Sunteți pe pagina 1din 69

Cuprins

Capitolul I CONTABILITATEA STOCURILOR sI A PRODUCIEI N CURS DE EXECUIE...........................2 1.1. Continutul, caracteristicile si principalele structuri al stocurilor ..........................2 1.2. nregistrarea costul si evaluarea stocurilor n contabilitate......4 1.2.1.nregistrarea stocurilor...................4 1.2.2. Costul stocurilor.................................4 1.2.3.Evaluarea stocurilor...................6 1.3. Metode de evidenta sintetica si analitica a stocurilor......................10 1.3.1.Metode de evidenta sintetica si contabilizare a stocurilor....10 1.3.2. Metode de evidenta analitica a stocurilor..........13 1.4. Organizarea contabilitati stocurilor si a productiei n curs de executie....14 1.5 .Contabilitatea materiilor prime si a materialelor...........17 1.6. Contabilitatea productiei n curs de executie...........20 1.7. Contabilitatea produselor....................21 1.8. Contabilitatea stocurilor aflate la terti...............23 1.9. Contabilitatea animalelor....................24 1.10. Contabilitatea marfurilor si a diferentelor de pret la marfuri......27 1.11. Contabilitatea ambalajelor...................30 Capitolul II CONTABILITATEA STOCURILOR LA S.C PAN S.A BAIA MARE............................. 34 2.1. Prezentarea generala a firmei S.C Pan S.A Baia Mare....... 34 2.2.Descrierea generala a afacerii .................. 38 2.2.1. Obiective.Strategi.Tactici............... 38 2.2.2.Structura personalului................ 39 2.3 Descrierea produselor si modul de folosire............. 40 2.3.1.Ciclul produselor.................... 41

2.3.2 Descrierea clientilor si a surselor de aprovizionare...... 42 2.4. Informatii financiare...................... 42 Monografie contabila............................ 60 Concluzii si propuneri........................... 70 Bibliografie.............................. 71

Capitolul I

CONTABILITATEA STOCURILOR 1.1. Continutul, caracteristicile si principalele structuri ale stocurilor


Stocurile sunt active circulante detinute pentru a fi vndute, n curs de productie n vederea vnzarii sau sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite n procesul tehnologic sau pentru prestarea de servicii. Un activ se clasifica ca circulant atunci cnd: - este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau n scopul comercializarii si se asteapta a fi realizat in termen de 12 luni de la data bilantului; - este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare; - este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata. Activele circulante se utilizeaza o perioada scurta n activitatea nterprinderii si n general participa la un singur circuit economic modificndu-si n permanenta forma. Cuprind ansamblul de bunuri si servicii care intervin n ciclul de exploatare al nterpriderii si sunt destinate fie a fi consummate la prima lor utilizare, fie a fi prelucrate n procesul de productie, ori a fi vndute n starea n care au fost procurate. Stocurile pot intra n nterprindere pe mai multe cai: achizitie, productie proprie, aport, donatie, etc. Din punct de vedere financiar, tinnd cont de perioada scurta n care sunt regasite n structura patrimoniului, sunt considerate alocari ciclice. Din punct de vedere al gradului de lichiditate, stocurile sunt considerate active cu o lichiditate partiala. Stocurile, prezinta o serie de caracteristici care le particularizeaza n structura activelor:

- se afla succesiv si nentrerupt n diferite faze ale procesului de productie si comercializare; - descriu mai multe rotatii (circuite) n cadrul unei perioade de gestiune; - sunt destinate a fi consumate la prima lor utilizare (materiale consumabile, materiile prime), sau a fi vndute n aceeasi stare (marfurile) sau a fi vndute dupa prelucrare (produsele); - contribuie la realizarea cifrei de afaceri a unitatii si la valorificarea capitalului. Aceste caracteristici fac ca stocurile sa detina un rol important n activitatea firmelor. Din acest motiv este foarte important ca gestiunea stocurilor sa vizeze mentinerea unui nivel corespunzator al acestora din punct de vedere al calitatii, cantitatii, si al volumului productiei si al modului de realizarea al acestuia. Nu orice nivel al stocurilor este favorabil interprinderilor. Un nivel minim poate genera disfunctionalitati pe relatia furnizor-beneficiar si opriri ale procesului de productie. Un nivel ridicat al acestora, poate determina imobilizari importante de stocuri care vor fi lipsite de miscare o anumita perioada, fapt ce genereaza dificultatii n fluxurile financiare ale firmei. Stocurile pot fi calasificate astfel; Materii prime, participa direct la fabricarea produselor si se regasesc n produsul finit integral sau partial, fie n starea lor initiala, fie transformata. Materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, mareriale pentru ambalat, seminte si materiale de plantat, furaje, si alte mareriale consumabile), participa sau ajuta procesul de fabricatie sau de exploatare de regula, fara a se regasi n produsele la a caror fabricare participa. C) Materiale de natura obiectelor de inventar , cuprind bunuri materiale de valoare mare cu durata de viata utila sub un an indiferent de valoare sub forma de echipament de protectie si de lucru, mbracaminte speciala,mecanisme, dispozitive, verificatoare, bacaramente, SDV-urile, amenajari provizorii de santier, aparatele de masura si control, matritele folosite la obtinerea anumitor produse si alte obiecte similare. Nu se includ n aceasta categorie lucrarile de organizare de santier de la care n urma terminarii lucrarilor nu se recupereaza materialele. Obiectele de inventar reprezinta bunuri care nu ndeplinesc conditiile legale privind valoarea si durata pentru a fi considerate mijloace fixe, precum si bunurile asimilate acestora. Baracamentele si amenajarile provizorii se refera la bunurile achizitionate sau construite de unitatea patrimoniala n scopul executarii lucrarilor si prestatiilor de constructii. Nu se includ n aceasta categorie lucrarile de organizare de santier de la care, prin demolare sau demontare, nu se recupereaza materiale, cum este cazul platformelor betonate, drumurilor si cailor de acces, gropilor de var si altele. Bunurile amintite anterior (lit. a-g) fac parte din proprietatea unitatii patrimoniale care le detine, unde se includ si bunurile aflate n custodie, spre prelucrare sau n consignatie la terti si care se reflecta distinct n contabilitate, pe categorii de stocuri. n cadrul unitatii patrimoniale exista si stocuri care nu-i apartin, cum este cazul valorilor materiale primite spre prelucrare, n custodie sau n consignatie si a caror evidenta se organizeaza cu ajutorul conturilor n afara bilantului. D) Produsele, sunt reprezentate de: - semifabricate sunt acele bunuri al caror proces tehnologic a fost terminat ntr-o sectie (faza de fabricatie) si se pot livra altor sectii sau tertilor. - produse finite, bunuri care au parcurs n ntregime toate fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare n cadrul unitatii patrimoniale, putnd fi depozitate n vederea livrarii sau expediate direct clientilor; - produse reziduale, reprezentnd rebuturile, materialele recuperabile, deseurile adica bunurile necorespunzatoare calitativ ce rezulta din procesul tehnologic.

E) Animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, mnji, porci si altele) crescute si folosite pentru reproductie sau puse la ngrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine precum si animalele pentru productie (lna, lapte, oua, blana). F) Marfurile, respectiv bunurile pe care nterprinderea le cumpara n vederea revnzarii sau produsele predate spre vnzare magazinelor proprii. G) Ambalajele, includ bunurile refolosibile achizitionate sau fabricate, destinate protejarii si prezentarii produselor si care, n mod temporar, pot fi pastrate la terti cu obligatia restituirii n conditiile prevazute n contract. H) Productia n curs de executie, este reprezentata de productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile de prelucrare) prevazute de procesul tehnologic, precum si de produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necomplectate n ntregime. Sunt asimilate productiei n curs: lucrarile, serviciile si studiile n curs de executie sau nedeterminate. a) Dupa apartenenta la patrimoniu, stocurile se pot grupa n: - stocuri aflate n proprietatea nterprinderii, se gasesc fie n depozitele sau spatiile proprii, (depozite, magazii, magazine, locuri de productie) fie la terti, (materii si materiale aflate la terti, produse aflate la terti, marfuri n custodie sau consignatie la terti, etc). - stocuri aflate n gestiune dar care nu sunt n proprietatea nterprinderii (stocurile primite spre prelucrare sau n custodie), nregistrate distinct n conturi n afara bilantului (clasa a 8-a de conturi). b) n functie de provenienta, stocurile se pot grupa n: - stocuri provenite din productie proprie: produsele, animalele, marfurile, materiale de natura obiectelor de inventar, etc. - stocuri provenite din productie proprie: produsele, animalele, marfurile, etc. Pe lnga stocurile n categoria activelor circulante se mai cuprind: creantele, investitiile financiare pe termen scurt, disponibilitatile banesti din casa si conturi la banci.

1.2. nregistrarea, costul si evaluarea stocurilor n contabilitate

1.2.1. nregistrarea stocurilor


n conformitate cu reglementarile n vigoare, detinerea cu orice titlu de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar, alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatii economice fara sa fie nregistrate n contabilitate sunt interzise. n aplicarea acestor prevederi este necesar sa se asigure: a) receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate n unitate si nregistrarea lor la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrarea n custodie sau consignatie se receptioneaza si nregistreaza distinct ca intrari n gestiune. n contabilitate valoarea acestora se nregistreaza n conturi n afara bilantului. b) n situatia unor decalaje ntre provizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi n mod cert n proprietatea unitatii, se procedeaza astfel: - bunurile sosite fara factura se nregistreaza ca intrari n gestiune att la locul de depozitare ct si n contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor nsotitoare; - bunurile sosite si nereceptionate se nregistreaza distinct n contabilitate ca intrare n gestiune.

c) n cazul unor decalaje ntre vnzarea si livrarea bunurilor, acestea se nregistreaza ca iesiri din unitate, nemai fiind considerate proprietatea acesteia, astfel: - bunurile vndute si nelivrate se nregistreaza distinct n gestiune iar n contabilitate n conturi n afara bilantului; - bunurile livrate, dar nefacturate, se nregistreaza ca iesiri din gestiune att la locurile de depozitare ct si n contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune din gestiune potrivit legii. d) bunurile aprovizionate sau vndute cu clauze privind dreptul de proprietate se nregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri, att n gestiune, ct si n contabilitate, potrivit contractelor ncheiate.

1.2.2. Costul stocurilor


Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile n forma si n locul n care se gasesc n stare de utilizare. Este folosit pentru evaluarea stocurilor la intrare, la iesire, la inventariere si la nchiderea exercitiului financiar. Evaluarea stocurilor la sfrsitul exercitiului financiar si la inventariere, trebuie efectuata la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta . Valoarea realizabila neta este pretul de vnzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurari normale a activitatii mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurilor necesare cedarii. Principale structuri ale valorii stocurilor sunt: costul de achizitie, costul de productie, costul standard (prestabilit) si pretul cu amanuntul. Costul de achizitie folosit la nregistrarea intrarilor stocurilor este format din pretul de facturare al furnizorului, taxele si ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare si alte cheltuieli incluse n factura furnizorului. Un asemenea pret devine cost istoric si va fi luat n considerare la eliberarea stocurilor din depozit. ntruct costul de achizitie, devenit pret de nregistrare n contabilitate chiar pentru aceleasi sortimente, difera de la o perioada la alta n functie de marimea preturilor de livrare practicate de furnizori sau de cheltuielilor de transport aprovizionare, se ridica problema preturilor unitare care trebuie practicate la iesirea stocurilor n cauza de la locurile de depozitare. n acest scop, Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1995, la art. 67 stabileste posibilitatea alegerii de catre agentii economici a uneia din urmatoarele metode: Cost mediu ponderat; Prima intrare-prima iesire; Ultima intrare-prima iesire.. Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate n mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. Cheltuielile generale de administratie, financiare si de desfacere nu se includ n costurile de productie cu exceptia situatiilor prevazute de Standardele Internationale de Contabilitate. Materiile prime si materialele consumabile care sunt renoite n mod constant si a caror valoare globala este de importanta secundara pentru persoana juridica, pot fi trecute n activ la o cantitate si o valoare nemodificata, atunci cnd acestea nu se modifica semnificativ.

Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii produse si destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifica a costurilor individuale. Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge n mod substantial unele de altele. Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse. Identificarea specifica nu poate fi folosita n cazul n care stocurile cuprind un numar mare de el 555p159f emente, care sunt de regula fungibile. n functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, n activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, n comert cu amanuntul. Costul standard ia n considerare nivelurile normale ale materialelor, consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, n functie de conditiile existente la un moment dat. Diferentele de pret fara de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct n contabilitate, fiind recunoscute n costul activului. Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor, se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel: Coeficient de repartitie (Kr) = Sold initial al diferentelor de pret + Diferente de pret aferente intrarilor n cursul perioadei, cumulat de la inceputul anului / Sold initial al stocurilor la pret de nregistrare cumulat de la nceputul anului * 100 Acest coeficient se nmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de nregistrare.(Vbe x kr). Coeficientul de repartizare a diferentelor de pret poate fi calculat la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II, prevazute n planul general de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri. La sfrsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, la pret de nregistrare, astfel nct aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie, respectiv de productie, dupa caz. Diferentele de pret astfel stabilite la receptia bunurilor respective se nregistreaza proportional att asupra valorii bunurilor iesite, ct si asupra stocurilor. Metoda pretului cu amanuntul este folosita n comertul cu amanuntul pentru a determina costul stocurilor la articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda. Costul bunurilor vndute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vnzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vnzare presupune recalcularea marjei brute. Reducerile de pret n cazul stocurilor pot avea caracter comercial sau financiar. Reducerile comerciale mbraca forma: rabaturilor, risturnilor si remiselor. Rabaturile sunt reduceri de pret ce se primesc pentru defecte de calitate ale stocurilor. Risturnurile sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului de operatii cu acelasi tert n cadrul unei perioade determinate. Remisele sunt reduceri acordate pentru vnzari superioare volumului convenit sau pozitia de transport preferentiala a cumparatorului. Reducerile financiare mbraca forma sconturilor de decontare si se acorda pentru achitarea datoriilor naintea termenului normal de exigibilitate.

Reducerile asupra pretului de vnzare se calculeaza n casacada, adica procentul de reducere se aplica de fiecare data asupra netului anterior iar TVA asupra ultimului net.

1.2.3. Evaluarea stocurilor


1.2.3.1. Reguli de evaluare a stocurilor : La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale, corespunzatoare starii lor patrimoniale: A. B. C. D. Evaluarea la intrarea n patrimoniul ntreprinderi; Evaluarea la inventariere; Evaluarea la bilant; Evaluarea la iesirea din patrimoniu.

Evaluarea stocurilor la intrarea n patrimoniu Regula generala de evaluare si nregistrare a stocurilor , la intrarea n patrimoniu, este evaluarea la cost istoric, care poate fi identificata, prin: 1. Costul de achizitie, n cazul bunurilor achizitionate de la terti, n structura caruia se cuprind urmatoarele elemente: Pretul de cumparare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA), precum si rabaturile, remizele, risturnuri etc. Taxe vamale aferente bunurilor importate. Cheltuieli accesorii de achizitionare - acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte legate de aprovizionare pna la intrarea bunurilor intrate n gestiune, ele pot fi: Costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare; Costuri interne: de transport intern, cheltuieli de manipulare. Nu se includ n costul de achizitie cheltuielile financiare aferente finantarii necesare constituirii stocurilor si nici sconturile financiare acordate pentru plata nainte de scadenta. 2. Costul de productie, n cazul bunurilor si serviciilor obtinute din activitatea proprie de exploatare, format din: Pretul de achizitie a materialelor consumate; Cheltuielile directe de fabricatie; Cheltuieli indirecte de fabricatie. 3. Valoarea de utilitate, n cazul bunurilor aduse ca:

Aport la capital; Obtinute cu titlu gratuit; Din donatii. Costul de intrare n patrimoniu este denumit si valoare de intrare sau valoare contabila. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii Regula generala de evaluare si nregistrare a stocurilor, la inventar, este evaluarea la valoarea actuala sau de utilitate denumita si valoare de inventar. Aceste valori se stabilesc n functie de utilitatea bunului n ntreprindere sau pretul pietei si se identifica, n functie de destinatia lor, astfel: Stocurile destinate vnzarii, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii nete de realizare, care este data de pretul de vnzare previzionat, din care se scad cheltuielile cu transport, comisioane etc. Semifabricatele si productia n curs de executie se evalueaza la valoarea componentelor materiale ncorporate la care se adauga costurile stadiilor de prelucrare. Materiile prime si materiale consumabile destinate utilizarii n exploatare se evalueaza la costul lor de nlocuire. La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudentei, potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor. n acest sens: n cazul n care se constata ca valoarea de inventar, stabilita n functie de utilitatea bunului pentru unitate si pretul pietei, este mai mare dect valoarea cu care sunt acestea nregistrate n contabilitate, n listele de inventariere vor fi nscrise valorile din contabilitate. n cazul n care valoarea de inventar este mai mica dect valoarea din contabilitate, n listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar. Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, n cazul constatarii unor deprecieri relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care sa reflecte situatia reala existenta, chiar si n cazul n care aceste cheltui eli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate, nu sunt deductibile fiscal. n cazul constatarii unor lipsuri n gestiune, imputabile, administratorii vor lua masura imputarii acestora la valoarea lor de nlocuire. Prin valoarea de nlocuire se ntelege costul de achizitie, n care sunt incluse costul de cumparare practicat pe piata, taxele nedeductibile, inclusiv TVA, cheltuieli de transport aprovizionar. Evaluarea stocurilor la nchiderea exercitiului prin bilant contabil Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele evaluarilor la inventariere, astfel pot fi posibile urmatoarele cazuri: Pentru stocurile la care au rezultat diferente n plus ntre valoarea de inventar si valoarea de intrare, n bilant acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de valoare nu se nregistreaza n contabilitate. Pentru stocurile la care s-au constatat diferente n minus ntre valoarea de inventar si valoarea lor de intrare, acestea se evalueaza n bilant la valoarea de inventar. n contabilitate aceste stocuri vor continua sa fie nregistrate la valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare datorat unor deprecieri se nregistreaza prin intermediul conturilor de provizioane. Daca din valoarea de ntrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate si nregistrate provizioane, se obtine valoarea de inventar ca valoare neta ce se nscrie n bilant. Pe baza celor aratate mai sus se desprinde regula generala de evaluare si nregistrare a stocurilor, si anume: nregistrarea lor n contabilitate la valoarea de intrare, stabilita la nivelul costului de achizitie sau a costului de produ ctie,

dupa caz, ca forme a costului istoric. Prin aceasta se asigura aplicarea principiului realitatii, costurile efective de achizitie si de productie fiind parametrii reali ai valorii stocurilor. La iesirea din gestiune La iesirea din gestiune stocurile se evalueaza, nregistreaza n contabilitate si scad din gestiune la valoarea de intrare. Determinarea valorii de intrare n cazul iesirilor este o problema mai complexa, motiv pentru reglementarile din domeniul financiar-contabil prevad urmatoarele metode: -metoda costului mediu ponderat; -metoda FIFO(primul intrat-primul iesit) -metoda LIFO(ultimul intrat-primul iesit). Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea costului fiecarui element de baza mediei ponderate a costurilor, elementelor similare aflate n stoc la nceputul perioadei si a costului elementelor similare cumparate sau produse(intrare) n cursul perioadei.Costul mediu ponderat(Cmp) se determina conform relatiei:

Stoc initial valoric(Siv)+Intrari valorice(Iv) CMP = -----------------------------------------------------Stoc initial cantitativ(Sic)+Intrari cantitative(Ic)


Se calculeaza pe baza acestuia valoarea iesirilor(Ve): Ve=Cmp x Ce Ce=cantitatea iesita.

Metoda poate fi aplicata periodic sau dupa fiecare receptie. Metoda FIFO (First In First Out; primul intrat primul iesit) presupune evaluarea stocurilor la iesirea din gestiune la pretul de achizitue sau de productie a primului lot intrat. Dupa terminarea acestuia se va lua n considerare pretul urmatorului lot intrat n ordine cronologica. Schematic, evaluarea poate fi redata astfel: E = qe1xp1= Ve1 E=qe2xp2= Ve2 ......................... E=qenxpn=Ven qe1- cantitatea primului lot, care se evalueaza la pretul cu care a intrat n evidente (p1). qe2- cantitatea celui de-al doilea lot, care se evalueazala pretul cu care acesta a intrat n

gestiune (p2) qen- cantitatea celui de-al n-lea lot care se evalueaza la pretul cu care acesta a intrat n gestiune (pn); "n" este ultimul lot din evidente; Ve- valoarea iesirilor; Ve=Ve1+Ve2+.........+Ven; Ve1=valoarea iesirilor calculata n functie de primul pret aflat n evidente; Ve2=valoarea iesirilor calculata n functie de cel de-al doilea pret aflat n evidente; Ven=valoarea iesirilor calculata n functie de al n-lea pret aflat n evidente. Metoda LIFO ( Last In First Out; ultimul intrat primul iesit) presupune evaluarea stocurilor la iesirea din gestiune n functie de costul de achizitie sau pretul de productie al ultimului lot intrat.Dupa epuizarea acestuia se va lua n considerare pretul urmatorului lot n ordinea inversa cronologica. Grafic, evaluarea iesirilor poate fi evaluata astfel: E= qenxpn= Ven E= qen-1 x pn-1= Ven-1 ........................................... E= qe1 x p1 = Ve1 qen- cantitatea ultimului lot (al n-lea) care se evalueaza la pretul cu care a intrat n evidente (pn); qen-1-cantitatea penultimului lot (al (n-1)-lea), care se evalueaza la pretul cu care a intrat n gestiune (pn-1); qe1- cantitatea primului lot, care se evalueaza la pretul cu care a intrat n evidente (p1); Ve - valoarea iesirilor; Ve= Ven+Ven-1+......+Ve1 Ven - valoarea iesirilor calculata n functie de pretul ultimului lot din evidente; Ven-1 - valoarea iesirilor calculata n functie de pretul penultimului lot din evidente; Ve1 - valoarea iesirilor calculata n functie de pretului primului lot din evidente. Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa de la un exercitiu la altul. Daca n situatii exceptionale administratorii decid schimbarea metodei pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile n notele explicative trebuie sa se prezinte informatii cu privire la motivul schimbarii metodei si efectele sale asupra rezultatului. ntreprinderile trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor metode diferite de calcul a costului poate fi justificata. Evaluarea productiei n curs de executie se face la sfrsitul periodei prin metode tehnice de constatare a gradului de finisare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice, la costul de productie. ntreprinderile din tara noastra au posibilitatea de a evalua si de a nregistra n contabilitate bunurile de natura stocurilor si la alte preturi cu conditia ca n raporturile periodice ele sa fie prezentate la costuri efective. Astfel de preturi de registrare pot fi: preturi prestabilite si preturi de facturare.

n cazul n care se utilizeaza preturile perstabilite, aceste preturi se vor stabili pe baza preturilor medii ale bunurilor respective. n acest caz, diferentele de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie se vor reflecta distinct n conturile de diferente de pret. Diferentele de pet stabilite la intrarea bunurilor n ntreprindere se repartizeaza si se nregistreza proportional, att asupra valorii bunurilor iesite ct si asupra stocurilor.

1.3. Metode de evidenta sintetica si analitica a stocurilor


1.3.1. Metode de evidenta sintetica si contabilizare a stocurilor
nterprinderile din Romnia pot sa-si organizeze contabilitatea stocurilor utiliznd fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent. 1. Metoda inventarului permanent n cazul utilizarii inventarului permanent n contabilitate, n conturile de stocuri se nregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si valoric, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct si valoric. Conform normelor contabile din tara noastra, n conditiile utilizarii inventarului permanent, unitatile patrimoniale si pot organiza contabilitatea analitica a stocurilor n functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii. n cazul utilizarii inventarului permanent, conturile de stocuri se debiteaza cu intrarile de bunuri si se crediteaza cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La sfrsitul exercitiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. Daca exista diferente n plus sau minus la inventar, acestea se vor regulariza aducndu-se stocurile la nivelul lor real. n principiu, evaluarea intrarilor n stoc trebuie sa se faca la costul istoric dat de costul efectiv de productie, n cazul stocurilor provenite din productie proprie, iar iesirile din stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. Evaluarea iesirilor din stoc se poate face dupa multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP, FIFO, LIFO. Reglementarile contabile romnesti dau posibilitatea unitatilor patrimoniale, de a continua practica contabila anterioara de a evalua att intrarile ct si iesirile din stoc la preturi standard sau prestabilite, denumite si preturi de nregistrare. Acceptarea continuarii acestei practici a impus instituirea n contabilitatea generala a conturilor de diferente de pret care sa reflecte distinct: La intrarea elementelor n stoc, diferentele dintre costul istoric si preturile de nregistrare; La iesirea elementelor din stoc, repartizarea diferentelor de pret asupra valorii de nregistrare a elementelor iesite, cu ajutorul coeficientului K.
K=

(Si+Rd) cont de diferente de pret (Si+Rd) cont de stoc la pret de nregistrare

Coeficientul K se aplica asupra valorii elementelor iesite din stoc, la pret de nregistrare.

Metoda inventarului permanent este utilizat de unitatile mari si mijlocii, si consta n utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina si urmari n permanenta stocul scriptic al acestora dupa fiecare operatie de intrare si de iesire, astfel, contabilitatea sintetica a stocurilor va reflecta: stocul initial, de la nceputul lunii, care va fi cel final din luna precedenta si care nu poate fi dect debitor, intrarile n cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor nregistra n debitul contului, iesirile din cursul lunii, pe baza documentelor de iesire, vor forma rulajul creditor al contului, n baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri - se va stabili n permanenta stocul scriptic al bunurilor, care vor putea n perioadele de inventariere cu stocurile faptice, din a caror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar. Folosirea acestei metode presupune: utilizarea fiecaruia dintre preturile de nregistrare a stocurilor, folosirea conturilor de diferente de pret aferente stocurilor, conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitica. Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de munca, dar asigura o mai riguroasa cunoastere, n orice moment a marimii stocurilor si un mai bun control al integritatii lor. 2. Metoda inventarului intermitent Unitatile patrimoniale pot opta si pentru inventarul permanent al stocurilor, cu conditia ca inventarul permanent al acestora sa fie condus n contabilitatea de gestiune, n cazul ntreprinderilor mari, sau extracontabil n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii. Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si nregistrarea lor n contabilitate pe baza inventarierii lor la finele fiecarei luni. n acest caz, iesirile se determina ca diferenta ntre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor, pe deoparte si valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere, pe de alta parte. Relatia de calcul a iesirilor ar putea fi urmatoarea: n cazul utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea n cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidentierea intrarilor si , respectiv, a recalcularii stocurilor scriptice dupa fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaza numai la nceputul si sfrsitul lunii, iar intrarile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct n conturile de cheltuieli corespunzatoare, la cost de achizitie, pret de factura sau pret prestabilit, dupa caz. La sfrsitul fiecarei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere si se nregistreaza n conturile de stocuri initiale ale lunii urmatoare si ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la nceputul lunii urmatoare. Metoda inventarului intermitent consta n: nregistrarea tuturor intrarilor de stocuri, din cursul unui exercitiu financiar, direct n conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri, regularizarea stocurilor la finele exercitiului financiar pe baza de inventare faptice prin: destocarea stocului initial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza ca acesta s-a consumat n cursul exercitiului financiar, restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exercitiului financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.

n urma acestei tehnici de nregistrare, conturile de stocuri reflecta marimea reala a acestora, iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflecta cheltuielile efective cu aceste consumuri. Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unitatile mici si mijlocii, si consta n neurmarirea prin contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de stocuri n cursul perioadelor. Conturile de stocuri se utilizeaza numai la finele perioadelor de gestiune cnd se debiteaza cu soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere. Miscarile de stocuri din cursul perioadei nu afecteaza conturile de stocuri, ci direct conturile de cheltuieli. Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera la stocurile procurate din afara unitatii fata de cele provenite din productia proprie si anume: pentru stocurile aprovizionate din afara unitatii se parcurg urmatoarele etape: se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost nregistrate la nceput; achizitiile de bunuri efectuate de la furnizori se nregistreaza direct asupra conturilor de cheltuieli; la finele perioadei se inventariaza bunurile aprovizionate sau provenite din perioada precedenta, neconsumate, cu care se degreveaza cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri. Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de cheltuieli reflecta bunurile consumate n timpul perioadei, calculate dupa relatia: n perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta. pentru stocurile provenite din productie proprie se parcurg urmatoarele etape: se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente; bunurile obtinute din productie proprie nu se nregistreaza n contabilitatea sintetica, ci numai n evidenta operativa de la locurile de depozitare; pe masura vnzarii stocurile se vor nregistra asupra conturilor de venituri, fara sa fie nevoie destocarea lor; la finele perioadei se inventariaza bunurile obtinute din productie proprie, inclusiv cele provenite din perioada precedenta, dar nevnduta, si se nregistreaza asupra conturilor de venituri din productia stocata. Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de venituri reflecta bunurile produse n unitate, calculate dupa relatia: n perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta. pentru productia n curs de executie, determinarea ei se face numai la sfrsitul perioadei prin metode diferite si se nregistreaza n contabilitate ca stocuri la costurile corespunzatoare, dar la nceputul perioadei urmatoare operatia respectiva se storneaza n "rosu". Folosirea acestei metode presupune: utilizarea ca preturi de nregistrare n contabilitate a stocurilor, a costului de achizitie pentru bunurile achizitionate din afara unitatii si respectiv a preturilor de productie pentru bunurile obtinute din productie proprie; nu trebuie utilizate conturi de diferente de pret aferente stocurilor; nu este necesara organizarea unei contabilitati analitice a stocurilor. Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificari n munca de contabilitate, daca inventarierile faptice ar fi efectuate anual si nu lunar. Ea nu permite, nsa, un control riguros al gestionarii si al asigurarii integritatii lor.

1.3.2. Metode de evideta analitica a stocurilor

n situatia contabilizarii stocurilor dupa metoda inventarului permanent, Legea contabilitatii prevede n scopul cunoasterii corecte din punct de vedere cantitativ si valoric a stocurilor aflate n gestiunea unitatii patrimoniale, pe fiecare lot n parte si pe fiecare categorie de stocuri, organizarea contabilitatii analitice a stocurilor dupa urmatoarele metode: -metoda cantitativ-valorica; -metoda operativ-contabila; -metoda global-valorica; a) Metoda cantitativ-valorica. Presupune tinerea unei evidente cantitative la locul de depozitare al stocurilor, pe categorii de bunuri, folosind Fisele de cont analitice. Fisele de magazie, mpreuna cu actele justificative(receptii, facturi), mpartite n functie de sensul miscarii bunurilor(intrari si iesiri), se predau compartimentului financiar-contabil, care prelucreaza datele si nregistreaza stocurile att cantitativ ct si valoric, n Fisele de cont analitice, deschise pe feluri de bunuri si locuri de depozitare.Concordanta valorica dintre datele nregistrate n conturile sintetice si cele analitice, se verifica prin ntocmirea la sfrsitul lunii a balantei de verificare a conturilor analitice. Concordanta cantitatilor se asigura prin confruntarea datelor dintre fisele de magazie si fisele analitice pentru valori materiale. b) Metoda operativ-contabila (pe solduri). Presupune nregistrarea stocurilor la locul de depozitare cantitativ, pe categorii de bunuri, iar la contabilitatea valoric, pe gestiuni, iar n cazul acestora pe grupe si subgrupe de bunuri, ntocmindu-se documentul numit "Registrul Stocurilor". Concordanta dintre datele nregistrate n evidenta depozitelor si cele din contabilitate se asigura prin evaluarea lunara a stocurilor cantitative nscrise n Fisele de magazie cantitativ si n "Regis trul Stocurilor" cantitativ si valoric. Tehnica de lucru este urmatoarea: Documentele justificative sunt nregistrate de gestionar n fisele de magazie, stabilind stocul dupa fiecare operatie; Serviciul contabil, verifica periodic nregistrarile facute n fisele de magazie si preia documentele respective, mpreuna cu borderourile ntocmite de gestionar, care sunt centralizate pe grupe de materiale si pe conturi corespondente Totalurile stabilite se nscriu n "Situatia de miscari", ntocmita separat pentru intrari si pentru iesiri. La sfrsitul fiecarei luni se totalizeaza situatiile si se stabilesc doua categorii de totaluri, pe gestionari si pe grupe de materiale, att la intrari ct si la iesiri, iar stocurile din fisele de magazie se nscriu n Registrul stocurilor si se nmultesc cu pretul lor. Existentele fizice nscrise n acest registru trebuie sa concorde cu stocul stabilit prin fisele de magazie, iar soldurile pe grupe si gestiuni cu valorile din Situatia de miscari lunara, care trebuie sa concorde cu contabilitatea sintetica. c) Metoda global-valorica. Are n vedere conducerea evidentei stocurilor numai valoric, att la nivelul gestiuni ct si a compartimentului de contabilitate. La nivelul gestiunii, Fisele de magazie sunt ntocmite cu "Raportul de gestiune", n care se nregistrteaza zilnic intrarile si iesirile pe baza de documente justificative. Aceasta, mpreuna cu documentele justificative se predau la compartimentul de comtabilitate, care verifica realizarea documentelor si a valorilor consemnate. Controlul concordantei dintre nregistrarrile din Raportul de gestiune si cele din Fisele de cont pentru operatii diverse, se face periodic, de regula lunar, prin confruntarea soldurilor. Esenta metodei consta n tinerea evidentei numai valoric la nivelul gestiunilor cu ajutorul "Raportului de gestiune" completat de responsabilul gestiunii iar la compartimentul financiar, contabil global valoric pe fiecare gestiune cu ajutorul formularului "Fisa de cont pentru operatii diverse" completat de contabilul gestiunii.

1.4.Organizarea contabilitatii stocurilor si a productiei n curs de executie

La organizarea contabilitatii stocurilor si productiei n curs de executie trebuie avute n vedere urmatoarele elemente: - obiectivele urmarite - factorii specifici de influenta stocurilor si a productiei n curs de executie; - documentele justificative si de evidenta operativa; - sistemul conturilor utilizate pentru reflectarea stocurilor si a productiei n curs de executie. a) Obiectivele urmarite Obiectivele contabilitatii stocurilor si a productiei n curs de executie sunt, n principal legate de realizarea functiilor comerciale ale ntreprinderii. Principalele obiective ce revin contabilitatii n acest domeniu sunt: Urmarirea si controlul realizarii programului de aprovizionare. Prin organizarea evidentei pe grupe si feluri de stocuri, precum si a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri de cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura informatii utile cu privire la stadiul aprovizionarii. Asigurarea integritatii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare si urmarirea permanenta a miscarii lor. Se asigura prin organizarea contabilitatii mijloacelor circulante materiale pe gestiuni, si n cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ si valoric, nregistrarea exacta si la timp a cuantumului miscarilor si a diferentelor constatate la inventariere, sesizarea existentei stocurilor fara utilitate sau cu miscare lenta, pentru luarea masurilor necesare lichidarii lor. Urmarirea utilizarii rationale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea mod de organizare care sa permita respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din depozit, evidenta economiilor sau a materialelor neutilizate, precum si a materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea n sectiile de fabricatie. Asigurarea delimitarii cheltuielilor de transport-aprovizionare fata de valoarea materialelor aprovizionate, impune organizarea contabilitatii astfel nct acestea sa poata furniza informatii cu privire la nivelul si structura cheltuielilor de transport aprovizionare. nregistrarea si controlul valorificarii stocurilor de marfuri si a celorlalte categorii de stocuri destinate a fi livrate tertilor. Evidenta si urmarirea stocurilor de produse n procesul obtinerii si livrarii la preturi competitive. Evaluarea realista a stocurilor si determinarea influentelor asupra patrimoniului si rezultatelor, prin aplicarea corecta a regulilor de evaluare. Promovarea principiului prudentei si principiului continuitatii activitatii la evaluarea si nregistrarea n contabilitate a stocurilor. b) Factori specifici de influenta: Marimea ntreprinderii, ca factor care determina alegerea metodei de contabilitate sintetica a stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent. Structura organizatorica si functionala a gestiunilor de stocuri, determina circuitul documentelor primare si evidenta analitica pe gestiuni. Modul de organizare a activitatii de aprovizionare si livrare, depozitare si miscare a stocurilor de materiale constituie premise de baza a contabilitatii, ntruct operatiile specifice lor genereaza o mare diversitate de documente primare de a caror corecta ntocmire si completare depinde gradul de exactitate a informatiilor furnizate. Caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, n functie de care se face clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii si conturile sintetice corespunzatoare lor; se elaboreaza nomenclatorul stocurilor si pe aceasta baza se organizeaza evidenta operativa si contabilitatea analitica.

Decalajul ce poate aparea, uneori, n vnzarea si livrarea stocurilor. Sursele de provenienta a activelor circulante materiale aprovizionate ( furnizori, din productie proprie, din prelucrare la terti ) influenteaza, n principal, conturile sintetice utilizate si preturile de evaluare. Modul de evaluare a activelor circulante materiale influenteaza, n special, modul de nregistrare a acestora n contabilitatea sintetica, dar si alegerea metodelor de determinare a preturilor de iesire la stocurile intersarjabile. Sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influenteaza organizarea contabilitatii stocurilor n vederea calcularii marimii cantitative si valorice a intrarilor, iesirilor si stocurilor, precum si a cheltuielilor efective de transport aprovizionare, n functie de care se aleg metodele de contabilitate analitica a stocurilor. De asemenea la organizarea contabilitatii activelor circulante materiale trebuie considerati si alti factori, ca: documentele nsotitoare la intrarea stocurilor; amplasarea depozitelor; separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce apartin tertilor; fazele procesului de aprovizionare, precum si mijloacele folosite pentru executarea lucrarilor de evidenta si calcul. c) Sistemul documentelor justificative si de evidenta operativa Operatiunile privind existenta, intrarea, iesirea si deprecierea stocurilor sunt consemnate n diferite documente specifice, care se pot grupa dupa urmatoarele criterii: Documente privind existenta stocurilor: - liste de inventariere; - registru de inventar; - proces verbal de inventariere; Documente privind intrarea stocurilor: - comenzi; - facturi; - aviz de nsotire; - borderou de achizitie; - note de receptie si constatare de diferente; - bon de predare - transfer - restituire; - rapoarte de productie; - bon de primire; - liste de inventariere; - declaratii vamale de import; - ordine de plata - extrase de cont; - chitante si registru de casa;

- borderou de primire a bunurilor n consignatie; - procese verbale de predare - primire; - procese verbale de inventariere; - procese verbale de donatie; Documente privind iesirea stocurilor: - facturi; - avize de nsotire; - bonuri de predare - transfer - restituire; - borderou de vnzare; - fise limita de consum; - bonuri de consum; - foi de parcurs; - procese verbale de predare - primire; - bon de predare;' - declaratie vamala de export; - declaratii de ncasare valutara; - decizii de imputare; - procese verbale de donatii; - procese verbale de inventariere; - buletin de analiza; - extrasele de cont bancar; - chitante si registru de casa; - rapoarte zilnice de productie; Documente privind descrierea stocurloir: - listele de inventariere ; - procese verbale de inventariere; - situatii de calcul a perisabilitatilor;

- procese verbale de scoatere din gestiune a bunurilor degradate sau expirate; - note de constatare; Evidenta operativa a stocurilor se tine cu ajutorul urmatoarelor documente: - fisa de magazie; - registrul stocurilor; - raportul de gestiune; Prezentam, pe scurt, cteva din cele mai importante documente de evidenta a stocurilor: Factura - se ntocmeste n momentul livrarii bunurilor, constituind, pe lnga functia de intrare - iesire din gestiune, pe cea de act justificativ pentru decontare (ncasarea - plata) contravalorii bunurilor sau serviciilor consemnate. Avizul de nsotire - serveste ca document pentru eliberarea - primirea n gestiune si ca act de nsotire a stocurilor pe timpul transportului. Nota de receptie si constatarea de diferente - evidentiaza bunurile intrate n gestiune. Este ntocmita n baza documentelor eliberate de furnizor. Bonul de predare - transfer - restituire - folosit pentru predarea la magazie a stocurilor (produse, semifabricate, etc.) obtinute din productie proprie sau pentru transmiterea bunurilor de la un loc de depozitare la altul n cadrul aceleias i unitati. Nu serveste ca document pe timpul transportului. Declaratia vamala: utilizat pentru declararea n detaliu a bunurilor clasificate n Tariful Vamal, cu ocazia efectuarii unor operatiuni de import sau export si care dovedeste efectuarea propriu-zisa a operatiunii de import sau de export, dupa caz, n conditii legale. c) Sistemul conturilor utilizate Contabilitatea sintetica a stocurilor se conduce cu ajutorul clasei a III-a din Planul de Conturi General, "Conturi de stocuri si produse n curs de executie". Aceasta clasa cuprinde urmatoarele grupe: grupa 30 grupa 33 grupa 34 grupa 35 grupa 36 grupa 37 grupa 38 grupa 39 Stocuri de materii prime si materiale Productia n curs de executie Produse Stocuri aflate la terti Animale Marfuri Ambalaje Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei n curs de executie.

1.5. Contabilitatea materiilor prime si a materialelor

Contabilitatea materiilor prime, materialelor si a diferentelor de pret aferente acestora se organizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi: "Materii Prime" " Materii consumabile" " Mareriale de natura obiectelor de inventar" 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" Conturile 301 "Materii prime"; 302 "Materiale consumabile", 303 " Materiale de natura obiectelor de inventar" sunt dupa continutul economic: conturi de stocuri materiale. Dupa functia contabila: conturi de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a materiilor prime si materialelor intrate n intreprindere astfel: - achizitionate de la furnizori:

% 301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" 4426 "TVA deductibila"

401 "Furnizori" sau 408 "Furnizori - facturi nesosite" 542 " Avansuri de trezorerie"

- valoarea taxelor vamale aferente achizitiilor de import: % varsaminte 301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" - aduse ca aport la capital: % 301 " Materiale prime" 302 " Materiale consumabile" = 456 " Decontari cu asociatii privind capitalul" similate" = 446 " Alte impozite, taxe si

303 " Materiale de natura obiectelor de inventar" - rezultate din donatii sau plus de inventar" % 301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" sau 301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" = 601 "Cheltuieli cu materiile prime " sau 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile" 603"Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar" revenite la tertii: % 301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" - primite de la asociati din cadrul grupului, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitatii: % 301 "Materii prime" 302"Materiale consumabile" 303"Materiale de natura obiectelor de inventar" = 451"Decontari ntre entitati afiliate" sau 453"Decontari privind interesele de participare" 481"Decontari ntre unitate sau subunitati" 482 "Decontari ntre unitatii" = 351"Materii prime si materiale aflate la terti" = 7582 "Venituri din donatii si subventii primite"

- valoarea la pret de nregistrare a produselor retinute si consumate n aceeasi unitate: % 301"Materii prime" 302"Materiale consumabile" 303"Materiale de natura obiectelor de inventar" Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistarare a materiilor prime si materialelor iesite din gestiune: - dare n consum: 601 "Cheltuieli cu materiile prime" 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile" - materiale de natura obiectelor de inventar date n folosinta: % 603"Cheltuieli privind materialele de natura obictelor de inventar" 471"Cheltuieli nregistrate n avans" si D.D. 8035 "Stocuri de natura obiectelor de inventar date n folosinta" - lipsurile la inventar n cadrul normelor legale de perisabilitate: 601"Cheltuieli cu materiile prime" 602"Cheltuieli cu materiale consumabile" 603"Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar" 6588"Alte cheltuieli de exploatare" = % 301 "Materii prime" 302 "Materiale" - lipsuri datorate unor cauze extraordinare (pierderi din calamitati): = 303"Materiale de natura obiectelor de inventar" = 301"Materii prime" = 302"Materiale consumabile" = 303"Materiale de natura obiectelor de inventar" = 301 "Materii prime" = 302 "Materiale consumabile" = 34x "Produse"

671"Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare"

% 301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303"Materiale de natura obiectelor de inventar"

- vndute n starea n care au fost procurate (se trec la marfuri): 371 "Marfuri" = % 301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" - trimise pentru prelucrarea sau aflarea n custodie la terti: 351"Materii si materiale aflatela terti" = % 301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" - retrase din aportul la capitalul social: 456"Deconturi cu asociatii privind capitalul" = % 301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile2 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" Soldurile conturilor debitoare si exprima valoarea materiilor prime, respectiv a materialelor existente n gestiune la pret de nregistrare. Contul 308"Diferente de pret la materii prime si materiale" Dupa continutul economic: cont rectificativ al pretului de nregistrare al materiilor prime si materialelor. Se utilizeaza atunci cnd evidenta materiilor prime si materialelor se conduce la preturi standard, evidentiindu-se n cadrul contului diferenta dintre pretul standard si costul de achizitie (n plus sau n minus).

Dupa functia contabila: cont bifunctional. Se debiteaza cu: - diferentele de pret n plus (cost de achizitie mai mare dect pretul standard) aferent materiilor prime si materiilor intrate n gestiune: % 308"Diferentele de pret la materii prime si materiale" 4426 "TVA deductibila" - diferentele de pret n minus (cost achizitie < cost prestabilit) aferent materiilor prime si materialelor iesite din gestiune: 308"Diferente de pret la la materii prime si materiale" = % 601 "Cheltuieli cu materiile prime" 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile" 603"Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar" Se crediteaza cu: - diferentele de pret n plus aferente materiilor prime si materialelor iesite din gestiune: % 601"Cheltuieli cu materiile prime" 602"Cheltuieli cu materialele consumabile" 603"Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar" - diferentele de pret n minus aferente materiilor prime si materialelor achizitionate: % 301"Materii prime" 302"Materiale consumabile" 303"Materiale de natura obiectelor = 308"Diferente de pret la materii prime si materiale" = 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" = 401"Furnizori"

de inventar" Soldul contului poate fi: - debitor si exprima diferentele de pret n plus aferente intrarilor respectiv diferentelor n minus aferente iesirilor de materii prime, materiale consumabile si materiale de natura obiectelor de inventar. - creditor si exprima diferentele de pret n plus aferente iesirilor respectiv diferentelor de pret n minus aferente intrarilor de materii prime, materiale consumabile si materiale de natura obiectelor de inventar.

1.6. Contabilitatea productiei n curs de executie


Productia n curs de executie este acea structura a stocurilor (produse, servicii, lucrari) ce se gasesc n faze intermediare de prelucrare pe diverse masini nefiind nici productie finita, nici semifabricat. Aceasta nu a trecut prin toate fazele de prelucrare nefiind supusa probelor tehnologice si receptiei finale. Se determina prin inventariere la finele fiecarei perioade de gestiune, iar evaluarea se face la costuri de productie conform documentelor justificative. Contabilitatea acesteia se conduce cu ajutorul conturilor 331 "Produse n curs de executie" si 332 "Lucrari si servicii n curs de executie" Dupa continutul economic: conturi de stocuri care nu au parcurs toate stadiile de prelucrare fiind neterminate la finele perioadei. Dupa functia contabila: conturi de activ. Se debiteaza cu costul de productie al stocului de produse, lucrari si servicii n curs de executie existent la sfrsitul perioadei determinat prin inventariere: % 331" Produse n curs de executie" 332" Lucrari si servicii n curs de executie" Se crediteaza la nceputul perioadei urmatoare, odata cu scaderea din gestiune a valorii produselor, lucrarilor si serviciilor care reintra n procesul de fabricatie ( destocare): 711 "Variatia stocurilor" = % 331 "Produse n curs de executie" 332 "Lucrari si servicii n curs de executie" Soldurile conturilor sunt debitoare si reprezinta valoarea la cost de productie a produselor sau lucrarilor si serviciilor n curs de executie la sfrsitul perioadei contabile. = 711" Variatia stocurilor"

1.7. Contabilitatea produselor

Activitatea desfasurata de agentii economici din sfera productiei materiale se3 concretizeaza n obtinerea de produse finite, semifabricate, produse reziduale, etc.Acestea sunt stocuri care au parcurs integral fazele procesului tehnologic putnd fi depozitate sau livrate. Contabilitatea produselor este organizata cu ajutorul grupei 34 "Produse"care cuprinde conturile: 341 "Semifabricate" 345 "Produse finite" 346 "Produse reziduale" 348 "Diferente de pret la produse" Contul 345 "Produse finite" Dupa continutul economic: cont de stocuri materiale. Dupa functia contabila: cont de activ. Se debiteaza cu: - valoarea la pret de nregistrare sau cost de productie a produselor finite rezultate din procesul tehnologic inclusiv plusurilor de inventar: 345 "Produse finite" = 711 "Variatia stocurilor"

- valoarea produselor finite revenite de la terti: 345 "Produse finite" = % 354 "Produse aflate la terti" 401 "Furnizori" Se crediteaza cu: valoarea la pret de nregistrare sau cost de productie a produselor finite iesite din unitate astfel: - vnzarea produselor finite: 411 "Clienti" = % 701 "Venituri din vnzarea produselor finite" 4427 "TVA colectata" - scaderea din gestiune: 711 "Variatia stocurilor" - constatate lipsa la inventar: 711"Variatia stocurilor" = 345 "Produse finite" = 345 "Produse finite"

- distruse de calamitatii naturale: 671 "Cheltuieli privind = 345 "Produse finite"

calamitatile si alte evenimente extraordinare"

- transferate n magazinele de vnzare proprii: 371 "Marfuri" = 345 "Produse finite"

- acordate salariatilor ca plata n natura conform legii: 421 "Personal-salarii datorate" - cuvenite actionarilor sau unitatilor prestatoare ca plata n natura potrivit clauzelor contractuale: % 462 "Creditori diversi" 401 "Furnizori" - retinute si consumate n aceeasi unitate: % 301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" - acordate ca donatii: 6582 "Donatii si subventii acordate" - trimise pentru prelucrarea la terti: 3545 "Produse finite aflate la terti" Soldul contului este debitor si exprima valoarea la pret de nregistrare a produselor finite existente n stoc la finele perioadei. = 345 "Produse finite" = 345 "Produse finite" = 345 "Produse finite" = 345 "Produse finite" = 345 "Produse finite"

n cazul n care pentru evidentierea produselor se utilizeaza preturi prestabilite (standard) iar costurile de productie calculate la sfrsitul perioadei diferite, diferentele rezultate se vor evidentia cu ajutorul contului 348"Diferente de pret la produse". Dupa continutul economic: cont rectificativ al valorii de nregistrare a produselor. Dupa functia contabila: cont bifunctional. Se debiteaza cu: - diferentele de pret n plus (costul de productie efectiv mai mare dect pretul standard) aferent produselor obtinute (intrate) din productie proprie: 348 "Diferente de pret la produse" = 711 "Variatia stocurilor"

- diferentele de pret n minus (costul de productie mai mic dect pretul standard) repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vnzare: 348 "Diferente de pret la produse" Se crediteaza cu: - diferentele n minus (costul de productie mai mic dect pretul standard) aferente produselor intrate n gestiune din productie proprie: 711 "Variatia stocurilor" = 348 "Diferente de pret la produse" = 711 "Variatia stocurilor"

- diferentele de pret n plus (costul de productie mai mare dect pretul standard) repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vnzare: 711 "Variatia stocurilor" Soldul contului poate fi: - deditor si exprima diferentele de pret in plus (costul de productie mai mare dect pretul standard) aferent produselor intrate respectiv diferentelor de pret n minus (costul de productie mai mic dect pretul standard) repartizate asupra produselor iesite din gestiune; - creditor si exprima diferentele de pret n minus aferente produselor intrate respectiv diferentelor de pret n plus repartizate asupra produselor iesite. Functionarea conturilor 341 "Semifabricate" si 346 "Produse reziduale" este identica cu cea a contului 345 "Produse finite". = 348 "Diferente de pret la produse"

1.8. Contabilitatea stocurilor aflate la terti

Anumite bunuri de natura stocurilor, proprietate a nterprinderii, pot sa se gaseasca temporar la alte unitati din diverse motive: pentru prelucrare, lasate n curs de aprovizionare, etc. Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul grupei 35 "Stocuri aflate la terti", ce cuprinde urmatoarele conturi: 351 "Materii si materiale aflate la terti"

354 "Produse aflate la terti" 356 "Animale aflate la terti" 357 "Marfuri aflate la terti" 358 "Ambalaje aflate la terti" Dupa continutul economic: conturi de stocuri aflate temporar la terti. Dupa functia contabila: conturi de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a stocurilor aflate temporar la terti: 35x "Stocuri aflate la terti" = 301 "Materii 302 "Materii consumabile" 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" 341 "Semifabricate" 345 "Produse finite" 346 "Produse reziduale" 361 "Animale si pasari" 371 "Marfuri" 381 "Ambalaje" 401 "Furnizori" Se crediteaza cu: - valoarea stocurilor revenite de la terti: % 301 "Materii prime" 302 "Materii consumabile" 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" 341 "Semifabricate" 345 "Produse finite" = 35x "Stocuri aflate la terti" %

346 "Produse reziduale" 361 "Animale si pasari" 371 "Marfuri" 381 "Ambalaje" - scaderea din gestiune a stocurilor aflate la terti constatate lipsa la inventar sau distruse de calamitati: % 601 "Cheltuieli cu materiile prime" 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile" 603 "Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar" 607 "Cheltuieli privind marfurile" 608 "Cheltuieli privind ambalajele" 671 "Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare" Soldul contului este debitor si exprima bunurile de natura stocurilor aflate temporar la terti. = 35x "Produse finite"

1.9.Contabilitatea animalelor
n conformitate cu reglementarile actuale sunt ncadrate n categoria stocurilor: - animalele si pasarile tinere de orice fel (vitei, mnji, miei, purcri) n vederea cresterii pentru productie sau ce urmeaza a fi trecute ulterior la imobiliuari (folosirii lor pentru munca si reproductie); - animalele si pasarile la ngrasat; - destinate valorificarii; - coloniile de albine; - animalele pentru productie (lna, lapte, blana, oua). Intrarea animalelor se face n principal prin achizitii sau din productie proprie iar iesirea prin vnzare, sacrificare, etc. Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul conturilor 361 "Animale si pasari" si 368 "Diferente de pret la animale si pasari". Contul 361 "Animale si pasari". Dupa continutul economic: cont de stocuri.

Dupa functia contabila: cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a animalelor si pasarilor intrate n unitate astfel: - achizitionate de la furnizori: % 361 "Animale si pasari" 4426 "TVA deductibila" = 401 "Furnizori" sau 408 "Furnizori - facturi nesosite" 542 "Avansuri de trezorerie" - aduse ca aport la capital: 361 "Animale si pasari" - intrate cu titlu gratuit: 361 "Animale si pasari" = 7582 "Venituri din donatii si subventii primite" = 456 "Decontari cu asociati privind capitalul"

- diferente constatate n plus la inventar: 361 "Animale si pasari" - sporul n greutate: 361 "Animale si pasari" = 711 "Variatia stocurilor" = 711 "Variatia stocurilor"

- rezultate din productia proprie: 361 "Variatia stocurilor" - aduse la terti: 361 "Animale si pasari" = % 356 "Animale aflate la terti" 401 "Furnizori" - primite de la unitate sau subunitati: 361 "Animale si pasari" = % 481 "Decontari ntre unitate si subunitate" 482 "Decontari ntre subunitati" Se crediteaza cu pretul de nregistrare al animalelor si pasarilor iesite din gestiune astfel: - prin vnzare: = 711 "Variatia stocurilor"

- provenite din productie proprie: 711 "Variatia stocurilor" = 361 "Animale si pasari"

- provenite din cumparari ( la cost de achizitie): 606 "Cheltuieli privind animalele si pasarile" - constatate minus la inventar: 606 "Cheltuieli privind animalele si pasarile" - retrase de asociati: 456 "Decontari cu asociati privind capitalul" - disparute n urma unor calamitati naturale: 671 "Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare" Soldul contului este debitor si exprima valoarea la pret de inregistrare a animalelor si pasarilor existenten stoc ,la sfrsitul perioadei. Daca evaluarea si nregistrarea animalelor se face la preturi prestabilite (standard), diferentele de pret (n plus sau n minus) dintre acestea si costurile de achizitie sau de productie se evidentiaza cu ajutorul contului 368 "Diferente de pret la animale si pasari". Cont bifunctional. Se debiteaza cu: - diferentele de pret n plus (cost de achizitie mai mare dect pretul prestabilit) aferent animalelor si pasarilor achizitionate: 368 "Diferente de pret la animale si pasari" = 401 "Furnizori" 542 "Avansuri de trerzorerie" - diferentele de pret n plus aferente animalelor obtinute (intrate) din productie proprie: 368 "Diferente de pret la animale si pasari" = 711 "Variatia stocurilor" % = 361 "Animale si pasari" = 361 "Animale si pasari" = 361 "Animale si pasari" = 361 " Animale si pasari"

- diferentele de pret n minus aferente animalelor si pasarilor intrate incluse pe cheltuieli: 368 "Diferente de pret la animale si pasari" = 606 "Cheltuieli privind animalele si pasarile"

- diferentele de pret n minus repartizate asupra animalelor si pasarilor iesite din gestiune:

368 "Diferente de pret la animale si pasari" Se crediteaza cu:

= 711 "Variatia stocurilor"

- diferentele de pret n minus aferente animalelor si pasarilor achizitionate: % 361 "Animale si pasari" 542 "Avansuri de trezorerie" - diferente de pret n plus aferente animalelor incluse pe cheltuielile exercitiului: 606 "Cheltuieli pasari" privind animalele si = 368 "Diferente pasari" de pret la animale si = 368 "Diferente de pret la animale si pasari"

- diferente de pret n minus aferente animalelor si pasarilor intrate din productie proprie: 711 "Variatia stocurilor" = 368 "Diferente de pret la animale si pasari"

- diferentele de pret n plus repartizate asupra valorii animalelor din productie proprie iesite din gestiune: 711 "Variatia stocurilor" = 368 "Diferente de pret la animale si pasari"

Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente animalelor si pasarilor existente n stoc.

1.10. Contabilitatea marfurilor si a diferentelor de pret la marfuri

Marfurile sunt acele bunuri materiale achizitionate n scopul revnzarii n aceeasi stare sau dupa prelucrare sau produse de nterprindere si destinate vnzarii prin magazine proprii. Reflectarea n contabilitate a marfurilor se realizeaza cu ajutorul conturilor 371"Marfuri" si 378"Diferente de pret la marfuri" Contul 371"Marfuri" - evidentiaza existenta si miscarea marfurilor la cost de achizitie sau pret de vnzare, dupa caz. Dupa continutul economic: cont de stocuri destinate vnzarii.

Dupa functia contabila: cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de nregistrare a marfurilor intrate n gestiune astfel: - prin achizitie: % 371"Marfuri" 4426"TVA deductibila" = 401"Furnizori" sau 408 "Furnizori - facturi nesosite" 542 "Avansuri de trezorie" - valoarea taxelor vamale aferente achizitiilor de marfuri din import: 371"Marfuri" varsaminte = 446"Alte impozite, taxe si

asimilate" - aduse ca aport la capital: 371"Marfuri" - revenite de la terti: 371 "Marfuri" = % 357 "Marfuri aflate la terti" 401 "Furnizori" - primite cu titlu gratuit: 371"Marfuri" = 7582"Venituri din donatii si subventii primite" = 446"Decontari cu asociatii privind capitalul"

- valoarea de nregistrare celorlalte categorii de stocuri vndute ca atare (transferate la marfuri) 371 "Marfuri" = % 301 "Materii prime" 302 "Materiale consumabile" 303"Materiale de natura obiectelor de inventar inventar" 361 "Animale si pasari" - produsele finite transferate magazinelor proprii de desfacere: 371 "Marfurile" = 345 "Produse finite"

- constatate n plus la inventar: 371 "Marfuri" = 607 "Cheltuieli privind marfurile"

- primite, de la entitati afiliate, legate prin participatii, unitate sau subunitate: 371 "Marfuri" = % 451 "Decontari ntre entitatile afiliate" 453 "Decontari privind interesele de participare" 481 "Decontari ntre unitate si subunitati" 482 "Decontari ntre subunitati" - valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate n unitatile comerciale (cnd evidenta se tine la pret de vnzare cu amanuntul ): 371 "Marfuri" = 378"Diferente de pret la marfuri"

taxa pe valoarea adaugata neexigibila cuprinsa n pretul cu amanuntul al marfurilor: 371 "Marfuri" = 4428 "TVA neexigibila"

Se crediteaza cu valoarea la pret de nregistrare al marfurilor iesite din gestiune astfel: - dupa vnzare odata cu descarcarea gestiunii: cnd evidenta se tine la pret cu amanuntul: % = 371 "Marfuri"

607 "Cheltuieli privind marfurile" 378 "Diferentele de pret la marfuri" 4428 "TVA neexigibila" cnd evidenta se tine la cost de achizitie (comert en gross): 607 "Cheltuieli privind marfurile" = 371 "Marfurile"

- constatate lipsa la inventar: 607 "Cheltuieli privind marfurile" - pierderi din calamitati: = 371 "Marfurile"

671 "Cheltuieli privind calamitatile = 371 "Marfuri" si alte evenimente extraordinare" - trimise spre prelucrare la terti: 357 "Marfuri aflate la terti" - donatii acordate: 6582 "Donatii si subventii acordate" = 371 "Marfuri" = 371 "Marfuri"

- livrate entitatilor afiliate, legate prin participatii, unitate si subunitate: % 451 "Decontari ntre entitati afiliate" 453 "Decontari privind interesele de participare" 481 "Decontari ntre unitate si subunitate" 482 "Decontari ntre subunitati" Soldul contului este debitor si evidentiaza valoarea la pret de nregistrare a marfurilor aflate n stoc la sfrsitul perioadei. Contul 378"Diferente de pret la marfuri"- tine evidenta adaosului comercial aferent marfurilor din unitatile comerciale. Dupa continutul economic: cont rectificativ al valorii de inregistrare al marfurilor. Dupa functia contabila: cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate n unitatile comerciale: 371 "Marfuri" = 378 "Diferente de pret la marfuri" = 371 "Marfuri"

Se debiteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din gestiune prin vnzare sau alte cai (inclusiv reducerile de pret la marfuri): 378 "Diferente de pret la marfuri" = 371 "Marfuri"

Soldul contului este creditor si exprima valoarea adaosuluicomercial aferent marfurilor existente n gestiune la sfrsitul perioadei. Adaosul comercial aferent marfurilor din comertul cu amanuntul, ridica probleme deosebite n ceea ce priveste determinarea acestuia cu ocazia descarcarii gestiunii. Se stie ca pretul cu amanuntul al marfurilor se determina astfel:

Pret cu amanuntul

= Cost de achizitie

+ Adaos

+ TVA neexigibila

comercial

Pentru determinarea adaosului comercial aferent vnzarilor se parcurg urmatoarele etape: - calculul coeficientului de repartizare a adaosului comercial:

K378= Si378+Rc378 / ( Si371+Rd371 ) - ( Si4428+Rc4428 )

- determinarea adaosului aferent stocurilor :

Adaos aferent stocurilor = Stoc marfa fara TVA*k378

- calculul stocului de marfa mai putin TVA:

Stoc marfa fara TVA = SfD371-SfC4428 sau Stoc de marfa cu TVA- TVA aferent stoc

- determinarea adaosului aferent vnzarilor:

Adaosul aferent vnzarilor Sf378 ) (

= Adaos total RD378) (

Adaosul aferent Si378 + Rc378 ) stocurilor (

La descarcarea gestiunii rulajul debitor al contului 4428 va fi egal cu rulajul creditor al contului 4427. Formula contabila de descarcare a gestiunii marfurilor cu amanuntul va fi:

% 607 "Cheltuieli privind marfurile"

= 371 "Marfuri"

(cost de achizitie) 378 "Diferente de pret la marfuri" (adaos comercial aferent vanzarii) 4428 "TVA neexigibila" (TVA aferent marfurilor vndute, Rc4427)

1.11. CONTABILITATEA AMBALAJELOR

Circulatia marfurilor de la producatori pna la consumatori, ca de altfel si a celorlalte categorii de bunuri materiale, este conditionata n mare masura de utilizarea unor ambalaje adecvate, care contribuie la pastrarea proprietatilor fizicochimice ale acestora n timpul transportului, manipularii, depozitarii si comercializarii. Altfel spus, ambalajele reprezinta o categorie distincta de stocuri care asigura una dintre premisele importante pentru realizarea n conditii corespunzatoare a circulatiei propriu-zise a marfurilor. Datorita diversitatii tipurilor de ambalaje, a dimensiunilor si modului de utilizare, al modului de finantare si recuperare este necesara, ca o conditie indispensabila pentru organizarea contabilitatii, clasificarea lor dupa mai multe criterii. n functie de durata si valoare, ambalajele se delimiteaza n doua categorii sau grupe importante si anume: ambalaje de natura mijloacelor fixe siambalaje de natura stocurilor. n prima categorie se ncadreaza ambalajele care ndeplinesc conditiile de valoare si durata stabilite pentru mijloace fixe (containere, cisterne, tuburi de oxigen, butoaie de bere s.a.), reflectndu-se n contabilitate cu ajutorul conturilor de imobilizari corporale. Aceste ambalaje se utilizeaza de regula pentru pastrarea marfurilor si fac parte din inventarul permanent al unitatii patrimoniale, circulnd, atunci cnd este cazul, pe principiul restituirii integrale si fara vnzare-cumparare, pe baza de facturare "proforma". Ambalajele de natura stocurilor sunt numeroase si au mai multe destinatii, fapt ce impune clasificarea lor n raport cu continutul si modul de oglindire n contabilitate n trei subgrupe si anume: ambalaje de natura obiectelor de inventar, ambalaje de circulatie sau de transport si materiale de ambalat. Ambalajele de natura obiectelor de inventar (lazi pentru pine, butoaie pentru bere, butoaie din fag pentru brnzeturi s.a.) fac parte din inventarul permanent al unitatii si se oglindesc n contabilitate cu ajutorul conturilor corespunzatoare acestei categorii de elemente patrimoniale. Ele circula pe principiul restituirii integrale, facturndu-se "proforma". Ambalajele de circulatie sau de transport (navete pentru lapte, bauturi racoritoare si alcoolice, cutii pliante din mucava, sticle, borcane s.a.) detin ponderea cea mai mare n total ambalajelor si participa la mai multe circuite comerciale. Aceste ambalaje se urmaresc n contabilitate cu ajutorul conturilor 381 "Ambalaje" si 388 "Diferente de pret la ambalaje", care se vor prezenta ulterior. Ambalajele de transport sau de circulatie, n functie de modul de recuperare si valorificare se delimiteaza n doua subgrupe si anume: - ambalaje facturate distinct care circula prin vnzare-cumparare; - ambalaje facturate distinct care circula prin restituire directa. Fiecare din aceste subgrupe, sub aspectul circulatiei si decontarii, se reflecta n contabilitate n mod specific, asa cum se va prezenta ulterior.

Materialele de ambalat (hrtie, pungi de hrtie si polietilena, carton, talaj industrial s.a.) se folosesc pentru mpachetarea marfurilor n vederea vnzarii en-detail, pentru preambalare si expunere estetica, precum si pentru nevoi gospodaresti. Ele se reflecta n contabilitate cu ajutorul contului 3013 "Materiale pentru ambalat" sau pot fi incluse direct n cheltuielile de exploatare, n debitul contului 604 "Cheltuieli privind materialele nestocate", dupa cum se stabileste de unitatea patrimoniala. Materialele de ambalat, precum si ambalajele a caror valoare este inclusa n pretul marfurilor (cutii de conserve, sticle de plastic, pungi de polietilena s.a.) se utilizeaza o singura data, fiind nerecuperabile, fapt pentru care, pe masura eliberarii n consum se includ n cheltuielile de exploatare.

1.11.1.Organizarea contabilitatii ambalajelor refolosibile


Pentru organizarea contabilitatii ambalajelor de transport sau de circulatie se utilizeaza doua conturi sintetice de gradul I, 381 "Ambalaje" si 388 "Diferente de pret la ambalaje", care constituie grupa 38 "Ambalaje" din cadrul clasei a 3-a "Conturi de stocuri si productie n curs de executie" din Planul de conturi general. Utilizarea celor doua conturi amintite pentru urmarirea ambalajelor de transport sau de circulatie facturate distinct, care circula prin vnzare-cumparare sau prin restituire directa, este influentata ntr-o anumita masura de pretul de nregistrare adoptat de unitate, care poate fi costul efectiv de achizitie sau pretul standard (prestabilit). Folosirea costului efectiv de achizitie consta n evaluarea ambalajelor si implicit a operatiilor de intrari si iesiri n si din gestiune la costul efectiv de intrare n patrimoniu, care n perioada actuala este fluctuant, fapt ce creeaza anumite dificultati n ceea ce priveste evaluarea iesirilor din gestiune. n cazul adoptarii costului amintit ca pret de nregistrare este justificata crearea n cadrul contului 381 "Ambalaje" a doua conturi analitice, unul pentru pretul de facturare sau de cumparare si celalalt pentru cheltuielile de transportaprovizionare, ambele cu functia contabila de activ. Pentru contul analitic privind cheltuielile de transport- aprovizionare este caracteristic faptul ca la sfrsitul fiecarei luni, pentru ambalajele vndute si, de asemenea, iesite din gestiune cu alte destinatii, se efectueaza operatia de repartizare a cheltuielilor colectate, calculndu-se coeficientul mediu de repartizare, asa cum se procedeaza n cazul contului 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" sau a celorlalte conturi de diferente de pret. Adoptarea pretului standard (prestabilit) ca pret de nregistrare necesita determinarea n prealabil a acestui pret pentru fiecare categorie sau fel de ambalaje, folosindu-se preturile medii aferente operatiilor de intrari din perioada (anul) anterioara. Pretul n cauza se utilizeaza ca un pret constant n cursul exercitiului att pentru intrarile, ct si pentru iesirile de ambalaje n si din patrimoniu. Pentru nregistrarea diferentelor n plus sau n minus ntre pretul standard si costul efectiv de achizitie se utilizeaza contul 388 "Diferente de pret la ambalaje", asa cum se procedeaza n cazul celorlalte conturi de diferente de pret. Contul 381 "Ambalaje" este de activ si reflecta n debit si, de asemenea, n credit pretul de nregistrare aferent ambalajelor de transport sau de circulatie intrate si respectiv iesite n si din patrimoniu. Contul n cauza se debiteaza prin creditul conturilor care corespund modalitatilor de intrare a ambalajelor n patrimoniu si anume: - 401 "Furnizori", 408 "Furnizori - facturi nesosite" si 542 "Avansuri de trezorerie", pentru achizitionari de la terti cu decontare ulterioara si respectiv din avansuri spre decontare; - 358 "Ambalaje aflate la terti" si 401 "Furnizori", cu valoarea ambalajelor primite din custodie sau pastrare de la terti si respectiv cu cheltuielile de transport-aprovizionare si de prelucrare datorate pentru acestea n cazul utilizarii costul efectiv de achizitie ca pret de nregistrare;

- 608 "Cheltuieli privind ambalajele" si 7718 "Alte venituri exceptionale din operatii de gestiune", pentru ambalajele constatate n plus la inventariere si respectiv primite cu titlu de gratuit s.a. Contul analizat se crediteaza pentru iesirile din patrimoniu, prin debitul conturilor ce corespund cailor sau modalitatilor de iesire, dupa cum urmeaza: - 608 "Cheltuieli privind ambalajele", pentru vnzari si lipsuri la inventariere imputabile; - 6718 "Alte cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune", n cazul predarii cu titlu gratuit a pierderilor neimputabile si a pierderilor din calamitati etc. Soldul contului 381 "Ambalaje" poate fi debitor, reprezentnd valoarea la pretul de nregistrare aferenta ambalajelor existente n stoc la sfrsitul perioadei de gestiune. Soldul contului la care ne referim, n functie de pretul de nregistrare utilizat, necesita anumite corectari n vederea stabilirii valorii ce se nscrie n activul bilantului contabil, la un post distinct existent n grupa activelor circulante, subgrupa de stocuri, asa cum se prezinta n continuare. a. n cazul utilizarii costului efectiv de achizitie ca pret de nregistrare:

Valoare de bilant =

Pretul de nregistrare Cheltuielile de transport-aprovizionare Provizioane pentru depreciere.

+ -

unde: - pretul de nregistrare si cheltuielile de transport-aprovizionare reprezinta soldul debitor al contului sintetic 381 "Ambalaje" sau soldurile debitoare ale celor doua conturi analitice ce se deschid n cadrul acestuia; - provizioanele pentru depreciere sunt reprezentate de soldul creditor al contului 398 "Provizioane pentru deprecierea ambalajelor". b. n situatia folosirii pretului standard (prestabilit):

Valoare de bilant =

Pretul de nregistrare Diferentele de pret la ambalaje Provizioane pentru depreciere.

unde: - diferentele de pret n plus sau n minus la ambalaje sunt stabilite sub forma soldului debitor si respectiv creditor la contul cu aceeasi denumire si simbolul 388.

Pentru contul 381 "Ambalaje" este necesar sa se organizeze evidenta analitica global valorica pe unitati operative de desfacere en-detail si la nivelul depozitelor de vnzare en-gros, iar pentru acestea din urma se conduce n plus evidenta cantitativ-valorica pe feluri sau categorii de ambalaje. Contul 388 "Diferente de pret la ambalaje" este rectificativ, bifunctional, utilizndu-se n cazul adoptarii pretului prestabilit ca pret de nregistrare, asa cum se procedeaza n cazul celorlalte conturi de diferente de pret. Pentru organizarea contabilitatii ambalajelor se poate utiliza, atunci cnd este cazul, si contul 398 "Provizioane pentru deprecierea ambalajelor", cu functia contabila de pasiv. n credit reflecta, de regula, la sfrsitul anului, dupa efectuarea inventarierii patrimoniului, valoarea deprecierii ambalajelor existente n stoc, prin corespondenta cu debitul contului 6814 "Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante". Se debiteaza n exercitiile ce urmeaza celui n care a fost creditat, n masura iesirii din patrimoniu a ambalajelor pentru care s-au constituit provizioanele sau n cazul n care deprecierea nu s-a produs sau a fost mai mica dect cea preconizata, creditndu-se contul 7814 "Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante".

Capitolul II Contabilitatea stocurilor si a productiei n curs de executie la S.C. PAN S.A. BAIA MARE 2.1. Prezentarea generala a firmei S.C. Pan S.A. Baia Mare Istoricul firmei S.C. PAN S.A. Baia Mare

Data nfiintarii

S.C. PAN Baia Mare S.A. a luat fiinta n decembrie 2002. Este persoana juridica romna, are forma juridica de societate pe actiuni si si desfasoara activitatea n conformitate cu legile romne si statutul ei. Societatea nu are filiale sau sucursale n tara sau strainatate. Sediul societatii este n Baia Mare, str. Stadion nr.1, tel 0262384318, judetul 24-Maramures, S.C. PAN Baia Mare S.A. are codul fiscal R14776401 si este nregistrata la Registrul Comertului sub numarul J24-398-2002. Capitalul social initial al societatii a fost de 50.000.000 lei, fiind mpartit n 10.000 actiuni cu o valoare nominala de 5000 lei. Capitalul social actual este de 200.537.000 lei, divizat n 10 000 actiuni a 20.053,7 lei fiecare. De la nfiintare pna n prezent numarul actionarilor a scazut de la 1318 la 976 datorita concentrarii detinerilor de actiuni. Obiectul de activitate conform statutului este reprezentat de: productia, inclusiv aprovizionarea si importul pentru productie si desfacere pe piata interna si externa a produselor obtinute prin prelucrarea industriala a cerealelor, a produselor de panificatie si pastelor fainoase; comercializarea cu ridicata si amanuntul a produselor si marfurilor alimentare si nealimentare de orice fel prin magazine proprii sau nchiriate, concesionate sau n locuri special amenajate - piete, trguri precum si n sistem ambulant, prin tonete, rulote, automagazine si altele de acest fel;

operatiuni de import-export, exclusiv cele prevazute la punctul a., produse si servicii, operatiuni specializate de comert exterior (leasing, intermediere, lohn, depozit, magazine, licitatii, cooperare, gaj, ipoteca, barter, reprezentanta), precum si oricare alt gen de servicii de comert exterior; a. prestari de servicii n domeniul: transportul de marfuri si persoane n trafic intern si international; intermedieri mobiliare si imobilare n sistem de comision sau consignatie si reprezentanta comerciala; intermedieri si cumparari de active si actiuni de catre actionarii S.C. PAN Baia Mare S.A.; intermedierea cumpararii de active si actiuni de catre actionarii salariati si i reprezentarea acestora fata de terti n astfel de actiuni.

Concesionarea de terenuri arabile si creditarea proprietarilor de terenuri pentru productia de cereale; n realizarea obiectului de activitate societatea comerciala efectueaza orice alte operatiuni privind dezvoltarea, modernizarea si exploatarea capacitatii de productie, cumpararea de active si actiuni, avnd dreptul de a cumpara, nchiria sau a dobndi prin alte mijloace si de a obtine orice fel si orice drepturi, privilegii sau orice avantaj asupra sau n legatura cu orice proprietati si orice constructii, cladiri, locuinte, ateliere, magazine, depozite, capacitati de productie, masini, echipamente, instalatii, motoare, material rulant, mijloace auto si orice proprietate imobiliara sau drepturi de orice fel. Baza materiala a societatii este compusa din urmatoarele active principale: o moara de gru - construita n 1978, a ajuns prin modernizari succesive la o capacitate de macinis de 124 de tone n 24 de ore; utilajele sunt de provenienta romneasca (15 valturi tip Toplet) si turceasca (umidificatoare, masini de gris). n urma procesului de macinare se pot obtine toate tipurile de faina, diferentiate n functie de continutul n cenusa si substante minerale; cele 7 magazine de desfacere a produselor alimentare sunt raspndite n judet.

Scopul firmei S.C. "PAN Baia Mare " S.A.


Scopul firmei este de a produce si comercializa produsele de panificatie proprii. Aspiram sa dobndim o reputatie pe piata ca fabricant si distribuitor de produse de panificatie. Putem obtine acest lucru prin dezvoltarea prompta a produselor, ntelegerea clara a tendintelor si nevoilor de pe piata, comercializare si mbuteliere inovatoare si profitabile. Pentru a ne atinge obiectivul, S.C. PAN Baia Mare S.A. are nevoie de capital, talent managerial, facilitati mai mari si mai eficiente.

Echipa de conducere:
Adunarea Generala a Actionarilor este organul de conducere care decide asupra activitatii societatii si adopta politica economica si comerciala. Societatea este administrata de Consiliul de Administratie, compus din 7 persoane alese de Adunarea Generala a Actionarilor pe o perioada de patru ani. Consiliul de Administratie este condus de un presedinte, care are si calitatea de director general.

Gestiunea societatii este verificata Comisia de Cenzori, formata din trei membri alesi de Adunarea Generala a Actionarilor. Directorul general al societatii este ajutat de directorul executiv tehnic si de directorul executiv economic. Directorul tehnic este conducatorul directiei productie. Directorul economic (seful directiei economice) are n subordine urmatoarele compartimente: - biroul financiar-contabilitate-preturi; - oficiul de calcul; - biroul aprovizionare. S.C. COMPAN S.A. are 230 de angajati, cu functii si calificari corespunzatoare, definite n fisa postului. Compartimentul activitatii de productie este subordonat directorului general si ndruma, conduce si raspunde de activitatea de productie, avnd urmatoarele atributii: asigura desfasurarea activitatii compartimentelor functionale din subordinea sa n scopul realizarii programelor de productie si a repararii dotarii; ia masuri pentru elaborarea si respectarea indicatorilor tehnici si tehnologici cu privire la programarea, pregatirea si urmarirea productiei; asigura respectarea normelor de tehnica a securitatii si protectia muncii, ia masuri mpotriva celor care nu le respecta; raspunde de activitatea de organizare a productiei si muncii n scopul cresterii productivitatii muncii, reducerii costurilor, cresterii rentabilitatii si beneficiului societatii.

Compartimentul comercial are atributiile: asigura fundamentarea propunerilor pentru organigrama unitatii, schemei de personal, a atributiilor fiecarui sector de activitate, a veniturilor si cheltuielilor pentru activitatea de baza si a altor activitati, a tarifelor pentru prestatii etc.; asigura contractele pentru prestatii, ntocmeste facturi pentru activitatea de baza, asigura analizele economice pe sectii privind realizarea veniturilor si cheltuielilor si ndeplinirea sarcinilor de catre conducere; elaboreaza planul de prestatii, venituri si cheltuieli al unitatii pe structuri si activitati (de baza si alte activitati).

2.2. DESCRIEREA GENERAL A AFACERII 2.2.1.Obiective. Strategie. Tactici


Produsul fabricat si oferit de firma fiind un produs final, va fi realizat pe piata consumatorului si este orientat persoanelor de toate vrstele. Clientii potentiali ai ntreprinderii sunt persoanele de toate vrstele. Pentru ai determina pe clientii sa cumpere produsele fabricate de ntreprindere, conducerea va pune accentul, n primul rnd, pe calitatea deosebita a serviciilor prestate, pretul convenabil. Produsele firmei vor ti distribuite direct consumatorului.

Preturile la produsele livrate vor fi constituite din elementele proprii lor, reiesind din costurile de productie si din alte cheltuieli. Reclama produselor va fi efectuata prin intermediul retelei mass-media, foi volante, standuri luminescente si pe automobilele care livreaza produsele firmei. 2.2.2.Structura personalului Tabelul 2.1. Structura personalului pe compartimente la 31.12.2007

Ateliere, birou compartimente Atelier moara Atelier panificatie Atelier Patty - Bar Compartimentul comert Birou financiar contabil Compartiment transport Personal auxiliar Total salariati

si Nr. salariati 41 67 11 66 5 16 24 230

Pondere 19,2 31,6 3,2 29,4 2,1 5,8 8,7 100

. Din tabelul 2.1. se poate remarca ponderea importanta a personalului care lucreaza n cadrul compartimentelor de productie si comercializare, care au un rol esential n activitatea societatii. n ceea ce priveste structura personalului n functie de gradul de calificare, aceasta se prezinta ca n tabelul urmator: Tabelul 2.2.

Se remarca preponderenta categoriilor muncitori calificati (48%) si personal cu studii medii (37%). Aceasta structura de personal este adecvata specificului activitatii societatii. Tabelul 2 3. Structura personalului n functie de domeniul de activitate:

Se observa preocuparea pentru sporirea ponderii personalului direct productiv, corelata cu reducerea cheltuielilor administrative. Fluxurile de informatii sunt urmatoarele: sectii de productie/ birou de aprovizionare (rapoarte de productie, de gestiune, avize etc. ) compartimentul financiar-contabil (verificare, avizare) oficiul de calcul (prelucrare, centralizare) compartimentul financiarcontabil note contabil

2.3.DESCRIEREA PRODUSELOR sI MODUL DE FOLOSIRE

2.3.1.Ciclul produselor:
Produsele fabricate : faina alba tip 650; faina alba tip 480; gris; tarte; franzela "Neptun" (0,500 kg/buc.); franzela "Pariziana" (0,400 kg/buc.); colac ardelenesc(1 kg/buc.); colacei ardelenesti(0,1 kg/buc.); pateuri (0,050 kg/buc.); saleuri - vrac;

minipateuri cu brnza - vrac; minipateuri cu ciuperci - vrac; batoane cu lapte (0,100 kg/buc.); cozonac cu stafide si cacao (0,800 kg/buc.).

Procesul tehnologic a producerii pinii consta din 5 etape principale: Cernerea fainii si pregatirea maielei; Malaxarea aluatului; Divizarea si dospirea aluatului; Coacerea; Racirea si transportarea produselor gata. In genere sectorul de panificatie este caracterizat prin ntreprinderi cu procese tehnologice preponderent semiautomatizate. In afara ca acest moment contribuie la cresterea flexibilitatii si eficientei productiei, el permite mentinerea standardelor de calitate. Desigur situatia este diferita pentru brutariile mici, specializate in pine proaspata. Inovatiile substantiale ale ntreprinderilor de panificatie cer modificari ale procesului de productie. Dezvoltarea si perfectionarea ambalajelor nu este larg raspndita la noi n tara. Neajunsurile tehnologice n comparatie cu practicile internationale Prin utilizarea materialelor speciale de ambalare, este posibil de a perfectiona produsele att in termeni de calitate ct si durata de pastrare. O tehnica noua pentru conservarea produselor de panificatie este atmosfera modificata, larg raspndita pentru pine (dar nu n tara noastra). Firma noastra produce pine din faina de gru, un asortiment larg de produse de panificatie si covrigarie, biscuiti, produse din gofre, diverse tipuri de paste fainoase si pizza. Astazi aproape 500 de ntreprinderi sunt cumparatori ai nostri. Pentru comoditatea cumparatorilor productia se elibereaza n ambalaje. Se utilizeaza diferite materiale de ambalaj: carton, polipropilena. mpreuna cu beneficiarii elaboram tipuri speciale de ambalaj conform cerintelor clientilor nostri . Toata productia se fabrica n stricta corespundere cu cerintele standardelor de stat cu utilizarea componentelor naturale curate biologic. Tehnologia de fabricare a productiei, calitatea ei se verifica permanent de catre organele de control corespunzatoare ale tarii. n conditiile concurentei nalte S.C. PAN Baia Mare S.A. nu numai ca a supravietuit, dar si-a stabilit prioritatea sa pe piata orasului. La ntreprindere permanent se cauta noi domenii de activitate. Este creata baza comerciala, ce executa cererile pentru partide de productie cu ridicata, att fabricate de catre ntreprindere, ct si de alti furnizori de marfuri alimentare. Tehnologii firmei noastre depun toata abilitatea si experienta pentru calitatea nalta si gustul bun al productiei noastre de pe masa clientilor nostri. .

2.3.2. Descrierea clientilor si a surselor de aprovizionare


Tabelul 2.4. Principalii clienti ai S.C. COMPAN S.A. sunt urmatorii:

S.C. ALFA COMPLEX S.R.L. Baia Mare S.C. ALIMENTARA S.A. Viseu S.C. ALISTAR S.R.L. Baia Mare S.C. PAGA S.R.L. Baia Mare S.C. TABI-IMPEX S.R.L. Baia Mare S.C. ALIMENT-GELY Baia Mare

S.C. CESA S.R.L. Baia Mare S.C. RADU OLMER S.R.L. Baia Mare S.C. FAMILIAL S.R.L. Baia Mare S.C. TOP CARMIS S.R.L. Baia Mare S.C. LAVI RAL S.R.L. Baia Mare S.C. GRSM S.R.L. Baia Mare S.C. MIHAI S.R.L. Baia Mare S.C. PROMPT MIX S.R.L. Baia Mare S.C. KAVALA S.R.L. Baia Mare S.C. FLORIDAN S.R.L. Baia Mare S.C. AIDA S.R.L. Baia Mare
Plata furnizorilor se face n termen de 30 de zile pentru furnizorii fara contract si n functie de data scadentei stabilite, pentru cei cu contract. Tabelul 2.5. Principalii furnizori ai societatii sunt:

DENUMIRE FURNIZORI S.C. VINIFRUCT S.A. S.C. AGROMEC S.A. S.C. ROMPAN S.A. Seini S.C. DISCRET S.A. Tg. Lapus S.C. UNIREA S.A. Baia Mare S.C. ZEELANDIA S.A. Baia Mare S.C. COCA COLA S.A. Baia Mare S.C. LACTIS S.A. Satu Mare S.C. GHITA S.A. Baia Mare S.C. LPUsUL S.A. Tg Lapus S.C. CONEL S.A. Baia Mare S.C. ELECTRICA S.A. Baia Mare S.C. ROMGAZ S.A. Baia Mare S.C. ROMTELECOM S.A. Baia Mare

PRODUSE/SERVICII Sare, amelioratori Faina Drojdie Amelioratori ulei, margarina ingredienti pentru patiserie bauturi racoritoare Brnzeturi preparate carne sortimente lapte energie electrica energie termica gaz metan convorbiri telefonice

VALOARE (mil. lei lunar) 20 60 40 40 10 5 25 1 25 20 70 20 28 7

2.4. INFORMAII FINANCIARE


CALCULE PREVIZIONARE PE 3 ANI Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a starii de performanta financiara a ntreprinderii la ncheierea exercitiului. Ea si propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare, n vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si de dezvoltare ntr-un mediu concurential. In sens general, finalitatea diagnosticului financiar consta n oferirea de informatii financiare att celor din interiorul nterprinderii, ct si celor interesati din afara

acesteia. Diagnosticul financiar identifica factorii favorabili si nefavorabilicare afecteaza activitatea viitoare a nterprinderii. De asemenea, analiza financiara face obiectul preocuparilor externe ale partenerilor economici si financiarbancari, pentru fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu respectiva ntreprindere. Att analiza pe plan intern, ct si cea externa au ca obiectiv determinarea rentabilitatii si a riscului si, n final, a valorii ntreprinderii. Sursa de date pentru analiza financiara o constituie documentele contabile de sinteza: bilantul, contul de rezultate si anexa la bilant.
Structura bilantului se apropie tot mai mult de o prezentare functionala (pe activitati) a datelor contabile, n detrimentul unei prezentari dupa criteriile financiare de lichiditate si exigibilitate. De aceea este necesara o tratare prealabila a datelor contabile pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiza financiara semnificativa. n acest sens sunt uti le detalierile care se fac n anexa la bilant privind lichiditatea activelor, ndeosebi a creantelor si exigibilitatea pasivelor, mai cu seama a datoriilor ntreprinderii. Se ajunge astfel la constructia unui "bilant financiar", n care clasamentul posturilor de activ si de pasiv se face exclusiv dupa criteriile de lichiditate si exigibilitate. Pentru a respecta ct mai fidel criteriul lichiditatii, activele fixe se prezinta n urmatoarea succesiune: imobilizarile imobilizarile necorporale neamortizabile (de exemplu fondul de comert), care au o lichiditate foarte slaba; imobilizarile corporale neamortizabile (terenurile) care au, de asemenea, o lichiditate slaba; imobilizarile necorporale amortizabile (brevete, licente, cheltuieli de nfiintare etc.) devin lichide pa masura repartizarii cheltuielilor ocazionate de acestea asupra mai multor perioade de gestiune; imobilizarile corporale amortizabile, care devin lichide pe masura amortizarii lor; participatiile, sub forma de actiuni sau parti sociale pe care ntreprinderea le detine n permanenta pentru a controla o alta societate sau pentru a exercita, n cadrul acesteia, o influenta predominanta. alte imobilizari financiare (dobnzi calculate si cu scadenta amnata, mprumuturi de la terti, depozite si cautiuni). Activele circulante sunt mai lichide dect activele fixe, putnd fi rapid transformate n moneda. Durata recuperarii capitalurilor banesti alocate n aceste active este mai scurta si de aceea ele mai sunt numite si decalaje de plati nefavorabile. Structura pasivului, dupa criteriul exigibilitatii, grupeaza posturile de pasiv n doua mari categorii: capitalurile proprii; datoriile.

Capitalurile proprii au o exigibilitate nula, ntruct capitalul mobilizat de la actionari sau conservat prin reinvestirea profiturilor este definitiv la dispozitia ntreprinderii, pe toata durata ei de viata. Analiza datoriilor, n functie de gradul lor de exigibilitate, are o mare importanta pentru evaluarea riscului financiar pe care l implica ndatorarea ntreprinderii. Gruparea n datorii financiare (pe termen lung si mediu) si datorii de exploatare (pe termen scurt) se face n functie de scadenta obligatiilor de plata Pentru S.C PAN Baia Mare astfel: S.A., bilanturile financiare pe anii 2005, 2006 si 2007 se prezinta

Tabelul 2.6. ACTIV

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Elemente calcul

de Anul 2005 0 508.585 56.804 535.519 662.264 21.328 44.898 392 46.209 6.348

Anul 2006 1339,5 604.852 56.804 826.326 166.989 30.982 136.006 3.288 141.900 12.084

Anul 2007 592,8 603.639 568.04 793.150 422.308 31.380 390.928 85.359 168.435 14.079

Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Stocuri Creante Creante > 1 an Creante < 1 an Titluri de plasament Disponibilitati banesti Conturi de regularizare si asimilate

ACTIV CORECTAT

- mii lei -

Nr. Crt.

Elemente de calcul

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Imobilizari nete (fara amortizari) = 578.427 693.978 Imobilizari necorporale + Imobilizari corporale + Imobilizarifinanciare + Creante > 1 an

692.416

Active circulante = 846.691 1.119.605 1.451.952


Stocuri + Creante < 1an + Titluri de plasament + Disponibilitati banesti + Conturi de regularizare si asimilate (cheltuieli nregistrate n avans)

Capitaluri proprii = 663.245 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli = 0 Datorii = 561.496 (n totalitate pe termen scurt) Conturi de regularizari = 0
Pasiv Pasiv corectat

Capitaluri proprii = 663.245 Datorii pe termen mediu si lung = 0

Analiza financiara urmareste sa evidentieze, pe de o parte, modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant) si, pe de alta parte, treptele de acumulare baneasca, de rentabilitate ale activitatii ntreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de profit si pierderi). Bilantul sintetizeaza starea patrimoniala a ntreprinderii la un moment dat, n timp ce contul de rezultate sintetizeaza rezultatul fluxurilor economice si financiare de intrare, de prelucrare si de iesire, pe perioada considerata. Informatia comuna, care se ntlneste n cele doua documente de sinteza, este rezultatul net (profitul sau pierderea), ca o reflectare a rentabilitatii ntreprinderii (intrari, prelucrari, iesiri) si a noii stari patrimoniale a acesteia. Diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate da o prima si principala evaluare a ntreprinderii la data ncheierii exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda situatia neta a ntreprinderii, respectiv averea neta a actionarilor (activul neangajat n datorii).

SITUAIA NET = ACTIV - DATORII

Din desfasurarea ciclului de exploatare vor rezulta urmatoarele consecinte financiare: ntreprinderea va putea obtine amnari la plata furnizorilor (credite furnizor), ceea ce reprezinta un mijloc de finantare din afara; din momentul cumpararii materiilor prime si pna n momentul vnzarii produselor finite, ntreprinderea si va imobiliza o parte din capitalul sau n stocuri create n fazele ciclului de exploatare (materii prime, productie neterminata, produse finite), astfel ca acestea genereaza un prim, si cel mai important, necesar de finantare a activelor circulante; ntreprinderea se va afla deseori n situatia de a acorda amnari la plata clientilor (credite clienti), astfel ca trebuie sa finanteze si aceste sume aflate n curs de ncasare.

Necesarul financiar al exploatarii reprezinta diferenta dintre capitalul imobilizat n stocuri si formarea creantelor clienti si finantarea nglobata n datoriile catre furnizori, pe de alta parte. Nevoia de fond de rulment este expresia realizarii echilibrului pe termen scurt dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante: NECESAR DE FD. DE RULMENT=ALOCRI CICLICE-SURSE CICLICE =(Stocuri +Creante)- Datorii de exploatare

Tabelul 2.7. Evolutia necesarului de fond de rulment

2005 Stocuri Creante Datorii din exploatare Necesarul fondului de rulment Valori nominale Valori actualizate Rata inflatiei 127,649 451,559 57,50% 97,778 185,271 155,401

2006 575,687 133,871 589,847

2007 533,061 73,687 561,496

119,710 168,312 151,60%

45,253 45,253 40,60%

Figura 2.1 Necesarul de fond de rulment Necesarul de fond de rulment va nregistra valori pozitive, dar descrescatoare, ceea ce indica o evolutie favorabila societatii (un echilibru ntre durata ncasarilor si cea a platilor.) Alocarile permanente (n imobilizari) vor fi, n principiu, acoperite din surse permanente (capitaluri proprii si datorii financiare). Cu ct sursele permanente vor fi mai mari dect necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti, cu att ntreprinderea va dispune de o marja de securitate, care o va pune la adapost de evenimente neprevazute. Acest surplus de surse permanente, degajat de ciclul de finantare al investitiilor, poate fi "rulat" pentru rennoirea stocurilor si creantelor. Aceasta utilizare potentiala a marcat si denumirea lui, si anume aceea de fond de rulment. El este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la nfaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt. FOND DE RULMENT=SURSE PERMANENTE-ALOCRI PERMANENTE Evolutia fondului de rulment evidentiaza o crestere a acestuia, urmata de o usoara scadere. Totusi, valoarea sa se mentine pozitiva, n concordanta cu cerintele gestiunii financiare. (O parte din capitalurile permanente trebuie sa acopere nevoile ciclice - temporare - rennoibile permanent n cadrul ciclurilor de exploatare ale ntreprinderii). Marimea calculata anterior reprezinta fondul de rulment net. n legatura cu fondul de rulment se mai pot calcula urmatoarele marimi: fondul de rulment brut, care cuprinde toate elementele de active circulante susceptibile de a fi transformate n bani ntr-un termen mai mic de un an; fondul de rulment propriu, care reprezinta excedentul capitalului propriu fata de activele imobilizate si arata autonomia de care dispune o ntreprindere n finantarea investitiilor n active circulante. n cazul S.C. PAN Baia Mare S.A., fondul de rulment propriu coincide cu fondul de rulment net, deci societatea nu va avea datorii pe termen lung. Tabelul 2.8. Evolutia fondului de rulment

2005 Capitaluri permanente Imobilizari 373,549 212,850

2006 636,687 353,967

2007 663,245 589,460

Fondul de rulment Valori nominale Valori actualizate Rata inflatiei 160,699 568,473 57,50% 282,720 397,505 151,60% 73,784 426,487 40,60%

Figura 2.2 Evolutia fondului de rulment


Nevoia de fond de rulment reprezinta nevoile temporare, dar rennoibile permanent n cadrul ciclurilor de exploatare succesive ale ntreprinderii. Marimea sa trebuie sa fie egala sau inferioara fondului de rulment; n caz contrar calitatea necorespunzatoare a activitatii de exploatare conduce la un dezechilibru financiar care va afecta exercitiile financiare viitoare sau care pune n pericol integritatea capitalurilor proprii. Diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment reprezinta trezoreria neta, care trebuie sa aiba o valoare pozitiva: FR=NFR+TN Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente. nregistrarea unei trezorerii nete pozitive n cadrul mai multor exercitii succesive demonstreaza succesul ntreprinderii n viata economica si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru ntarirea pozitiei ei pe piata. Tabelul 2.9. EVOLUIA TREZORERIEI NETE

2005 Fondul de rulment Necesarul fondului de rulment Trezoreria neta Valori nominale 33,049 160,699 127,649

2006 282,720 119,710

2007 73,7845 45,253

163,010

56,423

Valori actualizate Rata inflatiei

116,913 57,50%

229,192 151,60%

264,796 40,60%

Figura 2.3 Trezoreria neta


Se observa ca trezoreria neta va avea valori pozitive, n concordanta cu cerintele gestiunii financiare. Marimea sa va varia de la un an la altul, n functie de evolutia activitatii societatii. Ratele si ceilalti indicatori folosesc la fixarea diagnosticului financiar al ntreprinderii. Prin definitie, diagnosticul este o apreciere facuta asupra unei ntreprinderi sau asupra unei activitati a acesteia. Diagnosticul financiar nu constituie dect o parte a diagnosticului ntreprinderii. O apreciere globala a situatiei financiare si performantelor impune un diagnostic multidimensional asupra: potentialului tehnologic; potentialului comercial; raporturilor umane; organizarii si sistemului de gestiune; situatiei si performantelor financiare.

Diagnosticul financiar are ca obiective: masurarea rentabilitatii capitalurilor ntreprinderii si aprecierea conditiilor de echilibru economic si financiar, pentru a evalua gradul de risc (economic, financiar si de faliment) al ntreprinderii. Diagnosticul rentabilitatii se realizeaza prin intermediul a doua categorii de rate de eficienta: rate de rentabilitate economica;

rate de rentabilitate financiara.

Diagnosticul riscului urmareste masurarea variabilitatii rezultatelor ntreprinderii la modificarea pozitiei ntreprinderii (a cifrei de afaceri si a structurii cheltuielilor ei fixe si variabile) la modificarea structurii capitalurilor (proprii si mprumutate) si a variabilitatii solvabilitatii ntreprinderii, a capacitatii acesteia de a-si onora, la scadenta, obligatiile fata de terti. n ansamblul activitatii ei, ntreprinderea comporta trei riscuri: de exploatare (economic); de finantare (financiar); de faliment.

Situatia ntreprinderii va fi apreciata ca pozitiva daca, n urma diagnosticului ei financiar, rezulta o rentabilitate acoperitoare pentru riscurile pe care investitorii (actionari si mprumutatori) si le-au asumat prin alocarea capitalurilor lor n activele ntreprinderi. .ntreaga activitate desfasurata de ntreprindere va cuprinde doua categorii de operatiuni: de gestiune si de capital. Operatiunile de gestiune sunt cele mai nsemnate si cu caracter recurent, repetitiv n viata economica a ntrepriderii. Ele cuprind mai departe operatiuni de exploatare a patrimoniului spre realizarea de produse si servicii vandabile, operatiuni financiare operatiuni exceptionale, accidentale si n afara activitatii curente. Rezultatul operatiilor de gestiune l constituie cash-flow-ul de gestiune, format din profitul net, amortizare si dobnzi: CF gest. = EBE+Ven. fin+/- Rezultat exceptional - Impozit Tabelul 2.10. EVOLUIA CASH-FLOW-ULUI DE GESTIUNE

2005 Excedentul brut de exploatare Venituri financiare Rezultat exceptional Impozit 10,520 -14,479 0 Cash-flow de gestiune Valori nominale Valori actualizate Rata inflatiei 197,145 697,402 57,50% 201,104

2006 579,747

2007 346,771

32,896 -2,112 0

4,738 -28,448 84,676

610,331 858,126 151,60%

238,385 425,375 40,60%

Figura 2.4 Evolutia cash-flowlui de gestiune


La nivelul ntreprinderii, cash-flow-ul disponibil este determinat de gestiune, dupa finantarea cresterii economice, respectiv dupa deducerea variatiilor, la sfrsitul anului, ale imobilizarilor (IMO) si ale stocurilor si creantelor (nete de datoriile de exploatare aferente=NFR): CFD=CF gest. - IMO -NFR IMO+NFR=cresterea economica Tabelul 2.11. EVOLUIA CASH-FLOW-ULUI DISPONIBIL

2005 CF de gestiune IMO1 IMO0 Amortizare NFR1 NFR0 197,145 212,849 183,386 11,464 127,649 72,107 CF Disponibil Valori nominale Valori actualizate Rata inflatiei 100,675 356,138 57,50%

2006 610,331 353,967 212,849 21,203 119,710 127,649

2007 238,384 589,460 353,967 7,604 45,252 119,710

455,950 641,066 151,60%

123,628 152,638 40,60%

Figura 2.5 Evolutia cash-flow-ului disponibil


Daca bilantul exprima starea patrimoniala la care s-a ajuns la ncheierea exercitiului, contul de rezultate exprima, n parte, cum s-a ajuns la respectiva stare patrimoniala finala. Contul de profit si pierderi sintetizeaza deci fluxurile economice, respectiv cheltuielile si veniturile perioadei de gestiune . Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii ntreprinderii. Constructia n trepte a indicatorilor, pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului +adaos ul comercial) si ncheind cu cel mai sintetic (profitul net al exercitiului), a sugerat denumirea de cascada a soldurilor intermediare de gestiune. Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare, la treapta respectiva de acumulare. Relatiile de calcul ale soldurilor intermediare de gestiune sunt urmatoarele: Valoarea adaugata = Productia exercitiului Consumuri externe (de la terti)

Excedentul brut de exploatare = Valoarea adaugata + Subventii de exploatare - Cheltuieli de personal - Impozite, taxe, varsaminte asimilate Profitul din exploatare = Excedent brut din exploatare + Reluari asupra provizioanelor + Alte venituri (din exploatare) - Amortizari si provizioane calculate - Alte cheltuieli Profitul curent = Profitul din exploatare + Venituri financiare

- Cheltuieli financiare 5. Profitul net = Profitul curent + Rezultatul exceptional - Participarea salariatilor - Impozitul pe profit

Vom urmari n continuare evolutia acestor indicatori n cazul S.C. PAN Baia Mare S.A. pentru perioada analizata. Tabelul 2.12. Evolutia valorii adaugate

2005 Cifra de afaceri Productia stocata Consumuri de la terti 641,537 329,1090 733,391

2006 922,770 462,1393 1085,821

2007 1460,192 667,215 1685,064

Valoarea adaugata Valori nominali Valori actualizate Rata inflatiei 237,254 1724,357 60,00% 299,088 1798,523 26,00% 442,343 1635,258 57,00%

Figura 2.6 Evolutia valorii adaugate


Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, ndeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea materialelor, energiei si serviciilor cumparate de la terti. Aceasta valoare adaugata

reprezinta sursa de acumulari banesti din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a ntreprinderii: personalul, prin salarii, indemnizatii si cheltuieli sociale; statul, prin impozite, taxe si varsaminte asimilate; creditorii, prin dobnzi si comisioane platite; actionarii, prin dividende platite; ntreprinderea, prin capacitatea de autofinantare.

Se observa ca n cazul studiat valoarea adaugata s-a mentinut la un nivel relativ constant n termeni reali. Tabelul 2.13. EVOLUIA EXCEDENTULUI BRUT DE XPLOATARE

2005 Valoarea adaugata Subventi din exploatare Cheltuieli cu pers. personalul Impozite si taxe 299,088 129749 144,552 7,227

2006 442,343 0 236,150 5,089

2007 1172,833 0 514,292 78,993

Excedentul brut din exploatare Valori nominale Valori actualizate Rata inflatiei 160,282 835,460 26,00% 513,893 895,413 57,50% 579,547 798,537 151,60%

Excedentul brut de exploatare exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare, stiind ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu si platite. De aceea, pna la solicitarea lor (pentru investitii, riscuri sau cheltuieli), amortizarea si provizioanele calculate se regasesc n acumularile banesti ale ntreprinderii. Excedentul brut de exploatare exprima capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane si profit), de achitare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a investitorilor de capital (actionarii si creditorii). Excedentul brut de exploatare al S.C. PAN Baia Mare S.A. a nregistrat marimi relativ constante n termeni reali, societatea avnd o buna capacitate de a-si remunera actionarii si de a restitui creditele bancare. Tabelul 2.14. Profit din exploatare

2005 Excedentul brut de exploatare Alte venituri din 126,549 81

2006 160,282 584

2007 579,547 36

exploatare Amortizari Alte cheltuieli de exploatare Pofit din exploatare Valori nominale Valori actualizate Rata inflatiei 113,842 796,664 60,00% 156,974 973,529 26,00% 558,380 186,452 151,60% 13,148 0 9,151 0 21,203 0

Figura 2.7 Evolutia profitului din exploatare


Profitul de exploatare exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor (platibile si a celor calculate) din veniturile exploatarii (ncasabile si a celor calculate). Pentru calculele financiare de rentabilitate se calculeaza profitul nainte de dobnzi si impozit (earning before interests and taxes = EBIT). Acesta este diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale (de exploatare, financiare si exceptionale) cu exceptia dobnzilor si a impozitului pe profit. Tabelul 2.15. EVOLUIA PROFITULUI INAINTE DE DOBNZI sI IMPOZIT

2005 Venituri totale Cheltuieli totale Dodanzi 2138,695 1957,067 9,975

2006 5008,204 4490,633 -26,376

2007 5380,022 4164,158 -85,909

Debit Valori nominale Valori actualizate Rata inflatiei 171,652 606,736 57,50% 543,948 764,791 151,40% 1301,773 564,721 40,60%

Figura 2.8 Evolutia profitului inainte de dobnzi si impozit


Se observa o evolutie asemanatoare cu cea a profitului din exploatare, fara influenta dobnzilor bancare. Profitul nainte de dobnzi si impozit are, dupa deducerea impozitului pe profit (EBIT-Impozit) o semnificatie deosebita. Aceasta exprima potentialul (contabil) de remunerare a actionarilor cu dividende si a creditorilor (a bancilor) cu dobnzi. Marimea reala a acestei remunerari este data de cash flow-ul disponibil (CFD) dupa operatiunile de capital, de crestere economica a ntreprinderii. n cazul S.C. PAN Baia Mare S.A., aceasta marime coincide cu profitul nainte de dobnzi si profit. n cazul stocurilor, durata de rotatie se determina dupa relatia:

Durata de rotatie a stocurilor n cazul analizat va nregistrat o evolutie descrescatoare n primul an, dupa care ncepnd din 2006 - a crescut destul de mult. Tabel 2.16. Durata de rotatie a stocurilor

2005 Stoc mediu Cifra de afaceri 82,437 641,537

2006 87,894 1460,192

2007 336,732 3193,657

Durata de rotatie

46,90

21,97

38,48

Figura 2. 9 Durata de rotatie a stocurilor

Determinarea lichiditatii se face pe baza mai multor indicatori: lichiditatea curenta (globala) se calculeaza dupa relatia:

Tabel 2.17. LICHIDITATE CURENT

2005 Active circulante Obligatii curente Lichiditate curente 147,583 78,057 1,89

2006 314,373 155,400 2,02

2007 871,462 589,847 1,48

Indicatorul lichiditatii globale - "current ratio" n literatura anglo-saxona - reflecta posibilitatea tuturor componentelor patrimoniale curente ale ntreprinderii de a se transforma ntr-un termen scurt n lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile. Unul din principiile fundamentale ale echilibrului financiar al ntreprinderii este acela potrivit caruia ac tivele curente trebuie sa aiba permanent o valoare mai mare dect obligatiile sau pasivele curente. Prin urmare, indicatorul lichiditatii globale trebuie sa aiba o marime supraunitara. n cazul S.C. RIGA PAN S.A. se observa ca aceasta conditie va fi ndeplinita n toti anii.

Tabel 2.18. LICHIDITATE N SENS LARG

2005 Creante din expl., alte creante Datorii din expl., alte datorii si credite bancare curente Lichiditate generala 95,2552 78,0570

2006 147,8741 112,1674

2007 216,5950 155,4006

1,220

1,318

1,394

Se observa o evolutie favorabila a indicatorului n toti cei 3 ani. Lichiditatea n sens larg este cunoscuta si sub numele de lichiditate intermediara (sau de " quick test" sau "acid test" n literatura anglo-saxona). Se apreciaza ca acest raport a trebui sa tinda spre o marime unitara, deoarece orice operatie de transformare a stocurilor n mijloace banesti impune anumite cheltuieli (de publicitate, transport, vnzare etc.), care, n conditiile unei lichiditati subunitare, ar prejudicia echilibrul economic al ntreprinderii. scoala financiara clasica apreciaza ca indicatorul lichiditatii intermediare trebuie sa fie de cel putin 0,5, valoarea optima fiind 1. Este ceea ce se numeste "regula prudentei financiare" (de unde si denumirea de "lichiditate financiara" data lichiditatii intermediare). Se observa ca n cazul S.C. PAN Baia Mare S.A., indicatorul se va situa la valorile optime. lichiditatea imediata, calculata astfel:

Tabel 2.19 LICHIDITATE IMEDIATA

2005 Disponibilitati banesti Datori scurt pe 11,7397 termen 62,7554 0,187

2006 63,7030 78,0570 0,816

2007 41,2186 112,1674 0,367

Lichiditate imediata

Lichiditatea imediata va nregistra o evolutie relativ constanta, cu exceptia anului 2006, n care sumele depuse de actionari n contul maririi capitalului social vor determina cresterea sa accentuata. n anul urmator, aceste disponibilitati vor fi folosite pentru activitatea curenta si de investitii a ntreprinderii. Tabelul 2.20. Raportul dintre capitalul propriu si pasivele totale:

2005

2006

2007

Capital propriu Pasive totale Raport

117,998 196,055 0,60

297,104 409,271 0,73

373,549 528,949 0,71

Bancile solicita n general un nivel al acestui raport de peste 20-30%. Aceasta conditie va fi ndeplinita n cazul studiat pe ntreaga perioada.

Tabelul 2.21. Rentabilitatea financiara

2005 Profit net Capitaluri proprii ROE 119,715 117,998 1,01

2006 181,627 373,549 0,49

2007 517,571 636,687 0,81

Rata de rentabilitate a capitalurilor (ROE) mai este cunoscuta si sub numele de rentabilitate financiara. Ea masoara randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor ntreprinderii. Rentabilitatea financiara remunereaza proprietarii ntreprinderii prin distribuirea de dividende c atre acestia si prin cresterea rezervelor, care, n fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor. Aceasta rata este influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura financiara, respectiv la situatia ndatorarii ntreprinderii. Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare dect rata medie a dobnzii de piata pentru a face atractive actiunile ntreprinderii.

Monografie contabila
Achizitie de materii prime, conform facturii 205 din 1.05.2008: % 301 4426 Achizitie paleti pe baza facturii 205 din 1.05.2008 381 4426 = = 401 401 119 22,61 = 401 2023 1700 323

Avans spre decontare conform OP CAS 1 din 2.05.2008

542

5311

1500

Achizitie combustibil conform facturii 26 din 3.05.2008 % 3022 4426 = 401 238 2000 380

Restituire ambalaje pe baza facturii 10 din 3.05.2008 4111 = % 703 4427 113.65 95.5 18.15

Achizitie trusa scule conform facturii 206 din 2.05.2008 % 303 4426 = 542 1428 1200 228

ncarcarea gestiunii cu valoarea marfurilor vndute conform notei de receptie 3 371 = % 378 4428 293 95 198

Dare n consum de materii prime conform bonului de consum din 15.05.2008 601 = 301 1200

nregistrarea cheltuielilor conform bonului de consum 11 din 20.05.2008 6022 = 3022 200

Achitarea facturii 205(plata paleti) conform extrasului de cont 11 din 20.05.2008 401 = 5121 119

ncasare din valoarea ambalajelor conform extrasului de cont 11 din 20.05.2008 5121 = 4111 54.4

Valoarea ambalajelor vndute inclusiv diferente de pret nregistrate conform bonului de consum 3 din 20.05.2008 608 = 381 119

Plata facturii 205 din 1.05.2008 conform extrasului de cont 5 din 20.05.2008 401 = 5121 2023

Evidentierea materialelor de natura obiectelor de inventar conform bonului de consum 12 din 21.05.2008 603 = 303 1200

Materii prime vndute n starea n care au fost procurate conform bonului de trezorerie 2 din 22.05.2008 371 = 301 200

ncasarea sumelor din vnzarea de marfuri conform bonului fiscal 2 din 22.05.2008 5311 = 707 1245

Vnzarea produselor finite pe baza facturii nr 11 din 30.05.2008 4111 = % 701 4427 Descarcarea gestiunii 711 = 345 2000 2380 2000 380

CONCLUZII sI PROPUNERII
Capitolul I este structurat pe 11 subcapitole si contine notiuni teoretice iar capitolul II pe 4 practice. subcapitole si contine notiuni

Primul capitol ncepe cu o definire a stocurilor, clasificari a stocurilor dupa anumite criterii, continund apoi cu nregistrarea , costul si evaluarea stocurilor. Stocurile sunt active circulante detinute pentru a fi vndute, n curs de productie n vederea vnzarii sau sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite n procesul tehnologic sau pentru prestarea de servicii. Stocurile pot fi calasificate astfel; A) Materii prime, participa direct la fabricarea produselor si se regasesc n produsul finit integral sau partial, fie n starea lor initiala, fie transformata. B)Materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale consumabile) participa sau ajuta procesul de fabricatie sau de exploatare de regula, fara a se regasi n produsele la a caror fabricare participa. C) Materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri materiale de valoare mare cu durata de viata utila sub un an indiferent de valoare. D) Produsele, sunt reprezentate de:

- semifabricate sunt acele bunuri al caror proces tehnologic a fost terminat ntr-o sectie (faza de fabricatie) si se pot livra altor sectii sau tertilor. - produse finite, bunuri care au parcurs n ntregime toate fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare n cadrul unitatii patrimoniale, putnd fi depozitate n vederea livrarii sau expediate direct clientilor; - produse reziduale, reprezentnd rebuturile, materialele recuperabile, deseurile adica bunurile necorespunzatoare calitativ ce rezulta din procesul tehnologic. E) Animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel , crescute si folosite pentru reproductie sau puse la ngrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine precum si animalele pentru productie . F) Marfurile, respectiv bunurile pe care nterprinderea le cumpara n vederea revnzarii sau produsele predate spre vnzare magazinelor proprii. G) Ambalajele, includ bunurile refolosibile achizitionate sau fabricate, destinate protejarii si prezentarii produselor si care, n mod temporar, pot fi pastrate la terti cu obligatia restituirii n conditiile prevazute n contract. H) Productia n curs de executie, este reprezentata de productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile de prelucrare) prevazute de procesul tehnologic, precum si de produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necomplectate n ntregime. Sunt asimilate productiei n curs: lucrarile, serviciile si studiile n curs de executie sau nedeterminate. Prezentarea metodelor de evidenta sintetica si analitica a stocurilor. Metode de evidenta sintetica si contabilizare a stocurilor nterprinderile din Romnia pot sa-si organizeze contabilitatea stocurilor utiliznd fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.

1. Metoda inventarului permanent n cazul utilizarii inventarului permanent n contabilitate, n conturile de stocuri se nregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si valoric, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct si valoric 2.Metoda inventarului intermitent Unitatile patrimoniale pot opta si pentru inventarul permanent al stocurilor, cu conditia ca inventarul permanent al acestora sa fie condus n contabilitatea de gestiune, n cazul ntreprinderilor mari, sau extracontabil n cazul ntreprinder ilor mici si mijlocii. 3.Metode de evideta analitica a stocurilor n situatia contabilizarii stocurilor dupa metoda inventarului permanent, Legea contabilitatii prevede n scopul cunoasterii corecte din punct de vedere cantitativ si valoric a stocurilor aflate n gestiunea unitatii patrimoniale, pe fiecare lot n parte si pe fiecare categorie de stocuri, organizarea contabilitatii analitice a stocurilor dupa urmatoarele metode: -metoda cantitativ-valorica; -metoda operativ-contabila; -metoda global-valorica; Organizarea contabilitatii stocurilor si a productiei n curs de executie.

Capitolul II este o prezentare a unei firme de panificatie. Prezentarea ncepe cu istoricul firmei urmnd apoi descrierea afaceri si prezentarea echipei de conducere. Descrierea generala a afaceri urmnd informatii financiare (analiza financiara). S.C. PAN Baia Mare S.A. a luat fiinta n decembrie 2002. Este persoana juridica romna, are forma juridica de societate pe actiuni si si desfasoara activitatea n conformitate cu legile romne si statutul ei. Societatea nu are filiale sau sucursale n tara sau strainatate. Sediul societatii este n Baia Mare, str. Stadion nr.1, judetul 24-Maramures, S.C. PAN S.A. Baia Mare are codul fiscal R14776401 si este nregistrata la Registrul Comertului sub numarul J24-398-2002. Scopul firmei este de a produce si comercializa produsele de panificatie proprii. Aspiram sa dobndim o reputatie pe piata ca fabricant si distribuitor de produse de panificatie. Putem obtine acest lucru prin dezvoltarea prompta a produselor, ntelegerea clara a tendintelor si nevoilor de pe piata, comercializare si mbuteliere inovatoare si profitabile. Pentru a ne atinge obiectivul, S.C. PAN S.A. Baia Mare are nevoie de capital, talent managerial, facilitati mai mari si mai eficiente. Produsul fabricat si oferit de firma fiind un produs final, va fi realizat pe piata consumatorului si este orientat persoanelor de toate vrstele. Clientii potentiali ai ntreprinderii sunt persoanele de toate vrstele. Pentru ai determina pe clientii sa cumpere produsele fabricate de ntreprindere, conducerea va pune accentul, n primul rnd, pe calitatea deosebita a serviciilor prestate, pretul convenabil. Produsele firmei vor ti distribuite direct consumatorului. Preturile la produsele livrate vor fi constituite din elementele proprii lor, reiesind din costurile de productie si din alte cheltuieli. Reclama produselor va fi efectuata prin intermediul retelei mass-media, foi volante, standuri luminescente si pe automobilele care livreaza produsele firmei.

Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a starii de performanta financiara a ntreprinderii la ncheierea exercitiului. Ea si propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare, n vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si de dezvoltare ntr-un mediu concurential. In sens general, finalitatea diagnosticului financiar consta n oferirea de informatii financiare att celor din interiorul nterprinderii, ct si celor interesati din afara acesteia. Diagnosticul financiar identifica factorii favorabili si nefavorabilicare afecteaza activitatea viitoare a nterprinderii. De asemenea, analiza financiara face obiectul preocuparilor externe ale partenerilor economici si financiarbancari, pentru fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu respectiva ntreprindere. Att analiza pe plan intern, ct si cea externa au ca obiectiv determinarea rentabilitatii si a riscului si, n final, a valorii ntreprinderii. Sursa de date pentru analiza financiara o constituie documentele contabile de sinteza: bilantul, contul de rezultate si anexa la bilant.
Diagnosticul riscului la S.C Pan S.A Baia Mare urmareste masurarea variabilitatii rezultatelor ntreprinderii la modificarea pozitiei ntreprinderii (a cifrei de afaceri si a structurii cheltuielilor ei fixe si variabile) la modificarea structurii capitalurilor (proprii si mprumutate) si a variabilitatii solvabilitatii ntreprinderii, a capacitatii acesteia de a-si onora, la scadenta, obligatiile fata de terti. n ansamblul activitatii ei, ntreprinderea comporta trei riscuri.

Profitul nainte de dobnzi si impozit are, dupa deducerea impozitului pe profit (EBIT-Impozit) o semnificatie deosebita. Aceasta exprima potentialul (contabil) de remunerare a actionarilor cu dividende si a creditorilor (a bancilor) cu dobnzi. Marimea reala a acestei remunerari este data de cash flow-ul disponibil (CFD) dupa operatiunile de capital, de crestere economica a ntreprinderii. n cazul S.C. PAN Baia Mare S.A., aceasta marime coincide cu profitul nainte de dobnzi si profit. Excedentul brut de exploatare exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare, stiind ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu si platite. De aceea, pna la solicitarea lor (pentru investitii, riscuri sau cheltuieli), amortizarea si provizioanele calculate se regasesc n acumularile banesti ale ntreprinderii. Excedentul brut de exploatare exprima capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane si profit), de achitare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a investitorilor de capital (actionarii si creditorii). Excedentul brut de exploatare al S.C. PAN Baia Mare S.A. a nregistrat marimi relativ constante n termeni reali, societatea avnd o buna capacitate de a-si remunera actionarii si de a restitui creditele bancare Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, ndeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea materialelor, energiei si serviciilor cumparate de la terti. Aceasta valoare adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a ntreprinderii: personalul, prin salarii, indemnizatii si cheltuieli sociale; statul, prin impozite, taxe si varsaminte asimilate; creditorii, prin dobnzi si comisioane platite; actionarii, prin dividende platite; ntreprinderea, prin capacitatea de autofinantare.

Se observa ca n cazul studiat valoarea adaugata s-a mentinut la un nivel relativ constant n termeni reali. Indicatorul lichiditatii globale - "current ratio" n literatura anglo-saxona - reflecta posibilitatea tuturor componentelor patrimoniale curente ale ntreprinderii de a se transforma ntr-un termen scurt n lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile. Unul din principiile fundamentale ale echilibrului financiar al ntreprinderii este acela potrivit caruia ac tivele curente trebuie sa aiba permanent o valoare mai mare dect obligatiile sau pasivele curente. Prin urmare, indicatorul lichiditatii globale trebuie sa aiba o marime supraunitara. n cazul S.C. RIGA PAN S.A. se observa ca aceasta conditie va fi ndeplinita n toti anii. Rata de rentabilitate a capitalurilor (ROE) mai este cunoscuta si sub numele de rentabilitate financiara. Ea masoara randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor ntreprinderii. Rentabilitatea financiara remunereaza proprietarii ntreprinderii prin distribuirea de dividende catre acestia si prin cresterea rezervelor, care, n fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor. Aceasta rata este influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura financiara, respectiv la situatia ndatorarii ntreprinderii. Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare dect rata medie a dobnzii de piata pentru a face atractive actiunile ntreprinderii. n prezenta lucrare am prezentat att aspecte teoretice ct si practice ale firmei S.C Pan S.A Baia Mare.