Synthetic Aesthetics Cum ai proiecta natura? O, minunat` lume nou`! ...

. cu circuitele tale de ADN reprogramat, bacterii fosforescente care se aliniaz` \n [iraguri ordonate de litere, E. Coli care picteaz` \n culori fosforescente [i livreaz` insulin` cu precizia uluitoare a unor mecanisme naturale alterate de voin]a omenirii de a (re)proiecta natura. Cum adic` s` proiectezi natura? Dac` un organism este proiectat artificial, mai este organism viu? {i dac` a[a ceva este posibil, \ntrebarea care urmeaz` \n mod firesc cui \i revine sarcina proiect`rii? Synthetic Aesthetics se \ncumet` (responsabil) s` lase design-ul de [i cu forme naturale (dar \n fond ce e natural, ce e sintetic?) pe mna unor firi mai pu]in [tiin]ifice [i mai degrab` artistice. Synthetic Aesthetics este un proiect de cercetare derulat de Universitatea din Edinburgh \n parteneriat cu Stanford University, care adun` laolalt` cercet`tori \n domeniul biologiei sintetice, umani[ti, designeri, arti[ti [i al]i practicieni creativi care \mpreun` vor explora interac]iunile dintre biologia sintetic` [i profesiile creative. La intersec]ia dintre aceste dou` domenii deosebit de vaste sunt date \n vileag posibilit`]i viitoare pentru noi forme de bioinginerie dar [i pentru noi [coli de arte [i design, o mai cuprinz`toare \n]elegere a [tiin]ei [i proiect`rii [i noi abord`ri ale rela]ion`rii sociale vis-a-vis de biologia sintetic`. (www.syntheticaesthetics.org) Urmnd primului contact cu un articol despre Synthetic Aesthetics, mintea mea s-a transformat instantaneu \ntr-o past` amalgamat` de Huxley, Jack [i vrejul de fasole [i alte plante beletristic-mutante, X-men [i o \ntreag` pleiad` de super-eroi, dezbateri vagi de etic` privind clonarea de fiin]e umane (ca exemplificare unic` a cuno[tin]elor mele despre inginerie genetic`) [i un reportaj despre nano-tehnologie pe care l-am prins \ntmpl`tor pe BBC. Nu mi-a luat prea mult s`-mi dau seama c`-mi va fi imposibil s`-mi croiesc singur` drum prin aceast` nebuloas` de am auzit o dat` c`] [i Sci-Fi pur. Partea de design a proiectului mi s-a p`rut \ns` suficient de interesant` ct s` m` motiveze s`-mi duc \ntreb`rile direct la surs`. Daisy Ginsberg este Design Fellow \n cadrul Synthetic Aesthetics. Rolul ei este de curator al proiectelor ce se vor isca de pe urma al`tur`rii oamenilor de [tiin]` cu creativi din toate domeniile. Daisy este designer cu un background \n arhitectur` [i un lung [ir de lucr`ri \n programe asociate de biologie sintetic` [i design. Prin lucr`rile ei, Daisy investigheaz` dac` designul ca produs intergal al revolu]iilor industriale [i informa]ionale, poate contribui la manipularea organismelor vii \n scopuri tehnologice. Am prins-o pe Daisy pe Skype \n Londra, \ntre zboruri \ncoace [i-ncolo,

ocupat` cu anun]ul reziden]ilor finali ai proiectului (care trebuie s` fie deja anun]a]i la data public`rii articolului). Sigur c` bacteriile, protocelulele [i bio-bricks sunt concepte (sau, \n acest caz, unit`]i de design) care mai fac niscaiva apari]ii pe ici pe colo (sau la tot pasul), \ns` subiectul principal al discu]iei noastre este designul de [i cu forme naturale. Oogli: Pentru \nceput, poveste[te-mi pe scurt despre proiect. Daisy Ginsberg: Synthetic Aesthetics este un proiect de reziden]e realizat cu sprijinul National Science Foundation [i al EPSRC (Engineering and Physical Sciences Research Council). Proiectul a fost conceput de ingineri biologi [i umani[ti, iar ideea este de a aduce laolalt` 6 bioingineri (activi \n cmpul biologiei sintetice) [i 6 arti[ti [i designeri care s` \ncerce s` exploreze teritoriul comun dintre cele dou` domenii, s` caute s` \n]eleag` \n ce m`sura biologia sintetic` are de-a face cu designul [i \n ce m`sur` aceste dou` discipline aparent disparate se pot influen]a [i \mbog`]i una pe alta. |n momentul de fa]` se pune problema standardiz`rii procedelor biologiei sintetice. Unii biologi sus]in c` deocamdat`, bioingineria se rezum` la a hackui [asiul naturii fiecare cod hack-uit produce un alt rezultat, de fiecare dat` e vorba de ceva f`cut la comand` \ntr-o instan]` izolat`. Pasul urm`tor \l constituie abord`rile standardizate. Prin analogie cu revolu]ia industrial`, acum, ca [i atunci, cineva \ncepe s` se \ntrebe de ce s` nu multiplic`m, de ce s` nu construim o pies` care s` se potriveasc` \n mai multe ma[ini diferite? |n cazul biologiei sintetice, piesele sunt secven]e de ADN. Oogli: Unde intervine design-ul \n toat` povestea? {i este vorba despre design cu forme naturale sau despre designul formelor sintetic/naturale \nsele? D.G.: Mult din ceea ce se \ntmpl` acum este pur speculativ. E vorba despre na[terea unui domeniu. Deocamdat`, nimeni nu intuie[te ct de departe se poate merge sau dac` domeniul are \ntr-adev`r \ncotro se dezvolta. Asta se [i cerceteaz`. Exist[ o sumedenie de programe, competi]ii [i granturi acordate cercet`rilor din domeniul biologiei sintetice. Competi]ia iGEM (International Genetically Engineered Machine), spre exemplu, e un fel de robot wars cu bacterii. E o competi]ie pentru studen]i \n primul ciclu universitar. Fiecare echip` de participan]i prime[te o trus` de piese biologice pe care le pot folosi pentru a proiecta alte piese sau mecanisme noi. Anul trecut, spre exemplu, o echip` din Bangalore cercet`tori de la National Center of Biological Sciences al`turi de un grup de studen]i la arte \n vrst` de 19 ani, au creat o bacterie care reproduce mirosul ploii. Care e cel mai evocativ

miros din India? Mirosul solului umed dup` muson, care e generat de o molecul` anume din sol, pe care ei au decodificat-o genetic [i au reu[it s` o introduc` \ntr-o bacterie E. Coli. Oricum sunt de p`rere c` cercet`torii din domeniul biologiei sintetice sunt deosebit de creativi. La iGEM, dealtfel e destul de \ntlnit ca echipele de cercet`tori s` se joace de-a pictatul cu bacterii. Dar arti[tii par s` aduc` un cu totul altfel de aport. {i asta este [i ideea din spatele Synthetic Aesthetics de a descoperi cum poate fi \mbun`t`]it` biologia sintetic` printr-un aport de referin]e cu totul diferite din domeniile creative dac` po]i proiecta natura, poate c` modalit`]ile de proiectare sunt de g`sit undeva la grani]a dintre art` [i [tiin]`. Oogli: Bine, dar aici, \ntrebarea se isc`: Designul formelor naturale ] ine \n primul rnd de func]ionalitate. Design-ul ca profesie creativ` este deasemenea profund \nrd`cinat \n pragmatic [i func]ional. O bacterie care produce miros de ploaie nu mai are de-a face nici cu una nici cu alta func]ia unui organism astfel sintetizat devine una pur estetic`. Ce \nseamn` s` folose[i forme naturale, inerent func]ionale, pentru a crea ceva ... nefunc]ional, ceva ce nu-[i mai are vreun rost \n ciclul naturii? D.G.: E o \ntrebare valid` dac` atribuind o func]iune nou` unei entit`]i biologice, \i alterezi statutul? Bacteria E. Coli folosit` pentru a produce insulin` ([i folosit` astfel \nc` din anii 70) este \n continuare E. Coli? Pe de alt` parte, se poate argumenta c` \n ziua de ast`zi, cam orice devine sau poate fi privit ca ma[in` o vac` este o ma[in` de produs lapte, carne etc. Rostul unui organism \i determin` statutul? Oogli: Adic` nu mai e vorba despre a interveni asupra rostului lucrurilor, ci pur [i simplu despre re-interpretarea acestui rost? Ce se \ntmpl` cu obiec]ia obi[nuit` de joac` de-a Dumnezeu? D.G.: Eu personal nu sunt nici pro nici anti inginerie genetic`. |ncerc s` \n]eleg care sunt problemele. {i m` intereseaz` s` aflu \n ce m`sur` propriul meu set de referin]e [i cuno[tin]e pot fi folosite pentru a descoperi ce poate fi proiectat, ce ar trebui [i cum ar trebui proiectat. Obiec]ii [i dezbateri exist` cu siguran]` dac` reu[im s` cre`m via]` artificial`, cum o control`m, cine este proprietarul designului [.a.m.d. Cred \ns` c` nu putem [tii deocamdat` de ce natur` vor fi obiec]iile relevante. Asta \ncerc`m s` descoperim. Oogli: Pn` una alta, deci, e vorba despre posibile modalit`]i de a hackui [asiul naturii. Dar va fi \n continuare nevoie de [asiu? Se poate proiecta orice, dar va fi \n continuare necesar s` se porneasc` de la o form` natural` deja existent` - vom avea nevoie

D.G.: Nu neap`rat. Exist` o alt` ramur` a biologiei sintetice care se ocup` de ceea ce se nume[te o proto-celul` un soi de celul`-recipient pentru viitoare ingrediente. |n cazul \n care se va descoperi o cale de a produce aceast` proto-celul`, n-ar mai fi nevoie nici m`car de [asiu. Ar exista aceast` entitate complet sintetic` \n care pot fi introduse ma[in`rii genetice o entitate cu propriul s`u metabolism, care s` se poat` reproduce, o entitate cu totul sintetic`, care nu mai depinde de formele deja existente \n natur`. |n final, de-a lungul conversa]iei noastre, nu am reu[it nicicum s` evit`m conceptele biologice recurente: bio-bricks, proto-celule [i E. Coli la tot pasul. Ct` vreme design-ul de [i cu unit`]i biologice se reduce la hack-uirea unei bacterii pentru a provoca efecte estetice, [ocul r`mne unul asimilabil. Pn` \n momentul de fa]`, arta, fie ea [i inserat` \n sau constituit` din organisme vii continu` s` se inspire din natur` chiar [i atunci cnd se folose[te de ea. Cnd \ns` (dup` cum dealtfel se preconizeaz` c` se va \ntmpla \n viitorul nu prea \ndep`rtat) hackerii vor deveni creatori, problemele vor fi de o cu totul alt` natur`, variind de la ce se va mai putea \n]elege prin via]` [i \ncheind cu ce se va mai numi art`. Ce devine una [i ce devine alta atunci cnd natura nu mai este doar func]ional` ci voit estetic` [i invers esteticul nu mai este nefunc]ional (contrar accep]iunii clasice de art` [i filosofie ca demersuri reflexive valoroase dar nu necesare) . {i ce devine un designer atunci cnd conceptele sale prind via]` - care-i este statutul [i care-i sunt responsabilit`]ile? Deocamat`, Synthetic Aesthetics \[i propune numai s` descopere \n ce manier` o viziune creativ` poate altera, deterurna sau determina procesele infinitezimal de mici care guverneaz`... totul. Iar rezultatele acestei cercet`ri vor putea fi urm`rite pe site-ul proiectului. www.syntheticaesthetics.org www.daisyginsberg.com