Sunteți pe pagina 1din 30

Faza iniudiciu judecatorul in epoca veche era o persoana particulara aleasa din listele afisate in form sau se propunea

de catre reclamant cu ratificarea magistratului Faza iniudicio se incepea cu expunerea materialului probator . Aici apar avocatii care aveau competent doar de a asista partile nu si de a le reprezenta . Judecatorul dupa prezentarea probelor lua o sentinta care era de condamnare sau de absolvire a pedepsei . Organizarea institutiilor de judecata In epoca regalitatii judecatorul era regale iar in lipsa acestuia instanta era organizata de prefectii oraselor. La inceputul republicii atributiile judiciare le reveneau celor doi consuli care judecau pe rind . In 242 apare pretorul Perigrin care solutiona litigiile dintre cetatenii romani si cei straini . Judecatorul putea forma o instant unica care se numea judecatorul unic sau putea fi un arbitru , arbitru solutiona litigii mai usoare decit cele solutionate de judecator, pe linga judecatorul unic si judecatori multipli care formau anumite tribunal , tribunalele erau de doua tipuri : permanente si neparmanente . Tribunalele permanente se imparteau si ele in doua categorii : tribunalul celor 10 barbati care judecau procesele cu privire la libertate sic el deal doilea tribunalul celor 100 de barbati care judecau procesele cu privire la mostenire si proprietate . Tribunalele nepermanente contineau un numar impar de personae si solutionau procesele dintre cetateni si straini( perigrini ). Procedura Legiasanctiuni doua tipuri : de judecata si de executare . Una dintre cele de judecata se numea sacramentum care era un juramint prin care se judecau procesele cu privire la libertate si la perderea dreptului de creanta ( un bun ). Sacramentum era de doua tipuri : sacramentum in rem ( intru lucru )si sacramentum in personam (un juramint care presupunea urmarirea drepturilor personale sau drepturilor de creanta ). O alta lege de sanctiune de executare se numea iudicis arbitre postulatiom care consta dintro cerere adresata magistratului in care era indicat arbitrul sau judecatorul care va solutiona cauza .

Un alt tip de sanctiune de executare era condictio aceasta era o metoda simplificata de juramint care consta in depunerea unor sume de bani , sau unui anumit lucru . Legile sanctiune de executare : romanii au cunoscut doua tipuri de legi de sanctiuni de executare : manus inectio(intelegem punerea minii) si pignoris capio( luarea de gaj).

Procedura Formulara Procedura formulara apare in epoca clasica , Faza in iure ( in fata magistratului ), faza in iudicio (in fata judecatorului ) . Apare formula ceea ce reprinzinta un program de judecata prin care pretorul arata judecatorului cum sa solutioneze litigiul. Formula era formata din parti principal si secundare : partile principale a formulei era :intentio (in care reclamantul isi prezenta pretentiile sale fata de pirit , intencio era de doua tipuri certa-atunci cind pretentiile erau determinate si incerta cind pretentiile nu erau determinate ), a doua parte a formulei era demostratio ( care cuprindea cauza pretentiilor reclamantului), a treia parte a formului era adiodicatio ( era partea formulei prin care judecatorul avea dreptul de a transfera o proprietate ) si ultima parte a formulei era condemnation (era parte a formului in care judecatorul dadea o sentinta de absolvire sau condamnare). Partile secundare a formulei erau exceptiile si prescriptiile : prescriptiile erau parti a formului care satisfaceau un interes sau a piritului sau a condamnatului ( ele erau de doua tipuri proreus in favoarea piritului si proactore in favoare reclamantului ), exceptiile erau acele parti a formulei care constau in mijloace de aparare a piritului contra pretentiilor reclamantului . Fiecare formula elaborate de catre pretor data sau eliberata de catre pretor avea la mijloc o actiune , cunoastem urmatorele categorii de actiuni : a) Actiuni reale erau indreptate asupra unui lucru sau unui bun . b) Actiuni personale erau indreptate asupra unor drepturi personale sau de creanta .

Actiuni de drept strict (judecatorul apreciaza cazul in limitele textului de lege,) si de buna credinta (avea o pozitie libera fata de textul legii)

Actiuni private( protejau interesele unei singure persoane) si populare (protejau interesele generale a persoanelor ) . Actiuni civile (aveau izvorul in dreptul civil ) si pretoriene (constituiau creatile magistratilor) Actiunile directe (se foloseau pentru solutionarea unor cazuri anumite din speta ) si cele utile (era solutionarea cazurilor asemanatoare.) Actiunele penale (aveau drept obiect condamnarea piritului la o amenda pecuniara ceea ce consta in baniii) si cele persecutotii ( constau in intoarcerea lucrului sau in repararea prejudiciului cauzat ). 19.10.2012 Curs Faza in iudicio , cind magistratul remitea o copie de formula procesul din prima faza trecea in faza a doua (in fata judecatorului ). Judecatea se facea in zile faste . si numai in prezenta partilor daca o parte lipsea dreptatea I ssa dadea celui prezent , judecarea se face in public . Sentinta producea urmatoarele efecte : a) efectul juridic partile care sau judecat odata nu se mai pot judeca . b) efecet executoriu efectul executotiu se producea prin executare in termen de 30 de zile dupa pronuntarea sentintei . Un lucru ceea ce nu aparut mai tirziu a fost CAILE DE ATAC luau nastere atunci cind partile nu erau multumite cu sentinta emisa de judecator . Romanii au cunoscut urmatoarele cai de atac : 1) Intercesiune dreptului magistratilor de a se opune la actele emise de alti magristrati, la intercesiune aveau dreptul consolii, pretorii , tribunii plebei . Doar asupra sentintei judecatorului nu se putea opune prin intercesiune . 2) Revocatio in dublum aceasta era o cale de atac in care piritul nemultumit cu solutionarea litigiului mai cerea o noua reexaminare . 3) Restitio in integrum cea ce inseamna ca piritul prin mijloace de violenta ( dolul, eroarea , leziunea ) cere de la judecator sa fie repus in situatia anterioara procesului . 4) Apelatio care se facea impotriva sentintei judecatoresti .

Romanii mai aveau si pedeapsa pentru judecatorii care nu au dat o sentinta corecta erau amendati sau deseori UCISI . Apare reprezentanta care se face prin Cognitor si Procurator . Cognitorul era reprezentant care rostea anumite formule in locul reclamantului sau a piritului . Procurorul insa putea sa rosteasca formule si in apsenta partii. Procedura extraordinara In periada procedurii extraordinare dispar formulele si fazele , procesul se facea in fata unei singure personae care era judecatorul. Procedeiele de citare in procedura extrordinara : a) Denuntatio care consta intro notificare adresata de catre reclamant piritului cu autorizarea magistratului in care era indicate o data de solutionare a procesului. b) Rescriptul era o adresare facuta de judecator in care se scriau pretentiile si odata certa de solutionare a litigiului. c) Litis denuntatio costa in remiterea unei notificari nu de catre reclamant piritului ci de catre magistrate . d) Lebem care de asemenia era o scrisoare data de catre judecator partilor . Cheltuelile de judecata erau achitate de pirit . Toate caile de apel din procedura formulara erau prezentre si in procedura extraordinara .

Tema : Persoanele
Subiect : Capacitatea juridical a perosnelor. Inceputul , incetarea capacitatilor juridice . 1) Cetatenii romani 2) Originea sclaviei 3) Conditia juridical a sclavului. 4) Oamenii liberi . 5) Dezrobitii

Subiect : Cetatenii romani Cuvintul persoana vine de la latinescul persum ceea ce insemna masca care o purta actorii pentru interpretarea rolului infiteatre . Personare ceea ce inseamna a face sa rasune . In vechiul drept roman nu orice om putea fi persoana . Petru a avea personalitate, drepturi , si obligatii omul trebuia sa indeplineasca o serie de conditii : 1) sa fie om liber 2) cetatean al romei 3) trebuia sa fie sef de familie Capacitatea juridical este aptitudinia persoanei sau posibilitatea de avea drepturi si obligatii in anumite raporturi juridice. Aceasta capacitate se imparte in doua categorii : a) capacitatea de fapt ( de folosinta ) este posibilitatea persoanei de avea drept si obligatii. b) capacitatea de drept (de exercitiu) este de a exercita cele drepturi si obligatii. Capatitatea de fapt incepe odata cu nasterea si se termina odata cu moartea peroanei . Elementele capacitatii juridice :

1) status civitatas 2) status libertatas 3) status familiae

Subiectul 2 : Originea Sclaviei Sclavia este o institutie a dreptului gintilor in baza careia cineva este supus unei puteri straine cunostem urmatoarele izvoare ale sclaviei: a) Nasterea ( constituia elemental originar al sclaviei). b) Faptele ulterioare nasterii ( razboiul- sta la baza sclaviei , si pierderea libertatii daca cadea prizonier la dusmani el era considerat un om mor la Roma ,de asemenia debitotul insolvabil (cel care nu sia onorat obligatiunile sale. c) Persoanele care nu participau la ces. d) Hotul prins in flagrant este transformat in sclav . e) Stainul care nu se punea in protectia unui cetatean era transformat in sclav Subiectul 3 : Conditia juridical a sclavului Conditia juridical a fost deosebita pe parcursul celor trei perioade de dezvoltare a derptului . a) Epoca veche nu avea conditie juridica , putea fi ucis , vinduti , donati . Sclavul nu putea sa aiba o familie dinpunt de vedere juridic , datorita faptului ca el era considerat un simplu res ( lucru ) si deci ei traiau in niste uniumi tribale fara a produce efecte juridice asupra sotilor si a copiilor sai. b) Epoca clasica situatia sa schimbat , sclavul putea sa ia capatitatea juridical a dominus. Peculiu ( patrimoniu sclavului). Care era format din anumite bunuri . terenuri , case ,banii ,sau din alti sclavi. c) Epoca postclasica vedem ca sclavii puteau fi dezrobiti .

Oamnii liberi erau cei care sau nascut liberi : a) Cetacetenii ( categoria de personoane care beneficiau de toate drepturile civile si politice ) b) Latinii (constituiau persoanele cu o conditie mai inferioara decit cetatenii dar mai superioara decit perigrinii, ei se bucurau doar de citeva drepturi politice si civiele : iusconubium , iuscomercium , iussufragi -drept la vot ). Latinii se imparteau in ceva categorii: Veteris (rude de singe cu Romanii cu care ei facusera la inceput o confederatie , iar ulterior i-au cucereit . Coloniali (locuitori coloniilor , fondate dupa anul 268 , care beneficiau doar de iuscomercium ) Iuniani (constituiau populatia din provicii care au primit conditia juridical a latinilor coloniali ) Fictive (oamenii proveniti din fostii sclavi, eliberati prin mijloace naturale )

c) Perigrinii (strainii a caror situatie juridical era reglementata de tratatele international . Perigrinii beneficiau de iuscomercium. Distingem 2 categorii de perigrini: Perigrini obisnuiti (erau acele persoane care se foloseau de dreptul cetatii lor) Perigrinii dedetici (sau fostii rivali ai romei si fosti sclavi care cindva au comis un delict ) d) Oamenii liberi aflati in semi sclavie e) Colonii

Subiectul : Oamenii liberi aflati in stare de semisclavie . Din aceasta categorie faceu parte urmatoarele persoane :

Persoanele inmancipio , fiii de familie , vindu-ti de catre tatal lor persoanei careia tata-l i-a comis un delict , aceasta vindere se numesc abandon noxal , erau vindu-ti pentru 5 ani . Persoanele care cu buna credinta traiau in conditia de sclav ,acestea erau : copii care au fost rapiti de urici si vinduti ca sclavi si sclavii dezrobiti prin testament dar neadusi la cunostinta . Persoane adicti cei care in baza unei sentinte de condamnare erau privati de libertate timp de 60 de zile si dupa aceea vinduti peste Tibru. Persoanele nexim ,persoanle care trebuiau sa munceasca in baza unui contract de nexum. Contractul de nexum contract de imprumut , realizat prin mancipatiune de la inceput se realize in bani mai tirziu si prin bunuri . Era o conventie de aservire incheiata de catre creditor si debitor in baza careia , debitorul trebuia sa menceasca un numar anumit de zile pentru creditor . Cu timpul acest contract a fost desfiintat si respective temnitele particulare au fost inchise de catre imparatul Nero . Persoanele auctorati , persoanle care benevol se angajau ca gladiatori. Persoanele raspunparate de la dusmani care ramineau sub puterea rascumparatorului pina cind acesta platea suma de banii petru rascumparare .

Oamenii semiliberi initial


Din categoria data faceau parte colonii care provenau din oameni liberi , tarani ruinati care arendau paminturi. Cunoastem urmatoarele cauze de aparitie a colonatului : a) Nasterea copilului nascut in familie de coloni, era si el colon. b) Presccriptia de 30 de ani , persoanele care mai mult de 30 de ani erau coloni, ramineau coloni pana la moarte . c) O conventie particulara prin care un om liber se putea vinde ca colon d) Prin cucerire si captivitate e) Prin denuntarea cersetorilor

Cauzele incetarii Colonatului : 1) Printr-o conventie . 2) Prin dezrobire. Cunoastem urmatoarele categorii de coloni: Colonii partiali, persoanele care se obligau sa plateasca in cadrul contractului de arenda cu o parte din fructele obtinute . Colonii aservit (siliti ) erau prizonierii de razboi care nu erau transformati in sclavi dar in coloni. Colonii mai aveau si unele drepturi : Puteau incheia o casatorie valabila Puteau incheia acte juridice in numele propriu Aveau puterea parintesca asuprea copiilor sai Puteau lasa o mostenire

Oamenii liberi dezrobiti .


Dezrobirea era un procedeuprin care sclavul se transforma dintrun lucru intro persoana . Romanii au cunoscut urmatoarele mijloace de dezrobire : 1) Mijloace formale ( erau acelea care erau formate din anumite formalitati ca : Ceusul , constituia un mod formal de dezrobire prin care fostul slac era inscris pe listele celor care plateau impozit de stat. Vindicta , se tacea in fata magistratului unde stapinul afirma ca sclacul dat nu-i mai apartine . Acesta declarative era ratificata de catre magistrate. Testamenta , era de 2 tipuri : - Directa ( scalvul eliberat era o persoana cu capacitatea juridical deplina ). - Indirect (sclavul eliberat era o persoana cu capacitate juridical limitata ).

2) Mijloace naturale de dezrobire : Per epistulam , scrisoarea facuta de catre stapinin care se scria ca sclavull cutare este liber Interamicos , stapinul in fata prietenilor sai afirma ca elibereaza un anumit sclav . Post mensane ( in timpul mesei) , acest mod de dezrobire se facea in timpul mesei atunci cind stapinul ia placut cum sclavul la deservit Inclesia , dezrobirea se facea in biserica in fata preotilor sia oamenilor credinciosi. Astfel in anul 8 d.Hr apare lex norbana care pe toti sclavii dezrobiti prin metoda neformala i-au inclus in categoria latinilor iuniani (fosti sclavi).

Regimul juridic al dezrobitilor


Din punct de vedere al dreptului public , dezrobitii errau cetateni romani dar se deosebeau de cel liber pentru ca nu beneficia de dreptul de-a alege. Din punct de vedere al dreptului privat , dezrobitii erau petru toata viata dependent de stapinul sau , prin urmatoarele mijloace : - Bona (dreptul stapinului de-a dispune de bunurile dezrobitului) - Obsequim (respectul pe care il datora dezrobitul fostului sau stapin ) - Operal ( serviciile pe care trebuia sa le presteze dezrobitul fostului sau stapin).

Cetatenii Romani
Izvoarele de aparitie a cetatenilor romani: - Nasterea - Faptele ulterioare nasterii sunt : Naturalizarea consta in dobindirea cetateniei in urma unei legi votate in mod special pentru o anumita categorie .

Beneficiul legii consta in dobindirea cetateniei de catre strainii care indeplineau toate conditiile ale acesteia Dezrobirea daca sclavul avea mai mult de 40 de ani nu putea fi dezrobit . Cetatenia se pierdea prin : 1) pierderea libertatii 2)prin dubla cetatenie 3)prin exil politic 4) prin comiterea unor infractiuni grave sau mai putin grave .

Proba de evaluare : Perosanele , procedura , izvoarele .

Tema: Familia

Subiectul : desfacerea casatoriei.


Romanii au cunoscut moduri 2 moduri de desfacere a castorie :
1) fortate ( prin moartea unui sot ,prin pierderea libertatii si prin piedicile care au fost inaitea incheierii casatoriei ) 2) voluntar (intelegem desfacearea casatoriei prin vointa partilor ) Desfacerea casatoriei prin vointa partilor se numeste divortium , un alt tip de desfacerea a casatorie este repudium este desfacerea casatoriei in fata Magistratului printrun act solemn. Desfacerea casatoriei prezenta efecte atit asupra copiilor cit si a bunurilor . Cind casatoria se desfacea prin moartea Tatalui , copii deveneau persoane suiuris.

Adoptiunea , Agrogatiunea, Legitimarea ca moduri de crearea a puterii parintesti . Prin Adoptiune se intelege trecerea unui fiu de familie dee sub puterea Tatalui sau sub puterea unui alt sef de familie . Adoptiunea se realize printru process tehnic ce consta din doua etape : 1) prima etapa fiul era scos din puterea tatalui sau prin 3 vinzari si 2 dezrobiri. 2) a doua etapa avea loc in fata magistratului , unde intervinea adoptatoruul care declara ca copilul dat este revendicat de la tertul comparator . Era ratificata de magistrat. Adoptiunea impunea urmatoareale conditii de fond : adoptatotul trebuia sa fie un sef de familie trebuia sa existe consemtamintul atit al adoptatorului cit si adoptantului si a tatalui acestuia . trebuia sa existe o diferenta de virsta minima de 18 ani . Prin Adrogatiunea , este un caz special de adoptiune prin care Pater Familias cu intreaga sa familie intra sub puterea unui alt Pater Familias. Adrogatiunea sa facea in fata magistratului si Comisiei Curiate . Conditiiile care trebuie sa le indeplineasca : adrogantul trebuia sa fie Pater Familias sa aiba mai mult de 60 ani sa nu aiba mostenitori sa aiba capacitate deplina Legitimarea era un mod artificial de crearea a puterii parintesti prin care copii naturali erau asimilati cu cei legitimi. Romanii au cunoscut 3 tipuri de legitimare : a) prin casatorie subsecventa b) prin obligatie facuta Curiei c) prin rescript Imperial Urmatorul mod de iesirea de sub puterea parintesti este aceal de Emancipare , aceasta emanciparea se face dupa vinzarea de 3 ori si dezrobirea de 3 ori de catre Tatal . Limitarea capacitatii juridice prin limitarea capacitatii juridice, se intelege adducerea unor ingradiri asupra acestei capacitati. Romanii au cunoscut urmatoarele tipuri de intradiri :

a) intestabilitatea este o ingradire a capacitatii cuiva de a nu permite ca persoana data sa fie martor in proces ,sa faca proba cu martori ,sa fie reprezentatnt in proces si sa aiba dreptul de a alege . b) infamia acestea erau persoanele care pierdeau dreptul de a alege de a fi alesi la o magistratura , de a fi reprezentanti intrun proces . Persoane care comiteau un delict sau a unor fapte imorale. c) desconsiderarea era o ingradire pentru persoanele care nu erau considerate pe deplin onorabile (ex: cind persoanele traiau in conccobinaj )

Pierderea capacitatii juridice


Romanii au cunoscut 3 tipuri de pierdere a capacitatii juridice : a) Capitis de minutios maxima care avea loc in caz de pierderea a libertatii. b) Capitis de minutios minima atunci cind persoana isi pierdea cetatenia . c) Capitis de minutios media atunci cind persoana isi pierdea functia de sef de familie .

Tutela institutie care protejaza incapabilii de fapt adica persoanele minore si


femeile necasatorite Romanii au cunoscut 2 categorii de Tutela : a) Tutela asupra Impuberilor ( incapabililor )-persoanele care nu aveau descernamint , si nu puteau administra cu bunurile sale , era format dintro persoana de obicei de un barbat , care administra bunurile celui tutelat . b) Tutela asupra Femeii femeia era considerate nu prea dezvoltata intelectua , barbatul doar el putea administra bunurile. c) Tutela legitima era instituita in baza legii celor 12 table si era acordata agnatilor incapabili. d) Tutela dativa se instituia in baza unei hotariri , datate de catre magistrat.Ea se acorda cind nu era tutela legitima si testamentara e) Tutela testamentara se instituia de catre Pater Familias asupra fiilui care nu a atins virsta pubertatii.

Curatela era o intitutie care proteja persoanele adulte fara descernamint .


Romaniii au cunoscut etapele de Curatela : a) Curatela nebunilor nu puteau lua nici un act . b) Curatela prodigului ( risipitorului )-erau persoanele risipitoare c) Curatela minorilor ( de 25 de ani ) d) Curatela pentru supravegherea femeilor gavidelor

Tema : Bunirile si Drepturile reale


1. Notiunea si clasificarea bunurilor 2. Posesiunea : Elementele posesiunii Dobindirea si pierderea Categoriile si efectele posesiunii Apararea dreptului de posesiune 3. Dreptul de proprietatea : Noriunea dreptului de proprietate Tipurile de proprietatea Modurile de dobindire si trasmitere a proprietatii Apararea dreptului de proprietate 4. Drepturile reale asupra bunurilor altuia 5. Servitutiile 6. Superficia si enfitioza 7. Gazul si categoriiile acestuia

Subiectul 1 : Notiunea si clasificarea bunurilor


Prin notiune de Bun se intelege orice lucru care poate fi insusit de cineva sub forma dreptului de proprietate. Romanii desemnau bunurile prin termenul de res. Prin Patrimoniu se intelege totalitatea drepturilor , datoriilor si sarcinilor unei persoane care sunt susceptibile de o valoare pecuniara . In cuprinsul patrimoniului intrau pe de o parte drepturile iar pe de o alta parte datoriile care grevau bunurile din interiorul patrimoniului . Elementele patrimoniului sunt : a) Drepturile reale ( constituie acele drepturi patrimoniale care luau nastere intre o persoana numita Titularul dreptului respectiv si toti ceilalti membrei ai societatii) b) Drepturile personale sau de creanta ( constituie acele drepturi patrimoniale care luau nastere dintrun raport juridic intre doua persoane determinate ) Cel mai important drept real la Romani era considerat dreptul la proprietate , dreptul de proprietate prezenta doua prerogative :

a) Dreptul de urmarire (se intelege actiunea prin care era sanctionat dreptul de proprietate incalcat asupra unei persoane ) b) Dreptul de preferinta (prin acest drept intelegem dreptul prin care creditorul preferentiar trecea inaitea celorlalti creditori in scopul satisfacerii dreptului sau de creanta ).

Care sunt deosebirile dintre aceste doua elemente ale patrimoniului : Drepturile reale sunt opozabile tuturor, insa drepturile personale au un caracter relative. In cazul drepturilor personale atit subiectul active creditorul cit sic el pasiv debitorul sunt determinate de la inceputul raportului juridic . Pe cind in cazul drepturilor reale este determinat de la inceputul raportului doar partea activa. In cazul drepturilor personale debitorul are obligatia de a da , de a face sau de a nu face ceva , dar in cazul drepturilor reale debitorul nu este obligat sa nu faca nimik . In cazul drepturilor personale acestea se nasc din contracte , delicte ,cvasicontracte ,cvasidelicte pe cind drepturile reale se nasc prin moduri specific. Drepturile reale sunt limitate , pe cind dreptuirle de creanta nu sunt limitate. Clasificarea bunurilor : Bunurile inpatrimoniu Acestea erau lucrurile patrimoniale care faceau obict al dreptului de proprietate, aceste bunuri se mai calsificau in doua categorii : a) Res mancipii intrau lucruri mai pretioase ( sclavii, casele , vitele ) b) Res necmancipii intrasu lucruri mai putin pretioase ( banii, hainele ) Bunuri expatrimoniu Erau lucrurile care nu putea face obiect a unui dreptu de proprietate , ele nu erau susceptibile de apropriere.din categoria data faceu parte urmatoarele tipuri de bunuri : a) Res divinis iuris care erau scoase din circuitul civil din morive religioase aceste lucruri se mai clasificau in 4 categorii: - Res sacrae lucrurile sacre consecrate zeiilor - Res religioase lucrurile religioase , erau lasate pentru sufletele mortilor . - Res sanctaie - erau formate din portile si zidurile oraselor - Res nullius erau lucrurile scoase din circuit civil deoarec eerau predestinate uzului comun. b) Res communes paminturile statului

c) Res universitatul faceu parte strazile , anfitreatrele , teatrele . Clasificare 1 : Bunuri corporale care pot fi atinse cu mina , datorita formelor sale amteriale ( sclavii , casele ) Bunurile incoporale nu sunt suscenpibile ( dreptul la proprietate ) Clasilficare 2 : Bunuri mobile sunt lucrurile care se pot transporta dintrun loc in altul fara asi schimba substanta Bunuri immobile care nu pot fi transportate dintro parte in alta fara asi schimba substanta . Clasificare 3 : Bunuri de gen (determinate )- un tablou , un sclav , sunt determinate . Bunuri de specie (nedeterminate )- sunt nedeteminate , o tona de griu , banana . Clasificare 4 : a) Produsele era acelea care le lipsea caracterul periodicitatii . b) Fructele acela bunuri care depind de o anumita perioada . fructele erau clasificate in 3 categorii : Fructe naturale ( arborii ) Fructe industriale (fabricile care produceau ceva ) Fructe civile ( drepturile de proprietate si anfitioza ) Clasificarea 5 : Bunuri care puteau fi masurate , cintarite . Calsificarea 6 : La prima intrebuintare In mod repetat

Subiectul 2: Posesiune

Posesiunea -O stare de fapt ocrotita de drept care consta in actul material de a pastra si de a folosi un lucru . Elementele posesiuni erau : Animus (intentia de a pastra un lucru ) Corpus (actul material prin care o persoane se folosea de lucru ) Posesiunea se dobindeste in cazul cind aceste doua elemente se intrunesc asupra unei si aceia persoane. Acest tip de dobindire se numeste Pentru Sine in cazul cind Anumus sau Corpus este dobindit prin alta persoana vorbim despre dobindirea posesiunii Prin Altul. Pierderea posesiunii are loc: 1. Prin Sine se produce prin urmatoarele 3 situatii : Pierderea lui Animus Pierderea lui Corpus Sau pierderea ambelor elemente 2. Prin Altul

16. octombrie .2012

Modurile de dobindire a drepturlui de proprietatii dupa dreptul civil .


Ezucapiunea era un mod de dobindire a proprietatii prin exercitarea posesiunii asupra unui lucru un timp indelungat. Dreptul fostului proprietar se stinge odata cu uzucaparea unui lucru de un nou proprietar . Proba diabolica este aratarea prin probe a fostilor 10 proprietari . Romanii au cunoscut urmatoarele conditii ale uzucapatiunii: 1. Posesio ( constituia conditia folosiri indelungate a unui lucru ,uzucapatiunea trebuiea sa fie lipsita de vicii si timpul folosirii lucrului sa nu fie interupt ) 2. Termenul (era perioada de timp in care se exercita posesiunea , pentru un lucru mobil era un an iar cel imobil era de 2 ani ) 3. Un lucru susceptibil de apropriere pentru a fi uzucapat (aceasta conditie se referee la lucrurile care nu puteau face obiect al uzucapiunii : lucrurile furate , staine, incorporale , in afara patrimoniului) 4. Justul titlu ( acesta era un act care justifica luarea posesiunii)

5. Buna credinta (convingerea uzucapantului ca cel de la care dobindea lucru il dobinadeste cu buna credinta ). Prescriptio longitetemporis ( prescriptia de un timp indelungat ). Este un mod de dobindire a proprietati prin folosirea unui lucru un timp indelungat . Deosebirea dintre uzucapiune si prescriptia de timp indelungat consta in termeni , ( pentru lucrurile mobile 10 ani , pentru immobile 20 ani ). Conditiile erau aceleasi ca si a uzacapatiunii. Prescriptia de un timp indelunga era diferenta de termen cele mobile 30 ani si imobile 40 ani . lipseau Justul titlu si buna credinta . Adioticatio constitue un mod de gindire a proprietatii realizat prin atribuirea de catre judecator a cotelor parti din intreaga parte a masei succesorala . Prin lege un mod de dobindire a proprietatii realizat printrun act normative , acest act era legea celor 12 table . Deasemena prin lege avea loc atribuirea succesiunii catre mostenitorii testamentari sau legali.

Modurile de dobindire a drepturlui de proprietatii dupa dreptul gintilor .

Ocupatiunea un mod de dobindire a proprietati realizat prin luare unui lucru


in posesie fara de stapin ( lucrurile fara de stapin res nulis ) . Cunoastem mai multe categorii de astfel de lucruri: 1. Res hostiles ( lucrurile luate de la dusmani ) 2. Animalele salbatite , pasarile , pestii ele apartineau acelei persoane care leau vinat sau leau prins, nici de cum proprietarului de teren . 3. Pietrele pretioase , perlele si comorile care consta dintrun numar mai mare de obiecte pretioase ( daca comoara a fost gasita pe un teren strain ,ea trebuia sa fie iimpartita in parti egale cu proprietarul terenului . 4. Res derelict ( lucrurile parasite de stapinii lor ).

Traditiunea era un mod de remitere a propiretatii care consta in dobindirea


posesiunii asupra unui lucrau . Prin traditiune se dobindea doar prorpietatea qiuritara , lucrurile mancipiu, si proprietate mancipiala .

Romanii au cunoscut urmatoarele conditii ale traditiunii: 1. Remiterea posesiunii a lucrului 2. Justa cauza Romanii au cunoscut urmatoarele tipuri de traditiune :

1. Traditio long umanu ( transmiterea cu mina intinsa ) 2. Traditio brev umanu ( o persoana care cumpara acesta proprietate ) 3. Traditio simbolica ( aceasta era o transmitere simbolica ).

Specificatiunea constituia situati in care o persoana numita specificator


creaza un lucru din materialul altei persoane care era proprietar . Iustinian a impartit specificatiunea in : Perfecta (ne arata ca proprietar a lucrului nou creat specificatorul care trebuia sal remunereze pe proprietar pentru material prima) Imperfecta (ne arata ca proprietar a lucrului nou creat specificatorul care trebuia sal remunereze pe proprietar pentru material prima) .

Accesiunea era un mod de dobindire a proprietatii prin care lucru accesoriu se


uneste la un lucru principal. Accesiunea se clasifica in urmatorele categorii: Aceesiunea unui lucru mobil la un alt lucru mobil Accesiunea a unui lucru imobil la un lucru mobil Confuziunea are loc atunci cind la pictarea unui tablou este folosit un pergament strain se considera ca proprietarul acestui tablou este acel proprietarul al pergamentului. Comixtiunea - avea loc in cazul cind doua cantitatide griu ce apartineau proprietarilor diferiti erau diferiti erau amestecate devenea proprietate comuna. Dobindirea fructelor Accesiunea unui lucru imobil la un lucru imobil se mai imparte : 1. Aluviunea in cazul in care un proprietar de teren se gaseste in apropierea unei ape curgatore , pamintul depus de aceasta apa va deveni proprietatea stapinului de teren . 2. Avulsiunea face ca o portiune de teren rupta si alipita la terenul vecin sa devina proprietatea acestuia.

Tema : Sanctiune dreptului de proprietate


Sactiunea proprietatii qiuritare era protejata prin actiunea in revendicare . In procedura legii sanctiunilor ,actiunea in revendicare era intentata in forma de sacramental in rem. In procedura formulara actiune in revendicare era intentata cu ajutorul unei formule in care erau precizate pretentiile reclamantului . In procedura extraordinara restituirea unui lucru sau actiunea in revendicare se facea prin forta de constringere a statului care se numea MANU MILITARE . Pentru exercitarea functie in revendicare erau necesare indeplinirea urmatorelor conditii:

Reclamantul trebuiea sa fie proprietar qiuritar si sa nu posede lucru pe care il revindeca. Piritul trebuia sa posede lucru. Obiectul litigiului trebuia sa fie un lucru susceptibil de proprietatea qiuritara. Pe linga actiunea in revendicare mai ezistau si unele exceptii care duceau la redobindirea proprietatii : 1. Exceptie de dol era deposedat prin mijlace dolosile. 2. Exceptia uzus fructus era dreptul de a se folosi de fructele altuia .

Sanciunea proprietatii pretoriene


Apararea proprietatii avea loc prin actiunea publiciana aceasta a fost crea ta de pretorul Publicius in cazul transmiterii bunurilor res mancipiu. Actiunea publiciana era o actiune reala a carei formula era adoptata dupa actiunea in revendicare , posesorul proprietatii pretoriene pentru a redobindi proprietatea trebuiea sa fie de buna credinta . Atunci cind a disparut proprietatii pretoriene a dus la disparitia actiunii publiciane .

Sanctiunea proprietatii provincial


Era proprietatea sanctionata printro actiune reala a carei formula era dupa modelul actiunii in revendicare .

Sanctiunea proprietaii peregrine


Deoaredce era o proprietate straina era ocrotita prin actiuni de drept civil .

Stingera dreptului de proprietate


Romanii au cunoscut urmatoarele motive de ordin material si de ordin juridic de stingere a dreptului de proprietate, din punct de vedere material, dreptul de proprietate dispare odata cu disparitei lucrului . Din punct de vedere jurid cind sunt din alta categorie de bunuri cele extrapatrimoniu . Un alt tip de stingere a proprietatii este atunci cind proprietarul binevol paraseste proprietatea.

Subiectul : Drepturile reale asupra lucrului altuia . Servitutea era o sarcina impusa in folosul unei anumite persoane,
care avea calitatea de proprietar sau in folosul unei alte persoane care nu era proprietar.Romanii au cunoscul urmatoarele tipuri de servituti : Servitutile prediale sunt constituite in interesul proprietarului de imobil , ele se impart in doua categorii : 1. Urbane-are la baza criteriului imobiului dominant .

2. Rustice - are la baza criteriului imobiului dominant . Daca imobilul dominant era o cladire atunci servitutea se numea urbana , dar daca imobilul dominant era un teren servitutea se numea rustica . Imobilul era impartin in doua categorii : 1. Imobilul dominant era cel in beneficial caruia era constituita servitutea 2. Imobilul aservit era imobilul grevat cu o servitute .

Servitutile prediale rustice cele mai des intilnite servituti prediale rustice
erau : 1. 2. 3. 4. Iter dreptul de a trece pe terenul altuia . Via era dreptul de a trece pe terenul altuia cu atelaje (cu ceva mobil ) Ius pascende dreptul de a paste vitele pe terenul altuia . Aqeductus era dreptul de a atuce apa printro conducta de pe un teren vecin.

Seviturile prediale urbane


1. Cloaca dreptul de scurgere a apei printrun canal . 2. Stilicidium era dreptul de scurgere a apei de ploaie . 3. Servitus oneris ferende era dreptul de a sprijini cu o greutate casa de pe terenul vecinului .

Servituti personale :
1. Usus fructus era dreptul real de a te folosi de lucrul altuia si de ai culege fructele . 2. Abitatio - dreptul de a locui in casa altuia 3. Operaie serviciile datorate de un sclav strain

Sevitutea personala ca si cea prediala esra un drept reala asupra lucrului altuia , insa inseparabil legat doar de persoana. Servitutea pesonala putea greva atit un bun modil cit si unul imobil , acest tip de servitute avea un caracter temporar.Ele erau limitate ca numar . Ceam mai importatnta servitute personala era considerate Usus fructul , era dreptul de folosi si de a culege fructele ,dar sa nu epuizeze substanta . Titularul dreptului de Usus fructul se numea usus fructuar iar proprietarul nudul proprietar. Usus fructuarul nu avea dreptul de a vinde ,de a dona sau de a lasa ca testament lucru grevat , odata cu moartea lui dreptul de servitute nu se stinge , el trece la urmasii acestuia . Caracterele ususfructuarului : 1. Usus ructuarul putea greva un lucru mobil cit si imobil ,doar bunurile corporale nu si drepturi. 2. Dreptul de usus fruct putea lua nastere doar asupra bunurilor consuctibile , care nu se consuma la prima intrebuintare . 3. Ususfructuarul nu putea sa instrsaineze sau sa consume lucru deoarece el avea dreptul doar de a se folosi de el si de a culege fructele .

Obligatiunule ususfructuarului: 1. Atit ususfructuarul cit si nudul proprietar nu aveau nici o obligatiune unul fata de altul, doar trebuiau sa nu stingeneasca drepturile lor . 2. Daca usufructuarul comite un delict nudului proprietar el era sanctionat cu pierderea dreptului de servitute . Un drept real care deriva din dreptul de usus fruct se numeste qvasi usus fruct el se deosebeste de dreptul simplu de usus fruct prin factul ca putea greva si un bun consunctibil. Qvasi ususfructuarul putea instraina bunul grevat vinde sau dona acest bun , el nu era obligat sa pastreze substanta acestui bun . El putea restitui nudului proprietar un bun asemanator de aceiasi calitatea si cantitate. Abitario acest drept nu se stinge prin capitis de minutio sau prin neus (nefolosinta) Habitarul putea inchiria casa fara dreptul de a o vinde .

Constituirea servitutilor
In epoca veche servitutile se formau prin mancipatiune , in iure cesio , traditiune si presctrictio longitemporis . In epoca clasica erau constituite prin ordine special emise de catre pretor deasemena prin traditiune .In epoca post clasica servitutile erau constituite prin niste stipulatiuni ( primele contracte la romani) .

Stingerea servitutilor
Romanii distingeau noduri generale si moduri special de stingere a servitutilor . Modurile generale erau urmatoare : 1. Disparitia ( atunci cind dispare obiectul servitutii, fie material fie juridic ) 2. Confuziune ( are loc atunci cind asupra unei si aceiasi persoane se resfinge calitatea de usufructuar si de nudul proprietar). 3. Consolidarea (dobindirea de catre usufructuat a nudei proprietati) 4. Renuntarea (cind usufructurarul renunta binevol la dreptul sau ) Modurile special de stingerea a servitutii: 1. Disparitia ( ce consta in disparitia titularului servitutii fie prin moarte fizica sau prin moartea judica ) 2. Nefolosirea sau neuzul ( bunului de catre titularul servitutii pentru lucrurile mobile un an si pentru cele immobile 2 ani )

Sanctiunea dreptului de servitute .


Apararea dreptului de servitute se facea dupa dreptul civil sic el pretorian . Romanii au cunoscut urmatoarele tipuri de actiuni care sanctionau dreptul de servitute :

1. Revendicarea servitutilor care se face in fata magistratului , prin in iure cesio. 2. Actiunea negatorie era actine prin care titularul dreptului de proprietate , putea sa conteste dreptul de servitute avfirmat de catre o persoana. 3. Actiune prohibitorie prin care proprietarul se opunea ca piritul sa foloseasca un lucru de al sau . 4. Interdictele actele emise de catre pretor pentru apararea dreptului de servitute .

Superficia ca drept reala asupra lucrului altuia .


Drept acordat unei persona e de a se folosi de constructia ridicata pe terenul altei persoane pe un anumit permen sau pe vecie , in schimbul unei sume de bani care se nu meste ( SOLARIUM ) platita prorietarului dce teren . Superficia era protejata prin interdictul de superficei elaborat de catre magistratul suprem.

Conditio agri vectigalis


Era arendarea paminturilor pe termen limitat sau nelimitat de catre cetatenii romani in schimbul unei plati care se numea VECTIGAL. Apararea dreptului de Vectigal era acelasi ca si cel de la servitute .

Enfitioza
Arendarea pe termen lung a unor paminturi imperial nelucrate , cu obligarea ca enfitiotul sa prelucreze pamintul dat sis a plateasca o plata numita CANON. Dreptul de enfitioza era un dreptu intransmisibil adica nu putea fi transmis urmasilor . Acest drept putera fi lasat ca ipoteca , putea si gajat si putea fid at ca usus fruct .Proprietarul de enfitioza se bucura de o protectie jurdica prin intermediul interdictelor , actiunilor in revendicarea , actiunilor negatorii , si actiunilor prohibitorii .

30.10 .2012

Tema : Succesiunea ( mosternireea )


1. Caracteristica generala a seccesiunilor 2. Tipurile de succesiune si insemnatatea acestora

1.

2. 3. 4. 5. 6.

3. Succesiunea Legala (ab intestas ) Reglementata de dreptul civil De dreptul pretorian De dreptul imperial Succesiunea testamentara Tipuri de teestamente Capacitatea testamentara Succesiunea diferita contra testamentului Acceptarea succesiunii Repudierea succesiunii Legatele Fideicomisele

Subiectul 1: Succesiunea
Reprezinta transmiterea patrimonial unei persoane care a decedat catre o alta persoana, succesiunea la romani se mai numea HEREDITAS, persoana care a decedat se numeste DEFUNCT. Transmitera succesiunii avea loc prin doua mijloace , incazul cind se transmiteau toate bunurile persoanei decedate vorbim despre o succesiune cu titlul universal . Cind se transmit de un anumit tip de raport juridic vorbim despre o succesiune cu titlul privat . Tipuri de succesiune Romanii au cunoscut urmatoarele tipuri de mostenire : 1. Mostenirea legala atunci cind succesorii erau chemati la mostenire la vointa legii . 2. Testamentara care se produce prin vointa defunctului . Mostenirea legala se deschidea in cazul cind nu existau succesori testamentari . Deoarece defunctul nu lasa testament sau acesta era intocmit nevalabil . Intre mostenirea legala si cea testamentara prioritatea o are mostenirea testamentara . La romani aceasta era un obicei si o demnitate cetateniasca . Printrun testament se putea numi nu numai succesorii ( Heredii ) dar si legatarii ( poate sa atribuie bunurile unei alte persone ) astfel se putea numi tutori pentru sotie , sau pentru copii impuberi si se puteau face dezrobiri .

Evolutia Succesiunii
In epoca veche intocmirea unui testament era asimilata cu intocmirea unei legi. Odata cu decaderea acestui formalis in epoca clasica testamentul se putea manifesta doar printro simpla manifestare de vointa care putea fi facuta verbal sau scris . In epoca post clasica evolutia succesiunii sa extins astfel au aparut numeroase forme de testament .

Tema :Reglementarile succesorale dupa dreptul imperial

Descendentii Ascendentii (fratii si surorile bune ale defunctului) Fratii si surorile consangvini si uterini Ceilalti colaterali

Prin instituirea acestor categorii de mostenitori deosebirea dintre agnati si cognate isi perde semnificatia din punct de vedere al vocatiei succesorale .

Succesiunea testamentara
Testamentul este un act formal prin care o persoana numita testator instituie unul sau mai multi succesori cu scopul ca acestia sa execute ultima dorinta dupa moartea lui . originea cuvintului testament provine din latinescul testare ceea ce inseamna : a lua marturie sau a desemna, In epoca veche romanii au cunoscut urmatoarele forme de testament : 1. Testamentul calatis comisii ( era asemanator cu votarea unei legide catre comisia curiata , comisiile calatese intruneau de doua ori pe an si anume pe 24 martie , 24 mai pentru a intocmi testamentele ) 2. Testamentul in procinctu ( acest tip de testament se facea prin metode mult mai simple , o declaratie in fata poporului sub focul de arme inlocuia toate formalitatile testametului calates comisiile )

3. Testamentul per aes et libram ( acesta este un testament se asemana cu o mancipatiune fiduciara ,persoana care dorea sa testeza bunirile sale se numea testator el numea o alta o persoana care se numea emptor familiar ( executor testamentar ) care trebuia sa transmita bunurile succesorilor dupa moartea testatorului. Public atunci cind numele succesorului era numit in public in fata a zece martori . Privat atunci cind numele seccesorului in cunostea doar emptorul familiae.

In epoca clasica
Pe linga testamentul per aes et libram mai apar si urmatoarele tipuri de testamente : 1. Testamentul noncupativ era o declarative facuta in voce tare in prezenta a 6 martori prin care era cunoscut numele mostenitoruluisi ultimile acte de voita .Acest tip de testament era facut de catre persoanele care nu aveau timp sasi faca testament fie ca erau surprinsi de apropierea mortii fie ca nu erau carte. 2. Testamentul Pretoria care consta dintrun inscris,notificare care purta sigiliul a 7 martorisi era facut dupa modelul testamentului per aes et libram. 3. Testamentul militar era o simpla declaratie a ultimei vointei sale de catre testator in fata armatei .

Epoca postclasica
1. Testamentul civil intocmita in forma verbal care era o manifestare de vointa a testatorului clar exprimata in fata a 7 martori. Acest tip de testament se asemana cu testamentul per aes et libram 2. Testamentul civil in forma scrisa ce constituia o declaratie facuta in forma scrisa de catre testator pe papyrus sau pergament cu pecetea a 7 martori . Fiecare dintre martori primea o copie a acestui testament . 3. Testamentul tripartit format din trei parti .dupa dreptul civil formalitaile , dupa cel pretorian- pecetea martorilor , dupa cel imperial subscrierea martorior si testatorului .

Testamentul olograf acest tip de testament trebuia sa fie scris in totalitate de catre testator el se folosea mai des la partajarea averii. 5. Testamentul public era o declarative facuta de catre testator in fata autoritatilor judecatoresti in urma careiase intocmea un process verbar . 6. Testamentul exceptional el se facea in conditii deosebite cind testatorul nu putea vorbi , vedea sau auzi . Acesta se mai numea testamentul orbilor trebuiea sa fie scris de un martor care isi oprea si o copie a testamentului . 7. Testamentul surdo-mutilor care trebuia sa fie scris de testator in
4.

prezenta a 5 marrtori .

Capacitatea de a testa ( testamente factio)


Desemneaza capacitatea unei persoane de a face testament sau de a fi martor la intocmirea testamentului precum si capacitatea persoanei care vine la succesiune in calitate de mostenitor .

Capacitatea Pasiva mostenitorului (herediului) Capacitatea Activa testatorulEra rezervata doar cetatenilor romani, pentru ca o persoana sa poata lasa un testament era obligatoriu ca aceasta persoana sa fie suiuris , femeai nu dispunea de capacitatea de a testa , deasemea sclavii, perosanele cu malformari. Nu puteau fi drept martori care nu intelegeau actul ,impuberii, mutii, nebutii, orbii, surzii.

Ia de la gabi Cunoastem urmatoarele tipuri de subsituire:


Substituirea vulgara- consta in substituirea unuia sau mai multi succesori in locul succesorului substituit. Acest tip de substituire se face in termen de 100 de zile . Substituire pupilara ea se facea in favoarea fiilor de familie care nu au atins virsta pubertatii.

Modalitatile de instituire, insitituirea putea si afectata de 3 modalitati: Termenul mostenitorul are dreptul la succesiune pina la moarte . Conditia instituirea nu putea si afectata de conditie . Modul nu produce nici o afectare a dreptului la succesiune.

Deschiderea testamentului
Pina la perioada imperiului ,testamentul era operatiune private , persoana care lasa un testament nu era obligate sa achite o taxa de stat. Cu timpul in sec VI ,imparatul Augustus , stabileste un impozit pe succesiune acest impozit era achitat atit de testator cit si de mostenitori. Taxa de stat era de 1000 de sisterti . Dupa moarte testatorului mostenitorul trebuiea sa prezinte testamentul la autoritati pentru ca sa fie deschis in termen de 5 zile dupa moartea testatorului. Restrictiile la libertatea de a testa romanii au conoscut urmatoarele tipuri de restrictii : 1. Ordin material este detinerea copiei procesului verbal instituit repetat de catre magistrate asupra bunurilor defunctului. 2. Ordin formal ele obligau ca testatorul sa instituie ca drept mostenitor pe fii sai .

Succcesiunea diferita contra testamentului


Romanii au cunoscut doua tipuri de dezmostenire : Dezmostenire neregulata ( omisiune ) Testatorul nu avea dreptul sa dezmosteniasca fii sai ,in cazul cind anumite bunuri din masa succesorala erau transmise altor persoane straine fiul de familie trebuia sa primeasca in mod obligatoriu o cota parte din masa succesorala . Dezmostenirea regulate (testamentul inoficios) Rudele de gradul II si III al testatorului trebuiau sa primeasca si ele in mod obligatoriu o parte din mostenire , in cazul cind acestea erau dezmostenite definitiv ele beneficiau de o cale de atac in organele judiciare .

Acceptarea succesiunii
Prin acceptarea succesiunii se intelege o anumita atitudine subiectiva din partea succesorilor in functie de felul mostenirii care se deschide , romanii au cunoscut 3 categorii de mostenitori : Mostenitorii necesari care erau siliti sa vina la mostenire deoarece nu aveau dreptul de a repudia mostenirea. Succesorii voluntari acestea erau persoanele care nu sau aflat sub puterea lui Pater Familias , eu nu erau obligati sa accepte mostenirea , acceptarea sau neacceptarea depindea doar de vointa lor nesilita de nimeni. Sclavii care erau obligati sa accepte bunurile fostilor sai patroni si sa le achite acestora datoriile .

Modurile de acceptare a mostenirii romanii au cunoscut 3 moduri


de acceptare a mostenirii : Cretio care se realize printro simpla declaratie facuta in fata magistratului . Pro herede gestio acesta este un act din care reiese ca succesorul accepta mostenirea . Acest act era intocmit in prezenta martorilor . Nuda voluntas acesta este o declaratie de acceptare expresa dar nesomena. Conditiile de acceptare a mostenirii pentru ca o persoana sa poata accepta o mostenire trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii : Existent capacitatii de a se obliga Ius capiente dreptul de a culege o mostenire in cazul incapacitatii a mostenitorului trebuia sa se oblige pentru el o alta persoana care avea capacitatea juridica deplina .

Efectele acceptarii mostenirii odata cu acceptarea mostenirii se


petrece o confuziune dintre bunurile succesorului si testatorului in urma acestei contopiri apar doua efecte ale acceptarii mostenirii : efectul general mostenitorul va raspunde pentru toate datoriile defunctului chiar daca ele sunt mai mari decit valoarea bunurilor mostenite .

efectul special acesta consta in dobindirea proprietatii pentru cauza de moarte ,prin transmiterea universalitatii de bunuri .

Repudiere prin repudiere se intelege renuntarea la mostenire care se


facea printro simpla manifestare de vointa .