Sunteți pe pagina 1din 7

Boboteaza - 6 ianuarie Boboteaza (Iordanul) - 6 ianuarie: la Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase,

ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul. Iordanitul femeilor: in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an. Sfantul Ioan Botezatorul - 7 ianuarie: acest obicei, numit "Udatul Ionilor", are loc in Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor care poarta acest nume se pune un brad impodobit, iar acesta da o petrecere cu lautari. In Transilvania cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati/ purificati. Boboteaza In suita celor 12 sarbatori importante crestine se numara si Boboteaza (Botezul Domnului), tinuta in fiecare an, in ziua a sasea a lunii ianuarie. Sarbatoarea este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica, la implinirea varstei de aproximativ 30 de ani. Intrucat in aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului. Inca din sec. 3, poate si mai inainte, este semnalat inceputul acesteia. Cert este ca in "Constitutiile Apostolice" Boboteaza figura deja printre sarbatorile crestine, alaturi de Craciun si de Pasti. In Iordan botezandu-Te Tu, Doamne... Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului, Descoperirea Cuvantului Intrupat Sarbatorita inca de la inceput in ziua de 6 ianuarie, multa vreme impreuna cu Craciunul (lucru ramas pana astazi in practica Bisericii otodoxe ruse, a Bisericii Armene si a celorlalte biserici necalcedoniene), Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului, Descoperirea Cuvantului Intrupat. Evenimentul Botezului este descris de catre toti evanghelistii. Matei ne relateaza ca Iisus a venit din Galileea la raul Iordan unde boteza Ioan Botezatorul, cerand sa fie si el botezat. Ioan i-a zis: "Eu am trebuinta sa fiu botezat de tine si tu vii la mine" (Matei 3, 14), iar la raspunsul lui Iisus ca asa se cuvine, a fost botezat in cele din urma de catre Ioan. Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se boteaza in

Iordan de catre Ioan, Spiritul Sfant se coboara asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar Tatal din cer Il declara ca fiind Fiul sau. Boboteaza (6 Ianuarie) si cu Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. In ajun, preotul sfinteste casele cu apa care a fost sfintita in dimineata aceea dupa Liturghie. Oamenii tin post negru pana ce vine preotul si beau din aceasta apa sfintita. Preotul este precedat de copii imbracati in camasi albe, sunand din clopotei si deschizand calea preotului, strigand Kira Leisa, adica pronuntarea romaneasca a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieste). Pe langa Troparul Bobotezei, copii canta colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la Iordan (Botezul lui Iisus). In ziua aceasta, in afara de preot, nimeni nu se duce colindand din casa in casa. In ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul impreuna cu enoriasii fac o procesiune spre un lac, rau sau vreun izvor, pentru slujba Sfintirii Apelor. Cand Troparul Bobotezei incepe, vanatorii si padurarii satului impusca peste ape ca sa alunge duhurile necurate. Astazi, acest obicei a pastrat doar semnificatia festiva a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. Daca este frig, se pregateste o cruce de ghiata, pentru a marca locul slujbei si la sfarsit preotul arunca in apa o cruce de lemn, iar feciorii satului se arunca sa o scoata, chiar daca este ger. Se crede ca in ziua aceasta toate apele pamantului sunt sfintite; de aceea femeile nu spala rufe pentru urmatoarele opt zile pana la sfarsitul praznicului. Srbtorit n fiecare an pe 6 ianuarie, Boboteaza este cea mai important srbtoare cretin dup Crciun, cnd apele se sfinesc, femeile joac toat noaptea de ajun, iar destinul iubirii este dezlegat. de Nicoleta Galeteanu, 04 Ianuarie 2013

Sursa: Obiceiuri de Boboteaz i Sfntul Ion | Unica.ro http://www.unica.ro/detaliiarticole/articole/obiceiuri-traditii-boboteaza-8028.html#ixzz2TfJDudXV Multe legende i credine romneti consemneaz mitologic srbtoarea botezului lui Iisus i Sfntul Ion, de pe 7 ianuarie. Una dintre ele povestete c atunci cnd Ioan Boteztorul a nceput procesiunea botezrii, diavolii s-au artat n numr foarte mare pe rul Iordanului, pentru a ntrerupe ceremonia. Atunci ns Dumnezeu a poruncit preoilor s sfineasc toate apele, astfel c diavolii au czut sub gheuri i s-au necat n ap. De aceea, se spune c daca speli n aceast zi, dai drumul "necurailor" s intre n ap. Iat i alte superstiii de Boboteaz, precum i cele mai frumoase obceiuri i tradiii care se pstreaz i astzi n unele zone din ar. n ajun, preotul sfinete casele cu apa care a fost sfinit n diminea aceea dup Liturghie. n unele zone, preotul este nsoit de copii ce sun din clopoei i cnt colinde speciale despre minunea de la rul Iordan. n ziua aceast, doar preoii merg cu colindul din cas n cas.

Sursa: Obiceiuri de Boboteaz i Sfntul Ion | Unica.ro http://www.unica.ro/detaliiarticole/articole/obiceiuri-traditii-boboteaza-8028.html#ixzz2TfJQwjSs Ritualul recuperrii crucilor din ap este unul dintre cele mai importante. Conform tradiiei, sunt aruncate n apa mrii trei cruci ce vor fi recuperate de tineri curajoi. Se spune c cel care va recupera crucea de lemn, va fi ferit de boli i necazuri i va avea noroc tot anul. Se crede c n ziua aceast toate apele sunt sfinite, de aceea femeile nu trebuie s spele rufe pentru urmtoarele opt zile pn la sfritul praznicului. Apa sfinit luat are puteri miraculoase i nu se stric niciodat. Tot n scopul alungrii duhurilor necurate, vntorii i pdurarii satului obinuiau s trag focuri peste ape. De asemenea, se pstreaz i focul de artificii aprins pe dealuri. De Boboteaz nu se d nimic cu mprumut. La ar oamenii nu mprumutau nici jratec sau foc din sob pe 6 ianuarie.

Sursa: Obiceiuri de Boboteaz i Sfntul Ion | Unica.ro http://www.unica.ro/detaliiarticole/articole/obiceiuri-traditii-boboteaza-8028.html#ixzz2TfJWMyLT n satele din nordul rii, pe vremuri, femeile se adunau n grupuri mari acas la cineva i duceau piftie, gru fiert i vin rou. Dup mas, acestea cntau i jucau toat noaptea, i ar diminea ieeau pe strad i luau brbaii cu fora la ru, pe care i ameninau c i arunc n ap. ntreg ritualul poart numele de "Iordnitul femeilor". Tot acum, n unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor soii n comunitatea femeilor cstorite prin udarea cu ap din fntn sau ru. n noaptea de Boboteaz, tinerele i legau pe inelar un fir rou de mtase i o bucica de busuioc pentru a visa ursitul. De asemenea, se spune c fetele care cad pe ghea n ziua de Boboteaz se vor mrit n acel an. Superstiia este valabil i n cazul brbailor. Totodat, cine postete nainte i aaz busuioc sub pern n ajunul Bobotezei are anse mari s i viseze alesul n aceast noapte. "Udatul Ionilor" are loc n Transilvania i Bucovina. n Bucovina, la porile tuturor care poart acest nume se pune un brad mpodobit, iar acesta da o petrecere cu lutari. n Transilvania cei care poart acest nume sunt purtai cu mare alai prin sat pn la ru unde sunt botezai/ purificai. Despre agheasma adus de la biserica se crede c este miraculoas. Sunt suficiente cteva picturi de ap sfinit pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. n schimb, dac agheasma se stric, se crede c asupra casei a fost aruncat un blestem. i starea vremii capt semnificaii magice. Astfel, dac va bate crivul, anul va fi rodnic,

daca pomii sunt plini de promoroac, va fi belug i sntate. Un alt obicei legat de mritiul fetelor tinere spune s consumi o turt de fin srat nainte de culcare. Cel pe care l visezi c i aduce ap este ursitul tu. n anumite pri ale rii se practic ritualul lumnrilor. ntr-o farfurie cu ap se pun dou lumnri, iar dac acestea se atrag, fata i va uni destinul cu brbatul iubit. n Bucovina, de Boboteaz se merge cu colindul i se aprinde "focul de Boboteaz". Cnd flcrile i pierd din intensitate, tinerii sar peste foc pentru a se purifica i a scpa de pcate. nainte, tinerii tiau c fetele trebuia s fie peite pn n ziua de Boboteaz. n satele din Braov, se pstreaz i astzi obiceiul de a merge cu "zuritul" pe 7 ianuarie, de Sfntul Ion, la persoanele ce poart acest nume sfant. Tu ai ncercat vreodat unul dintre ritualurile de Boboteaz? Povestete-ne i nou!

Sursa: Obiceiuri de Boboteaz i Sfntul Ion | Unica.ro http://www.unica.ro/detaliiarticole/articole/obiceiuri-traditii-boboteaza-8028.html#ixzz2TfJf4p7Bboteaza mai este


cunoscuta si sub numele de Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului, Descoperirea Cuvantului Intrupat si, desigur, Botezul Domnului. Cuvantul "epifanie" este de origine greaca (Epiphaneia), insemnand "manifestare" sau "aparitie"."Teofanie", termen ce semnifica "manifestarea lui Dumnezeu", este prezent si astazi in prenumele feminin englezesc Tiffany. n tarile cu traditie ortodoxa, in special in Romania, Grecia si Rusia, slujba de Boboteaza nu are loc in biserica, ci langa o apa curgatoare sau o fantana. Acesta este momentul in care preotul arunca in apa inghetata o cruce, iar barbatii se arunca dupa ea. Cel care o aduce inapoi la mal va avea noroc tot anul. Dupa slujba, credinciosii primesc agheasma mare, apa sfintita, cu puteri deosebite, care vindeca trupul si sufletul. Se spune ca sunt suficiente doar cateva picaturele din aceasta pentru vindecarea sterilitatii sau pentru a scapa de patima alcoolului. Agheasma mare este pastrata cu sfintenie, langa icoana, tot anul, pentru a fi folosita ca leac de boli si pentru dezlegarea farmecelor. Ea nu se altereaza in timp, iar daca totusi devine vascoasa sau capata gust neplacut, se spune ca cineva din casa respectiva a comis un mare pacat sau casa este blestemata.

La tara, preotul este asteptat cu casa curata. Gospodinele asaza masa si pregatesc mancare de fasole, coliva si piftie. Ele intind pe garduri covoarele si tesaturile pentru a fi botezate, in credinta ca astfel vor deveni mai trainice, aducatoare de sanatate si vor fi pazite de molii. Boboteaza - o sarbatoare a femeilor Inainte ca preotul sa intre in casa, fetele nemaritate asaza pe pragul usii margele, iar odata ce preotul va pasi peste ele vor deveni adevarate talismane, aducatoare de noroc in dragoste. Ele fura sau cer busuioc din manunchiul preotului, pe care-l vor pune sub perna si legat pe degetul inelar cu un fir rosu de matase pentru a-si visa ursitul. Seara, fetele fac o turta din faina, foarte sarata, pe care o mananca dupa ce beau un strop

din agheasma, si merg la culcare pentru a-l visa pe cel care le e sortit. Fetele sunt petite pana de Boboteaza, caci in aceasta noapte sfanta ele numara parii de la grajd, ghicesc in oglinda si rascolesc in jaraticul din vatra pentru a iesi scantei, spunand un descantec:Cum sar scanteile din jaratic, asa sa scanteie si inima lui si nu intetesc focul, ci intetesc inima lui! De asemenea, fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza se vor marita in acel an. Oamenii care au necazuri mari si tinerii care doresc noroc in casnicie tin post negru in ziua de Boboteaza. Sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic imprumut. Deoarece se crede ca de Boboteaza toate apele pamantului au fost sfintite, femeilor le este interzis sa spele rufe timp de 9 zile, ca apa sa nu fie spurcata. Iordanitul femeilor este o traditie din nordul tarii noastre, care se mai pastreaza si astazi. Femeile se aduna la cineva acasa, aducand cu ele alimente si bautura. Dupa ce iau masa, ele "se iordanesc", adica danseaza si canta intreaga noapte, pana dimineata, cand ies pe strada si ii iau pe sus pe barbatii intalniti in cale, ii duc la rau si ii ameninta ca ii arunca in apa. Tot cu aceasta ocazie se oficiaza integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite, prin stropirea lor cu apa.

Traditii si Obiceiuri in Bucovina de Boboteaza


Traditii si Obiceiuri in Bucovina de Boboteaza

Miine este Boboteaza, sarbatoare care corespunde cu a sasea zi a creatiei biblice, a sasea zi din calendarul crestin ortodox. Boboteaza incheie ciclul sarbatorilor de iarna si cuprinde motive specifice tuturor sarbatorilor de Craciun.

In multe zone din tara, si in Bucovina, in ziua de Boboteaza se colinda, se fac si se prind farmecele si descintecele, se afla ursitul, se fac prorociri ale timpului si belsugului in noul an, se crede ca se deschide cerul si vorbesc animalele. Mihai Camilar, muzeograf la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina - Gura Humorului ne-a povestit ca ajunul Bobotezei, ziua de astazi, este foarte importanta pentru crestini. El ne-a spus ca "in ajunul Bobotezei, in Bucovina, se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fin sau otava iar pe fiecare colt se pune cite un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mincare: coliva - griu pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata; bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei"- bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse, bors de peste, peste prajit, "varzare"- placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinta cu mac, sarmale (galuste) umplute cu crupe. Pina la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mincare iar, imediat dupa sfintirea mesei, o parte din bucate sint adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila".

Chiraleisa

In majoritatea satelor din Moldova, in ajunul Bobotezei (5 spre 6 ianuarie) grupuri mai mari sau mai mici de fete si baieti, umbla din casa in casa, pentru a vesti sosirea preotului ?cu crucea?. Aceasta datina este asemanatoare colindatului cu ?Mos Ajunul? de la Craciun. Copiii care umbla cu Chiraleisa (de la grecescul Kyrie Eleison - Fie-ti mila, Doamne) nu rostesc insa texte versificate ci striga doar "Chiraleisa! Chiraliesa! Chiraleisa!", de trei ori. Rasplata copiilor sint merele, nucile, prajiturile pe care ei le string in traistute, petrecute peste umar. In Bucovina, preotul este insotit si de gospodari care merg cu luminari aprinse pe la casele vecinilor si striga si ei Chiraleisa. Gazda ii primeste in casa, ii serveste cu bucate de post, dupa ce acestea au fost stropite cu agheasma. Tot in Bucovina, pe crucea preotului, gospodina casei aseza cel mai frumos fuior de cinepa. "Oferirea fuiorului avea mai multe semnificatii: se credea ca de firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele mortilor sau ca Maica Domnului va face din cinepa un voloc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a le ridica in rai" ne-a mai povestit Mihai Camilar.

Ritualuri si practici magice in ajunul Bobotezei

O pondere deosebita, in ajunul Bobotezei, o detin insa actele rituale si practicile magice de profilaxie si purificare. La riturile crestine de sfintire a apei (agheasma), de umblatul preotilor cu botezul si de scufundarea (aruncarea) crucii in apa, poporul roman adaugat altele noi, unele crestine, altele precrestine, de purificare si alungare a spiritelor malefice: stropirea, spalatul sau scufundarea rituala in apa riurilor sau lacurilor, impuscaturi, strigaturi (Chiraleisa) si zgomote, aprinderea focurilor (Ardeasca), afumarea oamenilor, vitelor si anexelor gospodaresti.

Mihai Camilar ne-a mai spus ca "dimineata de Ajun, inainte de aprinderea focului, se stringea cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pina in primavara, cind se presarau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii". Finul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele". In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul. Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sint ascunse comorile". Traditia spune ca in aceasta zi sint interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut. Tot de la Mihai Camilar am aflat ca in seara de Ajun se savirsesc practici de aflare a duratei vie?ainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, in acea familie, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede. In cele trei zile, cit tine Boboteaza inBucovina, exista asezari, sate, in care prietenii si rudele obisnuiesc sa se colinde, iar in alte sate apar din nou mascatii. 1. INTRODUCERE Mircea Eliade afirma, n prefaa la traducerea romneasc a volulmului publicat sub titlul De la Zalmoxis la Genghis -Han, c Tradiiile folclorice constituie o min inepuizabil de informaii istoric-religioase, deocamdat insuficient exploatate sau greit interpretate. n acord cu acest principiu, marele savant i propune s decripteze semnificaiile profunde ale aces tor documente folclorice, de multe ori camuflate, degradate sau uitate.

Din perspectiva folcloristului i a unei estetici a creaiei populare, interesul este acela de a se ajunge la o nelegere ma i profund i la o descifrare mai adecvat a valorilor acestei creaii, raportndu-le la arhetipurile sau structurile mitice care leau generat sau cu care intr n rezonan. Acest mod de abordare i interpretare a creaiei folclorice presupune cunoaterea arhetipului mitic, fie prin identificarea lui n lexicul cultural-universal al societilor primitive sau arhaice, fie, mai ales, printr-un efort de reconstituire. Dar, obiceiurile i tradiiile au suferit mutaii i modificri o dat cu trecerea timpului i modificarea mentalitii oamen ilor. Astfel srbtorile mbin vechi practici pgne greco-romane i orientale cu practici cretine de dat mai recent. n ciuda opoziiei bisericii, elementele pgne i cretine s-au amestecat nencetat, nct cele dou componemte, se vor influena reciproc, mrind n chipul acesta confuzia dintre ele spre disperarea clericilor i nedumerirea cercettorilor. Fcnd un bilan al srbtorilor cretine i necretine culese de etnografi i folcloriti la sfritul secolului al XIX -lea, Tudor Pamfile scria despre tearsa fa cretineasc ce o au toate srbtorile noastre, chiar i acelea al cror nume ni l-a dat biserica ; ns ca datin i literatur oral, poporul a mprumutat de la biseric foarte puin. Apariia i rspndirea cretinismului a complicat ceremonialul nceputului de an. Scenariul ritualului de An Nou i de Boboteaz a fost schiat, n principal, pe baza informaiilor etnografice i a unor surse documentare privind desfurarea acestuia n lumea roman. Au fost introduse n scenariu i unele elemente greceti i orientale, care se presupune c au influenat cultura popular a sud-estului Europei prin contact direct sau prin intermediul Imperiului Roman. Paralelismul fcut cu srbtorile de iarn romane, n special cu srbtoarea Anului Nou, se justific dac avem n vedere c ace stea au existat i n Dacia roman. Cu siguran c multe dintre elementele ritualului de renovare a timpului sunt universa -culturale, specifice deci i geto-dacilor. A atribui originea srbtorilor de iarn exclusiv unei moteniri comune ce s -a rspndit dintrun anumit centru n toat Europa i de aici n alte continente, n coloniile europene, este o greeal. Nu trebuie uitat contribuia mare ce au adus-o nendoios la transformarea acelor datini comune suprapunerea lor peste datinile i tradiiile specifice ale fiecrui popor, datini ce ofereau o mai mare sau mai mic analogie cu cele ce veneau din centrul comun. Srbtoarea Bobotezei a fost, alturi de cea a Naterii, una dintre cele mai populare att la romni, ct i la celelalte pop oare ortodoxe. Ea se srbtorea cu un deosebit fast n fiecare an, mai ales n cetatea de scaun a rii, unde sfinirea apelor din aceast zi (Agheasma Mare) se fcea totdeauna de ctre mitropolitul rii, n prezena domnului i a ntregii curi, aa cum se fcea odinioar la Marea Biseric i la Curtea mprteasc din Bizan. Obiceiul ca preoii s mearg n ajun cu Botezul, stropind casele credincioilor cu apa sfinit n acea zi, e destul de vech i, ca i acela de a svri Agheasma Mare (Sfinirea cea mare a apei) n nsi ziua Bobotezei, dup liturghie. O imitaie folcloric a acestei stropiri sacramentale este obiceiul popular al mersului cu Iordanul, practicat n unele pri ale rii noastre, de ctre cete de flci i brbai n noaptea de 6 -7 ianuarie. n toat aceast perioad de doisprezece zile dintre Crciun i Boboteaz, practicile, obiceiurile i jocurile ceremoniale se multiplic, nglobnd uneori, n forma lor, texte care, condiderate n afara contextului ar rmne enigmatice. Spre exemplu, acest Cntec de Boboteaz :