Sunteți pe pagina 1din 38

China

China

Istoria Chinei

Pe valea fluviului Huang-Go, acum aproximativ 4000 de ani se nastea o civilizatie infloritoare, mistica, ce avea sa impresioneze peste veacuri cultura europeana.

Izolata in mod natural de restul Orientului: in vest, lanturi de munti dintre cei mai inalti din lume au legat-o si totodata au separat-o de vasta zona a Tibetului, in nord, gigantica constructie, Marele Zid Chinezesc, Marea Galbena in est, si Marea Chinei in sud, adapostita de un cadru geografic vast (de la munti abrupti, desert sau stepa, la imense campii fertile, jungla sau zone mlastinoase) dificultatile de acces in spatiul Chinei, i-au permis tarii sa dezvolte o civilizatie in cadrul careia influentele straine si popoarele navalitoare au fost repede asimilate.

China are o istorie de peste 5.000 de ani. in mileniul III i.Hr., a aprut aici un mare imperiu. Cu circa 200 de ani i.Hr. imperiul s-a unificat si a fost ridicat Marele Zid Chinezesc, care a izolat China, de restul lumii. In sec. XVIII-XIX, China intr sub influenta puterilor coloniale si a Japoniei. In 1912 este inlturat monarhia si se ajunge la rzboi civil. In 1927, Partidul Comunist creeaz Armata Rosie care, in frunte cu Mao Zedong, proclam in 1949 Republica Popular Chinez. Incepe perioada maoist, cnd se adopt modelul sovietic de dezvoltare, cu accent pe industria grea. Intre 1958-1976 strategia se schimb. Deviza devine - numai cu forte proprii, fr influente strine, politicul domin economicul, agricultura redevine baza dezvoltrii. Dup 1976, dar mai ales din 1982, incepe noua cale chinez, orientat spre reforme, modernizare si deschidere ctre Occident.

Caracteristici geografice
Asezare: SE-ul Asiei, din Asia Central pn in Pacific China prezint un cadru natural foarte divers, se obisnuieste o imprtire generalizat. China de Est si China de Vest. Prima are un relief de cmpie (Cmpia Manciuriei si Marea Cmpie Chinez), precum si dealuri, cu o clim umed. Vestul Chinei cuprinde munti si podisuri, Podisul Tibet cel mai inalt de pe glob (5.000 m) cu o clim arida. China are trei regiuni topografice principale ce se ridic in trepte (povrnisuri), de la depresiuni de-a lungul coastei de est pn la muntii inalti din vest. Vrful cel mai inalt din lume, Everest (8.848 m) se afl pe granita dintre China si Nepal. Nivelul cel mai sczut, sub 1000 de metri, ocup sectiunea estic si cea mai populat a trii. O mare parte a nordului Chinei se afl intr-o zon seismica si campiile joase sunt adesea inundate.

Populatia
Republica Popular Chinez este natiunea cea mai numeroas din lume cu peste 1,17 miliarde de cetteni, aproape un sfert din totalul populatiei globului. Majoritatea (94%) este concentrat pe litoralul din SE si in cmpii, unde densitatea atinge 500-1000 loc./km2. Aproximativ 70% locuiesc la tar in sate cu circa 2000 locuitori. Urbanizarea si natalitatea sunt controlate de stat. China este imprtit in 23 de provincii, trei municipalitti sub jurisdictie guvernamental si trei regiuni de granit autonome. RELIGIA: Religiile dominante sunt confucianismul (un sistem de valori sociale si politice care pune accent pe venerarea strmosilor), budismul si islamismul. In Tibet sunt budisti lamaisti.

Beijing este unul din cele 6 orase antice ale Chinei, si totodata capitala tarii, important centru de comert, comunicatii, politica, economie, cultura si educatie. Centru al civilizatiei chinezesti vechi de peste 500 de ani, Beijingul adaposteste importante institutii culturale: Muzeul Istoriei Chineze, Biblioteca Nationala din Beijing, Muzeul Palatului - care detine cea mai variata colectie de obiecte culturale dintre toate muzeele din tara etc. Alte obiective culturale si turistice din Beijung sunt: Piata Tianamnem - cea mai mare piata centrala din lume, Templul Raiului - cel mai mare complex pentru sacrificii din lume, Orasul Interzis - cel mai mare si cel mai bine pastrat palat imperial si Opera din Beijing care are o vechime de peste 200 de ani si mii de piese ce acopera toata istoria Chinei.

Cel mai mare si cel mai dezvoltat oras din China este Shanghai. Aici putem vizita Concesia franceza si fosta asezare internationala, Bund-ul, Cartierul ultramodern Pudong, Turnul Jinmao - al treilea cel mai mare zgarie-nori din lume, Orasul vechi si Gradina Yuyuan. Cultura chinezeasca este reprezentata de Yin si Yang, doua concepte religioase si Dragonul, simbol al vietii in China.

Shanghai este cel mai mare antier urban de construcii din lume. O machet gigant a oraului este vizibil ntr-o cldire special din Piaa Poporului. La ora actual, oraul se mndrete deja cu peste 640 de zgrie-nori, in timp ce ali 300 sunt n construcie, majoritatea n noul cartier Pudong. n 2007, Shanghai va avea al doilea zgrie-nori ca nlime din lume, dupa Taipei 101, i anume Shanghai World Financial Center cu 492m. Cartierul ultramodern Pudong gzduiete industrii de vrf (microelectronic i biotehnologie) alturi de numeroase instituii financiare (de unde i sumedenia de zgrie-nori]). Aici, arhitectura modern are un stil unic, mai ales la etajele superioare, unde exist mai multe resturante asemntoare cu nite farfurii zburtoare. Totui, trebuie precizat c rata de ocupare a birourilor din ora este destul de sczut.

Politetea chineza inseamna multa modestie personala si o atentie deosebita fata de straini. A fi modest inseamna a evita, in public, orice urma de manifestare a preocuparilor personale, inseamna a ascunde, sub discretia cea mai completa, orice probleme intime ale tale si ale celorlalti. In sfera politetii intra reglementarea relatiilor dintre oameni, marcate, in afara de modestie si discretie, de un exemplar spirit de echitate si cinste. Imbratisarile, sarutarile, atingerile nu se practica intre oamenii de afaceri. Se inclina putin capul cand se fac prezentarile, in semn de respect. In general, chinezilor nu li se vor oferi flori albe sau ceasuri. Culoarea alba este simbolul doliului, iar ceassul este simbolul mortii sau al condamnarii la moarte. Cetatenilor chinezi aflati in misiuni oficiale, legea le interzice primirea de cadouri. Tinuta conservatoare este perceputa ca un semn de respect. Formula de adresare incepe cu numele de familie. La intalnirile de afaceri simbolou cartii de vizita se face la inceput. Chinezii sunt foarte politicosi, ei preferand sa ascunda adevarul decat sa jigneasca sau sa nemultumeasca, spunandu-l.

Inainte de a pleca in China trebuie exersata folosirea betisoarelor. La masa se urmeaza exemplul gazdei ; nu incepem sa bem sau sa mancam inaintea sa. Cand se tine un toast, traditia cere sa golim paharul de fiecare data, iar politetea impune sa mancam tot ceea ce ne pune gazda in farfurie. Bautul ceaiului presupune un adevarat ritual. In cultura asiatica, ritualul si ambianta pot fi mai importante decat mesajul verbal. Bacsisul este interzis, deci va trebui sa multumim personal celor care ne-au servit.

Civilizatia din China este strict legata de traditiile chinezesti. Printre traditiile chinezesti cele mai cunoscute amintim mai intai de cultura ceaiului. Locuitorii Chinei au impartit ceaiul in 5 mari categorii: ceaiul verde Longjin, Wulong, ceaiul aromat - Jasmine, ceaiul negru si ceaiul comprimat. In China exita un mod special de a bea ceai si de a-l servi, cuprinzand mai multe etape: facerea ceaiului, modul imbinarii plantelor si aromelor si ustensilele de servire a ceaiului, cum e ceainicul. Aceasta cultura a ceaiului poarta denumirea de Cha Dao". Maniera corecta de a te aseza reprezenta de asemenea o cultura tradionala in China antica. Existau trei pozitii principale: pozitia Fu - cu picioarele incrucisate, pozitia Qiju - doua picioare intinse drept in fata corpului, pozitia Ji - sezut pe genunchi cu fesele sprijinite pe calcaie si pe picioare. Traditii chinezesti intalnim si in arta culinara. Mancarurile chinezesti au un gust unic dat de nenumarate ingrediente, de la bambus la lotus si condimente foarte dulci sau foarte picante. In domeniul culinar, chinezii sunt absolut lipsiti de complexe, obisnuiti fiind din vechime sa manance tot ce exista pe pamant, in apa sau vazduh.

In vizita la o familie de chinezi


Diferentele culturale dintre China si vest sunt foarte mari. Astfel ca unele obiceiuri care sunt normale in vest pot fi considerate deplasate de catre chinezi, asa cum si ceea ce este normal in China poate parea ciudat pentru occidentali. Chinezii sunt oameni foarte ospitalieri. Daca esti invitat de o familie sau tu esti cel care vrea sa le faca o vizita trebuie sa tineti cont de cateva lucruri esentiale A anunta din timp vizita si a ajunge la ora stabilita este un must;Alege o ora potrivita pentru vizita, dupa-amiaza sau seara este cel mai potrivit; Este indicat ca oaspetele sa se prezinte la intalnire cu un cadou, impachetat in orice culoare in afara de alb, culoarea mortii pentru chinezi; Cadoul va fi inmanat intodeauna cu ambele maini. Se pot darui obiecte de arta, o fotografie inramata, obiecte de birou sau de casa etc. Nu se ofera ceasuri in special celor batrani, nu se ofera perle cuplurilor, medicamente celor bolnavi, si lenjerie intima celor de sex opus. Oaspetele se va descalta si va folosi papucii ce ii vor fi oferiti cu siguranta de catre gazda;Nu te aseza pana cand nu ti se permite cest lucru;Nu sta mai mult de o ora, exceptand atunci cand gazda insista sa mai ramaneti. Intotdeauna multumeste pentru tot inainte de plecare.

La masa
In China, bunele maniere la mas se deprind de la o vrst fraged. ncepnd de la 3 ani, copiii mnnc deja cu beioare, ce-i drept nite beioare mai mici dect cele pentru aduli i viu colorate. Ct despre sorbitul supei cu tiei, motiv de mustrri n alte ri, copiii chinezi pot face linitii acest gest, de vreme ce este un compliment pentru buctar (n China considernd-se c o mas reuit este aceea la care mncrurile servite sunt ct mai fierbini). S sorbi supa cu zgomot este, astfel, un mod de a demonstra c mncarea este prea fierbinte pentru a fi mncat mai puin sonor. De cele mai multe ori masa este de forma rotunda, felurile de mancare fiind asezate in mijloc. Fiecare invitat se va servi din farfuriile de mancare cele mai apropiate, fara a se intinde pentru a gusta din farfuriile mai indepartate; Asezarea la masa corespunde si importantei sociale. Asadar, cel mai important invitat va fi asezat in dreapta gazdei;

Dac vrei s dai gata gazdele, nva s ii corect beioarele. Cnd nu sunt folosite, beioarele trebuie alianiate pe mas perfect, unul lng cellalt, ca s te asiguri c vei fi aezat corect n sicriu . ndreptarea beioarelor ctre un comesean se consider o insult grav. n orice caz e nepoliticos s mnnci cu mna . De regula, gazda va rosti cateva vorbe inainte de masa. Oaspetii vor gusta din mancaruri numai dupa ce gazda lanseaza invitatia; Fiecare oaspete va avea in fata un bol, o ceasca, o farfurioara si doua betisoare. Ideal ar fi ca mancarea sa fie servita cu betisoarele insa daca nu vor fi folosite, acestea vor fi aliniate unul langa celelalt, simbolizand pozitia in sicriu. Indreptarea acestora catre un comesean se considera o insulta; Daca se serveste peste, oaspetele va evita sa intoarca pestele de pe o parte pe alta, acest lucru simbolizand ghinion pentru pescar, determinand rasturnarea barcii asemeni pestelui, de pe o parte pe alta;

Plescaitul, ragaitul, ba chiar scuipatul pe jos nu sunt considerate deprinderi dizgratioase. In cazul ragaitului se considera ca mancarea a fost pe placul oaspetelui iar, gazda chiar apreciaza acest gest; Mereu se va lasa putina mancare in farfurie in caz contrar, gazda va tot umple farfuria;
Pastreaza-ti calmul la masa si abtine-te de a fuma; Oaspetii nu au voie sa-si toarne singuri ceaiul sau vinul; Invitatii se ridica de la masa doar dupa ce se ridica gazda; In situatia in care nu vreti sa serviti specialitati locale precum gandaci, laba de urs sau carne de caine va sugerez sa fiti atenti la bucatele oferite; La restaurant nota de plata va fi achitata de catre cel care a lansat invitatia, fara a se lasa bacsis;

Ceaiul este elixirul vieii


Exist multe motive pentru care bem ceai: ne place aroma, este liantul social perfect, ne relxeaz ntr-o sear friguroas sau ne energizeaz la micul dejun, l bem pentru proprietile medicinale. Se poate consuma ntr-o mare varietate de feluri: simplu, cu zahar sau miere, cu lapte, cu lmie, n pahar sau n ceac de porelan. Este permis orice, este un obicei strvechi i de el se leag numeroase tradiii. n China ceaiul era considerat elixirul nemuririi.

China are multe tradiii i obiceiuri legate de butul ceaiului, dintre care unele sunt specifice numai anumitor provincii, iar altele sunt comune pe tot cuprinsul rii. Vnzarea ceaiului este nregistrat ca una dintre cele aptezeci i dou de ocupaii, iar n trecut existau prvlii n care nu se vindea dect ceai. Chinezii beau ceai n multe feluri. In mod tradiional, muli oameni sugeau ceaiul, adic luau o lingur de ceai i l sugeau cu zgomot. Aceast metod le permitea s aprecieze pe deplin gustul ceaiului, ns n ziua de azi puini mai beau ceaiul n acest fel, deoarece este considerat foarte grosolan.

Acum se obinuiete mai mult s se bea ceaiul cu sorbituri foarte mici, din cecue mici, pentru a-i savura la maxim aroma. Unii beau ceaiul i pe urm mnnc frunzele de la fundul cetii, n timp ce alii care vor si astmpere setea l dau pe gt cu nghiituri mari. Muncitorii nsetai de pe antierele de construcii deseori cumpr castroane mari de ceai de la vnztorii locali de ceai, deoarece cetile tradiionale de ceai sunt n mod normal prea mici pentru a le astmpra setea. Aceste castroane mai mari sunt cam de mrimea unui bol pentru orez.

Totui, butul ceaiului nu const doar n aprecierea gustului lui sau n capacitatea de a-l revigora pe consumator, ci este i un eveniment social, oferind nesfrite prilejuri de a brfi, de a discuta afaceri sau de a nfptui anumite ritualuri. Ori de cte ori o persoan primete acas un oaspete, trebuie s serveasc ceai n semn de bun-venit, fie c l cunoate sau nu. Dac oaspetele este important, gazda i va servi ceaiul de cea mai bun calitate n cel mai bun serviciu de ceai pe care l are. In marile orae, precum Canton, butul ceaiului cu dim sum a nlocuit micul dejun i este un moment de socializare i de a discuta despre afaceri. In China, cuvntul restaurant se refer literar la o cldire n care se bea ceai. Obiceiul de a mnca gustri la ceai a aprut la nceput la sate, unde sracii crora le plcea obiceiul de a-i trata musafirii cu ceai l serveau cu produse de patiserie. Oferirea de daruri constnd din ceai este alt obicei stesc ce s-a rspndit la orae. Dac un tnr voia s curteze o tnr, familia lui trimitea un peitor acas la ea cu un dar de frunze de ceai. Familia fetei prepara ceaiul i conversa cu peitorul.

Dac familia bea ceaiul, asta nsemna c era de acord cu propunerea de logodn; dac lsa ceaiul neatins, asta indica faptul c refuza propunerea. Un peitor (sau o peitoare) putea s viziteze familia fetei de trei sau patru ori, dar, dac de fiecare dat ceaiul rmnea neatins, familia tnrului nelegea decizia familiei fetei. Acest obicei a devenit treptat mai complicat, peitorii aducnd nu numai ceai, ci i alte daruri, precum vin, vite, mbrcminte, prjituri i biscuii, gustri pentru ceai i chiar bijuterii In China mai exist i o tradiie a ceaiului pentru a-i cere iertare unei persoane n vrst. Cel care a greit i ofer ceai persoanei n vrst i ngenuncheaz. Dac persoana n vrst accept scuza, beaceaiul. Dac nu se atinge de ceai, nseamn c refuz s ierte, ceea ce acum se ntmpl rar, n afar de situaii excepionale. Un ritual asemntor continu s fie i azi important n ucenicia n arta culinar, artele mariale, tmplrie i oricare alt meteug sau art: noul ucenic ngenuncheaz i i ofer ceai profesorului. Dac ceaiul este but, asta nseamn c nvcelul este acceptat.

In mod similar, elevii ofer ceai nvtorului lor n prima zi de coal. In ocazii deosebite, precum Anul Nou, generaia mai tnr i servete pe vrstnicii din familie cu o ceac de ceai ce conine o curmal roie uscat. Asta reprezint urarea de prosperitate i armonie pentru cei n vrst. n sudul Chinei acest ceai se numete ceai de curmale roii, n timp ce n nord este cunoscut ca yuan pao sau ceai de pepit.

In timpul Revoluiei Chineze, cnd diverse grupuri de revoluionari voiau s se ntlneasc n public, membrii lor foloseau serviciul de ceai pentru a comunica cu grupul din care fceau parte. Fceau acest lucru fcnd cu mna semne codate cnd aranjau ceainicul i cetile de ceai i cnd turnau i beau ceaiul. Astzi, majoritatea gospodriilor chinezeti din toat lumea are un mic altar. In fiecare zi familia pune pe altar daruri precum ceai, fructe i tmie, n cinstea strmoilor sau a zeilor i spiritelor

Ceaiul este adesea but ca parte a unor ritualuri deosebite. De exemplu, cnd un brbat i o femeie se cstoresc, ei mpart o ceac de ceai tare. In ceac pun o nuc de lotus i o curmal roie uscat ca semn al dorinei lor de a avea muli copii i de a fi fericii. Ceaiul tare nseamn c i iubirea lor va fi puternic. In trecut, soia locuia n casa familiei soului ei i i servea n fiecare diminea cu ceai socrul i soacra. In ziua de azi, ea servete acest ceai al nurorii" numai n ziua nunii. Chinezii au, totusi, o metoda speciala de preparare a ceaiului, care poate produce rezultate remarcabile. Este numita metoda Gongfu. Gongfu inseamna indemanare si grija sau sa faci lucrurile bine. Este in acelasi timp radacina termenului folosit pentru ceaiurile chinezesti negre Metoda Gongfu este utilizata in special pentru ceaiurile verzi si maronii. Cele mai bune rezultate sunt obtinute cu ceai maroniu. In metoda tipica utilizeaza un ceainic mic, de preferat unul in stilul Yixing, cesti mici de marimea unui degetar, pensete de bambus, o scafa de bambus si o tava cu canale de scurgere. Totul in Gongfu este mic si delicat, relevand eleganta ceaiului pe care il promoveaza. Daca nu detineti un serviciu de ceai Gongfu, puteti incerca metoda cu un ceainic obisnuit, desi rezultatul s-ar putea sa nu fie la fel de satisfacator. Ceainicele Yixing originale sunt facute din argila nisipoasa descoperita aproape de orasul Yixing din provincia Jiangsu. Majoritatea ceainicelor vandute in vest sub marca Yixing nu sunt de fapt facute din argila Yixing; totusi par sa serveasca scopului destul de bine. Ceainicele in stilul Yixing au forme si marimi variate si nu sunt emailate. Interiorul poros al unui ceainic neemailat este uscat de repetatele infuzii cu frunze de ceai, si nu necesita curatare.

Mai intai turnati apa fierbinte din ulcior peste cesti si ceainic. Apoi umpleti doua treimi din ceainic cu frunze si apoi treziti-le la viata turnand apa fiebinte peste ele. Imediat scurgeti apa ca sa pastrati aroma frunzelor. Reumpleti ceainicul cu apa si inlocuiti capacul. Mai turnati apa fiarta peste capacul ceainicului si lasati ceaiul sa se odihneasca cateva minute. (Cineva spunea cat respirati de patru-cinci ori) Aceasta infuzie are cea mai puternica aroma. In unele metode se utilizeaza doua seturi de cesti: ceaiul este turnat in prima ceasca si apoi din prima este turnat in a doua. Unii oameni miros aroma din prima ceasca si beau ceaiul din a doua. Asigurati-va ca fiecare ceasca contine infuzie la fel de tare umpland cestile doar pe jumatate la inceput, si apoi terminand in directia opusa (de obicei de la stanga la dreapta, si apoi de la dreapta la stanga) A doua infuzie dureaza putin mai mult decat prima. Are o aroma mai slaba dar mai multa savoare. Infuziile urmatoare vor fi mai lungi; s-ar putea sa vreti sa adaugati o respiratie la fiecare infuzie. Unele ceaiuri pot avea si patru sau cinci infuzii, sau chiar mai multe. De vreme ce aceasta metoda necesita o cantitate mare de ceai si mai multe cesti micute (de obicei patru), este cel mai bine sa o folositi pentru iubitorii de ceai maroniu. Poate fi ocazia potrivita pentru a va bucura de esenta delicata a ceaiului.

In China unul dintre cele mai obisnuite moduri de a prepara ceai a fost utilizarea unei cesti acoperite numite gaiwan. Acest aparat simplu consta intr-o ceasca fara urechi din ceramica sau portelan cu capac. In general este folosita pentru ceai verde si maroniu, si desi este utilizata zilnic de populatia chineza si taiwaneza, tinde sa devina o forma de arta.

Puneti frunzele de ceai direct in ceasca si turnati apa firbinte peste ele. Acoperiti ceasca, si dupa ce infuzia este gata folositi capacul pentru a le mentine inauntru in timp ce se serveste ceaiul. Cand ati terminat pastrati frunzele umede pentru a putea pregati multiple infuzii. Doar adaugati apa fierbinte peste frunze tot restul zilei, sau mai adaugati frunze proaspete pentru o aroma mai puternica. Pentru ceaiul verde, turnati apa la 185 de grade Fahrenheit pe langa frunze, nu direct peste ele. Stabiliti taria dorita a ceaiului indepartand capacul. Apoi, cu ceasca si cu ulciorul beti infuzia, utilizand din nou capacul pentru a retine frunzele. Pentru ceaiul maroniu turnati apa abia fiarta (195 205 grade Fahrenheit) peste frunze si drenati imediat folosind capacul. Acordati-va un moment pentru a savura aroma ceaiului si apoi reumpleti cu apa si beti infuzia.

Strangerile de mana

Strangerile de mana, reprezinta un limbaj silentios, si este mai important in China, mai mult decat in alte tari

Intotdeauna va intinde primul mana o persoana cu un rang mai inalt, mai in varsta, cel casatorit celui necasatorit, profesorul studentului, etc. Daca trebuie sa dai mana cu mai multe persoane, orienteaza-te in a incepe cu cel superior celui inferior. Gazda va fi cea care va saluta prima la sosirea invitatilor, si tot ea va intinde mana prima la plecare. Exista si o exceptie: daca iti este oferita o mana , indiferent de rang trebuie sa raspunzi fara retineri. Mainile se strang nu mai mult de 30 de secunde. Intre trei si cinci secunde este perfect, iar mana nu se strange cu putere, cu simplu si usor. Este inacceptabil sa fiti absenti cand salutati, sa folositi mana stanga, sa purtati palarie, manusi sau ochelari de soare, sa tineti o mana in buzunar, sa stati jos (exceptand imobilizarea), sa refuzati strangerea de mana.

La o intalnire de afaceri
La o intalnire cu un chinez cartea de vizita va fi oferita cu ambele maini. Niciodata cartea de vizita primita nu va fi pusa in buzunarul din spate al pantalonilor si nu va fi uitata; Interlocutorul nu va fi privit in ochi si vor fi evitate atingerile sau imbratisarile; In cazul unor divergente referitoare la afaceri, medierea este considerata mereu un semn de intelepciune;

In societate
Imbracamintea va fi una sobra, hainele cu prea multe imprimeuri tipatoare fiind considerate caraghioase; Se vor evita pantofii ce descopera prea mult piciorul. Piciorul gol are semnificatii sexuale; In locurile publice se va vorbi incet, fara a face multa galagie

Cadourile
n China, regimul politic existent a interzis

practica oferirii i primirii de cadouri, sitund-o n afara normelor legale, dei n tradiia chinez cadourile au jucat ntotdeauna un rol important. n ultima perioad ns, cadourile sunt tot mai mult acceptate, mai ales n relaiile de afaceri, acestea oferindu-se chiar de la prima ntlnire (mici cadouri).
Cadourile valoroase se vor oferi dup ncheierea negocierilor i semnarea contractelor, de regul n mod personal, dar i oficial cu ocazia unor banchete sau cnd se ofer din partea firmei. Cadourile pot consta dintr-un obiect care reprezint firma sau o anumit regiune din Romnia, care are ns legtur cu relaia de afaceri derulat cu partenerul chinez, pixuri sau stilouri de calitate, obiecte de art, nregistrri de muzic, o sticl de coniac fin, un album de fotografii etc.

Bibliografie
1.Ovidiu Drimba-Istoria culturii si civilizatiei, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1985; 2.C. P.Fitzegerald -Istoria culturala a Chinei ,Editura Humanitas,Bucuresti,1998; 3.Dictionar de simboluri,vol.II,E-O - Jean Chevalier,Alain Gheerbrant,Editura Artemis,Bucuresti,1995;

Intrebari
1.La o intalnire chinezilor nu li se vor oferi: a)Bomboane b)Flori albe c)Ceasuri 2.La o intalnire de afaceri schimbul de carti de vizita se face: a)La sfarsit b)La inceput c)In timpul mesei 3.Cand se tine un toast traditia cere ca: a)Sa golim paharul de fiecare data b)Sa luam doar o gura c)Sa nu golim paharul

4.In China bacsisul este: a)De 5% din suma b)Interzis c)Fiecare da cat doreste

3.Cand se tine un toast traditia cere ca: a)Sa golim paharul de fiecare data b)Sa luam doar o gura c)Sa nu golim paharul

5.Ceasul la chinezi reprezinta: a)Simbolul vietii b)Simbolul mortii c)Nu reprezinta niciun simbol

4.In China bacsisul este: a)De 5% din suma b)Interzis c)Fiecare da cat doreste

6. Cadoul va fi inmanat cu: a)Ambele maini b)Mana stanga c)Mana dreapta

7. Oaspetele va sta in vizita: a)Doua ore b)O ora c)Trei ore

9.Cuplurilor nu se ofera: a)Perle b)Obiecte de arta c)Fotografii

8.Indreptarea betisoarelor asupra unui comesan se considera: a)Un compliment b)O invitatie c)O insulta

10.Cartea de vizita se ofera cu: a)Mana stanga b)Mana dreapta c)Ambele maini