.63 -0.40 -0.40 -0.42 -0.42

Cmp

I-A II-A III-A I-B II-B III-B

Armaturile necesare A x si Ay n cmpurile centrale sunt date n tabelele de mai jos: Tabelul nr. C3.4. Ax [cm2/m] Calcul AXISVM 7.0 analitic 1.06 1.06 1.95 1.95 0.87 0.88 1.76 1.76 0.87 0.88 Tabelul nr. C3.5. Ay [cm2/m]

Reazem / Cmp cmp I reazem I-II cmp II reazem II-III cmp III Reazem /

17

Testare AxisVM 7.0

Cmp cmp A reazem A-B cmp B

AXISVM 7.0 0.73 1.51 0.54

Calcul analitic 0.73 1.51 0.54

Deschiderea fisurilor s-au calculat cu urmatoarele ipoteze: - armaturi PC52, - dispunerea armaturilor inferioare F6mm/20cm, - dispunerea armaturilor inferioare F8mm/20cm, - stratul de acoperire cu beton 10mm, - efortul unitar de aderenta 2.4 Rt . Deschiderea fisurilor normale n cmpurile centrale sunt date n tabelul de mai jos: Tabelul nr. C3.6. afi, afs [mm] Calcul AXISVM 7.0 analitic 0.15 0.15 0.22 0.22 0.10 0.10 0.18 0.18 0.11 0.11

Reazem / Cmp cmp I reazem I-II cmp II reazem II-III cmp III

Deformatia placi si diagramele mx si my sunt prezentate n figurile nr. C3.2, C3.3 si C3.4.
Normativ : STAS Analiza liniara Ipoteza : Ci 1 E (W) : 7.62E-13 E (P) : 7.62E-13 E (ER) : 1.67E-12 Comp. : eZ [mm]

-0.78 -0.43 -0.63 -0.47 -0.40 -0.43 -0.78 -0.42 -0.43 -0.40 -0.78

3.60

I
3.60

II
3.60 18.00

C
-0.63

4.80

-0.47

III
3.60

-0.43

B II
-0.78

4.80 14.40

3.60

4.80

Z Y X

Figura nr. C3.2 Deformatia structurii

18

Testare AxisVM 7.0

Normativ : STAS Analiza liniara Ipoteza : Ci 1 E (W) : 7.62E-13 E (P) : 7.62E-13 E (ER) : 1.67E-12 Comp. : mx [kNm/m] mx [kNm/m] 7.47 7.05 6.62 6.20 5.77 5.35 4.92 4.50 4.08 3.65 3.23 2.80 2.38 1.96 1.53 1.11 0.68

3.60

I
3.60

II
3.60 18.00

C III
3.60

4.80

0.26 -0.16 -0.59 -1.01 -1.44 -1.86 -2.29 -2.71 -3.13 -3.56 -3.98 -4.41

B II
3.60

4.80 14.40

4.80

Z Y X

Figura nr. C3.3. Diagrama mx

Normativ : STAS Analiza liniara Ipoteza : Ci 1 E (W) : 7.62E-13 E (P) : 7.62E-13 E (ER) : 1.67E-12 Comp. : my [kNm/m] my [kNm/m] 6.65 6.32 5.98 5.64 5.31 4.97 4.64 4.30 3.97 3.63 3.29 2.96 2.62 2.29 1.95 1.62 1.28

3.60

I
3.60

II
3.60 18.00

C III
3.60

4.80

0.94 0.61 0.27 -0.06 -0.40 -0.74 -1.07 -1.41 -1.74 -2.08 -2.41 -2.75

B II
3.60

4.80 14.40

4.80

Z Y X

Figura nr. C3.4 Diagrama my

19

Testare AxisVM 7.0

Referinte
1. STAS 10107/2-90 Constructii civile si industriale Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat. 2. Rezultatele analizelor efectuate cu programul ROBOT 3. Onet, T., Tertea, I. Proiectarea betonului structural, Editura Casa carti de stiinta 1995

C. 4. GRINDA CONTINUA analiza statica si armare Structura analizata

Pentru testari s-a ales o grinda continua cu trei deschideri (figura nr. C4.1.). Deschiderile sunt de 4.00m, 6.00m respectiv 5.00m.

Modelarea structurii si a ncarcarilor

Structura propusa a fost modelata n felul urmator: noduri le: noduri punctuale; - barele : elemente finite de tip bara cu trei grade de libertate pe fiecare nod prinse rigid n noduri; - reazemele: articulatie n nodul 1 si reazeme simple n nodurile 2, 3 si 4. ncarcarile - o forta concentrata n deschiderea 1; - ncarcari uniform distribuite din greutatea proprie si din exploatare.

Analizele efectuate
statica I

Rezultate
Eforturile M si T obtinute sunt comparate n tabelul de mai jos: Tabelul nr. C4.1. Referinta 1 M[kNm] T[kN] 0.00 49.07 -59.31 115.74 90.93 115.74 -132.48 -79.26 130.88 137.52 130.88 -99.68 67.94 0.00 65.32

Bara 1

Sectiune nodul 1 n cmp nodul 2 nodul 2 n cmp nodul 3 nodul 3 n cmp nodul 4

AxisVM 7.0 M[kNm] T[kN] 0.00 -49.06 -59.30 115.74 90.94 115.74 -132.48 -79.19 130.88 137.52 130.88 -99.68 66.90 0.00 65.32

20

Testare AxisVM 7.0

Datele de intrare pentru armare sunt urmatoarele: - coeficientii conditiilor de lucru pentru beton mbc =1.00 si mbt=1, - armarea longitudinala otel PC52, - armarea transversala otel OB37 cu diametrul de 6mm cu doua ramuri de forfecare, - acoperirea cu beton 30mm, - grinda tip Grinda care nu reprezinta rigla de cadru.

Ariile de armatura longitudinala si transversala obtinute sunt comparate n tabelul de mai jos: Tabelul nr. C4.2. Analitic Aa[cm2] ae[cm] 0.00 30.0 3.61 30.0 7.37 21.0 7.37 10.0 4.90 30.0 8.44 10.0 8.44 19.0 4.10 30.0 0.00 16.5

Bara 1

Sectiune nodul 1 n cmp nodul 2 nodul 2 n cmp nodul 3 nodul 3 n cmp nodul 4

AxisVM 7.0 Aa[cm2] ae[cm] 0.00 30.0 3.61 30.0 7.37 21.0 7.37 10.0 4.90 30.0 8.44 10.0 8.44 19.0 4.10 30.0 0.00 16.5

Normativ : STAS Ipoteza : Incarcari

25x60
-80 kN -15 kN/m

-30 kN/m -15 kN/m

25x60

25x60

-30 kN/m

-15 kN/m

1.60
Z

1.50 4.00 6.00

3.00 5.00

0.50

Figura nr. C4.1 Structura analizata

21

Testare AxisVM 7.0

115.7 kNm 115.7 kNm 130.9 kNm 130.9 kNm
Normativ : Analiza Ipoteza : E (W) : E (P) : E (ER) : Comp. : STAS liniara Incarcari 1.21E-16 1.21E-16 4.44E-16 My [kNm]

-59.3 kNm

Figura nr. C4.2. Diagrama M

Normativ : STAS Analiza liniara Ipoteza : Incarcari E (W) : 1.21E-16 E (P) : 1.21E-16 E (ER) : 4.44E-16 Comp. : Qz [kN]

-79.2 kNm

90.9 kN

137.5 kN

-66.9 kNm

1.60

2.94

3.22

-49.1 kN

-132.5 kN

Figura nr. C4.3. Diagrama T

4.000 m Nodul 1. 6.000 m 5.000 m Nodul 4.
Sectiune transvarsala BETON C12/15 b[cm]= 25.0 h[cm]= 60.0 Armare longitudinala PC 52/6-28 as[cm]= 3.0 ai[cm]= 3.0 0 = 0.550 Etrier OB 37 e [mm]= 6 Ramuri= 2 STAS Grinzi care nu reprezinta rigle de cadru Ipoteza : Incarcari

115.7

130.9

My [kNm] -59.3 7.37 Aas [cm 2 ] 0.89 0.71 0.71 0.71 4.90 137.5 137.5 90.9 90.9 Qz [kN] -49.1 -132.5 30.0 ae [cm] 23.5 16.0 10.0 30.0 21.0 10.0 12.5 16.5 -99.7 30.0 65.3 -79.2 8.44 0.71 0.71 0.71 1.17 -66.9

-99.7 kN

Aai [cm 2 ] 1.42

3.61

4.10

22

65.3 kN

Testare AxisVM 7.0 Figura nr. C4.4. Armare grinda

Referinte
1. GRINZI CONTINUE de CONSTANTIN N. AVRAM, Editura tehnica. 2. STATICA CONSTRUCTIILOR de ALEXANDRU CATA RIG, MIRCEA PETRINA, Editura Dacia, Cluj-Napoca 1991. 3. STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat.

C. 5. ARMARE STLP verificare armare Structura analizata

Pentru testari s-a ales o sectiune de stlp 40x40 armat cu opt bare de otel cu diametrul de 20mm. Stratul de acoperire s-a considerat de 20mm. Datele pentru beton sunt Rbc =12.5 N/mm2 , be=2%o, bu=3.5%o iar pentru otel Ra=300 N/mm2 , Ea=210000N/mm2, be=1.429%o, bu=10.0%o (figura nr. C5.1).

Figura nr. C5.1. Sectiunea analizata

Analizele efectuate
S-a determinat curba de interactiune N-M pentru sectiunea data.

23

Testare AxisVM 7.0

N [kN] -2754.0 -2450.0

-2100.0 -1750.0 -1400.0 -1050.0

-700.0

-350.0

30.0

60.0

90.0

120.0

150.0

-180.0

-150.0

-120.0

Figura nr. C5.1 Curba de interactiune N-M

Tabelul nr. C5.1.

Punctul M=0, N=min M=max, Naf N=0, Maf M=0, N=max N[kN] -2753.6 -1050.0 0.0 753.6 DEFBAR M[kNm] 0.0 190.6 126.55 0.0 N[kN] -2754.0 -105.0 0.0 754.0 AxisVM 5.0 M[kNm] 0.0 186.4 123.0 0.0

Referinte
1. STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat. 2. Rezultatele analizelor efectuate cu programul DEFBAR 3. Onet, T., Tertea, I. Proiectarea betonului structural, Editura Casa cartii de stiinta 1995

C. 6. CONSOLA MODELATA CU DIFERITE TIPURI DE ELEMENTE FINITE analiza statica I Structura analizata
Pentru analiza s-a ales o consola de 3.60m. Sectiunea consolei este dreptunghiulara 25x57.5cm. Modulul de elasticitate a materialului folosit este 2700kN/cm2.

24

180.0

-90.0

-60.0

-30.0

My [kNm]

Testare AxisVM 7.0

Modelarea structurii si a ncarcarilor

Consola a fost modelata n cinci variante : - elemente de tip bara; - elemente de tip nervura; - elemente de tip saiba (elemente finite dreptunghiulare); - elemente de tip nvelitoare (elemente finite dreptunghiulare); - domeniu discretizat n elemente de saibe (elemente finite triunghiulare); ncarcarile - forta uniform distribuita n lungul consolei de 50kN/m.

Analizele efectuate
statica I

Rezultate
Sageata consolelor a fost comparata cu sageata calculata pe cale analitica. n acest calcul s-a luat n consideratie si efectul fortei taietoare. Rezultatele obtinute sunt prezentate n tabelul de mai jos: Tabelul nr. C6.1. Sageata [mm] 10.01 9.82 10.02 10.04 10.05 10.05

Tipul de element finit utilizat Calcul analitic Bara Nervura Saiba nvelitoare Domeniu cu saiba

-50.0

-50.0

-50.0

-50.0

-50.0

-50.0

-50.0

-50.0

3.600
Z

Figura nr. C6.1 Consola modelata cu bare sau nervura

25

Testare AxisVM 7.0

-50.0 -50.0 -50.0 -50.0 -50.0 -50.0 -50.0 -50.0 -50.0 -50.0 -50.0 -50.0 -50.0 -50.0 -50.0 -50.0

3.600
Z

Figura nr. C6.2 Consola modelata cu saibe sau invelitoare

PZ=-50.0

3.600
X

Figura nr. C6.3 Consola modelata domeniu

Referinte
1. BIA C. , ILLE V., SOARE M. V. REZISTENTA MATERIALELOR SI TEORIA ELASTICITATII, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1983. 2. MANUALUL PENTRU CALCULUL CONSTRUCTIILOR Editura tehnica Bucuresti 1977.

C. 7. CADRU PARTER verificare elemente din otel Structura analizata

Pentru analiza s-a ales un cadru portal cu deschiderea de 4.00m si naltimea de 3.00m. Sectiunea barelor este din profil de I20 si otel OL37.

Modelarea structurii si a ncarcarilor

Structura propusa a fost modelata n felul urmator: nodurile: noduri punctuale; - barele: elemente finite de tip bara cu trei grade de libertate pe fiecare nod, prinse rigid n noduri; - reazemele: ncastrari perfecte. ncarcarile
26

0.575

0.575

Testare AxisVM 7.0

- forta uniform distribuita n lungul grinzii de 25kN/m.

Analizele efectuate
statica I, verificare elemente de otel

Rezultate

Figura nr. C7.1 Diagramele N,T si M Eficientele au fost comparata cu eficientele calculate pe cale analitica. Rezultatele obtinute sunt prezentate n tabelul C7.1:

Verificare
My N + 1 AR W y R

Stlpi AxisVM7.0 Analitic 0.610

1

Tabelul nr. C7.1. Grinda AxisVM7.0 Analitic 0.591 0.591

0.610

Nc + min AR

c yM y

N W y R g 1 N Ey Qz 1.2 1 Az R f

0.685

0.816

0.075 0.502
27

0.077 0.504

0.310 0.503

0.317 0.541

ech = 2 + 3 2 1. 1R

Testare AxisVM 7.0

Referinte
1. STAS 10108/0-78 Calculul elementelor structurale din otel.

C. 8. TURN DE RACIRE analiza statica si modala Structura analizata

Pentru analiza s-a ales un turn de racire hiperbolic cu naltimea de 44.0m. Geometria turnului este prezentata n tabelul de mai jos. Modulul de elasticitate al betonului s-a considerat 3250kN/cm2 iar densitatea 2650kg/m3. Tabelul nr. C8.1. Raza[m] Grosimea peretelui[cm] 20.199 31 19.663 27 18.888 27 18.152 21 17.460 21 16.815 15 16.226 15 15.697 11 15.235 10 14.874 10 14.538 10 14.313 10 14.176 10 14.130 10 14.176 10 14.313

Tronson 1 2

Cota [m] 38.0 36.0 33.0

3 30.0 4 27.0 5 24.0 6 21.0 7 18.0 8 15.0 9 12.0 10 9.0 11 6.0 12 3.0 13 0.0 14 -3.0 15 -6.0

28

Testare AxisVM 7.0

Modelarea structurii si a ncarcarilor

Structura propusa a fost modelata cu elemente finite de nvelitoare. Turnul de racire sa considerat ncastrat la baza. Ca ncarcare s-a considerat greutatea proprie a turnului de racire.

Analizele efectuate
analiza modala statica I,

Rezultate
Perioadele proprii n primele trei moduri de vibratie sunt date n tabelul C8.1. Tabelul nr. C8.1. Perioada T[s] 0.277 0.267 0.255

Modul de vibratie 1 2 3

Forma modurilor sunt prezentate n figurile C8.2, C8.3 si C8.4. Eforturile de compresiune nx si ny pe naltimea peretelui sunt comparate n tabelul C8.2 Tabelul nr. C8.2. ny[kN/m] AxisVM 7.0 Referinta 2 -155.8 -158.4 -142.8 -146.1 -125.5 -127.7 -107.4 -110.4 -93.7 -95.1 -79.6 -81.9 -69.8 -70.8 -59.7 -61.5 -52.3 -53.5 -45.5 -46.2 -38.4 -39.0 -31.0 -31.7 -23.4 -24.0 -15.7 -15.9 -7.8 -7.9 0.0 -0.6

nx[kN/m] Cota [m] AxisVM 7.0 Referinta 2 38.0 -27.7 -26.4 36.0 -37.1 -38.7 33.0 -44.5 -42.6 30.0 -36.1 -37.8 27.0 -29.5 -30.5 24.0 -23.9 -23.9 21.0 -19.0 -19.0 18.0 -15.6 -15.5 15.0 -12.1 -13.0 12.0 -10.3 -10.8 9.0 -8.5 -8.6 6.0 -6.6 -6.4 3.0 -4.5 -4.3 0.0 -2.3 -2.5 -3.0 0.0 -0.4 -6.0 2.2 4.0

Rezultatele sunt date n sistemul local de coordonate. Axa x a elementelor finite de nvelitoare este orizontal iar axa y trece prin axa de simetrie a turnului de racire. Diagramele nx si ny sunt prezentate n figurile C8.5 si C8.6.
29

Testare AxisVM 7.0

14.31 +6.00 +3.00 0.00 14.13 -3.00 -6.00 -9.00 -12.00 -15.00 -18.00 -21.00 -24.00 -27.00 -30.00 -33.00 -36.00 -38.00
X

20.20

Figura nr. C8.1 Geometria turnului de racire

Figura nr. C8.2 Modul 1 de vibratie

30

Testare AxisVM 7.0

Figura nr. C8.3 Modul 2 de vibratie

Figura nr. C8.4 Modul 3 de vibratie

31

Testare AxisVM 7.0

nx [kN/m] 2.2 0.6

2.2

-2.3 -4.5 -6.6 -8.5 -10.3 -12.1 -15.6 -19.0 -23.9 -29.5 -36.1 -44.5 -44.5
Z

-1.1 -2.8 -4.4 -6.1 -7.8 -9.4 -11.1 -12.8 -14.5 -16.1 -17.8 -19.5 -21.1 -22.8 -24.5 -26.1 -27.8 -29.5 -31.1 -32.8 -34.5 -36.2 -37.8 -39.5 -41.2 -42.8 -44.5

-37.1
X

Figura nr. C8.5 Diagrama nx

ny [kN/m]

-7.8 -15.7 -23.4 -31.0 -38.4 -45.5 -52.3 -59.7 -69.8 -79.6 -93.7 -107.4 -125.5
Z

0 -5.6 -11.1 -16.7 -22.3 -27.8 -33.4 -38.9 -44.5 -50.1 -55.6 -61.2 -66.8 -72.3 -77.9 -83.5 -89.0 -94.6 -100.2 -105.7 -111.3 -116.9 -122.4 -128.0 -133.5 -139.1 -144.7 -150.2 -155.8

-142.8 -155.8
X

Figura nr. C8.6 Diagrama ny

32

Testare AxisVM 7.0

Referinte
1. MIRSU O., FRIEDRICH R. CONSTRUCTII INDUSTRIALE DIN BETON ARMAT , Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1975 2. Rezultatele analizelor efectuate cu programul ROBOT.

C9. STLP SPATIAL - analiza modala Structura analizata

Pentru testari s-a ales un stlp spatial cu 5 niveluri (figura nr. 9.1). naltimea de nivel este de 3.00 m, sectiunea transversala de 50 x 50 cm. Masele nodale s-au considerat de 15000 kg, ignorndu-se greutatea proprie a barelor. Structura analizata este din beton cu modulul de elasticitate 30000 N/mm2. Figura nr. 9.1

Modelarea structurii si a ncarcarilor

Structura propusa a fost modelata n felul urmator: - nodurile: noduri punctuale; - barele: elemente finite de tip bara cu trei grade de libertate pe fiecare nod, prinse rigid n noduri; - reazemele: ncastrari perfecte - ncarcari: mase nodale

Analizele efectuate
analiza modala

Rezultate
Frecventele proprii ale primelor 5 moduri de vibratie sunt date n tabelul C9.1.

33

Testare AxisVM 7.0

Modul de vibratie 1 2 3
4 5

Frecventa [Hz] Axis 0.37 0.37 2.34 2.34 6.62 Robot 0.35 0.35 2.21 2.21 6.24 RDM6 0.35 0.35 2.23 2.23 6.30 Cadre 2.3 0.37 0.37 2.34 2.34 6.62

Valorile se ncadreaza intr-o marja de +2 % fata de medie, n realitate fiind mai apropiate, cresterea erorii este datorita rotunjirilor cu care s-au afisat rezultatele.

Referinte
1. Rezulta tele analizelor efectuate cu programul ROBOT. 2. Rezultatele analizelor efectuate cu programul Cadre lite 2.3. 3. Rezultatele analizelor efectuate cu programul RDM6.

C.10. CADRU SPATIAL cu neregularitati n plan elevatie, 918 elemente, 466 noduri - analiza modala Structura analizata
Pentru testari s-a ales un cadru spatial cu neregularitati att n ceea ce priveste dispunerea n plan cat si n elevatie (figura nr. 10.1). Structura are 466 noduri si 918 bare (stlpi si grinzi). Primul nivel are naltimea de 3.20 m iar restul de 2.90 m.

Figura nr. 10.1

34

Testare AxisVM 7.0

Structura analizata este din beton cu modulul de elasticitate 30000 N/mm2. Toate barele au sectiunea transversala de 50 x 50 cm. Masele nodale s-au considerat de 15000 kg, ignorndu-se greutatea proprie a barelor.

Modelarea structurii si a ncarcarilor

Structura propusa a fost modelata n felul urmator: - nodurile: noduri punctuale; - barele: elemente finite de tip bara cu trei grade de libertate pe fiecare nod, prinse rigid n noduri; - reazemele: ncastrari perfecte - ncarcari: mase nodale

Analizele efectuate
analiza modala

Rezultate
Frecventele proprii ale primelor 6 moduri de vibratie sunt date n tabelul C10.1. Tabelul nr. C10.1. Frecventa [Hz] Axis 1.52 1.59 1.75 2.37 2.90 3.16 Robot 1.42 1.50 1.56 2.20 2.61 2.78 RDM6 1.43 1.50 1.57 2.21 2.62 2.78 Cadre 2.3 1.47 1.54 1.61 2.27 2.69 2.85

Modul de vibratie 1 2 3 4 5 6

Valorile se ncadreaza intr-o marja de +4% fata de medie, acceptabila la asemenea dimensiuni ale structurii.

Referinte
1. Rezultatele analizelor efectuate cu programul ROBOT. 2. Rezultatele analizelor efectuate cu programul Cadre lite 2.3. 3. Rezultatele analizelor efectuate cu programul RDM6.

D. CONCLUZII
Versiunea VM 7.0 a programului prezinta o serie de facilitati noi fata de versiunea anterioara, dintre care se mentioneaza: 1. modalitati generale de gestionare a programului: Imprimare din fisier Adaugare sau suprascriere n cazul imprimarii n fisier

35

Testare AxisVM 7.0

Imprimare n alb-negru Setare grosimi de linii n cazul imprimarii unui desen Posibilitatea setarii paginilor dorite n cazul imprimarii tabelelor Salvare n format HTML Biblioteca largita de materiale. Gruparea materialelor dupa diferite standarde, respectiv asocierea lor cu niste parametri de dimensionare Import fisiere DXF din AutoCAD 13,14 AutoCAD 2000. Convertirea arcelor cercurilor n poligoane pe folia de dos Preluarea grafica a modelului n cazul importarii unui fisier DXF sau AxisVM Import fisiere STL (Stereo Litography) Preluarea elementelor tip grinda din ArchiCAD 6.5. Posibilitatea generarii schemei statice cu preluarea caracteristicilor elementelor tip bare, nervuri, regiuni suporturi din ArchiCAD Export structura din bare n ArchiCAD Taste rapide asezate n coltul din dreapta-jos al ecranului de lucru Reprezentare cu linii, suprafete cu suprafete randate n timp real cu ajutorul tehnologiei OpenGL Rotirea, miscarea, marirea micsorarea modelului cu ajutorul mausului cu scroll ncarcarea foliilor, culorilor a tipurilor de linii din fisiere DXF Gestionarea fisierelor DXf, a modelelor ArchiCAD a foliilor noi create n Managerul de folii Setarea planului de baza la ncarcarea fisierului DXF Importarea din ArchiCAD a modelelor structurate pe folii convertirea n schema statica Generarea automata a detaliilor din obiecte folii ArchiCAD Selectarea elementelor pe baza detaliilor selectarea elementelor cu contur poligonal Selectarea elementului cautat n functia de cautare a elementelor Posibilitatea de setare a vizibilitatii a sensibilitatii foliilor n Managerul de folii Posibilitatea de salvare a imaginilor n format jpg din fereastra de imprimare 2. Moduri de editare Folosirea liniilor de ghidare Posibilitatea realizarii arcelor de cerc a cercurilor Editarea sectiunii transversale nchise tip I din profilele subtiri Posibilitatea definirii elementelor de legatura linie-linie pe conturul domeniilor Cursor sensibil la planul elementelor domeniilor, n vedere perspectiva Restrictii de miscare a cursorului n plan oblic. Cotarea asociativa a lungimilor, unghiurilor a nivelurilor Ferestre de text Lista pentru icoanele napoi Din nou 3. Moduri de lucru cu elementele Asociere automata de referinte la bare suprafete Asociere automata a directiei locale x la elemente liniare Posibilitatea definirii unor articulatii pe capete de bara, cu moment ncovoietor capabil Definire domenii ndesirea automata a retelei domeniilor cu luarea n consideratie a conturului a eventualelor goluri interioare Reazeme nodale, liniare de suprafata cu caracteristici neliniare Posibilitatea calculului rigiditatii reazemelor Elemente de legatura ntre doua puncte sau doua linii Modelarea materialelor anizotrope Posibilitate de stergere a elementelor (zabrea, bara, nervura) direct din tabele Tabele pentru elementele de legatura punct-punct linie-linie
36

Testare AxisVM 7.0

4. Gestionarea ncarcarilor ncarcarile tuturor ipotezelor de ncarcare figureaza n tabele ncarcare concentrata liniara pe domenii Combinatii de dimensionare a ncarcarilor conform standardelor DIN1045, DIN1045-1 SIA-162 5. Analiza (calculul) structurala Rezolvarea sistemului de ecuatii nnoita Capacitate de rezolvare a sistemelor de ecuatii mai mari de 2Gb Posibilitatea setarii ca dupa analiza neliniara sa se salveze rezultatele ultimului increment 6. Rezultatele obtinute Definirea sectiunii independent de reteaua elementelor de suprafata Salvare animatie n fisier AVI Posibilitatea de comutare n alta ipoteza sau combinatie de ncarcare, n fereastra de diagrame a elementelor liniare Sageata placilor n domeniul neliniar Editor de breviar de calcul Inscriptionarea rezultatelor pe orice punct al modelului Inscriptionarea automata a minimelor maximelor pe diagrame Diagrama colorata pentru repartizarea armaturii Gruparea tabelelor cu rezultate pe ipoteze de ncarcare 7. Dimensionarea elementelor Calculul ariei de armatura necesara pentru grinzi, conform STAS, respectiv EUROCODE 2 Proiectare structuri din otel, conform STAS, respectiv EUROCODE 3 Salvarea parametrilor de armare pentru grinzi, stlpi Dimensionarea grinzilor de beton armat la torsiune Ferestre multiple pentru modulul de verificare armare stlp Dimensionare mbinari cu suruburi, conform EUROCODE2, MSz Dimensionare armare placa, saiba nvelitoare, conform DIN-1045 si 1045-1, SIA NEN Testarea versiunii 7 a programului Axis efectuata pentru 10 cazuri particulare, prezentate succint n capitolul C, a pus n evidenta ca rezultatele obtinute sunt n concordanta corespunzatoare cu cele obtinute cu alte programe de calcul numeric si dupa caz, cu rezultatele analizelor efectuate prin metode clasice. Avnd n vedere noile facilitati introduse si rezultatelor obtinute la testarea versiunii sus-mentionate, n conditiile unei experiente n utilizarea acestuia de nivel mediu, se apreciaza ca programul Axis versiunea VM 7.0 este un instrument util, cu multe optiuni de intrare a datelor si iesire a rezultatelor, eficient, cu o baza de date adaptata cerintelor normelor de proiectare europene si romnesti si cu rezultate avnd o acuratete suficienta pentru proiectarea structurala, chiar si pentru structuri complexe, de la conceptie, predimensionare, analize de diferite complexitati, functie de importanta si amploarea constructiei, si pna la dimensionarea elementelor structurale. Se mentioneaza o scadere a programului n privinta Help-ului, care desi este disponibil si n limba romna, nu este suficient de prietenos pentru utilizatori. dr. ing. Mircea Pastrav
Nota: Multumim pentru colaborare ing. Levente Kovacs (DTP SRL Cluj-Napoca), dr. ing. Mircea Dudescu (Universitatea Tehnica Cluj-Napoca, Catedra de Rezistenta Materialelor) si ing. Liviu Pop (Concep Constructii SRL Cluj-Napoca).

37