Sunteți pe pagina 1din 16

Ion Alina Gabriela

Grupa 407

Politica Turistica a Oladei


1.Prezentarea generala 1.1 Aezare geografic Olanda este o tara componenta a Regatului Tarilor de Jos. Tara este cunoscut i dup provinciile sale majore, Olanda de Nord i Olandele de Sud, fiind localizata in Europa de Vest, daravand teritorii si in insulele Caraibe: Antilele Olandeze.Olanda se invecineaza in nord-vest cu Marea Nordului, Belgia in sud, Germania in est si aregranite maritime cu Belgia, Germania si Marea Britanie. Suprafata totala: 41.543 km2 Locul in lume: 134 Uscat: 33.893 km2 Apa: 7.650 km2 1.2 Forma de guvernmnt: monarhie constituional Parlament bicameral (Statele Generale), compus din Camera Reprezentanilor (Tweede Kamer) si Senat (Eerste Kamer) Cei 150 de membri ai Camerei Reprezentanilor sunt alei prin vot direct o dat la 4 ani, iar cei 75de membri ai Senatului sunt alei prin vot indirect de ctre membrii celor 12 Consilii Provinciale. Guvernul actual - numitBalkenende IV eful statului:Regina Beatrix 1.3 Nivel de dezvoltare economica PIB Produsul Intern Brut din Olanda este n valoare de 783 miliarde dolari sau 1,26% din economia mondial, potrivit Bncii Mondiale. Din punct de vedere istoric, din 1960 pn n 2010, Olanda PIB-ul mediu a fost 263860 mld. $ ajungand la un mare istoric de 873.37 miliarde de dolari n 2009 i de un nivel record de 12.28 miliarde de dolari n 1960. Olanda are o economie prosper i deschis, care depinde n mare msur de comerul exterior. PIB pe locuitor PIB-ul pe cap de locuitor n Olanda a fost raportat la 26558 $ n decembrie 2010, potrivit Bncii Mondiale. PIB-ul pe cap de locuitor n Olanda se obine prin mprirea produsul intern brut, ajustat de inflaie, de ctre populaia total. Din punct de vedere istoric, din 1960 pn n 2010, PIB-ul mediu pe cap de locuitor in Olanda a fost 17,550.03 $ ajungand la un mare istoric de 27,400 $ n decembrie 2009 i de un nivel record de 8,475.81 de dolari n decembrie 1961. Cresterea economica Produsul Intern Brut (PIB) n Olanda a crescut cu 0,2% n al treilea trimestru din 2011 fata de trimestrul precedent. Din punct de vedere istoric, din 1988 pn n 2011, media trimestrial de
1

Ion Alina Gabriela

Grupa 407

cretere PIB a fost de 0.61% ajungnd la un maxim istoric de 3.5% in 2007 i un nivel record de -3.9 n martie 2009. Salariul minim in Olanda in vigoare din 2011 este de 1424 EURO. Rata somajului-2,3% Exportul Olanda a avut exporturi n valoare de 34,9 miliarde EUR n luna septembrie a anului 2011. Olanda deriv mai mult de dou-treimi din PIB din comerul de mrfuri. Olanda este al cincilea din lume cel mai mare exportator de gaze naturale. Exporta, de asemenea, produse alimentare i agricole. Cele mai importante piee de export sunt Germania, Belgia, Frana i Marea Britanie. Importul Olanda a avut importuri in valoare de 31,3 miliarde EUR n luna septembrie a anului 2011. Olanda importa maini i echipamente de transport, produse chimice, combustibili, produse alimentare i mbrcminte. Principalii si parteneri de import sunt tari membre ale Uniunii Europene (Germania, Belgia, Marea Britanie i Frana), China i Statele Unite ale Americii. 1.4. Populatie Populatie: 16.783.092 Acest numar de locuitori ii aduce locul 59 in clasamentul mondial. Structura pe grupe de varsta: 0-14 ani: 17.4% (1.485.873 barbati/ 1.416.999 femei) 15-64 ani: 67.7% ( 5.720.387 barbati/ 5.604.014 femei) 65 de ani si peste: 14.9% ( 1.070.496 barbati/ 1.418.230 femei) Evolutita, sporul natural si al migratiei s-a rasfrant in structura piramidei pe grupe de varste astfel grupa de varsta de 30-45 ani fiind mai putin reprezentata, in schimb cea de 25-30 ani datorita sporului mai mare este relative mai numeroasa. Populatia care are peste 65 ani atinge 11,1% din populatia totala (1978). Pe medii, se remarca o nota preponderenta populatiei din mediul urban, 76%, Olanda face astfel parte din categoriatarilor cu inalt grad de urbanizare. 2. Potentialul Turistic 2.1. Potentialul turistic natural mpinsi n Marea Nordului de Germania i Belgia,olandezii au scos tot ce e mai bun din cea mai aglomerat bucat de pamnt din cadrul UE,construind pe aceasta cel mai mare port din lume i extinzandu-se mai degraba ctre mare dect ctre uscat.Cadrul natural al Olandei este complex, cu o structur peisagistic deosebit de armonioas.Complexitatea potenialului turistic, ca i gradul su de atractivitate, n general, sunt n strns corelaie. Pozitia Olandei la tarmul uneia dintre cele mai frecventate mari ale lumii, ca punte ntinsa intre tarile scandinave Anglia, RFG, Belgia si Frana, va favoriza pe mai departe vechile directii caracteristice
2

Ion Alina Gabriela

Grupa 407

structurii economicea rii, respectiv comertul, navigaia si agricultura i turismul. Acealei condiii naturale care au facilitat dezvoltarea comerului aveau s stimuleze- prin lucrarile de infrasctur efectuate n zonele portuare, de-a lungul adncilor cursuri de ap- constituirea unor puternice centre industriale. Olanda detine potential pentru practicarea turismului litoral, mai ales pentru turistii care indragesc sporturile nautice. Briza racoroasa a Marii Nordului ii atrage pe iubitorii de windsurfing,insa nici cei care iubesc navigatul nu au cum sa se plictiseasca aici, existand foarte multe debarcadere, vantul fiind favorabil si avand in spate o traditie a navigatiei (Olanda s-a numarat printre statele care au strabatut in trecut marile lumii, le-au exploatat si au cucerit vaste teritorii). Cel mai popular loc pentru practicarea acestor sporturi este Ijsselmeer din Markermeer. Privelistile oferite de intinsele palje sunt captivante. Pe coasta Marii Nordului se gasesc plaje ca : Scheveningen,Zandoort, Noordwijk, iar in renumitele insule Frisice cele mai cunoscute plaje sunt: Ameland, Texelsi Terschelling.Iubitorii de natura se pot simti aici in largul lor. Tara este cunoscute pentru ponderea mare a spatiului verde, datorata in principal climei , dar si politicilor care protejeaza mediul. Este o adevarata placere sa te plimbi prin Parcurile Naturale amenajate, printre care cele mai cunoscutesunt: Veluwezoom si Hoge Veluwe. De asemenea, campurile de lalele din Harleemse constituie intr-o veritabila atractie. Morile de vant au ridicat in secolele trecute tara de sub ape. In amintirea acelor vremuri, morile dela Kinderdijk au fost incluse in anul 1997 in patrimonial UNESCO si au devenit cea mai mare atractie a Olandei. Morile de vant, alaturi de lalele, sunt simbolurile nationale pentru Olanda. Rezervatii naturale Olandezii au manifestat o atentie deosebita pentru pastarea locurilor naturale din mica si denspopulata lor tara.Cu 16 milioane de locuitori traind de 42.000 km, Olanda este una dintre tarile cu cea mai maredensitate a populatiei din lume. Chiar daca intreaga tara ar putea fi inclusa in Parcul National Yellowstone din SUA, exista si aici o serie de spatii ocrotite: parcuri nationale si rezervatii natural conduse de Staatsbosbeheer (Serviciul de Stat al Silviculturii) si de Vereniging tot Behoud vanNatuurmonumenten (Federatia pentru Conservarea Naturii). Aceste organizatii protejeaza padurile, campurile, dunele, mlastinile, lacurile, raurile, o insula,si habitatele cu plante rare si animale pe cale de disparitie. In ciuda marimii lor modeste, parcurile si rezervatiile sunt eclectice si variate. Asemeni multor peisaje olandeze, Parcul National Biesbosch, de langa Rotterdam, poarta amprenta inundatiilor. Aceasta padure de trestie a fostcandva izolata si aproape inacesibila, dar acum flotila sa de insule mlastinoase au fost partialstranse laolalta, iar zona inundabila redusa. La fel de memorabile sunt dunele de nisip de la Loonse en Drunense Duinen de langa Hertogenbosch (Den Bosch). Este ca si cum polderele pline de apa ar fi trecut printr-un proces deformare a desertului, dar numai ierbuile de nisip si arbustii ocrotiti de Federeatia pentru Conservarea Naturii au impiedicat acest peisaj sa fie imprastiat de vand. In Noord-Brabant si Limburg, maracinisul cu turba din Parcul National Groore Peel este un alt loc de acest gen, initial salbatic si neospitalier, care acum trebuie protejat pentru ca acest caracter original al sau sa supravietuiasca. Elemente de originalitate: Florile un mod de viata- Laleaua este probabil cel mai definitoriu simbol al Olandei, ca si branza, iar horticultorii olandezi se straduiesc din rasputeri sa pastreze aceasta reputatie.
3

Ion Alina Gabriela

Grupa 407

Industria florala- Astazi, florle, bulbii, fructele si legumele, special cultivate, care alcatuiesc horticultura olandeza, aduc mai mult de 10 miliarde de euro pe an din export. Horticultura inregistreaza mai bine de 25% din venitul exportuui din agricultura olandeza. Cu un asemenea profit, Olanda, este a treilea mare exportator agricol dupa Statele Unite si Franta, majoritatea productiei ajungand in tarile Uniunii Europene. Cultivarea terenurilor- Mai bine de 11.000 ha de teren sunt acoperite de sticla datorita productiei moderne de sera. Aproximativ jumatate din acest teritoriu este dedicat florilor si plantelor, iar restul, fructelor si legumelor. Gradinaritul in aer liber- In anii 1500, gradinarii olandezi si botanistii au stabilit standardele europene in horticultura si designul gradinilor. Odata ce corabiile olandeze comerciale au inceput sa navigheze in intreaga lume in cautare de marfuri, au adus in tara si noi specii si varietati de plante nemaivazute in nordul Europei. Mania lalelelor- Datorita recoltelor imprevizibile si cresterilor cererilor in anii 1630 au crescut preturle la lalele. Nebnia a devenit cunoscuta ca mania lalelelor sau comertul cu vant, atat de florarii olandezi, cat si de istorici si autorii de satire nimic de pe piata nu reflecta valoarea adevarata a bulbilor; de aici provine denumirea de comert cu vant. 2.2.Potentialul turistic antropic 2.2.1.Amsterdam Amsterdam este capitala Olandei este un ora frumos din Trile de Jos, cunoscut ca Veneia Europei de Vest, cu o arhitectur impresionant, canale adorabile care traverseaz oraul, oameni prietenoi i unde poi face tot felul de cumprturi. Obiective istorice ale Amsterdamului Casa memoriala Rembrandt Rembrandt a locuit n casa sa timp de 20 de ani, pan a parasit-o, falit fiind, n 1658. Este intesant de tiut c falimentul su a venit n urma faptului c cei ce au comandat pictarea Rondului de noapte au fost total nemultumii de aceasta, care n cele din urm i-a distrus cariera. Casa a fost restaurat si acum adposteste peste 250 din gravurile sale si nite picturi ale elevilor si. Universitatea n partea stang a Casei celor trei canale se afl un arc ce reprezint intrarea n casa veche a brbailor, Oudemanhuispoort-ul, astazi locul n care se afl Universitatea din Amsterdam. Universitatea a fost construit n 1632. Magere Brug Acest pod faimos ce traverseaz rul Amstel vis--vis de teatrul Carre este un vechi pod olandez din lemn. Se spune c a fost numit dup surorile Mager despre care se spune c ar fi trait de-o parte si de alta a rului .Ar fi construit acest pod din lemn pentru a face mai usoar vizita de la una la alta.
4

Ion Alina Gabriela

Grupa 407

O alt variant a istoriei acestui pod ar fi aceea c poarta acest nume deoarece este foarte ingust (mager inseamna subtire, ingust in limba olandeza). Obiective culturale ale Amsterdamului Muzeul Van Gogh Cea mai mare parte a muncii lui Vincent van Gogh nu a prsit niciodata Olanda, iar 200 de tablouri i 500 de desene sunt permanent expuse n muzeul care-i poart numele, proiectat de Gerrit Reitveld. Tablourile sunt prezentate n ordine cronologic n funcie de diferitele perioade de creatie si domiciliile lui Van Gogh de-alungul carierei. Muzeul de stat Muzeul de stat, pe departe cel mai mare muzeu din Olanda, gazduit ntr-o cldire monumental neo-renascentist proiectat de PJH Cuypers atrage peste un milion de vizitatori pe an, i este considerat ca fiind unul dintre cele mai mari muzee de pictur i art decorativ din vestul Europei. Muzeul Stedelijk Muzeul berii Dam Square- Aceast pia este considerat centrul oraului Amsterdam i indiscutabil a dat numele oraului (derivat de la Amsterdam). Palatul Regal Palatul Regal, un exemplu de arhitectur clasic olandez, a fost proiectat de Jacob van Campen i construit ntre anii 1648 si 1655. Construit pe 13659 de pile, necesare pentru a creea o baz solid pe pmntul mlastinos, a fost initial construit pentru a inlocui fosta primarie, care fusese distrusa complet intr-un incendiu. Louis Bonaparte, fratele lui Napoleon, l-a transformat in palat regal in 1808, cand el a devenit rege al Olandei, chiar daca a abdicat dupa doar 2 ani. Begijnhof Begijnof este un loc de o linite i o pace absoluta, o oaz ideal i un refugiu neateptat din vacarmul Kalverstraat-ului Cartierul felinarelor roii Este cel mai mare i mai cunoscut cartier din Amsterdam, o atracie turistic major; contine cateva sute de apartamente de o camera inchiriate de prostituate care isi ofera serviciile din spatele unei vitrine iluminate cu lumina rosie. Zona mai cuprinde Muzeul Sexului, Muzeul Canabisului si numeroase cafenele ce ofera clientilor o gam larg de produse pe baz de canabis. 2.2.2 Haga Haga este resedina Familiei Regale, este un ora de o deosebit elegan ce ofer turistilor piee colorate, staiuni atrgtoare cu faleze pline de viat dar si numeroase cldiri istorice.
5

Ion Alina Gabriela


Obiective istorice din Haga Haags Historisch Museum(Muzeul de istorie al orasului Haga)

Grupa 407

Acest muzeu de istorie local se gasete n Sebastiaansdoelen,o cladire clasic olandez din secolul XVII.Picturi vechi reprezentand locul si avand aproape tot timpul in prim plan turnul octogonal din sec XV.O alta atracie a muzeului este casa papusilor frumos mobilata in stilul sec. XIX. Muzeul Bredius Acest muzeu se afla intr-o cas minunat din sec al XVIII lea pe partea nordic a Hofvijverului.Colecia sa de tablouri a fost formata de Abraham Bredius si contine lucrari ale unor artisti renumiti cat si ale unor anonimi din epoca de aur olandeza. Paleis Noordeinde cunoscut si ca Binnenhof. Istoria palatului poate fi derulat napoi n timp pana in anul 1559, cand imparatul Carol al V lea l-a desmnat pe printul Wilhelm de Nassau pe postul de guvernator.Acum palatul este resedina reginei Beatrix. Obiective culturale din Haga Rijksmuseum H. W. Mesdag Amplasat ntr-o cas construit in 1887 de artist.Acest muzeu odat neglijat este acum sub aceeai administraie ca i muzeul Van Gogh din Amsterdam.Contine tablouri impresionante realizate de Mesdag si de alti membri ai Scolii de la Haga precum si o colectie impresionanta de opere intunecate si melancolice ale membrilor Scolii de la Barbizon. Palatul Pacii Construit pentru a gzdui Curtea Permanent de Arbitraj, infiinat dup conferinta din 1889 de la Haga.Cladirea este acum sediul Curtii Internationale de Justiie si cuprinde o colectie neobisnuita de obiecte donate de statele membre. Cartierul Den Haag de la Malul Marii a fost transformat n Statiunea Balneara Scheveningen.Aici se pot admira marea plaja desfasurata pe mai muli km, micul port de pescari, etc. Schilderijengalerie cunoscut i ca galeria Prins Willem. Este cea mai veche galerie de tablouri din Olanda.Fondat in 1774 de primul Wilhelm al V lea,aceast galerie de mici dimensiuni a fost restaurat sa arate ca la inceput iar tablourile sunt inghesuite pe pereti pe mai multe randuri.Colectia de maestri olandezi a sec XVII si XVIII nu se compara cu Mauritshuis, dar aceasta galerie excentrica merita vazut. Haags Gemeentemuseum, gazduiete o excelent colecie de picturi moderne i art decorative intr-o atractiva cladire de caramida cu vedere spre un lac ornamental.Muzeul are deasemenea o renumita colectie de faianta din Delft, o casa de papui olandeze deosebita, o colectie considerabila de instrumnte musicale si o sectiune dedicate modei.
6

Ion Alina Gabriela


2.2.3. Rotterdam

Grupa 407

Rotterdam-ul nu mai este demult ocupantul locului II n ierarhia oraselor olandeze, transformanduse in ultimul timp din ce in ce mai mult in Orasul Cultural European. Rotterdam-ul este cel mai mare port european si cel de-al doilea port al lumii, fiind bineinteles punctul cheie in economia regatului, dar treptat dezvoltandu-se si ca una din principalele atracii turistice. Constructiile vechi medievale sau mai recente cartierele rezidentiale cu casute mici si curate, biserici, catedrale, muzee sunt intercalate cu edificii noi indraznee ca: tunelul pentru transportul auto pe sub raul Maas,marele Stadion,aeroportul Europort. Unul din cele mai bune locuri pentru a vedea orasul este Turnul Euromast & Space, de la o inaltime de 185 m, fiind n acelasi timp cel mai inalt punct al rii. Obiective istorice din Rotterdam Qude Haven Fostul port al Rotterdam-ului are o arhitectur modern, incantatoare.Muli ani dupa bombardarea orasului in 1940 zona distrusa din imprejurul portului a ramas un taram sterp. La sfarsitul anilor 1980 a fost rapid transformata prin construirea unei biblioteci publice imense din sticla si otel.Cldirea ofer o panaoram fantastic asupra portului si oraului modern.O colectie de brci de pe Rin aflate n proprietatea muzeului sunt expuse aici in permanent. Obiective culturale din Rotterdam Muzeul Dodrechts Acesta are o frumoas colecie de picturi ale unor artiti din Dordrecht printre care Albert Cuyp, Samuel Von Haagstraten, Ferdinand Bol. Muzeul are cteva tablouri din sec al XVII lea, cu natura moarta,reprezentand simboluri ale efemeritii precum si mucuri de lumanare i pipe. Historisch Museum Het Schielandshis Aflat candva n proprietatea consiliului de administratie a apelor din districtul Schieland.Aest muzeu are o colectie de camere de epoca si picturi care ofera o istorie vizuala a artei si culturii din Rotterdam.Faimoasa Atlas van Stolk, o colectie uriasa de harti si tiparituri istorice este gazduita aici formand frecvent baza unor expozitii temporare. Muzeul Boijmans von Beuningen Fondat n 1847, gzduiete una dintre cele mai bune colectii de arta din Olanda.Muzeul deine o serie de picturi flamande renumite printre care Fiul Risipitor, Turnul Babel. 2.2.4. Utrecht Fondat ca o garnizoan roman, asezarea a nflorit devenind o fortareat aparata de castele de poveste,puterea ei fiind simbolizata de catedrala care inca mai domina centrul istoric.Probabil cel mai romantic mod de a vizita orasul Utrecht este cu o caleasca trasa de cai.Calestile traditionale trase de minunatii cai de Gelderland va poarta in jurul canalelor, parcurilor si aleilor inguste din exterior, in jurul canalelor interioare si al cladirilor de o importanta deosebita.
7

Ion Alina Gabriela


Obiective istorice din Utrecht Centraal Museum

Grupa 407

Are o excelent colectie de istorie local, mobil, sculpturi i picturi. Dintre cele mai frumoase se numar opere de arta ale lui Saenredam, Van Scorel(cel mai notabil dintre artistii din Utrecht) i cea mai mare colectie Rietveld din lume. Obiective culturale din Utrecht Muzeul Het Catharijne Convent Acest muzeu este gazduit de o fosta mnstire carmelita.Are, cea mai frumoasa colecie de art din epoca medieval din Olanda expunand manuscrise, statui, altare i tablouri de Rembrand, Jan von Scorel.Obiecte liturgice si religioase demonstreaz diferenele culturale i sociale dintre olandezii protestanti si catolici. National Museum von Speelklok tot Pierement, cu o colecie de instrumente mecanice de la o cutiuta de sticla pasari care ciripesc la cateva orgi cu sunete ascutite.Cei care vor sa compuna propriile lor cantece se pot distra din plin in camera pling plong-urilor. 2.2.5. Delft Un ora pitoresc situat pe raul Vleit la jumatatea drumului dintre Haga i Rotterdam. Obiective istorice din Delft Stedelijk Museum het Prinsenhof Conine o excelent colecie de peisaje din Delft,sculptura medieval, portrete ale unor figuri reprezentative ale luptei antispaniole, ceramic de Delft i hrti care ofer o ide despre istoria Olandei i procesele de dezvoltare a oraelor acesteia.Muzeul se afl gazduit intr-o manastire construita in stil gotic burgund din sec. XV. Gotica Oude Kerk, una dintre cele mai frumoase cldiri din Delft.Turnul care dateaz din sec. al XIV lea este foarte inclinat iar clopotele sale suna melancholic.Biserica a fost construita pe parcursul sec. XIV si XV, iar pe parcursul secolului al XVI lea i-a fost adaugata partea nordica a naosului gotic, de catre Anthonis Keldermans. 2.2.6. Leiden Situat pe un brat al Rinului in zona de cultivare a lalelelor dintre Haga si Haarlem, este un ora universitar plin de cafenele si librarii studentesti.Universitatea din Leiden este cea mai veche si cea mai renumita din Olanda. A fost fondata in 1575 de Wilhelm de Orania, in semn de recunostinta pentru rezistenta eroic a oraului n faa spaniolilor. Obiective istorice din Leiden Stedelijk Museum de Lakenhal
8

Ion Alina Gabriela

Grupa 407

Muzeul se afl ntr-o cladire de pe malul canalului proiectat in stil clasic olandez, in 1640 de Arent van Gravesande. Rijksmuseum van Oudheden (Muzeul National de Antichitati) Acest muzeu are o colecie impresionant de descoperiri arheologice din Olanda,Grecia Antica, Roma i Egipt. Molenmuseum de Valk,este pentru cei care o vizita in Olanda nu este completa daca nu vad si o moara de vant.Asemeni morii de vant pe care o detinea tata lui Rembrand, aceasta moara de vant functionala din sec al XVIII lea a fost ridicata pe locul unui bastion si contine cateva camere neobinuite locuite candva de morar i familia sa. 3. Coordonatele activitatii turistice 3.1. Echipamente 3.1.1. Infrastructura Reeaua cilor de comunicaie. Reeaua cilor de comunicaie este dens, bine ntreinut, poziia la gurile de vrsare ale Rhinului n Marea Nordului transformnd Olanda ntr-o adevrat poart de acces a Europei Occidentale ; aici se afl al-2-lea port al lumii - Rotterdam , 30% din mrfurile transportate pe mare ncrcate i descrcate n rile UE trec prin porturile olandeze. Reeaua feroviar este electrificat n proporie de 70%, exist 2235 km de autostrzi i 5046 km reea de transport fluvial. Transporturi. n Olanda transporturile joac un rol important dect n alte ri, datorit situaiei sale geografice care-i rezerva pozitia unui punct de legtur al Europei cu restul lumii.n acest sens ele creeaz 52,4% din locurile de munc .n ceea ce privete rolul internaional al transporturilor olandeze ,este de menionat c 50-60% din marfurile care sosesc n aceast ar sunt numai tranzitate. Exist n Olanda 2200 de autostrzi, 70% din reeaua feroviar este electrificat i msoar 3200 km , reeaua de transport fluvial msoar 5046 km , din care 3500km canale. 3.1.2. Mijloace de cazare Hotelurile din rile de Jos sunt la fel de variate cum este ara nsi. Cu un sistem de diguri care reine marea de pe cele 60 de procente din suprafaa rii aflate sub nivelul mrii, rile de Jos sunt o minune a ingineriei care dateaz de secole. n oferta hotelier se regsesc mii de hoteluri situate lng numeroase repere turistice din rile de Jos. Putei gsi hoteluri dinrile de Jos care domin un frumos canal, hoteluri care domin dune de nisip de pe plaj i numeroase hoteluri din modernul port Rotterdam. Uniti de cazare n Amsterdam
9

Ion Alina Gabriela

Grupa 407

Mai mult dect doar un ora cu canale frumoase, Amsterdamul este un ora internaional care gzduiete o parte din cele mai frumoase opere de arhitectur din lume. Hotelurile dinAmsterdam pot fi opere de art n sine. Uniti de cazare in Rotterdam Vei gsi hoteluri excelente situate central, n apropierea principalelor obiective turistice: Erasmus Square, Fotomuseum, statuia De Verwoeste Stad i Sylvette a lui Picasso. Simbol aloraului, morile de vnt trebuie neaprat vzute: De Vier Winden, De Ster, De Prisemolen ialtele. V putei relaxa n parcul Arboretum Trompenburg i la grdina zoologic din ora. LaRotterdam are loc anual un festival de film care atrage muli turiti Toate hotelurile sunt cotate in functie de facilitati. Ministerul Turismului din Olanda publica in fiecare an o brosura cu 200 pana la 2000 de hoteluri din Olanda, specificand numarul de stele ale fiecaruia si facilitatile, inclusiv informatii pentru calatorii cu handicap. 3.1.3. Unitati de alimentatie publica Cand vine vorba de a lua masa in Olanda, puteti alege de la cele mai simple mancaruri, pana la cele mai elegante. Intre acestea, puteti alege unul dintre numeroasele restaurante etnice, care predomina in special in orasele mari precum Amsterdam, Utrecht, Rotterdam, Maastricht si Haga Eetcaf-urile sunt un fel de localuri neceremonioase, oferind un meniu zilnic diferit al carui fel principal consta din peste, carne, precum si unul vegetarin. Sunt foarte populare datorita preturilor rezonabile; dar nu mergeti seara prea tarziu, pentru ca s-ar putea sa nu gasiti nimic sa comandati. Broodjes, sandvisuri cu branza, carne sau peste sunt felurile principale la pranz, si, in general, trebuie sa consumati mai multe ca sa va saturati. Supele si salatele sunt, de asemenea, predominante in meniurile cafenelelor. Mancare ieftina si Haute Cuisine Pizzeriile abunda in Olanda si ofera o mare varietate de pizza, salate si paste. Restarantele chinezesti sunt, de asemena, omniprezente si multe sunt combinate cu bucatarie indoneziana. Restaurantele de elita ofera in principal bucatarie franceza, dar in ultimi ani, s-a observat o noua influenta a asa-numitei fuziuni a bucatariei estice cu cea vestica, cu bucatari cae creeaza mancaruri unice cu arome proprii.

10

Ion Alina Gabriela


3.2.Circulatia turistica internationala Turisti ce si-au petrecut vacanta in Olanda:

Grupa 407

Potrivit statisticilor in anul 2009, 9.9 milioane de turisti si-au petrecut cel putin o noapte in Olanda, aceasta reprezentand o crestere de 2% fata de 2008.

11

Ion Alina Gabriela


4. Organizarea turismului

Grupa 407

In prezent in Olanda nu exista ca in alte tari un minister al turismului, organismul oficial ce se ocupa promovarea tarii la nivel mondial este Netherlands Board of Tourism and Conventions(NBTC) sau Autoritatea Nationala a Turismului si Conventiilor. Netherlands Board of Tourism and Conventions este responsabila pentru promovarea turismului la nivel national si international, prin branduri precum :Lekker weg in eigen land(tradus : Pleaca in propria tara) sau Holland. In prezent NBTC se concentreaza pe atragerea turistilor cu ocazia sarbatorilor, a intalnirilor de afaceri sau a conventiilor. Pentru aceasta NBTC primeste fonduri de la Ministeru Afacerilor Economice. Pe langa fondurile primite de la guvern, NBTC este finantata prin veniturile aduse din parteneriate cu diverse firme participante la campaniile lor de marketing. Prin promovarea tarii in ochii celor ce vor dori cel mai probabil sa o viziteze si anume: Europa, America de Nord si Asia. NBTC lucreaza la promovarea internationala a Olandei, in acest scop a creat o retea de birouri in tari pe care le considera importante pentru industria lor turistica, insumand un total de 11: Olanda, Germania, Marea Britanie, Belgia, America de Nord, Franta, Spania, Italia, Suedia, China si Japonia. Reprezentanti ai aceste organizatii intalnim si in Rusia, Elvetia sau India. ALTE ORGAIZATII CE ACTIONEAZA IN TURISMUL OLANDEZ -RECRON Vereniging van Recreatieondernemers Nederland (Asociatia Antreprenorilor de recreere din Tarile de Jos) - Kenniscentrum Recreatie (Cunostinte de recreere) - Koninklijke Horeca Nederland -ANVR: The Association of Travel Agents and Tour Operators in The Netherlands 5. Strategia Dezvoltarii Turismului PLANUL STRATEGIC DE MANAGEMENT Netherlands Bureau of Tourism and Conventions (NBTC) este responsabila pentru promovarea Olandei ca destiatie turistica la nivel national si international. Isi propune sa creeze echilibrul perfect intre numarul de visitatori si suma cheltuita de fiecare pe durata sederii sale. Pentru perioada 2008-2010 previzioneaza o crestere de 2 procente a turismului fezabil si cu 19 procente a turismului de afaceri si conventii. Strategia de marketing Pentru a eficientiza procesul de marketing NBTC a ales sa se concentreze pe grupuri tinta, au subliniat faptul ca sunt o destinatie propice pentru relaxare, distractie, vizitat, dar si ofera modernismul necesar mediului de afaceri.

12

Ion Alina Gabriela

Grupa 407

NBTC a dezvoltat un concept numit Product-Market-Partner Combinations (Combinatii Produs-Piata-Partener), prin el au descoperit ca trebuie sa faca apel la emotiile umane, in sensul ca trebuie sa faca apel la motivelele care determinat o persoana sa isi aleaga o anumita destinatie. Acestea sunt marile categorii pe care se bazeaza : TIMP LIBER: Holland Classics icoane reprezentative olandeze: lalelele, sabotii de lemn, morile de vant si branza. In plus, mostenirea culturala a Olandei, cum ar fi: Rembrandt, Compania Indiiilor de Est. Turistii care sunt interesati de aceste destinatii in general le viziteaza in cadrul unui tur european si in general pretera sa stea in hoteluri de 3 stele. Holland City Life turisti ce vor sa simta vibratia marilor orase olandeze si vor sa faca cumparaturi, sa cineze, sa se bucure de cultura olandeza. Ei viziteaza in principal: Amsterdam, Rotterdam, Utrecht, Haga, Maastricht. Sejururile lor sunt scurte,dar se cazeaza in hoteluri. Holland Beach Life concept adresat in principal familiilor, le ofera petrecerea timpului liber la plaja, in centre wellness sau in populare atractii familiale: Madurodam, DUirell si Neeltje Jans. Populare primavara si toamna, cazarea este in B&Bs, in hoteluri, in camping-uri. Holland Country Fun vacante in sudul si estul granitelor Olandei, unde peidajul este putin mai variat, permitand mersul cu bicicleta sau excursii montane, gradini zoologice, parcuri tematice. Vizitatorii prefera cazarea in parcurile de vacanta din inima rurala. Holland the Good Life un mod de vacanta adresat in special celor activi, care sunt interesati de ciclism, excursii montane, centre de infrumusetare. Cazarea preferata in hoteluri de 4-5 stele, in parcuri de vacanta de lux sau in B&Bs adresat claselor superioare. AFACERI Holland Lets Meet intalnirile de afaceri internationale (intalniri coorporatiste, lansari de produse, sesiuni de trening) initiate intotdeauna de companiile in cauza Holland Be Inspired Olanda vazuta ca un loc propice de desfasurare a conventiilor si congreselor internationale. Dupa selectonarea gruporilor tinta carora sa lise adresaze NBTC, au decis modul in care sa le atraga atentia. Intre anii 2008-2010 Olanda va primi anual o alta tema. 2008: Tema anului: Hidden Holland 2009: International events year Holland Art Cities 2010: International events year Holland Art Cities 2012: International events year Floriade Pe baza acestor strategii NBTC a dezvoltata diverse companii de atragere a turistilor.
13

Ion Alina Gabriela


Iata cateva exemple de campanii deja executate in anii 2008-2010: -Campania City Break in Belgia, Germania, Marea Britanie, Franta -Campani de atragerea a familiilor pe piata din Germania

Grupa 407

ANVR (Algemeen Nederlands Verbond van Reisondernemingen) sau Asociatia Agentilor de Turism si a Tur operatorilor din Olanda reprezinta liderii de piata in industry turismului dar, si micile companii ce activeaza in domeniu. Cu mai mult de 80 de membrii, reprezentati de agentii IATA(International Air Transport Association), care la randul lor au o retea puternica de birouri prin care distribuie produsele turistice. Impreuna ele genereaza mai mult de 90% din BSP ( Billing and Settlement Plan asta insemnand 2.5 miliarde de euro si peste 5 miliarde de bilete). Bibliografie Revista Terra Magazin, nr.12, 2005 Ghid complet Olanda, Ed. Aquila, 2004 Ghidul xenofobului olandezii, R. Bolt, Ed. Nemira, 2009 Olanda Ghid turistic, M. Cruceanu, C. Savulescu, Ed. Vremea XXI, Bucuresti, 2004 http://www.nbtc.nl/corporate/en/system/Images/strategic_marketing_plan_en_tcm52297603.pdf http://www.nbtc.nl/corporate/en/system/Images/Key-figures-Tourism-and-recreationHolland-edition-2010_tcm522-145576.pdf http://ro.wikipedia.Olanda_info.php?country=Olanda http://www.nationsonline.org/oneworld/netherlands.htm https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/nl.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Netherlands

http://www.indexmundi.com/netherlands/gdp_per_capita_(ppp).html http://ro.wikipedia.org/wiki/Antilele_Olandeze

14

Ion Alina Gabriela

Grupa 407

15

Ion Alina Gabriela

Grupa 407

16