Sunteți pe pagina 1din 8

Organizarea politica si institutile juridice la geto daci Cele mai vechi vestigii ale existentei si activitatii omului in spatiul

carpato danubiano pontic dateaza din epoca paleoliticului cu aprox 50 mii ani inainte de Hristos. Odata cu trecerea de la paleolitic la neolitic apar gintile ca forma de organizare, acestea reprezentau grupuri umane in care descendenta era urmarita pe linie materna in fruntea gintii aflandu-se femeia cea mai invarsta. Mai multe ginti se grupau in fratrib formata din 2- 4 ginti, iar mai multe fratii formau un trib. Cu timpul se produce o specializare a triburilor, unele devenind crescatoare de animale iar altele cultivatoare de pamant . Odata cu utilizarea pe scara larga a bronzului a fost posibila realizarea unui insemnat progres economic dar si in planul organizarii si consolidarii triburilor. Astfel triburile incep sa se organizeze din punct de vedere militar, se construiesc mici cetati iar razboinicii, incep sa ocupe un loc din ce in ce mai importatant in cadrul comunitatilor umane. Familia patriarhala condusa de barbatul cel mai batran si experimentat ajunge celula de baza a societatii. Acesta familie avea in proprietate un lot propriu din pamantul comun iar in proprietate privata produsele muncii si uneltele si vitele de munca. Sistemul penal aplicat in cadrul comunitatilor patriarhale se baza pe legea talionului , cel vinovat fiind supus oprobiului public, si era obligat sa se sinucida sau sa paraseasca comunitatea. Relatia dintre triburi devin relatii conflictuale odata cu trecerea la epoca fierului care marcheaza desprinderea treptata a aristrocratiei militare care treptat acapareaza functiile de conducere. Pe teritoriul Romaniei de astazi civilizatia fierului se dezvolta incepand cu sec 11 inainte de Hristos. Purtatorii acestei civilizatii fiind triburile tracice, ramura nordica a blocului tracic , o constituie geto-dacii, din puct de vedere politic geto-dacii, erau impartiti in mai multe triburi aflate pe teritorii distincte. In aceasta perioada teritoriile populate de geto-daci intra in sfera de interes a lumii grecesti, astfel este declansata o vasta actiune de colonizare a podului euxin. Cele mai puternice colonii au fost mistria, tomis si calatis, aceste colonii au favorizat schimburile economice intre greci si geto-daci. Organizarea triburilor geto dace, evolua pe plan economic si militar in timpul domniei lui Dromihede. Lui Dromihede ii iau urma Oroles, Zalmodegicos Rhemacsos. La mijlocul sec I ajunge la putere Burebista , acesta ajunge la putere datorita conditie economica politica . Dintre aceste conditii favorabile numaram : - crestera puterii ecoomice , - a numarului populatiei si a diferentierii in clase si grupuri sociale , - deasemenea a existat si o conjuctura externa favorabila, astfel slabirea puterii vecinilor, centii ilirii si tracii, acestia fiind macinati de conflictele cu romanii. La apogeul expansiunii teritoriale statul lui Burebista se intindea de la muntii padurosi pana in Balcani, si de la Dunarea de mijloc pana la Marea Neagra. Burebista a domnit 16 ani, organizarea de stat, elemente care au contribuit la trecerea de la structurile gentilico tribale la statul dac : - org pe baze teritoriale - formarea si consolidarea armatei - instaurarea unui sist fiscal

In perioada conducerii lui Burebista se dezvolta centrele urbane de mari proportii numite dave cu fortificatii solide in care populatia era grupata de criterii gentilice . In mediul rural comunitatiile sun organizate pe criteriu teritoial, ca o dovada a dezvoltarii economice apar centre de emitere a monezilor. Organele centrale ale statului Forma de guvernamant era monarhia, cu un rege ajutat de un vice rege. Viceregele era ales din randu clerului . Odata cu trecera timpului institutia regalitatii tinde sa devina ereditara, la succesiunea tronului puteau sa vina fii regelui, fratii acestuia sau marele preot, regele provenea din patura cea mai instarita, evidentiata de succesele militare, deasemenea regele era o persoana cu calitati diplomatice dovedite in relatiile cu celelalte triburi, acesta exercita puterea religioasa de unul singur sau ajutat de o alta pers. Deasemenea detinea monopolul asupra minelor de aur . Regele era ajutat de un consiliu format din sfesnici si regatori recrutati din randurile nobilimi si armatei . Dregatorii erau impartiti in 2 categ : - cu atributii civile - cu atributii militare Organizarea locala, populatia si teritoriul erau impartite in unitati administrative cele mai reprezentative fiind cetatile cu Transilvania, (costesti, blidaru, surduc, capalna). In moldova balca doamnei , in oltenia polovragi si denita. Organizarea militara In ostire erau cuprinsi toti barbatii apti de lupta , acestia erau oprganizatii in detasamente. organizarea religioasa De-a lungul timpului clerul a jucat un rol important in plan religios dar si politic astfel marele preot era prim loptiitor al domnului si conducatorul spiritual al populatiei. Dreptul geto dac In procesul de formare al statului geto-dac obiceiurile care erau convenabile clasei dominante au fost transformate in norme juridice, instituite de putera statala si sanctionate corespunzator, astfel pe langa dreptul nescris s-a elaborate si un sistem de legi, elaborate de catre rege care pretindea ca i au fost inspirate de zei. Legile erau menite sa protejeze interesele claselor privilegiate si sa asigure supunerea populatiei fata de autritate. Regii daci intretineau in constiinta poporului frica de zei cei care transmiteau poruncile. Institutii juridice Proprietatea Izvoarele istorice atesta existenta, unor mari proprietati de pamant, existenta minelor de aur , argint, sare, cresterea vitelor, exploatarea padurilor. Marii proprietari de terenuri erau nobili numiti tarabostes. Proprietatea privata era formata din stapanirea pamantului, a sclaviilor si a vitelor si uneletelor de munca. Proprietatea colectiva era formata din pamantul obstei si era impartita in loturi si atribuit in folosinta individuala pe termen de un an prin tragere la sorti.

Familia In perioada prestatala familia geto-daca era poligama, pe masura dezvoltarii diferentierilor sociale si consolidarii proprietatii private familia devine monogama. Casatoria se incheia prin cumpararea femeii de catre barbat de la parintii acesteia, acestea aducea in familie o zestre. Cea mai importanta zestre era virtutea, stare de inferioritate a femeii este confirmata de muncile grele la care acesta era supusa, adulterul se pedepsea cu moartea, Puterea judecatoreasca era incredintata preotilor, in cadrul normelor de drept avem dispozitii penale referitorare la apararea statului si a proprietatii private, norme specifice activitatii comerciale si elemente ale justitiei private . Relatiile externe Regii daci au promovat o politica de aliante menita sa le apere independenta si integritatea teritoriala. Cea mai importanta problema pe plan extern au fost raporturile cu imperiul roman, motiv pt care de a lungul timpului regii daci au incarcat sa se implice in conflictele romane. In anul 87 in timpul lui Domitian , Decebal reuseste sa castige o batalie impotriva trupelor romane conduse de Fuscus, dar pierde o alta batalie un an mai tarziu la tapaie( tape) in urma careia se incheie o pace de compromis astfel Roma obtine dreptul de-a trece cu trupele prin dacia spre Panonia unde desfasurau actiunii impotriva marcomanilor. Dacia primeste bani si mesteri pe care ii foloseste pt a fortifica dacia. In anul 96 Domitian este asasinat si doi ani mai tarziu vine la putere Traian, acesta plateste inca un timp sume de bani lui Decebal dar se pregateste si de razboi in anul 100. ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTUL IN DACIA PROVINCIE ROMANA. Dupa razboaiele din 101-102 si 105-106 romanii au luat din Dacia 165 de tone de aur, 331 de argint. In urma acestor razboaie cu toate ca romanii au cucerit aproape tot teritoriul cucerit de daci numai o parte din acesta a fost inclus in Dacia. Teritoriul astfel ocupat a fost numit provincie romana. Aceasta era administrata de imparat printr-un imputernicit special numit Legatus Augustus Propraetaure. Organizarea adiministrativa a Daciei s-a facut printr-o lege numita Constitutie promulgata de Traian in 107. Prin acesta Constitutie se stabileau hotarele,forma de organizare si conducere,organizarea militara pt apararea teritoriului si valoarea totala a impozitelor pe care noua provincie urma sa reverse Tezaurului Imperial de la Roma. Pana la moartea imparatului Traian,provincia era condusa de un guvernator,acesta avea puteri depline in domeniul administrativ,militar si judecatoresc. Dupa moartea lui Traian 117 si odata cu navalirea triburilor barbare urmasii lui Traian,Hadrian hotaraste sa imparta Dacia in 2 parti : Dacia superioara ce cuprindea Transilvania si Banatul de azi si Dacia inferioara ce cuprindea Oltenia si S Transilvaniei.

In anul 124 Hadrian hotareste o noua impartire :

- astfel Dacia era impartita in Dacia Malvesis formata din Banat si Oltenia, Dacia Apulensis(S si centrul Transilvaniei) - si Dacia Polonisensis(N Transilvaniei). Muntenia si Sudul Moldovei formau o provincie distincta numita Moesia Inferioara. Dobrogea era integrata provinciei Prov astetfel imp era condusa de un guvernator acesta era ajutat de un consiliu numit Concilium Trium Dacianum alcatuit din reprezentanti ai oraselor. Fiecare provincie dispunea de un administrator finanaciar numit procuratores insarcinat cu strangerea impozitelor si supravegherea cheltuielilor.Pt stabil impozitelor au fost efecuate recensaminte din 5 in 5 ani. Organizarea fiscala In Dacia se percepeau impozite directe si impozite indirecte. Impozitele directe erau capitatie, se percepea pe cap de locuitor si era platita de toti locuitorii. Ca impozite directe mai e censul - impozit asupra pamantului-era platit de toti proprietarii de pamant cu exceptia veteranilor razboaielor dacice care fusesera improprietariti in urma acestora. Acesta valora 1% din valoarea a terenului. Ca impozite indirecte - impozitul pe mosteniri 5% din val mostenirii, impozite pe eliberari si vanzari de sclavi si impozite pe vanzarea de marfuri un cuantum de 1% din val marfurilor. Impozitele directe erau folosite pt gestionarea si gospodarirea localitatilor. Disponibilul rezultat si impozitele indirecte erau trimise la Roma. Organizarea oraselor si satelor In dacia sunt 3 tipuri de localitati : - coloniile - municipiile - satele 1.Coloniile erau locuite de cetateni romani,acestea erau puternice centre de romanizare ca raspandire teritoriala erau amplasate in mijlocul populatiei autohtone. Cetatenii coloniilor se bucurau de toata drepturile publice si private astefel aveau jus iufragidreptul de a alege, ius honorum- dreptul de a fi ales. O categorie speciala de colonii erau cele considerate ca facand parte din Italia iar cetatenii lor se bucurau de Ius italicum astfel aveau dreptul de a avea in proprietate teren si de a nu plati impozit funciar. 2.Municipiile erau localitati urbane cu drepturi si privilegii mai putine decat coloniile. Locuitorii acestora aveau un statut itermediar intre perglini si colonisti. Municpiile erau consuse de un cosiliu municipal format din 20 de tecurioni. Aceste consilii aveau si atributii judecatoresti. Din administratie faceau parte si edilii,acestia supraveghiind constructiile si problemele legate de urbanism.Chestorii erau pers insarcinate cu incasarea efectiva a taxelor si impozitelor. 3.Satele erau locuite pe populatia autohtona iar mai multe sate erau grupate in jurul unui centru apropiat de un municipiu. Acel centru era condus de un consiliu alcatuit din reprezentantii satelor respective. Minele de aur erau in stapanirea imparatului reprezentat de un functionar care administra respectivul teren.

Dreptul in Dacia Romana Izvoarele dreptului Autoritatile romane au decis ca obiceiul(cutuma) sa se aplice numai in masura in care nu contravenea principiilor romane de drept.Intr-o prima faza se aplicau atat obiceiurile populatiei autohtone cat si dreptul roman.Treptat a luat nastere un nou sistem de drept si anume dreptul daco-roman.O importanta deosebita in formarea dreptului a avut-o Consitutie lui Caracala prin care s-a acordat drept de cetatenie pereglinilor.In categoria izvoarelor includem si opiniile juristilor care in timp au devenit norme obligatorii. Statutul juridic al persoanelor O prima categ era formata din cetatenii romani,aceasta categ era formata din membrii autoritatii civile si militare instalati pe teritoriul Daciei.Erau proprietari de terenuri si sclavi,arendasi ai vamilor,pasunilor,minelor si salinelor.Acestia se bucurau de toate drepturile politice si civile Astfel aveau dreptul de a incheia casatorii ius honubi, dreptul de a incheia acte juridice ius comerci,dreptul de a face parte din legiunile romane ius militie,dreptul de a fi reprezentati inn functii publice ius sufragi,dreptul de a candida la o magistratura si de a fi ales ius honorum. A doua categorie sociala latinii-erau oameni loiberi adusi in Dacia din alte provincii romane, acestia au fost asezati in municipii si sate.Din pct de vedere juridic erau considerati inferiori tostusi se bucurau de unele drepturi cum ar fi ius comerci A treia categorie peregrinii-erau de 2 feluri ; obisnuiti si dedidici.Cei obisnuiti erau autohtoni ale caror localitati nu au fost desfiintate din pct de vedere politic.Acestora li se aplica dreptul dac.Erau proprietate pamant,ateliere mestesugaresti,comercinati si vamesi.Peregrini deditici erau locuitori ai cetatilor distruse de romani care au opus rezistenta cuceririi romane.Strainii stabiliti in Dacia avau drepturi limitate, puteau incheia acte juridice intre ei potrivit cutumelor locale. A patra categorie-scavii-proveneau din randurile populatiei autohtone sau din alte provincii, nu aveau capacitate juridica si nu se bucurau de dreptul de proprietate.Erau folositi la treburile casnice in gosbodarie,munci agricole,exploatarea minelor.Sclavii statului erau fol in administratie erau sg care stiau carte dintre sclavi. Persoanele juridice erau formate din gruparile terit adica coloniile,municipiile,satele si din colegii.Acestea erau organizate si inzestrate cu personalitate juridica(puteau sa aiba dreptul sa isi asume obligatie) Colegiile erau organizate si functionau in baza unei legi speciale numita Iulia Tecolegis, acestea se puteau constitui numai in baza unei aprobari sii se desfintau cand scopul initial nu mai putea fi infaptuit.Existau colegii ale mestesugarilor,aurarilor,corabierillor sau marinarilor sau puteau exista colegii infiintate pe criterii etnice.Din punct de vedere al organizarii colegiile aveau un numar minim de membrii care plateau o cotizatie lunara, erau conduse de un consiliu de decurioni iar presedintele acestui consiliu era obligat sa depuna ca garantie o suma mare de bani.De asemenea colegiile dispuneau de un avocat si beneficiau de steaguri si embleme speciale. Regimul juridic al familiei Cetatenii romani puteau intemeia o familie potrivit normelor dreptului roman in virtutea lui ius conubi .Peregrinii nu se bucureau de ius conubi ,era permisa casat doar dupa normele si obiceiurile locale.Iar sclavii nu puteau incheia casat legale. regimul juridic al proprietatii Propr statului Roman ager publicus se exercita asupra pamanturilor cucerite de armata romana.Pamanturile cucerite au fost masurate si catastrate apoi impartite cetatenilor romani, militarilor si veteranilor de razboi. Proprietatea provinciala era formata din pamanturile care nu au fost trecute in propr statului roman.Acestea au ramas in propr locuitorilor.Acestia exercitau asupra lotului de pamant Posesiunea si uzufructul Uzufructul la moartea proprietarului pamantul trecea asupra urmasilo

Propr militara se putea exercita numai pe cetatenii romani asupra supraf de pamant care intrau sub regimul lui ius italicum. Propr peregrina era un drept de propr recunoscut perregrinilor asupra altor bunuri decat pamantul . Regimul juridic al obligatiilor si contractelor Materia obl si contractelor a fost fast reglementata in aceasta perioada datorita dezv economice.Obligatiile si contractele au fost supuse unui regim juridic special care a rezultat din imbinarea unor elemente din dreptul civil roman.dr gintilor si cel autohton. Forma,elementele si efectele contractelor reflecta caracterul special al dreptului aplicat in Dacia Romana. Cea mai buna imagine privind dreptul aplicat in Dacia Romana o constituie Tablitele cerate descoperite la rosia montana. Au fost descoperite la rosia montana si cuprind fizionomia dreptului daco roman. Din 25 de tablite descoperite Doar 14 AU putut fi descifrate . dintre acestea patru cuprind contracte de vanzare cumparare Unul din aceste contracte din 17 martie 139 se refera la o sclava numita pasia pe care maximus o cumpara cu 205 denari de la dasius . Pt o eventuala evictiune si vicii ascunse vanzatorul se obliga fata de cumparator ca-i va restitui pretul dublu. Trei tablite cuprind contracte de locatiune, unul dintre contracte stipula ca ulpius valerius isi inchireaza munca pt 50 de denari pe luna. O alta tablita cerarta cuprinde un contract de societate incheiat intre doi camatari, care pun in comun un capital pe care vror sa l imprumute celor intresati cu dobanda. Contractul preciza ca la data desfintarii societatii, se vor imparti sumele obtinute dupa ce in prealabil vor fi scazute datoriile si capitalurile pe care acestia le au subscris. O alta tablita cuprinde un contract de depozit incheiat intre doi peregrini, unul dintre acestia declara ca a primit in pastrare de,la celalat suma de 50 de denari cu obligatia de restituire. Tablitele cerate prezinta dovezi incontestabile cu privire la tendinta de unificare dintre cele doua sisteme juridice, sistemul dac si roman. Teoria imigrationista. A fost formulata de austriacul robert roesler si urmareste sa argumenteze ca poporul roman s ar fi format in sudul dunarii, de unde dupa migratia slavilor sudici si a bulgarilor in peninsula balcanica, ar fi imigrat in spatiul locuit de caestia astazi mai intai in muntenia si moldova apoi sporatic si in transilvania, unde in scurta vreme ar fi devenit mai numerosi decat populatia bastinasa, datorita rezisrentei la epidemiile evului mediu si datorita prolificitatiilor deosebite. In realitate chiar daca izvoarele istorice nu amintesc de romani in epoca migratiilor la sud de dunare la fel nu-i amintesc nici in nordul acesteia, totusi descoperirile arheologice, hidronimele si toponimele atesta continuitatea romaneasca in acest spatiu si nu in alta parte.

Epoca feudala Formarea statelor medievale romanesti Tara romaneasca In sec al 13 lea pe teritoriul dintre carpati si dunare se produce o puternica dezvoltare economica. Profitand de puterea slabirii tatarilor la moartea lui ghinghis han, formatiunile politice existente in zona incearca realizarea unei unificari. Dintre formatiuniile politice existente in aceea perioada amintim cnezatele lui ioan si farcas, voievodatele lui seneslau si litovoi si banatul severinului. In anul 1330 sub conducerea voievodului basarab romanii munteni infrang oastea regelui maghiar carol robert de anju la o posada in carpatii meridionali semnand prin aceasta actul de nastere al statului medieval de sine statator tara romanesca, moldova . Pt asigurarea granitelor transilvaniei regalitatea magiara a trimis in anul 1342 dincolo de carpati pe voievodul dragos din maramures , vasal al regelui magiar pt a organiza o marca de aparare. In anul 1364 urmasii lui dragos, au fost alungati de un alt voievod maramuresean bogdan refugiat in moldova pt ca nu acceptase vasalitatea fata de regele maghiar, anul venirii sale in moldova unde este recunoscut voievod este anul fondarii statului feudal independent moldova. Dobrogea In sec 11 12 populatia romaneasca dintre dunare si marea neagra era organizata in cadrul imperiului bizantin asemenea romanilor din celelalte spatii locuite de caestia, au exista conducatori care incearca sa se autonomizeze fata de imperiul bizantin. In sec al 13 lea dobrogea era organizata ca o thema a imperiului bizantin, cu numele de paradunavon, sau paristrion. In sec al 14 lea se fomeaza tara carvunei condusa de o serie de despoti. Dintre acestia il amintim pe dobrodici care reuseste sa obtina autonomia fata de imperiul bizantin. In anul 1389 in timpul despotului ivalco mircea cel batran , domnitorul de pe atunci al tari romanesti apara acest tinut impotriva atacurilor turcilor si il integreaza tarii sale. In preajma bataliei de la nicopole turcii vor reusi sa ocupe dobrogea si sa o incorporeze imp otoman.

Organele centrale ale puterii si organizarea interna in statele feudale romanesti. Institutia centrala a statului feudal romanesc era domnul. Algerea domnului se face ape principiul electiv ereditar astfel din urmasii de os domesc , sfatul tarii il alegea pe cel mai destoinic. In unele situatii se folosea sistemul asocierii la domnie de ex basarb I cu fiul sau nicolae, sau sistemul recomandarii. Asfel domnitorul numea cat timp era in viata persoana care urma sa ocupe tronul . dintre atributiile domnului amintim: - domnul avea calitatea de stapanire eminenta asupra itregului pamant al tarii, astfel el putea sa doneze mosii sau sate unor manastiri sau unor feudali. - Domnul era seful suprem al armatei, dar putea sa delege aceasta atributie unui mare dregator. - Domnul era mare sef aladministratiei, in aceasta calitate hotara impartirea administrativ teritoriala , numea dregatorii, stabilea dariile, hotarea baterea monedei, stabilea prestatiile catre domnie. Domnul exercita tutela asupra biserici, astfel el confirma mitropoliti care

reau numiti de patriarhul de la constantinopol si de asemenea confirma episcopii si egunemii manastirilor. In politica externa domnul acorda privilegii comerciale, declara starea de razboi, si incheia pacea. In ce priveste judecata domnul avea drept de judecata in ultima instanta , in calitate de judecator suprem domnul putea pronunta orice pedeapsa si putea ierta orice vina. Deasemenea domnul dadea instructiuni dregatoriilor cum sa organizeze judecata in fata lui.

Sfatul domnesc Era format din marii boieri la inceput exclusive din boieri fara dregatorii, iar ulterior in sec 14 15 doar din boieri cu dregatorii. Dintre atributiile sfatului domnesc intarea actele de prop date de catre domn. Participa la judecarea proceselor civile si penale si il sfatuiau pe domn in probleme de politica externa. Procedura de judecata in fata sfatului domnesc La judecarea cauzelor de catre sfat pana la sfarsitul sec la 16 lea existau doua faze : faza 1 si 2 , Prima faza consta in prezentarea probelor iar a doua faza judecarea in fond, astfel dupa introducerea in instanta a partilor luacuvantul reclamantul care isi expunea cazul si prezenta probele. Apoi partea reclamata lua cuvantul pt a se putea apara , dupa ascultarea reclamantului si a paratului urma audierea martorilor si prezentarea probelor scrise, dupa ascultarea martorilor si cercetarea tuturor probelor din dosar sfatul domnesc pronunta hoatararea, din comisiile de judecata ale litigilor cu privire la probleme bisericesti trebuia sa faca parte si un reprezentant al biserici. Hotararile sfatului nu puteau fi atacate decat dupa moartea sau schimbarea domnitorului, sau daca persoana care pierduse procesul aducea noi probe care ar fi dus la revizuirea hoatarari.