Sunteți pe pagina 1din 38

Suport de curs Teroria Generala a Dreptului si Statului

Tema l: Caracteristica generala a teoriei generale a statului si dreptului


1) Teoria generala a dreptului ca stiinta si ca disciplina de studiu. 2) Obiectul de studiu a Teoriei Generale a Dreptului. 3) Functiile TGD. 4) Baza metodologica a TGD.

Subiectul 1: Teoria generala a dreptului ca stiinta si ca disciplina de studiu. In sensul generic stiinta este o activitate despre natura si societate,ia are drept scop analiza, sistematizarea faptelor,realitatii pe un anumit domeniu.Cu toate acestea nu putem vorbi despre o stiinta scopul careia se marginalizeaza in analiza si sinteza. O stiinta neaparat vine ca sa identifice legile care domina in societate. Inca din anul 1978 cercetatorii faceau referinta la circa 1200 de stiinte,sistematizindule in stiinte fundamentale si auxiliare.Una din aceste stiinte o constituie si stiinta juridical.In sensul sau generic stiinta juridical este o stiinta sociala adica o stiinta despre om.Literatura juridical de specialitate deosebeste mai multe categorii de stiinte juridice: 1.stiinte juridice fundamentale 2.teoria generala a dreptului 3.stiinte juridice ramurale 4.stiinte juridice interramurale 5.stiinte juridice cu character istoric.

In literature de specialitate autohtona intilnim o alta categorizare a stiintelor juridice: teoria generala a dreptului-ca disciplina de sinteza,de baza. stiinte juridice ramurale-(dreptul penal,drept civil,drept constitutional). stiinte juridice interramurale-(dreptul economic ,dreptul ecologic). stiinte juridice auxiliare-(medicina legala,criminologistica,criminologie).

Nu trebuie sa uitam in acest sens de dreptul international care are un rol si loc deosebit in sistemul stiintelor juridice. Ceia ce ne intereseaza pe noi este teoria generala a dreptului considerate ca o stiinta juridical de bazade sinteza. Ani de ani disciplina ,teoria generala a dreptului , a purtat denumirea de inciclopedie juridical,a fost o optiune si pentru dreptul romanesc din perioada moderna. In Anglia teoria generala a dreptului apare sub denumirea de jurisprudenta generala.Astazi practice in toate tarile lumii disciplina se numeste teoria generala a dreptului. Argumentul este ca aceasta disciplina studiaza statul si dreptul in ansamblu,este o notiune cel mai fregvent intilnita.O legatura indisolubila dintre stat si drept este bine conceputa in stidiul nostru. Dreptul este acela care stabileste regulile de conduita in societate adica determina comportamentul oamenilor,iar statul la rindul sau garanteaza executarea legilor iar in caz de necesitate se aplica forta de constringere.

Subiectul 2 :Obiectul de studiu a Teoriei Generale a Dreptului. Pentru ca teoria generala a statului si dreptului sa ne arate raspuns la intrebarea ce studiaza care este obiectul de cercetare domeniul de investigatie ce vine in ajutor,obiectul de studiu. Determinam obiectul de studiu a teoriei generale a dreptului este extreme de important si ne permite in primul rind ca sa caracterizam ce este stiinta data iar

in al 2 rind evidentiaza care este deosebire dintre alte stiinte care deasemenea studiaza statul si dreptul. Teoria generala a dreptului fiind o stiinta de sinteza ce determina studierea statului si a dreptului in ansamblu. Obiectul de studiu TGD releva statul si dreptul in ansamblu cit si interactiunea dintre stat si drept,legalitatile aparitiei si dezvoltarii lor.

Subiectul 3 :Functiile TGD. Pentru ca o stiinta juridical sa poarte un caracter fundamental ea trebuie sa poarte o convingere asupra utilitatii,asupra indeplinirii anumitor functii. Ca si in cazul altor stiinte TGD vizeaza pe de o parte aspectul teoretic iar pe de alta parte aspectul practic,de aicea determinam functia teoretica si functia practiva a TGD. -Functia teoretica a TGD este principala functie in elaborarea de teorii principii ipoteze,prin care sunt indreptate domeniile pe care le cercetam. -Functia practica a TGD consta in cunoasterea modalitatilor in care fenomenele juridice se manifesta in viata sociala,adica transpunerea lor in practica.

Reesind din opiniile cele mai fregvente sunt intilnite scoatem in evidenta urmatoarele functii a TGD. 1.Functia cognitiva cunoasterea realitatii sociale a dreptului. 2.Functia explicativa- dupa cunoasterea,descrierea unor fenomene , urmatorul pas al certatatorului este explicarea acestora adica cind si cum au aparut aceste fenomene: sa cunoasca cauzaliatea lor. 3.Functia critica-descrierea si interpretarea unor fenomene juridice,sunt niste elemente absolut necesare dar care in acelasi timp nu sunt suficiente.In acest sens o mare importanta se atribuie,criticilor,erorilor,defectelor,fenomenelor juridice.Mai mult ca atit de a evidentia care este solutia prentru a iesi din asemenea situatii.

4.Functia didactica-adica afirmarea TGD in sistemul general al stiintelor prin depunerea valentilor fata de viitorii juristi.

Literatura de profil mai deosebeste alte functii ale TGD printre care se enumea: -functia de formulare si cercetare a legilor -functia euristica(cercetarea problemelor politico juridice) preia din alte stiinte alte metode, principii care deja sunt cunoscute in aplicarea anumitor probleme a Statului si Dreptului . -functia de generalizare si sinteza -functia educativa.

Subiectul 4 :Baza metodologica a TGD. Fara o metoda de cercetare a stiintei ,stiinta este de neconceput.Daca obiectul de studiu al TGD ne da raspuns la intrebarile ce studiaza stiinta data ? Baza metodologica-ne explica cum studiaza stiinta data,prin ce procedeie.Astfel la cercetarea unui fenomen juridic avem nevoie de o baza metodologica care sa ne explice procedeul de cercetare.Etimologic cuvintul metoda provine de la grecescul metodosceia ce in traducere inseamna cale de cercetare,mod de expunere , directii de investigare. Stiinta juridica TGD deosebeste urmatoarele metode de cercetare stiintifica: 1.Metoda logica care consta dintr-un ansamblu de procedeie si operatiuni care mijlocesc posibilitatea de cunoastere a structurii si dinamicii raporturilor necesare intre diferite componente ale sistemului juridic din societate. 2.Metoda istorica potrivit metodelor istorice TGD cerceteaza statul si dreptul in evolutia lor istorica , la studierea teoretica a problemelor obiectului sau,a carui fenomen este necesar sa tinem cont si de istoria concreta a cestui fenomen (cum a aparut statul si dreptul in R.M , statul si dreptul in general). 3.Metoda comparativa-in procesul de cercetare juridica un loc important ii revine metode de cercetare stiintifica comparativa.Esenta acestei metode consta in a scoate la iveala acele trasaturi de asemanare si deosebire intre unele fenomene juridice,tot aici nu trebuie sa uitam si de comparatia sistemeleor juridice din diferite state , comparatia dintre ramurile de drept intre diferite institutii

juridice.Anume aplicarea acestei metode a dat nastere unei noi stiinte juridice care se numeste stiintific dreptul comparat. 4.Metoda sociologica-stiinta despre oameni,ca metoda de cercetare metoda sociologica contribuie la cunoasterea normelor juridice nu doar dupa aspectul lor intern ci si in interconexiunile lor cu viata sociala adica relatiile cu mediu in care se aplica. 5.Metoda experimentala-ne pune la dispozitie o deschidere catre experimentul juridic, este evident ca o asemenia metoda nu poate fi aplicata , doar cauza complexitatii , rapiditatii fenomenelor care se produc in viata , metoda experimentala nu poata fi aplicata intodeauna ea are o sfera de aplicare mai larga in stiintele auxiliare ( crimilogistica , medicina legala , psihiatria judiciara ).

Pe linga acele metode care au fost propuse TGD mai cunoaste asa numite asa numitele metode cantitative care au fost introduse pentru a descoperi acele aplicatii ale cercetarii , care presupun : Orientarea cercetarii in diferite directii : a) b) c) d) e) elaborarea legislatiilor sistematizarea legislatiilor evidenta legislativa evidenta criminologica evidenta faptasilor dupa modul de operare

Pritre metodele cantitative un loc aparte in ocupa metoda statistica (calcul ) . Actualmente sa format o disciplina distincta staisitica juridica care se ocupa de evidenta fenomenelor juridice.

Tema 2 : Originea Statului si Dreptului.


1) Insemnatatea originii a statului si a dreptului. 2) Teotia aparitie a statului si dreptului. 3) Puterea sociala si normele sociale. 4) Premisele aparitiei statului si dreptului. 5) Caracteristica unor canceptii referitoarea la aparitia statului si dreptului .

Subiectul 1 : Insemnatatea originii a statului si a dreptului.

Pentru a Cunoaste statul si dreptul este necesar de a sti preistoria si istoria sa, in aceasta ordine de idei este foarte important cunoasterea evolutiei fenomenului cercetat.Deslusirea originei statului si dreptului constituie un element important in cunoasterea adevarului, fara dezvoltarea statului si dreptului este imposibil de a intelege existenta si rolul ca fenomene sociale.Originea statului si dreptului este o problema atit veche cit si noua,veche deoarece din timpurile cele mai stravechi omanenii siau propus sa indentifice originea statului si dreptului,noua deoarece este o problema de actualitate. Problematica originii statului si dreptului are importanta atit teoretica cit si practica asta deoarece o interpretare justa a problemei in cauza ne ofera posibilitatea ca sa intelegem si problematica altor elemente care se intersecteaza cu statul si dreptul.

Subiectul 2 :Teotia aparitie a statului si dreptului Studierea teoriei statului si dreptului evidentiaza punctul de pornire in procesul de dezvoltare a statului si dreptului tot odata scoate in evidenta cauzele si premisele,conditile de aparitie a acestora.

Teoria aparitie a statului si dreptului poate fi privita sub 3 aspecte : 1.Aparitia statului si dreptului si a unui sistem concret caracteristic statului dat (aparitia statului si dreptului Francez). 2.Aparitia statului si dreptului si a unor sisteme caracterisitce acestora la o anumita etapa sau epoca de dezvoltare(dreptului antic,medieval,modern,contemporan). 3.Aparitia statului si dreptului in general,adica a statului si dreptului ca fenomen social atunci cind cercetatorul nu face referinta concreta la un anumit stat si drept. Reiesind din aceste 3 aspecte de abordare a statului si dreptului remarcam 3 sub teorii: 1.Teoria particulara de aparitie a statului si dreptului. 2.Teoria speciala de aparitie a statului si a dreptului. 3.Teoria generala de aparitie a statului si a dreptului. De regula TGD are ca obiect de studiu statul si dreptul in genera,adica este mai aproape de teoria generala de aparitie a statului si dreptului.Dar in acelasi timp TGD nu poate negliji teori particulara si cea speciala prin urmare TGD intersecteaza ca obiect de studiu alternativ aspectele particulare si generale de cercetare.

Subiectul 3: Puterea sociala si normele sociale. Prima forma de convietuire a stramosilor nostri a fost huarda-reprezentata de un grup de indivizi reuniti fara nici o regula fixa sau stabilita.viata hoardei era una nomada, nelegata de un loc de trai permanent , principalul scop al hoardei era unirea pentru vietuire principalul mijloc de existenta : -Vinatoarea. -Pescuitul. Incetul cu incetul acest regim se schimba pare agricultura,apr locuintele,apare recunoasterea legaturilor descendente.Prima forma de comunitate umana care a luat locul hoardei primitive a fost ginta o uniune de oameni bazata pe rudenie de singe.in acele timpuri prioritate aveau femeile in ginta iar rudenia de baza era rudenia matriarhala.Cu timpul loc rudeniei matriarhale a fost ocupat de rudenia partriarhala adica rudenia dupa tata(paterfamilias).

Problema in ginta era solutionata de catre un sfat in frunte cu seful sfatului tatal.In cadrul gintei mai functiona si adunarea gintii,membrii careia puteau fi schimbati oricind. Asadar ordinea evolutiei statului poate fi resprezentata prin 3 faze succesive: 1.Hoarda. 2.Ginta matriarhala. 3.Ginta patriarhala.

La o etapa mai avansata apare tribul era constituit din mai multe ginti iar formarea la o etapa posterioara a uniunilor de triburi a devenit un proces de stabilire a legaturilor gospodaresti,culturale,de migratie,apare proprietatea privata,vechile legaturi de sange sunt inlocuite cu legaturile teritoariale ceia ce in final duce la apartitia a unei noi forme de comunitate istorica.

Subiectu 4 : Premisele aparitiei statului si dreptului. Aparitia statului si dreptului sa format destul de lent si destul de greu.In perioada descompunerii primitive atit de evolutia treptata a relatiilor de productie cit si prin modificarea structurii si organizarii societatii primitive. Aparitia agriculturii ,a mestesugaritului pastoritului constituie un pas enorm pentru fiecare individ,are loc la trecerea economiei productive,apare familia. Cercetarile efectuate de catre istorici , sociologi au scos la iveala faptul aparitiei unei norme sociale inca din epoca primitiva si anume : -interzicerea casatoriei intre sora si frate. -interzicerea casatoriei intre mama si fiu. Asemenea actiuni anti sociale erau stric pedepsite in aceasta perioada. Apare necesitatea de razbunare se implimenteaza principiul al egalitatii-Legea Talionui- amintim formularea de razbunareochi pentru ochi dinte pentru dinte,dar aceasta forma de rezbunare ducea la lupta continua in acest sens apare necesitatea de a inlocui tendinta de a ofensa cu despagubirea materiala adica un sistem de tarife bine determinate de catre arbitrul sau partile procesului.

Sub influienta tuturor acestor factori deasupra unitatii gentilice se formeaza un agregat cu mult mai vast si ma complex adica uniunile de triburi-un numar de indivizi mult mai mare care aveau scopul in realizarea diferitor activitati. Dupa cum am subliniat anterior apare notiunea de arbitru in sens de judecator al partilor care se afla intr-un conflict.

Reiesind din cele expuse deducem urmatoarele: 1.Statul este constituit dintr-un numar de indivizi reunit petru diferite activitati sau functii sociale. 2.Este un raport constant de conducere a unui teritoriu determinat. 3.Este o organizatie juridica care a re la baza autoritatea sefului.

Tot aici remarcam acele cai de aparitie a normelor juridice: a)apar o serie de norme vechi(norme de morala,obicei,religioase) care sunt preluate aducindule elementul sanctionarii,transformate in norme de drept. b)se creaza noi norme de drept dictate de noua putere. In concluzie putem spune ca aparitia statului nu se face intr-o zi doua sau 1 an este o lupta indelungata pentru puterea care tinde sa supuna orce este o lupta dintre organizatiile minore , adica ginti. O aceeasi evoltie dificila o putem remarca si in cazul normelor juridice care mai intii de toate apar ca obiceiuri , norme sociale , morale .

Subiectul 5 : Caracteristica unor caonceptii referitoarea la aparitia statului si dreptului . Teoria Theologica : potrivit acesteaia statul este creatia divinitatiii , produsul lui Dumnezeu , precursorii acestei teorii sunt : Sf. Paul , Sf. August ,teologii . Conform conceptiri data ,Dumnezeu este acela carea acreat universal , sursa infinita a posibilitatilor existential si forta lui dea ordona . Se spune ca la inceput , Dumnezeu era acela care dirija oamenii pe pamint personal, iar din cauza ca oamenii au adus pacate Dumnezeu ia indepartat , oamenii fiind condusi de proroci ,si atunci cind oamenii n-au ascultat de proroci , Dumnezeu le-a trimis pe

pamint un rege care sa conduca cu oamenii. Regele era ales si binecuvintat de Dumnezeu . Dreptul sub forma unei legislatii tot apare de la Dumnezeu ,asta se degaja din faptul ca si-a cele 10 porunci dumnezeesti astazi sunt prezentate in legislatia moderna drept legi.

Teoria Patriarhala : potrivit acestei conceptii, statul apare din familie , inceputul acestei conceptii poate si observata inca la Aristotel care in lucrarea sa Politica , scrie ca omul isi are originea din familie , iar statul apare ca o continuitate a acesteia . In conceptia lui Aristotel , statul se creaza in unrma unei fericiri universal , statul este compus din :indivizi ,fara de care ultimul nu poate exista . Ca si tata-l in familie , monarhul nu se alege si nu se destituie si nu se alege de supusii lor . Teoria Patrimoniala : apare in perioada medieval si sustine ca statul apare odata cu proprietatea private asupra pamintului .Proprietatea private asupra pamintului , presupune un raport de drept , o organizatie sociala compliata .Elementele acestei organizatii sunt urmatoarele : - Organizatia stapinirii. - O organizatie care cumpara dreptul la munca . Guvernantii stapinesc teritoriul in virtutea unui drept de proprietateiar poporul constituie o adunatura de arendasi. Teoria Violentei : a avut o raspindire mai larga in perioada moderna , care atribuie violentei un rol decisive in aparitia claselor sociale , si a statului . In opinia acestei conceptii statul apare in rezultatul luptelor dintre diferite clase sociale. Invingatorii sunt reprezentantii puterii in stat, iar invinsii reprezinta clasa sociala condusa de catre putere . Este de mentionat ca invingatorii luptelor , beneficiau si de dreptul de proprietate asupra teritoriilor si bogatiilor acaparate .Anume pe aceasta cale s-e nascut dreptul familiei prin rapirea femeilor cu scop de casatorie, apare dreptul stapinului asupra robului care lucreaza pe acel pamint al stapinului. Teoria biologica ( organic ) se materializeaza in perioada sec.XIX lea si este legata de asa nume precum englezeul Spansar, francezul Borms , care sustineau ca statul este un organism compus din oameni , precum organul animal este compus din cellule . Omul in conceptia sustinatorilor teorie organice era considerat animal.

In lucrarile sale Spanser , spune ca societatea este un organism , iar organele lui sunt nevoite sa se adopte la necesitatile vietii sociale . Dreptul in ideile lui Spansar , era definite in felul urmator :toti oamenii sunt egali si liberi sa faca orice pe placerea lor doar ca sa nu aduca atingerea libertatilor egale a celorlalti . Teoria Rasiala : aceasta teorie porneste de la idea inegalitatii raselor cele mai mari teoriticieini ai acesteia au dezvoltat teoria in cadrul regimurilor fasciste sau nazist : Italia, Germania .In viziunea partasilor a acestei conceptii, statul apare caun mechanism centralizat excesiv , axat pe o ierarhie militara birocratica , in fruntea careia sta Furerul ( seful statului ).Rasismul ca ideologie porneste de la inegalitatea fizica dintre rasele umane . Chiar si Hitler scrie intro lucrare a sa , ca scopul supreme al statului rasial este acela , de a veghea la pastrarea reprezentantilor de rasa primara , care fac civilizatia una frumoasa . Teoria Psihologica :sustinatorii acestei teorii explica aparitia statului prin factori de ordin psihologic . Dupa parerea lor in societate , exista 2 categorii de oameni : - Una care din punct de vedere psihologic au aptitudini de a conduce . - A doua categorie are aptitudini de a fi condusa . Se spune ca oamenii sunt inzestrati cu un psihic foarte dezvoltat , care stabileste orice actiune determinate de anumite stari sufletesti , de anumite sentimente conform naturii sale emotionale . Teoria Contractualista ( contractul social) : isi are radacinile inca din Grecia Antica , este legata de persoane de seama ca : J.J.Russo , Jonh Lock , Thomas Hobbes .Exista mai multe variante ale teoriei contractualiste : In viziunea lui Hobbes ,adept al monarhiei absolute , pana la aparitia statului era un dezastrul , o lupta continua a tuturor contra tuturor , pentru a se salva de aceasta situatie oamenii au incheiat un contract social , care a fost incheiat intre monarh si si supusi ,astfel incit supusii au renuntat la toate drepturile lor in folosul monarhului ,puterea ultimului fiind nelimitata . In opinia lui Lock , omul are dj anumite drepturi iar aceea ce ii lipseste este autoritatea care poate sa garanteze aceste drepturi . O viziune mai progresista o are Russo care in lucrarea sa Contractul Social vorbeste despre dependent monarhului fata de popor .

Teoria Juridica a Statului Natiune , conform acestei teorii statul este personificarea juridical a unei natiuni ( o uniune de oameni legata prin obiceiuri si traditii ). Teroria materialista sustinuta de Marx ,Geniu care considera ca statul este rezultatul apartiei proprietatii private ,rezultatul scindarii societatiii intre saraci si bogati, caracteristica statelor socialiste .

Tema 3 :Caracteristica generala a statului


1) Conceptul statului si trasaturile lui . 2) Elementele statului
Subiect 1 :Conceptul statului si trasaturile lui . Cuviintul stat provine din latinescul Status ceea ce intraducere in limba romina inseamna ceva stabil initia cuvintul stat era desemnat pentru a numi cetatile romane , despotiile , in sensul sau modern cuvintul stat este aplicat abia in sec 16 si este legat de Machiavelii . Statul poate fi inteles in sens larg si restrins , in sens larg statul constituie o unitate de indivizi care locuiesc pe un anumit teritoriu , dispun de organe de conducere care asigura executarea legilor , in caz de necessitate aplica forta de constringere , in sens restrins statul este ansamblul autoritatilor publice care asigura guvernarea , deseoari in viata de zi cu zi , prin stat se intelege nu intregul ansablul de organe de conducere ci o intitutie guvernamentala luata aparte cum ar fi parlamentul , guvernul , curtea de justitie . Exista diferse definitii ale statului ,avind la baza aspectul sociologic , politologic si cel juridic . Sub aspect sociologic statul constituie o grupare de indivizi bine organizata care ocupa un anumit teritoriu geografic recunoscut politic si asupra caruia o autoritate isi exercita prerogativele de putere .In sens politologic prin stat se intelege o colectivitate de oameni construit si organizat pe un anumit teritoriu care se structureaza politic in guvernanti si guvernati . Aspectul juridic statul reprezinta ordinea juridical interna constituita dintrun ansamblu de norme privind raporturile sociale aplicate pe teritoriu statului respective . Literatura romineasca de juridical in persoana lui Genoveva Vrabie prezinta din punctual nostru de vedere cea mai relevant definitie a statului , opinie impartasita si de juristii

autohtoni Gh. Avornic, B.Negru ,D.Baltag ,A.Negru etc . Potrivit lor statul este o unitate formata din un ansamblu de indivizi reunite printro legatura nationala , care dispun de un guvern investit cu dreptul de a formula reguli de conduita si a asigura executarea lor . Reesind din cele expuse scoatem urmatoarele concluzii trasaturi caracterestice ale statului : 1. O organizare politca a societatii cu ajutorul careia se realizeaza conducerea sociala . 2. O organizare care detine monopolul crearii si aplicarii dereptului . 3. O organizare politica a detinatorilor puterii de stat care pot obliga executarea vointei generale aplicind in caz de necesitate forta de constringere . 4. Statul este o organizare care exercita puterea pe un teritotiu determinat al comunitatii umane. Subiectul 2 : Elementele statului Un stat este de neconceput fara 3 elemente constituitive : 1 . Teritoriu 2. Populatia 3. Puterea politica (Suveranitatea) Teritoriul este dimensiunea materiala a statului in acest sens teritoriu nu este un simplu spatiu , ci are o semnificatie mult mai importanta , fiind alcatuit din anumite elemente constitutive : solul , subsol , spatiu acvatic , spatiu aerian . Art. 3 aliniatul 1 din constitutia rep. moldova scrie : teritoriul rep. moldova este inainelabil proclamarea inaibilitatii inseamna interzicerea instrainari lui sub orce forma ( donatie , vinzare, abandonare ) inainabilitatea inseamna deasemenia imposibilitatea oricarui alt stat de a exercita attribute de putere asupra teritoriul unui stat . Un alt caracter a statului este indivizibilitatea care semnifica unitatea teritoriala, adica divizarea lui in parti component . Populatia constituie dimensiunea demografica a statului adica poporul ce locuieste pe teritoriul respective , un stat este populat de cetateni stainei si apatrizi , cetatenii sunt cei cei dispun de cetatenie , apatrizii sunt cei ce nu dispun de

cetatenia nici unul stat , din cele 3 categorii doar cetatenii se bucura de deplinatatea drepturilor vorbind de popoluatie ca element constitutive al statului nu trebuie sal confundam cu natiunea care la rindul ei formeaza o comunitate de oameni instalata pe acelasi teritoriu care au o unitate istorica , ligvistica , religioasa, economica mai mult sau mai putin puternica , adica oameni care au aceiasi limba aceeasi origine , aceleasi traditii si datini , aceleasi idei si sentimente dezvoltate printro lunga convetuire impreuna .Referindune la raportul dintre stat natiune putem mentiona urmatoarele : in lume exista un numar mare de state nationale denumirea careia ele si-o poarta de ex. Germania natiunea german, Italia- natiunea italiana . In aceleasi timp exista cazuri in care una si aceeasi natiune locuieste in state diferite de ex: natiunea Siriana , Natiunea Coreeana , poate fi intilnite pe mai multe locuri a diferitor state ,tot odata exista cazuri cind pe teritoriul unui stat se intilnesc mai mult natiuni asa de ex : Fed. Rusa intilnim ceceni , baschiri, ciuvasi,tatari etc. In aceeasi ordine de idei natiunea nu trebuie confundata cu grupul etnic asa de exemplu cei ce traiesc in italia (moldovenii) pentru ca istoriceste comunitatea data de moldoveni nu sa nascut pe teritoriul italiei . Merita a fi scoasa in evident si problema minoritatilor nationale , prin minoritatea nationala se intelege un grup de oameni inferior restului populatiei statului care detin cetatenia statului respective dar poseda caracteristici entice ,religioase ,lingvistice diferite de cea a restul populatie si sunt animate de asi pastra cultura, traditiile , religia, limba etc. ex(romii ) . Natiunea nu trebuie de confundat cu nationalitatea care reprezinta apartenenta indivizilor la o anumita natiune . Statul prin fundamental sau rezita in unitatea poporului de aceasta art.10 din Constitutie prevede : Statul are ca fundament unitatea poporului Rep.Moldova . Rep. Moldova este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor ei , mai mult ca atit statul statul recunoaste si garanteaza dreptul tuturor cetatenilor la pastrarea , la dezvoltarea si la exprimarea identitatiii lor entice ,culturale, lingvistice, religioase

20.09.2012

Tema 3 : Puterea publica exclusive.


1) Scopul sarcinile si functiile statului . 2) Formele statului 3) Forma organizarii statale Puterea publica exclusive ( puterea suverana ). Puterea este un fenomen legat de autoritate care se caracterizeaza prin posibilitatea de a coordona activitatea oamenilor conform unei vointe supreme , de a comanda , de a da ordine , si necesitatea de a se supune acestei comenzi.Trasaturile puterii de stat : 1) Este un atribut al statului ce se identifica cu forta. 2) Are un caracter politic . 3) Are o sfera generala de aplicare 4) Detine monopolul constringerii 5) Puterea de stat este suverana Suveranitatea nationala este cea mai importanta trasatura a puterii de stat si determina puterea absoluta si perpetua a poporului, puterea politica adica o putere care apartine poporului , puterea de stat al caror detinator este . Suveranitatea poate fi delimitate in suveranitate :interna si externa . Suveranitatea interna determina situatia in interiorul statului respective ,nici o alta putere sociala nu este superioara sau echivalenta cu puterea statala. Din acest motiv aceasta latura a puterii de stat este numita SUPREMATIE EXCLUSIVA A PUTERII DE STAT . Suveranitatea externa nu este alt ceva decit atributul suveranitatii de a nu fi comandata in relatiile sale externe de catre nici o putere indifferent de forma in care puterea publica insasi a consimtit sa se limiteze in unele dintre acestea relatii externe . Caracterele puterii politice sunt impartite in : 1) Unitatea (se manifesta prin faptul ca domeniul suveranitatiii nationale este unic si nu poate fi incalcat de o alta suveranitate )

2) Deplinatatea (faptul ca suveranitatea nationala nu poate fi limitata arbitrar si nici executata abuziv ) 3) Inalienabilitate (nu poate fi instrainata definitive si irevocabil nici unui grup si nici unei persoane suverane ). 4) Indivizibilitatea (stabileste ca suveranitatea nationala nu poate fi divizata pe part ice ar fi posibil de realizat separate unele de altele ) 5) Inperscibilitatea (semnifica ca suveranitatea nationala exista atit timp cit exista natiunea). Caracteristice puterii de stat : 1) Este o putere trasmisa de catre popor unor organisme care exercita conducera de stat. 2) Este o putere de dominatie si de constringere 3) Este o putere organizata 4) Este o putere suprema in interiorul statului si independent fata de o alta putere de stat. 5) Este limitata prin drepturi si libertati cetatenesti, recunoscute si garantate de o lege suprema . 6) Revocabila , poporul avind dreptul sa nu mentina mandatul pentru pentru reprezentatntii alesi.

Subiect 1: Scopul sarcinile si functiile statului . Scopul statului este ceea ce isi propuna sa realizeze prin activitatea sa permanenta o ideie principala. Scopul statului democratic contemporan consta in proclamarea , promovarea ,confirmarea si protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Pentru realizarea scopului stattului care este determinat ca o ideie de baza pentru activiatea statului apare necesitatea de a evidential una numit numar de sarcini care spre deosebire de scop poarta un caracter temporar in dependent de conditiile de dezvolatre a societatii si care pot fi revazute si reevaluate .

Sarcinele statului contemporan sunt : 1) Economic 2) Politica 3) Sociala 4) Ideological Functiile statului sunt si dupa alte criteria , dupa sfera de rspundire : 1) Functii interne ( cele interrne sunt : legislative ,executiva, jedecatoreasca ). Functiile interne ale statului contemporan sunt divizate in functii : a) Economica (formarea bugetului de stat si controlul asupra realizarii lui , determinate programelor generale de dezoltate sociala a tarii , stimulate celor mai prioritate ramuri ale economiei, formarea conditiilor favorabile pentru activitatea de interprinzator .) b) Sociala ( este acordarea ajutorului social membrilor societatii care il necesita , acordarea mijloacelor pentru dezvolatea invatamintului medicinii , infrastructurii. )

c) Control financiar ( este evidentierea veniturilor producatorilor o parte din care se orienteaza la bugetul statului in scopul satisfacerii necesitatilor sociale si statale ) d) Protectia ordinii de drept (este asiguarea exacta si deplina a realizarii prescriptiilor legislative de catre toti particitatii la relatiile sociale) e) Ecologica (este un sistem de masuri din partea statului orientate spre pastrarea restabilirea si inbunatatirea conditiilor de viata ale oamenilor )

2) Functii externe Dupa timpul actiunii : a) functii permanente b) functii temporare

Principale functiii externe ale statului contemporarn sunt : 1) Economica 2) Politica 3) Cultural 4) Tehnico-stiintifica 5) Ecologica 6) Militara Aceste functii externe ale statului contemporan au destinatia de a servi ca model persoanele care studiaza TGD sunt incurajate de a aevidentia si alte principia. Directiile de realizare a functiilor externe ale statului sunt dezvoltarea relatiilor cu alte state si intergrarea statului in organismele international .Rolul functional al statului civilizat contemporan este protectia ordinii de drept a drepturilor si libertatilor omului emiterea hotaririlor care sunt sustinute de diferite parti ale societatii , inlaturarea divergentelor sociale , pastrarea pacii , preintimpinarea conflictelor armate , realizarea compromisului social , evident si coordonarea intereselor diferitor parti ale populatiei .

Subiect 2 : Formele statului Formele statului sunt: 1) Forma de guvernamint ( caracterizeaze organele supreme ale puterii de stat , ordinea formarii lor si repartizara competentelor intre ele ). 2) Forma structurii de stat ( caracterizeaza organizarea administrative teritoriala si nationala a statului ce evidentiaza caracterul corelatiilor intre partile componente intre organelle central si locale ale puterii de stat .) 3) Forma regimului politic ( totalitatea metodelor si mijloacelor de realizarea a puterii politice de catre stat). Forma de guvernamind prezinta prin sine structura organelor supreme de stat, ordinea de creare a lor si repartizarea competentelor intre ele . Forma de guvernamint acorda posibilitate de determinat cum se formeaza organele de stat si care este structura lor , care principiu se afla la baza coraporturilor dintre organelle supreme si alte organe ale statului , cum se formeaza relatiile intre

puterea suprema de stat si popolatia statului , in ce masura organizarea organelor supreme ale statului permit asigurarea drepturilor si libertatilor cetatenilor . Forma de guvernamint mai este impartita in : monarhie si republica . Monarhia poate fi absoluta reprezentativa pe stari , constitutional, dualista, si parlamentara . Republica poate sa fie parlamentara , prezidentiala si mixta .

Subiectul 3 : Forma organizarii statale Forma organizarii statale evidentiaza constructia statului ce dezvalui caracterul coraporturilor dintre elementele lui component dintre organele central si locale ale puterii de stat . Clasificarea statelor conform formei organizarii statale sunt state simple (unitare ) si state compuse (federatii) . Forma regimului politic constituie un sistem de motode si procedeie de realizare a puterii in stat , forma regimului politic poate fi democratic si totalitar. Caracteristicile regimului democratic este libertatea personalitatii in domeniul activitatii economice , garantarea drepturilor si libertatilor personale, protejarea personalitatii de abuz si ilegalitati . Caracteristicile regimului totalitar : controlul total al statului asupra tuturor sferelor vietii sociale , organiztiile sociale supuse unui control exagerat din partea organelor puterii de stat, dictatura unui partid politic ,ignonarea intereselor formatiunilor statale nationale a minoritatilor nationale , primatul statului asupra dreptului .

25.09.12

Tema : Statul de drept


1) Conceptul statului de drept . 2) Premisele si exigentele statului de drept 3) Problemele constatarii statului de drept in RM

Subiectul 1: Conceptul statului de drept . Notiune de stat de drept este constituit dintre cuvintele stat si drept intre care exista o relatie puternica . Referinduse la aceasta problema profesorul N.Popa subliniaza urmatoarele statul este acela care asigura exercitatea normelor stabilite de catre drept astfel spus dreptul este acela care formeaza reguli generale si obligatorii iar statul garanteaza realitatea dreptului, adica transpunearea lor in viata. Statul de drept in calitatea de concept si forma de exprimare , nu este o simpla asociere ale cuvinte ele exprima o conditie cu privire la putere o miscare de rationalizarea a acesteia . La conceptul Statul de drept teoreticienii au lucrat sute de ani cunoscind diferite forme ale statului : 1) Statul politienesc (constitue una din formele initiale ale statului de drept , acest stat multa vreme era asimilat cu o forma de organizarea care de fapt neaga dreptul , ceea ce este characteristic statului politienesc este ansamblu de reguli aplicabile doar pentru executiv, doar pentru guvernanti , netinunduse cont de cealalta parte a societatii. Statul legal (caracteristic pentru cea de a 3 si a 4 republica Franceza . In general statul legal ca forma apare in dreptul Francez , iar unul dintre promotorii consecventi ai acestui stat este Reimond Care de Malberg .Prin esenta sa ,statul legal este acel stat in care domina legea , si chiar daca la priva vedere pare a fi un model de stat ideal , totusi exista un mare neajuns prin faptul ca intrun asemenea stat rolul principal se acorda parlamentului . Criza parlamentului poate duce la o criza a statului legal , drept exemplu elocvent pentru acest model de stat a servit criza parlamentului din Germania din 1933 , criza parlametului din 1936. Statul constitutional ( vine ca o completare a statului legal , acolo unde ultimul este preocupat de idea raportarii atributiilor intre autoritati . Tot

2)

3)

statul constitutional este acela care urma sa garanteze drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Art.3 aliniat 1 . Contitutia RM ,, Statul democratic de drept ,,

Subiectul 2 : Premisele si exigentele statului de drept Utilizarea conceptului stat de drept implica recunoasterea ,acceptarea unui minim de premise si strasaturi esentiale in absenta carora statul nu ar putea exista , iar conceptual staulului de drept ar fi restrins . Trasaturile statului de drept este tratata in mod difereit in literatura juridical de specialitate , astfel profesorul Busco Valeuco, considera ca statul de dreot se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: 1. Se garanteaza suprematia legii. 2. Regulile de conduita sunt egale petru toti cetatenii statului 3. Prevede raspunderea reciproca in limitele legislatiei in vigoare 4. Asigura respectarea dreptului si libertatilor pentru functionarea unui stat de drept si democratic. In acelasi sens profesorul roman Sofia Popescu , considera urmatoarele trasturi definitoare ale satului de drept : 1. Subordonarea puterii fata de drept 2. Structurarea piramidala a puterii si difuzarea ei unui numar mare de organisme. 3. Garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor 4. Participarea cetatenilor la exercitarea puterii jurisolutionale si controlul de natura politica 5. Separarea puterii in stat in legislative ,executiva si judecatoreasca . Avind la baza deferite opinii ,pozitii , referitoare la trasaturile statului si dreptului putem concluziona prin evidentierea urmatoarelor trasaturi ale statului si dreptului . - Este fundamentat pe suprematia legii - Respectarea legilor de catre toti cetatenii in mod egal

- Raspunderea reciproca a cetatenilor si statului in limitele stabilite de lege - Existenta unei democratii constitutionale - Sunt asigurate drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor - Exista o separare reala a puterii in stat Pentru ca trasaturile in stat sa fie realizate este necesar respectarea urmatoarelor reguli : - Stabilirea unui statut supreme de care sa se conduca puterea - Organizarea puterii doar in limitele stabilite de lege - Unificarea normelor juridice intrun sistem de codificarea a legislatiei - Convocarea, garantarea si realizarea efectiva a drepturilor si libertatilor fundamentale - Accesul liber la justitie si infaptuirea acesteia de catre instantele de judecata independente si impartiale - Respectarea regulilor in raportul dintre cetatean-putere si viceversa - Egalitatea tuturor in fata legii inclusive si a puterii - Pluralismul politic Un moment esential la examinarea statului de drept este necesitatea neconditionala ca o lege sa fie legala , ea nu trebuie sa fie doar expresia arbitrara a gevernantilor . Legea trebuie sa constituie o sinteza a intereselor intregului popor si o exprimare a vointei generale .

Subiectul 3: Problema constituirii statului de drept in RM Chiar daca norma constitutional stabileste in art.3, al.3 ,ca tara noastra este un stat de drept , totusi exista multe carente in argumentarea praxiologica , este mai mult o norma de aparenta care manifesta apriore drept o intentie a statului si nu ceva realizat in deplin . Pentru ca un stat sa fie de drept este necesar in respectarea anumitor principia : - Principiul saparatiei puterii in stat

- Principiul pluralismului politic - Principiul egalitatii si dreptatii Un stat de drept trebuie sa vina petru a oferi indivizilor toata siguranta ca drepturile si libertatile lor vor si respectate , pentru tara noastra constituirea statului de drept este cu adevarat o problema , solutiile nici pana-n prezent nu au fost oferite . Punctele de pornire a acestui proces dificil si indelungat in constituie problema consolidarii statalitatiii noastre . R.M ca stat aparte , apare dupa destramarea imperiului sovietic ca un stat nou pe harta lumii , cu toate acestea nu sa reusit cel mai important lucreu reintegrarea raioanelor din stinga Nistrului la mama lor Moldova. Astfel circa 11 procente din teritoriul statului se afla in miinele separatistilor , ultimii refuza in mod categoric sa se supuna constitutiei Republicii Moldova , violin in acest fel normele juridice ale tarii noastre, ei si-au ales presedinte in mod illegal , propriul parlament , propriile organe de drept . Problema transnistriana este una de actualitate care figureaza pe agenda mai multor natiuni international , problema care nu are sfirsit . Se cunosc urmatoarele principia de functionare a statului de drept : - Teoria separarii si colaborarii puterilor in stat (este considerate cea mai avansata la component puterii in stat, ea presupune separarea puterilor legislative , executive si judecatoresti : puterea legislative este reprezentata prin Parlament ,care are menirea sa adopte legi , Puterea executive este atribuita Guvernului , Ministerului si Departamentelor, Agentiilor , Autoritatilor Publice Locale ) . Principiul separarii puterii nu presupune o izolare totala a lor , ci interzicerea implicarii sub orice forma , totodata aceste 3 puteri colaboreaza intre ele . Art 6 din Const. RM prevede: In RM puterea legislative ,executiva si judecatoreasca sunt separater si colaboreaza in exercitarea prerogativelor ce le revin , potrivit Constitutiei - Principiile pluralismului politic (presupune exercitarea puterii prin organizatii social-politice , formatiuni obstesti care colaboreaza intre ele si se echilibreaza unele pe altele ) . Pluralismul politic cere respectarea urmatoarelor principii : 1) Egalitatea intre partide 2) Dialogul politic intre partide

3) Consensul politic Prin pluralism intelegem o multitudine de factori echivalenti care se opun unanimitatii. - Principiile democratismului ( presupune guvernarea prin popor si pentru popor) - Principiile legalitatii ( presupune exercitarea tuturor functiilor organelor de stat in mod legal doar tininduse cont de competente ). Concluzie : Intr-o saracie ca a noastra in RM este foarte greu ca sa construim un stat de drept .

Trebuie sa iai un curs de la Mircea

Subiect : Raportul dintre Autorilatilor Publice de diferite niveluri


Puterea poate fi de doua feluri : generala sau locala . Relatia ditre presentinde si Administratia Publica Locala Pentru a putea fi exercitata cu eficienta este necesarmente ,trebuie sa existe o autonomie locala .Prin art.3 aliniatul 1 .din Carta Europeana : Prin autonomie locala intelegem dreptul si capacitatea colectivitatilor de asi rezolva ,de asi gira o parte importanta din treburile publice . Acesta atributie revine Consiliilor locale , Adunarilor compuse din membria alesi , evident daca existent lor este determinate prin lege avind in vedere structura puterilor in statul nostru, posibilitatea Presedintelui Rep. Moldova de a emite ordine si dispozitii obligatorii pentru APL sunt restrinse . In acelasi timp nu trebuie sa neglijem prevederile art.94 din Const.RM care stabileste urmatoarele : Presedintele Rep. Moldova emite decrete cu caracter normative obligatorii pe intreg teritoriu statului , din celeenuntate mai sus concludem ca relatia dintre Presedinte si APL este una mai mult simbolica , ultimul neavind posibilittatea de a exercita un control asupra APL.

Relatia dintre Guvern si APL


In contextul abordarii raporturilor dintre guver si APL este oportun sa pornim de la articolul 96 al Constitutiei : Guvernul asigura realizarea politicii externe , interne a statului si exercita conducerea generala a administratiei publice . Astfel Guvernul isi exercita functia de conducator la nuvel general. In virtutea acestui rol

isi exercita fuctia la nivel general prin exercitarea atributiilor exclusive executive asigurind organizarea si executarea legilor de catre APL. Art.30 din Legea privind APL prevede ca : Guvernul poate propune Parlamentului suspendarea activitatii Consiliului Local care a adoptat decisii repetate , anulate de catre instatnta de judecata , cu privire la incalcarea intereselor generale a statului , orasului , sau care au incalcal Constitutia sau alte legi Subliniem in acelasi sens ca presedintele consiliului raional prezinta anual Guvernului privind activitatea desfasurata de catre serviciile publice constituite in raion. Din norma legala reiese ca Guvernul tine sub control activitatea APL si poate intervene cind acestea incalca legea.

Relatiile dintre APL de nivel I si II


Autoritatile Publice Locale de nivelul II sunt Consiliile si Exeturivele raionale. Organele APL isi exercita activitatea in baza legii ca autotitati autonome in rezotttlvarea problemelor comune. Intre Consiliul Local de nivel I si Consiliul de nivel II nu sunt raporturi de subordonare , ele realizindusi activitatea prin colaborare. Este gresita parerea conform careia Primarul satului se subordoneaza Primarului raionului.

Subiect: Cetatenii ,societatea civila si AP


Societatea civila
Chiar daca societate si statul sunt subiecte distince de drept , totusi ele nu pot si opuse una altuia , societatea poate fi deschisa atunci cind ia este libera creata de oameni liberi , dar poate fi si inchisa atunci cind toate regulile de comportament sunt stabilite de conducatori , onul neavind posibilitatea de asi expune propria viziune. Este incontestabil faptul ca procesul de tranzitie de la o societate inchisa la una inchisa , este unul foarte dificil. Care ar putea provoca si o revolutie profunda , cu mare regret tara noastra nu are experienta evolutiei unei societati deschisa asta deoarece o societate democratic presupune si o alta gindire un alt comportament al oamenilor iar pentru a reusi avem nevoie de un necanism social perfect cu elemente si institutii democratice, care sa contribuie la edificarea statului democratic si de drept .

Participarea cetatenilor la procesul decizional al APL


Un stat este considerat democratic numai atunci cind el este condus de popor aceasta afirmatie poate fi regasita si in prevederile art.2 din Constitutie care

stabileste : Suveranitatea nationala apartine poporului care o exercita in mod direct sau prin intermediul organelor reprezentative . In aceasta ordine de idei o mare importanta poate fi atribuita dreptului electoral care presupune un ansamblu de norme juridice ce reglementeaza participarea cetatenilor la formarea APL si la solutionarea celor mai importante probleme ale societatii. Dreptul electoral este in exclusivitatea un drept politic care are un caracter complex. El poate si abordat sub doua aspecte : a) Dreptul de a alege b) Dreptul de a fi ales Una din cele mai democratice metode de exprimare a vointei poporului este Referendumul care poate fi : a) Local (atunci cind sunt consultate problemele de interes local ) b) General (probleme de interes general)

Transparenta Locala
Transparenta presupune o informare corecta a cetatenilor, chiar si constitutia oin art.34 stabileste dreptul persoanei de a avea acces la orice informative de interes public , in acelasi timp Constitutia RM nu absolutizeaza dreptul la informatie specificind ca el nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a cetatenilor sau siguranta natiunii.

Rolul fortelor politice si ONG in promovarea intereselor cetetenilor .


Una din conditiile principale primordial ale democratiei o constituie pluralismul ingeneral si politic in special. Pluralismul politic se bazeaza pe urmatoarele principia si norme juridice : a) Egalitatea juridical b) Dialogul politic c) Consessul politic Pina iin perioada anilor 80 in calitate de ONG in tara noastra activau doar niste filiale de la Moscova pe domeniul cultura , stiinta . Iar odata cu schimbarile

democratice isi fac aparitia multe alte ONG care vizeaza in mod special problema drepturilor si libertatilor a cetatenilor .

Functia informative reflectind realitatea in norma juridical se acunuleaza cunostinta drespre viata multilateral a societatii si a problemele strigene ale societatii . Dreptul Concentreaza in sine schimbarile care au loc in societate la fel tinind cont de norma juridical in vigoare, putem trage concluzii pentru a aprecia principiile orinduirii sociale de stat , structura politica a societatii . Caracterul relatiilor economice , nivelul de democratizare a societatii si altele.

Functia educative Prin adoptare de norme juridice se asigura cadru organizatoric necesar care pune la dispozitia oamenilor o serie de mijloace cultural , prin intermediul carora se realizeaza educatia adica prin functia educativa a dreptului si prin normele sale ocroteste valorile culturale, spirituale care sunt legate nemijlocit de mecanismele sociale .

Subiectul : Finalitatile dreptului


Prin finalitate intelegem un scop in vederea caruia se realizeaza o activitate desfasurata din punctual nostrum de vedere finalitatea presupune un concept integrator care intruneste in sine scopul , idealul si functiile dreptului , intrun cuvint a aborda problema finalitatii dreptului inseamna a evidentia rolul dreptului ca fenomen social . In aceeasi conjuncture reesind din complexitatea dreptului ca fenomen social , se impune si o multiplicitate a finalitatilor dreptului. Dreptul joaca un rol important , un rol determinant in : 1. Asigurarea coerentei , functionarii si auto reglarii sistemului social. 2. Configurarea desfasurarea, ordonarea , orientarea relatiilor fundamentale. 3. Solutionarea conflictelor dintre oameni,realizeaza justitia. 4. Contracararea faptelor ilicite si prevenirea acestora .

5. Respectarea demnitatii uname , a drepturilor si libertatilor fundamentale a le omului. 6. Apararea si promovarea valorilor sociale. 7. Realizarea progresului contemporan. 8. Altele garantii .

Tema : Principiile dreptului


1.Conceptul princiipiilor dreptului , notiuni generale ,trasaturi caracteristice

Cuvintul principiu vine de la latinescul principio care inseamna inceput ,temei , punct de pornire .in sensul sau juridic ,prin principiu inseamna idea de baza , ide diriguitoare , ide calauzitoare . In literatura de specialitate se propun diverse definitii ale principiile dreptului,asa de exemplu dupa profesorul Costica nVoico princiipiile sunt acele idei generale care stau la baza crearii si aplicarii dreptului la ridul sau profesorul Sorina Popescu vede in princiipii ale dreptului un ansamblu de idei diriguitoare care orienteaza evlutia si aplicarea dreptului, din punctual de vedere a lui Nicolaie Popa principiile dreptului sunt ideiile conducatoare ale continutului tuturor normelor juridice , dupa profesorul Ion Dogaru principiile dreptului sunt ideeile diriguitoare care se degaja drept urmare a raporturilor dintre legea fundamentala si celelalte legi si care se gasesc in intregul nostrum sistem de drept . Daca sa facem o analiza a definitiilor de sus constatam ca ele nu reflecta deosebiri esentiale avind la baza aceleasi trasaturi caracteristice . Din definitiile date rezulta urmatorele trasaturi fundamentale ale principiilor dreptului . Subiect :Clasificarea Principiilor dreptului. Principiile dreptului au forta si semnificatia unor norme juridice superioare care sunt formulate de regula in constitutie iar atunci cind nu sunt refelctate expres se deduc din valorile sociale promovate in stat. La baza oricarei sistem de Drept stau principiile fundamentale . Principiile dreptului sunt surse de crearfe si aplicafre a Dreptului. Principiile Dreptului stau la baza crearii unor noi norme juridice in sistemul de Drept existent .

Subiectul 3 : Clasificarea principiilor dreptului O faza importanta

Principiul national Principiul comunitar Principii ale dreptului international

Dupa diviziunea dreptului , principiiledreptului se clasifica in : De drept Public De drept privat Subiectul 2 : Prezentarea scurta a princiipiilor dreptului Principiul asigurarii bazelor legale de functionare a statului este un principiu cheie a aricarui stat , el constituie de asemenea o premiza a existentei statului de drept , acolo unde puterea apartine poporului., reamintim Art.2 aliniatul 1 din Constitutie .uzurparea puterii de stat este o crima inpotriva poporului . Vezi Art.38 alin.1. Vointa poporului constituie baza puterii de stat . Constitutia stabileste modalitatea fixa de formare a autoritatilor publice , atributiile lor ,coraporturile dintre puteri . Principiul libertatii intro societatea democratic statul este acela care garanteaza juridic si efectiv libertatea individului. Libertatea constituie calitatea specifica a omului. A renunta la libertate inseamna de fapt a renunta la calitatea ta de om . Constituia trateaza problema libertatii in stricta conformitate cu declaratia universal a drepturilor omului, cu pactele si celelalte tratate internationale la care Moldova este parte vezi Art.25 Libertatea individuala si siguranta persoanei , Art.31 Libertatea Constiintei, Art.32 Egalitatea opiniei si exprimarii., Art. 33 Libertatea creatiei ,.Art.40 Libertatea intrunirilor si alttele . Astfel Libertatea se incadreeaza in sistemul normative social iar necesitatea existentei legilor este legata de insasi existenta societatii.

Principiul Egalitatii ca valoare egalitatea este relatia cetatenilor in baza careia nimeni nu poate oblige juridic pe altii fara sa se supune el insusi legii, legea este egala pentru toti . Este un principiu regasit in conceptia lui Karl , Alexis deo Toqiovilli si altii. Art. 16 din Constitutia Rep. Moldova stabileste Toti cetatenii Rep.Moldova sunt egali in fata legii si a autotritatilor publice fara deosebire de rasa , religie , nationalitate , origine etnica , limba , sex , opinie ,apartenenta politica , avere ,origine sociala .

Principiul Responsabilitatii responsabilitatea presupune asumarea raspunderii fata de rezultatul actiunii sociale a omului. Responsabilitatea este strins legata de libertate mai mult ca atit libertatea este conditie fundamentala a responsabilitatii. Ca principiul fundamental a dreptului responsabilitatea apare ca un raport constient al individului la valorile si normle sociale .Responsabilitatea juridical nu trebuie confundata cu raspunderea juridical pentru ca aceasta din urma presupune unraport juridic . Impus din afara individului de cind responsabilitatea este actul prin care individual il face in raport cu propria constiinta , raportinduse la normele si valorile societatii. Principiul Justitiei , echitatii si dreptatii- Referat.

Cu 15 surse

Tema : Dreptul in sistemul normativ social.


Subiectul 1.Societatea si reclementarea normativa a relatiilor sociale
Societaea umana constitue un organism viu un sistem logic orinduit si bine inchegat de elemente care se afla in raporturi si legaturi reciproce si formeaza un tot intreg . A regelmenta in sens social inseamna a determinat comportamentul oamenilor a colectivelor de oameni, a impune o activitate umana in anumite limite acceptabile societatii. Reglementarea sociala se caracterizeaza prin urmatoarea : 1. Fiecarei tip istoric de societate ii este caracteristica o anumita masura de regelmentare sociala . 2. Pe masura dezvoltarii umane creste nivelul socializarii vietii, adica tot mai multe relatii care apare necesita o reglementare sociala . 3. O tendinta de dezvoltare a reglementarii sociale o constituie formarea unor mecanisme de reglementare normativa a relatiilor sociale .

Regelmentarea sociala poate fi de doua feluri : Individuala ( se face prin adresari personale concrete ,pe cazuri concrete . Aceste adresari sunt valabile doar pentru o singura data ) Normativa ( este o regelmentare mult mai complex ce presupune o dirijare a comportamentului oamenilor prin intermediul diferitor regului generale de conduita , carora trebuie sa se supuna toate persoanele care nimeresc in aceste situatii) Amble modalitati de reglementare presupun atingerea rezultatului spontan : Activitatea Comportamentul oamenilor se dirijeaza dupa un interes Cu cit societate este mai avansata ea presupune tot mai mult impunerea unei reglementai normative . Normarea presupune stabilirea unor reguli care regelmentreaza conduita umana.

Trebuie sa ei dela Mircea . Ai plecat cu masina .. Si metoda de reglementarea : 1. Norme de drept cobstitutional 2. Norme de drept civil regelmenteaza raporturile patrimoniale si cele nepatrimoniale care iau nastere intre persoanele fizice si persoanele juridice pe o pozitie de egalitate in exercitarea drepturilor si obligatiilor acesteai . 3. Norme de drept procesual civil regelmentea procedeura de desfasurare a activitatilor instantelor civile,procedura acestora , la infaptuirea justitiei. 4. Norde de drept penal acele fapte care sunt considerate infractiuni pentru care se stabilesc conditiile tragerii la raspundere penala si pedepsei . 5. Norme de drept procesual penal reglementeaza activitatea organelor de urmarire penala care contribuie la descoperirea, judecarea si sanctionarea acestora . 6. Norme de drept financiar 7. Dreptul muncii

Subiectul 2 : Clasificarea normeleor juridice dupa actului normative (ierarhia legii) Norme juridice purinse in legi ( parlament ,) Norme juridice cuprinse in hotaririle guvernului )

Norme juridice emise prin decrete ( presedinte ) Norme juridice emise de administrarea publica locala ( decizii ) Subiectul 3 : Dupa criteriul de aplicabilitatea ci a gradului de generalitate . Norme generale cele care au sfera de implementare mai larga care se aplica intrun domeniu sau ramura a dreptului numita si norma de drept comun . Norme special sunt cele cu o sfera de aplicare mai restrinsa pentru categorii de raporturi determinate din sfera unui domeniu sau ramura. Norme de exceptie ele conpleteza normele generale si specilae prin interogare , ex : cod civil capacitatea de exercitiu 16 ani ( 14 ani femei la casatorie , codul familei prevede micsorarea cu un am a sotilor pentru incheierea casatoriei ) Norme punitive grupare impusa de sociologia juridical , sanctiunea negative determina caracterul puniti al normei juridice . Subiectul 4 : Norme juridice clasificarea dupa structurii logice si tehnica juridical de redactare . Norme complete Norme incomplete

Aceste norme sunt clasificate in functie de gradul de generalitate al dispozitiei din structura normei juridice.

Norme de trimitere sunt cele care completeaza, trimit pentru aplicare catre alte norme fie din acel domeniu fie din alt domeniu . Norme in alb - norme de drept care doar enunta o problematica juridical ,urmind ca reglementarea ulterioara sa fie aceea care desavirseste .

Subiectul 5 : Dupa criteriul modului de reglementare a conduitei al naturii al caracterului conduitei caracterul dispozitiilor : Norme juridice onerative cele care obliga subiectul sa faca ceva , sa savirseasca o actiune concreta . ex:codul contraventional - accident rutier conducfatorul auto este obligat sa conduca victima la spital . Norme juridice prohibitive oblige subiectul sa se abtina de la savirsirea anumitor actiuni sau fapte .ex : codul penal interzice furtul , jaful , violul . Norme juridice permissive cele care nu oblige si nu interzic o anumita conduita .ex: codul de procedura civila dreptul de atac al cererii . Norma juridical sufletiva posibilitatea de a alege, de a opta , pentru o conduita , si numai data dreptul la obtiune nu a fost exercitat ,intrun intervat de timp , aceasta norma stabileste reglementarea ce se va aplica . Normele juridice onerative si prohibitive sunt cunoscute ca norme juridice imperative . Normele permissive si sufletive sunt cunoscute ca norme de dispozitie . Subiectul 6 : Dupa criteriul de referinta Norme initiale Norme inceputuri Norme principia Norme determinative Norme definitii Norme speciale Norme reguli de comportament

Tema : Izvoare de drept


1. Conceptual izvorului de drept 2. Clasificarea izvoarelor formale de drept 3. Caracteristica generala a izvoarelor formale de drept Contractual normative Obiceiul juridic Precedentul judiciar Doctrina juridical Normele religioase

Subiectul 1:Conceptual de izvor al dreptului. Este folosit strict juridic prin care se au in vedere formele de exprimare a normelor juridice actele normative ( legi ,decrete ) , obiceiul juridic , practica judiciara . In sens etimologic al termenului izvor in stiinta juridical se subintelege sursele ,originea , factorii de determinare si creare a dreptului. Izvoare material faptul social, fortele creatoare sau factorii care configureaza dreptul , geneza dreptului. Acceptiunile notiunii izvorului de drept : 1. In sens material conditiile si circumstantele care influenteaza continutul si forma dreptului. 2. In sens format forme de exprimare a dreptului in diferite epoci si tari. 3. In sens istoric izvoarele, sursele de cunoastere a dreptului .

Izvoarele materiale ansamblul circumstantelor de natura obiectiva si subiectiva ce influenteaza continutul si forma dreptului ( numite si izvoare reale ,sociale sau factori de configurare a dreptului ) : 1. Factorul demografic 2. Social-politic 3. Starea social-economica 4. Cadrul cultural-istoric-ideologic 5. Contextual international 6. Dreptul natural ,ratiunea umana,constiinta judiciara .

Subiectul 2: Clasificarea izvoarelor formale ale dreptului.


Clasificarea izvoarelor formale ale dreptului au loc dupa : 1. Criteriu arealului provinientei : Izvoarele interne ( provin de la autoritatea statala sau practicile acelui stat ) Izvoarele externe ( sursele internationale atasate ordinii juridice a statului ). Conventii ,tratate internationale . 2. Criteriul sursei provinientei Oficiale ( actul normative, contractual normative ,legi ) Neoficiale ( practica juridica precedentul judiciar) 3. Criteriul incidentei asupra relatiilor sociale Izvoarele directe ( actul normative, contractual normative , legile elaborate de stat ) Izvoare indirescte ( mediate , pentru a obtine validitate este necesara recunoasterea si/sau sanctionarea statului )ex :obiceiuri, norme ale organizatiilor nestatale (ong ) . 4. Criteriul formei de expunere Izvoare scrise legile .

Izvoare nescrise traditii, obiceiuri , cutume .

5. Criteriul procedurii de aparitie Izvoare unilaterale ( acte emise de autoritatea statului ) Izvoare conventionale ( bazate pe vointa partilor interesate ) ex: contractual normative , tratate ,conventii internationale .

Subiectul 3 : Caracteristica generala a izvoarelor formale de drept


a) Contractul normative accord de vointa care poarta un caracter normative , si nu vizeaza un raport concret . ex : dreptul muncii contractual colectiv de munca ; dreptul constitutional accord de constituire a federatiei . b) Actul normative juridic act creat de oorganul statului dce contine reguli impersonale si obligatorii , totodata prevede si modalitatea de sanctionare . c) Obiceiul - este cel mai vechi izvor de dreptu , ca regula sociala , obiceiul precede dreptul , el apare in etapa dezvoltarii primitive , a societatii in conditii de necesitatea consenrvarii valorilor comunitatii . Pentru ca obiceiul sa fie izvor de drept pentru anumite state trebuie sa intruneasca : Fie statul prin organele sale legislative , recunoaste obiceiul si il incorporeaza in norma juridica. Fie partile cointeresate invoca obiceiul ca norma de conduita create de ele . Pentru Rep. Moldova obiceiul poarta un caracte decorative , fiind aplicat . Foarte rar in dreptul civil si comercial .

Subiectul 3 :
Obiceiul juridic- tinind cont de ptincipiul succesiunii, obiceiul juridic ocupa locul numarul unu insistemul izvoarelor de drept . Obiceiul juridic reprezinta cea mai originala forma de manifestare a vointei special .Caracteristic pentru obiceiul juridic sunt doua elemente constitutive : Uzajul adica practica sociala constanta si uniforma , pentru ca uzajul sa fie considerat cutuma el trebuie sa iindeplineasca anumite conditii de baza : repetarea , durata , constanta ,claritatea . Convingerea juridical pentru ca uzajul sa fie transformat in cutuma el trebuie sa fie conceput de colectivitate ca fiind necesar.

Primele acte normative scrise sunt in niste culegeri de cutume si mai putin legate de constiinta legiuitorului. Acest lucru poate fi inteles daca analizam continutul legii celor 12 table, legii salice. In epoca medieval numarul cutumelor sporeste si mai mult, apordinduse problema , sistematizarii lor . Au fost cunoscute asemenea culegeri de cutume cum ar fi : Oglinda saxona Oglinda sfaba Asezamintele lui Ludovic cel Sfint Dreptul cutumiar a avut o mare importanta si pentru tara noastra , primele manifestari de legiuiri ( ale lui Alexandru cel Bun , Matei Basarab ) lasau loc pentru exprimarea obiceiurilor . Desi extrem de rar obiceiul juridic mai continua sa actioneje si in zillele noastre . Dreptul cutumiar ocupind un loc major in statele care se atribuie la civilizatia anglo-saxona precum si in dreptul African . Obiceiul juridic este o componenta a traditiei normative si de aceea poarta trasaturile acesteia : rigiditate , conservatism . Fiind o conventie tacita a membrilor societatii, obiceiul a adus un aport considerabil in dezvoltarea dreptului in particular si societatii in general . Precedentul judiciara si practica judiciara este o solutie data de instanta intrun caz similar anterior ,precedentul judiciar multiplu se numeste practica judecatoreasca adica totalitaea hotaririlor judecatoresti pronuntate de catre instanta. Aceasta mai poarta denumire de jurisprudenta , avind in vedere ca nu doar instantele judecatoresti ci si organele aadministrative aplica dreptul , precedentul judiciar si practica judiciara se intilnesc si in solutiile date si de aceste organe . In esenta rolul jurisprudentei consta interpretarea si aplicarea legii la cazuri concrete . Daca legea se impune instantelor judecatoresti prin ea insasi , atunci hotaririle judecatoresi constituie un izvor al dreptului doar atunci cind in urma unor repetate solutii in acelasi sens se revine asupra lor si sunt considerate ca fiind o regula de drept obligatorie . Doctrina juridica daca deschidem DEX atunci gasim: totalitatea principiilor ,tezelor fundamentale ale unui sistem politic sau stiintific . In lucrarea sa profesorul roman Valimarescu vede in doctrina o totalitate de pareri a jurisconsultilor exprimate oral sau in scris in orele lor . Doctrina este stiinta juridical care cuprinde analizele ,investigatiile, interpretarile facute de specialistii fenomenului juridic. Doctrina se manifesta sub urmatorele forme :

1. Tratate si cursuri 2. Comentarii la textile legilor 3. Monografii lucrari consecrate unor probleme juridice 4. Teze , lucrari elaborate si prezentate in publicatii stiintifice de specialitate . Stinta juridical incontestabil are o importanta majora , ea contribuie la cunosterea fenomenului juridic, la cunoasterea relatiilor supesu reglementarii , la interpretarea si aplicarea corecta a legii si nu in ultimul rind la dezvoltarea si perfectionarea dreptului . Contratul cu caracter normativ spre deosevbire de contractual individual , contractul normative este acela care stabileste reguli de conduita ale subiectilor participant ,contractul normativ nici intrun caz nu trebuie confundat cu contractul individual primul avind un caracter generic si emanind norme juridice. Contractul normativ se manifesta in urmatorele ramuri ale dreptului : 1. In dreptul constitutional in materie formarii federatiei 2. In dreptul muncii la incheierea contractelor collective de munca 3. In dreptul international la incheierea tratatelor internationale , acordurilor internationale.