2 Timotei, Capitolul 2

2:1

2:5

Tu dar, copilul meu, întăreşte-te în harul care este în Hristos Isus. Copilul meu. [„Fiul meu”, KJV]. Vezi 1 Timotei 1:2; 2 Timotei 1:2. Întăreşte-te. [„Fii tare”, KJV]. Nimeni nu-şi poate îndeplini datoria de slujitor al Evangheliei dacă nu e zilnic condus de harul şi de puterea lui Dumnezeu (vezi 2 Corinteni 12:9; Efeseni 6:10; Filipeni 4:13).
2:2

Şi ce-ai auzit de la mine, în faţa multor martori, încredinţează la oameni de încredere, care să fie în stare să înveţe şi pe alţii. Ce. [„Lucrurile”, KJV]. Adică „învăţăturile sănătoase” din cap. 1:13. Poate că Pavel dădea o deosebită atenţie iscusinţei lui Timotei de a vesti adevărurile Evangheliei, ştiind că venea ziua când tânărul lucrător urma să preia această răspundere de la Pavel. În faţa multor martori. [„În mijlocul multor martori”, KJV]. „Învăţăturile sănătoase” ale lui Pavel i-au fost probabil date lui Timotei nu în secret, ci mai degrabă ca unui ascultător la diferitele servicii bisericeşti. Încredinţează. Compară cu 1 Timotei 6:20. Conducătorul unei biser ici nu numai că trebuie să predice Evanghelia credincioşilor şi necredincioşilor, ci el trebuie şi să pregătească tineri capabili să ia asupra lor conducerea bisericii când generaţia mai vârstnică va muri. De încredere. [„Credincioşi”, KJV]. Vezi 1 Timotei 1:12.
2:3

Şi cine luptă la jocuri, nu este încununat, dacă nu s-a luptat după rânduieli. Luptă la jocuri. [„Luptă la întreceri”, KJV]. Gr. athleo, „a se angaja în întrecere”, „a lupta la locuri de gimnastică”, „a se ocupa de atletism”. Cuvântul nostru „atlet” este derivat de la athleo. Aici Pavel face o altă paralelă: într e slujirea creştină şi viaţa unui atlet (vezi 1Corinteni 9:24–27). Încununat. Adică împodobit cu cununa de biruitor (vezi 1 Corinteni 9:25). După rânduieli. [„Legal”, KJV]. Orice atlet care calcă regulile întrecerii este descalificat. Din nou Pavel îi îngăduie lui Timotei să deducă paralela intenţionată. Indiferent de numărul de predici ţinute şi de oamenii vizitaţi, dacă slujitorul Evangheliei nu îi învaţă pe oameni o învăţătură sănătoasă (cap. 1:13) sau dacă nu-şi îmbracă solia în atractivitatea şi iubirea lui Hristos, toate eforturile se vor dovedi în zadar (compară cu Matei 7:22, 23).
2:6

Suferă împreună cu mine, ca un bun ostaş al lui Hristos. Sufere. [„Îndură greutăţi”, KJV]. Dovezile textuale favorizează exprimarea „suferă răul împreună cu [cineva, sau alţii]”, adică „ia-ţi partea de suferinţă” (RSV). Bun. Sau „de prima clasă”, „excelent”. Ostaş. Compară cu Filipeni 2:25; 1 Timotei 1:18. Devotamentul, loialitatea şi tăria fizică a unui ostaş adevărat sunt condiţii pentru lucrare de slujire şi conducere a bisericii.
2:4

Plugarul trebuie să muncească înainte ca să strângă roadele. Plugarul. Gr. georgos, literal, „lucrător al pământului”, de unde derivă numele „Gheorghe”. Pavel îl compară acum pe slujitorul Evangheliei cu un plugar, aşa cum mai înainte îl comparase cu un atlet (v. 5) şi cu un ostaş (v. 3, 4). Strânge roadele. [„ Este părtaş la roade”, KJV]. Produsele agricultorului îl hrănesc atât pe el cât şi pe ceilalţi oameni. Dacă agricultorul nu ar munci şi nu şiar împărţi produsele, el ar muri, iar restul lumii ar duce lipsă de hrană. De aceea, cel care vesteşte Evanghelia trebuie să experimenteze mai întâi roadele Duhului (vezi Galateni 5:22, 23) înainte de a putea să îi conducă pe alţii la ele. Nimeni nu poate împărţi cu altul ceea ce nu deţine. Lumea are nevoie atât de produsele agricultorului cât şi de roadele autentice ale creştinismului, dar dacă agricultorul nu mănâncă din hrana pe care o produce, iar slujitorul Evangheliei nu dă pe faţă adevărurile pe care le predică, lumea suferă.
2:7

Nici un ostaş nu se încurcă cu treburile vieţii, dacă vrea să placă celui ce l-a scris la oaste. Nici un ostaş. [„Nimeni care se războieşte”, KJV]. Sau „nimeni care serveşte ca ostaş”. Nu se încurcă. Adică nu se amestecă. Treburile. Adică treburi civile care i-ar fura timpul şi energia ostaşului. Slujitorul Evangheliei ar trebui să fie consacrat unei singure, mari însărcinări, aceea de a predica vestea cea bună. E adevărat că s -ar putea să fie necesar ca, ocazional, să se angajeze în vreo lucrare obişnuită, cum a făcut şi Pavel, care a lucrat la facerea de corturi. Dar această activitate e doar un mijloc necesar pe ntru realizarea marelui scop al predicării eficiente a Evangheliei. Placă. Prima grijă a slujitorului Evangheliei este ca Isus Hristos, Cel care l a chemat la serviciu, să fie satisfăcut cu lucrarea sa. El nu trebuie să caute să fie pe plac vreunei fiinţe umane. Încercarea de a plăcea oamenilor ar sta în calea deplinei devoţiuni faţă de Domnul său.

Înţelege ce-ţi spun; Domnul îţi va da pricepere în toate lucrurile. Înţelege. [„Consideră”]. În v. 3–6 Pavel vorbise prin metafore. Acum îl îndeamnă pe Timotei să vadă importanţa comparaţiilor sale. Compară învăţăturile date de Hristos ascultătorilor Săi în Matei 24:15. Îţi va da pricepere. Apostolul îi aminteşte lui Timotei că nu toate învăţăturile constau în informaţii care pot fi memorizate. Ci sunt multe probleme care pot fi rezolvate numai prin amintirea experienţei personale sau a altora. Iar pentru unele probleme nu există paralelă imediată în experienţa trecută. Oricare ar fi situaţia, slujitorul Evangheliei apelează la Dumnezeu, care dă „pricepere în toate lucrurile”. În consecinţă, slujitorul credincios va asculta întotdeauna cu atenţie glasul divin, trăind zilnic în deplină încredere, pentru a primi răspunsul la fiecare rugăciune la momentul cel mai potrivit.
2:8

Adu-ţi aminte de Domnul Isus Hristos, din sămânţa lui David, înviat din morţi, după Evanghelia mea, Adu-ţi aminte de Isus Hristos. [„Adu-ţi aminte că Isus Hristos”, KJV]. Literal, „adu-ţi aminte de Isus Hristos”.

17. p. Deşi. vom şi împărţi împreună cu El. deoarece în timp ce era închis el a pregătit monumentala sa contribuţie pentru poporul german. Vezi cap. adică iubirea Lui. În ce priveşte o analiză a formei substantivale. Pentru iudei linia familiei lui David era sacră. Afirmaţia aceasta scoate în evidenţă esenţa Evangheliei creştine. care tăgăduia existenţa umană reală a lui Hristos. Murit. Propoziţia poate fi tradusă astfel: „dacă stăruim în răbdare” (vezi Matei 24:13). răspândirea Evangheliei progresează prin persoanele cărora Dumnezeu le încredinţează această lucrare (vezi 2 Timotei 2:2). Pocăinţa creştinului este simbolizată prin ritualul botezului. Din cauza caracterului ritmic al propoziţiilor din 2 Timotei 2:11–13 unii s-au gândit că Pavel citează din vreun imn creştin sau dintr-o declaraţie oficială. Dacă ne lepădăm de El. kakopatheo. KJV]. moartea şi învierea lui Hristos. Adevărat este cuvântul. [„Suferim”. Vom şi trăi. Slava veşnică. 2:12 Dacă răbdăm. ducând mai departe eforturile lui Pavel în timp ce el era închis într-o temniţă romană. aşa că ocara şi greutăţile de faţă sunt considerate trecătoare în lumina privilegiilor şi a slavei veşnice. Biblia în limba germană (vezi p. Compară cu Romani 2:16. 53). Sămânţa lui David. 1:8. 12–20). Vol. pentru păcătoşi. împreună cu slava veşnică. Din nou Pavel accentuează natura umană a lui Isus şi cum prin El profeţiile Vechiului Testament s-au împlinit pe deplin. S-ar putea ca apostolul să se refere la faptul că ceilalţi apostoli. „a suferi ocară”. Mare parte din viaţă şi-a petrecut-o exilat din Anglia. Oamenii s-ar putea să interzică traducerea Bibliei. împovăraţi de păcate pot afla pace şi biruinţă. el predica atât de eficient Evanghelia încât un număr de persoane. iar tipărirea traducerii sale a fost strict interzisă. 2:11 pentru care sufăr până acolo că sunt legat ca un făcător de rele. „a stărui” (vezi v. atunci El va fi credincios în împlinirea părţii Sale. KJV]. vom şi trăi împreună cu El. „a îndura”. 58). 33. Persoana lui Isus devine un model de caracter creştin pentru toţi oamenii. Adică pentru predicarea Evangheliei. 4). Adică mort faţă de păcat. predicau în continuare. pentru ca şi ei să capete mântuirea care este în Hristos Isus. Gr. KJV]. KJV]. 14:3). [„Sufăr necaz”. Dar Cuvântul lui Dumnezeu nu este legat. vezi Iacov 1:3. ca de pildă lepădarea pe faţă. Biserica Creştină nu este edificată prin interpretări necorespunzătoare şi fanteziste ale Scripturii. În timp ce Pavel era păzit de garda romană. William Tyndale a fost în cele din urmă Adevărat este cuvântul acesta: dacă am murit împreună cu El. Originea davidică a lui Hristos constituia un argument puternic în prezentarea Evangheliei în faţa iudeilor. să ardă Bibliile şi să condamne orice propagare a adevărului biblic. deoarece Mesia trebuia să se nască din „sămânţa lui David” (vezi Psalmi 132:11. Adică era tratat ca un criminal de rând. „a suporta în mod brav şi calm”. hupomeno. Lepăda de noi. 2:3. Vezi Romani 8:16. 2 Samuel 7:12. De aceea „Evanghelia” lui era în acord cu viaţa. S-ar putea ca Pavel să se refere aici la (1) noua viaţă neprihănită. Hristos poate fi tăgăduit în multe feluri. Dacă ne lepădăm de El. Dacă. 2:9 martirizat pentru traducerea Bibliei în limba engleză.” 2:10 De aceea rabd totul pentru cei aleşi. . VI. ca şi Pavel. p. dar „Cuvântul lui Dumnezeu nu este legat. care oferă o temelie solidă pentru încrederea omului în planul de mântuire. Nici un om şi nici o altă religie nu pot să îndrepte atenţia la o dovadă asemănătoare de intervenţie divină. hupomeno. ca Dumnezeu. Vezi Matei 10:32. adevărul biblic al neprihănirii prin credinţă nu era „legat”. Încredinţarea creştinului este că atunci când împlineşte condiţiile poruncite de Dumnezeu. Vezi Matei 10:32. Cei aleşi. 8) şi în triumful sigur al adevărului. Gr. Vezi 1 Timotei 1:15. vizibil. şi un val de Biblii a pornit din această ţară. hupomeno. În versiunea greacă reiese clar că fiecare din condiţiile expuse în v. După Evanghelia mea. 11–13 sunt adevărate. Sufăr. Totuşi. 912. În alte cazuri Pavel accentuează natura divină a lui Hristos.24. Filipeni 4:22). Probabil aici apostolul întâmpină ameninţarea tot mai mare din partea docetismului (vezi Vol. [„În legături”. pe care Dumnezeu ne ajută să o trăim după botez (vezi Romani 6:5– 11). Vezi Romani 8:33. Adică din cauza încrederii lui Pavel în veracitatea ispăşirii lui Hristos (v. ca de exemplu Timotei. S-ar putea ca Pavel să compare greutăţile trecătoare îndurate atunci de creştini cu răsplata cea veşnică. V. 10). [„Credincios este cuvântul”. la un an după moartea lui Tyndale. Cuvântul lui Dumnezeu nu este legat. o mărturisire de credinţă contrazisă de o viaţă care nu-L reprezintă bine pe Hristos. păstrarea tăcerii atunci când adevărul ar trebui să fie apărat. De aceea. Vom împărăţi împreună cu El. unii chiar din casa Cezarului. Matei 22:41–46). Gr. au fost convertiţi la Roma (vezi Faptele Apostolilor 28:17 . Biblia a fost tipărită în Anglia. Pavel ştia că slava vieţii veşnice şi răsplata de a vedea suflete salvate datorită predicării sale erau vrednice de preţul pe care îl plătea prin suferinţa în lanţuri. Înviat din morţi. Pentru care. şi El Se va lepăda de noi. Cuvintele lui Pavel profetizau progresul cuvântului Său de-a lungul veacurilor.Aici Pavel accentuează natura omenească a lui Isus. KJV]. Deşi Martin Luther a fost deţinut în castelul Wartburg. „a păstra”. Învierea lui Isus este sigiliul aprobării lui Dumnezeu. 22:5. Pavel oferă o perspectivă veşnică. Răbdăm. Sunt legat. „a suferi ceva rău”. Rabd. Mormântul gol al lui Hristos a devenit argumentul de necombătut cu privire la divinitatea Sa şi integritatea mesajului Evangheliei. predicatorii pot fi reduşi la tăcere. adeverinduL ca Mântuitor al acestei lumi (vezi 1 Corinteni 15:4. Apocalipsa 20:4. Creştinismul are un mesaj viu. [„Tăgădui pe noi”. 16:25. [„Dacă Îl tăgăduim”. chiar până aco lo încât era legat în lanţuri. KJV]. sau la (2) viaţa veşnică pe noul pământ (vezi Ioan 3:16. pe care Pavel îl descrie ca o moarte (vezi Romani 6:3. Cuvintele lui Isus constituie pentru predicatori un model pentru situaţiile în care oameni obosiţi. KJV]. [„Îndur”. Solia lui Pavel către lume era bazată atât pe Vechiul Testament cât şi pe revelaţia personală pe care o primise de la Dumnezeu (vezi 1 Timotei 1:11).

8–13. [„Trăncănelile profane şi zadarnice”. „a se grăbi” (Tit 3:12. Imeneu. 2:18 care s-au abătut de la adevăr. În ce priveşte forma substantivală. În cele din urmă creştinul trebuie să-I fie pe plac doar lui Dumnezeu. şi care împarte drept Cuvântul adevărului. katastrepho. „stăruieşte ca [lucrurile acestea] să fie amintite”. Înfăţişezi. 1 Tesaloniceni 2:17. Roade. prin natura Sa. Adevăr. Greşita întrebuinţare a Cuvântului lui Dumnezeu duce întotdeauna la o pagubă mai mare atât pentru învăţătorul neînţelept cât şi pentru biserică. „a pune deoparte”. Vezi 1 Timotei 1:20. O cunoaştere a privilegiilor şi datoriilor pe care le au îi va întări împotriva disputelor nefolositoare şi a învăţăturilor eronate. Literal. Acestor aşa-zişi învăţători nu ar trebui nici măcar să li se dea ascultare. KJV]. Adică revelaţia creştină cuprinsă în Biblie (vezi . şi roagă-i fierbinte înaintea lui Dumnezeu. gaggraina. un exemplu de rea folosire a Scripturii. 2 Petru 1:10). nu poate să nu-şi împlinească făgăduinţele (vezi Numeri 23:19. Dauna pricinuită de vorbăria religioasă goală (v. logomachia. „gangrena”. care nu duc la alt folos decât la pieirea celor ce le ascultă. apisteo. Gr. [„Pune-le în amintire”. A fi amintit numai pentru subversiune şi purtare neevlavioasă este culmea tragediei. căci nu Se poate tăgădui singur. [„Arăţi”. [„Adevărul”. Adevărurile Bibliei trebuie să fie interpretate drept. Să nu facă luptă de cuvinte. Vezi la 1 Timotei 6:20. spoudazo. Numai adevărul aduce evlavie şi armonie între membrii bisericii. Gr. ca un lucrător care n-are de ce să-i fie ruşine. Prezenţa Lui nu-i părăseşte niciodată pe cei care îşi pun nădejdea în El. 14) şi cei care ţin vorbării goale (v. Gr. Îşi va schimba hotărârea cu privire la soarta celor răi. Şi cuvântul lor va roade ca cangrena. Vorbăriile goale şi lumeşti. Lucrurile neînsemnate şi secundare trebuie să fie subordonate principiilor care de fapt îi pregătesc pe oameni să biruiască păcatul şi-i fac în stare să trăiască biruitori în Hristos. „a răsturna”.2:13 Dacă suntem necredincioşi. „a fi necredincios”. „a se grăbi”. Adică acel cuvânt care constituie adevărul – Scripturile (vezi Efeseni 1:13). aşa cum fiecare cărămidă din zidul unei clădiri trebuie pusă la locul potrivit. Tăgădui pe Sine însuşi. Lucrătorul creştin trebuie să fie cunoscut de toţi pentru viaţa lui neîntinată şi rezolvarea diferitelor probleme ale vieţii. creştinii pot fi siguri că Dumnezeu este totdeauna vrednic de încredere. adevărurile fundamentale expuse în v. În timp ce creştinul lucrează cu şi pentru semenii săi. 2 Timotei 4:9. paristemi. „a fi nevrednic de încredere”. 2:16 Fereşte-te de vorbăriile goale şi lumeşti. [„Aprobat”. 2:15 Lucrător. totuşi El rămâne credincios. 2:14 Adu-le aminte de aceste lucruri. logomacheo. Tit 1:2. nu în iscusinţă de a folosi cuvintele sau în capacitatea de a alegoriza adevărurile clare ale Scripturii. Ei zic că a şi venit învierea. „a prezenta”. 10:23). Psalmi 89:35. Fie „vorbăriile goale”. fie cei care îi învaţă pe alţii astfel de lucruri.Gr. Gangrena. 16) se va întinde. El va fi la fel de credincios în pedepsirea nelegiuiţilor ca şi în răsplătirea drepţilor. Aici Pavel îl însărcinează pe Timotei să le reamintească „oamenilor de încredere” (v. KJV]. „ a se strădui”. „taie drept”. ci să fie pur şi simplu evitaţi. Încercat. şi răstoarnă credinţa unora. adică o boală care roade carnea şi se întinde mereu şi în alte părţi ale trupului. Chiar dacă oamenii Îl dezamăgesc pe Dumnezeu şi pe semenii lor. Gr. Fiecărui pasaj trebuie să i se dea înţelesul corect. sau altminteri întregul zid va suferi. [„Cercetează”. vezi 1 Timotei 6:4. 2) în particular şi bisericii în general. 2:17 Caută să te înfăţişezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat. Fereşte-te. Adu-le aminte. Ţinta vieţuirii creştine e măsurată asemănarea cu Hristos (vezi Efeseni 4:13). Împarte drept. Solia Evangheliei nu depinde de modificarea unui cuvânt ici şi acolo. [„Ei”. [„Spori”. Întrucât Pavel însuşi lucra făcând corturi (vezi Faptele Apostolilor 18:3). Cuvântul adevărului. Dărmarea. A tăia Biblia drept înseamnă că fiecare parte a adevărului trebuie să primească importanţa cuvenită. Din numărul acestora sunt Imeneu şi Filet. Dumnezeu. A da prea mare însemnătate lucrurilor banale înseamnă a fura timpul preţios care trebuie acordat lucrurilor importante şi a-i deruta şi deranja pe oamenii simpli. în ziua de pe urmă. În Biblie nu mai sunt alte informaţii privire la el. vor înainta tot mai mult în necinstirea lui Dumnezeu. Filet. Înainta. „ a fi sârguincios”. astfel încât nici o parte a Scripturilor să nu fie pusă în opoziţie cu tabloul prezentat în toată Biblia. Evrei 6:18. el trebuie să-şi aducă mereu aminte că ochii lui Dumnezeu sunt îndreptaţi asupra lui. căci cei ce le ţin. Pavel îi reaminteşte lui Timotei că numai un slujitor al Evangheliei zelos şi sârguincios poate să-L reprezinte bine pe Domnul şi să-şi îndeplinească sarcina grea care i-a fost încredinţată. Nici un păcătos nu ar trebui să-şi închipuie că Dumnezeu. Literal. „a duce lupte de cuvinte”. Evrei 4:11). Cei care se implică în certurile de cuvinte (v. KJV]. În v. Caută. Sau „depărtează-te de” (vezi Tit 3:9). Gr. El trebuie să-şi întoarcă spatele la orice trăncăneală de felul acesta. Cei. KJV]. KJV]. 14 Pavel avertizează contra „luptelor de cuvinte”. el ştia bine cât de important era ca un lucrător să muncească atât de bine încât să nu-i fie „ruşine” de munca sa. [„Nu credem”. să se ferească de certurile de cuvinte. Suntem necredincioşi. Subiectele lipsite de importanţă şi fanteziste trebuie să fie considerate nevrednice de timpul creştinului. KJV]. KJV]. 2 Petru 1:15. KJV]. KJV]. de la care a derivat cuvântul „catastrofă”. [„Evită”. KJV]. 16) se hrănesc din atenţia celor care le-o oferă. tradus „a căuta” (Efeseni 4:3.

El se compară cu cei trei tineri evrei care. 3:1. Aur… argint… lemn. Iubirea pentru Timotei l-a determinat pe Pavel să descrie drumul greu care stătea în faţa acestuia (vezi cap. Creştinii sunt adesea mulţumiţi să se sprijine pe aceia din biserică socotiţi cercetători speciali ai Bibliei. Creştinul făcea publică predarea vieţii sale lui Hristos. 2:19 Totuşi temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită. Gr. din cauza convingerilor lor. Unele unelte din gospodărie îndeplinesc numai un serviciu trecător. S-au abătut. Metafora folosită de apostol pentru biserică (vezi Numeri 12:7. Vezi Apocalipsa 7:1. iar altele pentru o întrebuinţare de ocară. dând pe faţă un caracter care reflectă integritatea morală. care stă nezguduită”. Oricine rosteşte numele Domnului. „a sta departe”. Toţi aceia care sunt loiali principiilor cârmuirii lui Dumnezeu pot fi siguri de făgăduinţa Sa (Ioan 10:28). 15). 20. Romani 4:11. „ferm”. 1 Timotei 3:15. Lucrarea de sigilare va continua atâta timp cât bărbaţii şi femeile pot primi mântuirea. KJV]. 2:17. unele din cele mai plăcute speranţe ale tale vor fi zdrobite. 1 Corinteni 6:17. Fărădelege. Pavel căuta să-l încurajeze să rabde încercările care aveau să vină. Adică cei care aleg să fie numiţi „creştini” (vezi Faptele Apostolilor 11:26). Literal. tot aveau să-L servească (Daniel 3:18). unii prieteni te vor dezamăgi. Cunoaşte. de aceea nimeni nu are motiv să-şi piardă credinţa în cuvântul Său. 4:10. În ce priveşte felul cum prezintă Pavel învierea fizică de la a doua venire vezi 1 Corinteni 15:12–58. un astfel de membru al bisericii va urî răul aşa cum a făcut-o Hristos. Pavel încă nu sfârşise. Apostolul învăţase cu lacrimi că dezamăgirea şi deziluzia puteau să se ivească oricând. ci şi de lemn şi de pământ. tot aşa este şi cu acei creştini al căror serviciu e onorabil. 2:20 Într-o casă mare nu sunt numai vase de aur şi de argint. oamenii de azi pot fi siguri că condiţiile pe care Dumnezeu Îşi bazează aprobarea sunt aceleaşi acum ca şi în vremurile biblice (vezi 2 Timotei 2:13). Dumnezeu este vrednic de încredere. tot aşa cum vasele făcute din aur şi argint nu sunt niciodată aruncate. În această ultimă scrisoare către Timotei. Depărteze. Aceştia nu împărţeau „drept Cuvântul adevărului” (v. Dumnezeu nu va aproba niciodată nimic mai puţin decât completa acceptare a principiilor guvernării Sale. Aceşti membrii de „cinste” ai bisericii sunt făcuţi din material durabil şi nu vor fi lepădaţi. Pavel nici măcar nu putea să-i făgăduiască lui Timotei că tovarăşii săi din câmpul Evangheliei sau membrii propriei sale biserici se vor dovedi cu totul credincioşi (vezi cap. mângâierea şi încurajarea prezenţei Sale. 16. Pe vremea lui Pavel numele de creştin era o invitaţie deschisă la persecuţie şi batjocură (vezi Faptele Apostolilor 15:26). Biserica. Pecetea. Pavel subliniază aici valoarea materialului. [„Învierea a trecut”. Pavel nu introduce un gând care să fie în contrast cu cele spuse până acum. De cinste. în care Pavel contrastează cele două tipuri de membrii ai bisericii. Mai degrabă „acum”. care este rezultatul harului lui Dumnezeu şi obiectul celei mai mari purtări de grijă din partea Sa. de pe urma sabiei călăului. nemaiavând nici o valoare. 12). 9. să se depărteze de fărădelege! Totuşi. când apare eroarea ei nu sunt în stare să deosebească între adevăr şi minciună. Cei care poartă sigiliul acesta vor ieşi din lume ca exemple ale unei vieţuiri superioare. 1 Tesaloniceni 4:13–18. 18. cei statornici şi cei schimbători. La fel este şi cu caracterul omenesc în serviciul Domnului. „solid”. Cei care sunt dispuşi să mărturisească credincioşie pentru Dumnezeu pe pământ pot fi siguri că Dumnezeu Îşi va aduce aminte de ei în cer (vezi 2 Timotei 2:12). 2 Timotei 4:1. aşa cum sunt revelate în Scripturi. Pavel îl avertizează pe Timotei că nu toţi . Cum e cu uneltele de gospodărie. KJV]. Evrei 3:5. prima parte a acestui verset zice: „temelia tare a lui Dumnezeu stă”. Chiar de la creaţiune Dumnezeu a dorit să îi deosebească pe cei care dau pe faţă loialitate faţă de voia Sa. Gr. Gr. şi „chiar dacă nu”. un „sigiliu” prin care ceva este confirmat. „Vasele” acestea diferă prin valoarea lor intrinsecă. autentificat. Întrebuinţare de ocară. Ei I-au fost loiali lui Dumnezeu. Vezi 1 Timotei 1:6. Biserica creştină primară a avut de luptat cu învăţători care tăgăduiau învierea literală a trupului (vezi 1 Corinteni 15:12–19). A şi venit învierea. condiţiile Lui pentru viaţa veşnică sunt neschimbătoare. 4. 14). 1:8. care era în stare să-i scape dacă socotea că este bine. Tare. lumea te va persecuta. dorind aprobarea Lui mai mult decât pe aceea a oamenilor. Gr. Adică natura şi caracterul neschimbător al lui Dumnezeu. aphistemi. au dat piept cu moartea imediată. 1 Petru 1:15. făcut din pământ ars. Ea stă pe o temelie sigură (compară cu Efesen i 2:19. şi: Oricine rosteşte Numele Domnului. Pământ. 15). ostrakinos. KJV]. Probabil o referire la LXX din Numeri 16. A fi sigilat cu aprobarea lui Dumnezeu este cea mai înaltă realizare a omului. 18. Pavel deja aştepta să moară de o moarte nemeritată. Casă mare. 6:21. KJV]. 1:15. Drept urmare. în cele din urmă va triumfa. Compară cu Ezechiel 9:4. adikia. în loc de a cerceta ei înşişi Biblia cu sârguinţă. „nemişcat”. „fărădelege”. şi nu funcţia îndeplinită de fiecare vas. 17. Răstoarnă. Aici este manifestat curajul neînfricat al lui Pavel. 6). Dumnezeu le-a făgăduit bărbaţilor şi femeilor sigilaţi protecţia legiunilor de îngeri. vezi Matei 16:18). pentru un alt caz. Temelia … lui Dumnezeu. Trebuia ca la toate acestea să se aştepte şi Timotei? Nu. „nedreptate”. sphragis. [„Au rătăcit”. având pecetea aceasta: Domnul cunoaşte pe cei ce sunt ai Lui. Gr. Apostolul arată consecinţa inevitabilă a deplinei predări a vieţii în mâna lui Dumnezeu. Compară cu Matei 7:23 (vezi Isaia 52:11.v. În plus. Unele sunt pentru o întrebuinţare de cinste. [„Spre cinste”. totuşi mai e ceva pe care poţi să te bizui: temelia tare a credinţei în Dumnezeu. 5. [Dar. El spune mai departe: „Timotei. 16). stereos. adică atunci când s-au spart sau nu mai sunt necesare sunt aruncate. deoarece Dumnezeu nu-şi va revoca făgăduinţele şi nu-Şi va retrage conducerea. Compară cu 1 Corinteni 3:12. În nici un caz sigiliul lui Dumnezeu nu se poate aşeza pe un bărbat necurat sau pe o femeie necurată. 2:3.

Sau „poate”. Adică stăruie în a evita. împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată. în nădejdea că Dumneze u le va da pocăinţa. Adică insuficient de educate şi disciplinate mintal prin studiu pentru a se ocupa bine de o problemă (compară cu 1 Timotei 1:4. Stăpânului său. Isus niciodată nu i-a stânjenit şi nu i-a constrâns pe ascultătorii Săi. În stare să înveţe pe toţi. Sau „cunoaşterea deplină”. Cu blândeţe El prezenta adevărul pentru a se potrivi fiecăruia dintre ei. 17. De aceasta. Pavel se referă aici în deosebi la slujitorul Evangheliei. KJV]. 19). În loc să se împotrivească principiilor Evangheliei. Gr. el ar trebui să dea un exemplu vrednic membrilor bisericii subliniind scopul esenţial al creştinismului. Vezi 1 Corinteni 13:1. KJV]. [„Neînvăţate”. Robul. Vas de cinste. Le va da. Inimă curată. 2:22 Fereşte-te de întrebările nebune şi nefolositoare. deoarece numai în felul acesta lumea va vedea valoarea supremă a vieţuirii creştine (vezi 2 Corinteni 2:14. [„De acestea”. ci să fie blând cu toţi. pacea. Astfel de membrii vor fi distruşi la judecată (vezi Apocalipsa 21:8). „o schimbare a minţii” (vezi Matei 3:2). „Robul Domnului” îi va învăţa pe alţii aşa cum a făcut El. Sau „în stare să sufere un rău tratament”. Cunoştinţa. Compară cu 1 Timotei 6:11. cei care „se curăţeşte” (v. [„Corespunzător”. KJV]. Deşi vorbea cu seriozitate şi autoritate. [„Cei care se opun”. [„Evită”. 23). care este „sfânt” (vezi 1 Petr u 1:16). dragostea. Aici Pavel aplică principiile din 2 Timotei 2:21. plin de îngăduinţă răbdătoare. Compară cu propoziţia „să se depărteze de fărădelege” (v. dezvoltarea caracterului. În plus. Cu toţi. Credinţa. Vezi 1 Corinteni 1:3. Compară cu 1 Timotei 6:4. Pavel se referă atât la învăţăturile false (v. În ce priveşte substantivul hagiasmos vezi Romani 6:19. KJV]. Fereşte-te. sfinţit. Aici se face referire la ambiţie. El doreşte serviciile unor creştini autentici. ekkathairo. credinţa. 24). Timpul slujitorului Evangheliei este prea scump pentru a fi irosit cu „întrebările nebune şi nefolositoare” (v. Urmăreşte. Poftele. Acest împătrit tablou descrie viaţa „sfinţită” (v. KJV]. Se curăţeşte. Gr. Adică aceia care se aşează în opoziţie cu adevărul. Gr. [„Dreptatea”. „a curăţa complet”. KJV]. metanoia. KJV]. 1 Corinteni 7:14). în felul acesta el devine „un vas de cinste”. Compară 1 Tesaloniceni 2:7. 21). căci ştii că dau naştere la certuri. Să fie blând. Prin sfinţire viaţa devine tot mai asemenea lui Dumnezeu. (Vezi v. Dragostea. folositor stăpânului său. Romani 1:1). Din această cauză soarta lor este tot atât de tristă ca şi a vasului de pământ care a îndeplinit cele mai obişnuite funcţii gospodăreşti şi apoi a fost aruncat. 20). Folositor. „cunoaşterea corectă”. ca cei amintiţi mai sus. va fi un vas de cinste. Ei recunosc adevărul ca unicul răspuns satisfăcător la problemele omului. Nefolositoare. Nu trebuie să se certe. simţind că Hristos Se identifica pe Sine cu lipsurile şi interesele lor. Gr. [„Răbdare”. Deosebirea dintre un vas cu o întrebuinţare de ocară şi un membru care are această caracteristică este că membrul bisericii îşi poate schimba natura şi să devină preţios în slujba lui Dumnezeu şi vrednic de viaţa veşnică. 2:24 Şi robul Domnului nu trebuie să se certe. „dorinţe” (vezi Marcu 4:19. Dovezile textuale sunt împărţite între exprimarea „poate va da” şi „va da”. continuă să nu ai nimic de a face cu discuţiile nebune. Cei care se pocăiesc în felul acesta au văzut în viaţa învăţătorilor creştini roadele ascultării de adevăr. epithumiai. neînsemnate. 19). [„Poate că”. Cei neluminaţi erau în felul acesta captivaţi de bunăvoinţa lui Hristos de a-l întâmpina pe omul de rând pe propriul lui teren. Certuri. Vezi Matei 5:6. 6:4). În nădejdea. 2:25 Fugi de poftele tinereţii.membrii bisericii care mărturisesc a-L servi pe Hristos vor „să se depărteze de nelegiuire” (v. Atât cei cultivaţi cât şi cei neînvăţaţi erau atraşi de farmecul şi de iubirea Lui. „sclav” (vezi Ioan 8:34. încrederea în sine şi la alte trăsături atât de adesea date pe faţă de tineri. 2:21 2:23 Deci dacă cineva se curăţă de acestea. hagiazo. cei care trec prin această schimbare a minţii răspund cu întreaga lor fiinţă la chemările făcute de Duhul Sfânt şi de „robul Domnului”. Blândeţe. Gr. Vezi Evrei 11:1. Adică atât cu cei dinăuntru cât şi cu cei din afara bisericii. în stare să înveţe pe toţi. Iacov 1:14). destoinic pentru orice lucrare bună. 14. Sfinţit. „a face sfânt”. Pocăinţa. KJV]. „blând” şi „plin de îngăduinţă răbdătoare”(vezi v. 21) la care Dumnezeu îl va ajuta pe fiecare creştin sincer să ajungă (vezi Romani 6:19). 16–18) cât şi la membrii „de ocară” ai biserici (v. Îngăduinţă răbdătoare. [„Servul”. El arată care este natura unui „vas de cinste”. euchrestos. Fugi. Prin creştini lumea va fi în cele din urmă confruntată cu ultima chemare a harulu i divin (vezi 2 Petru 3:12). Gr. nefolositoare (vezi 1 Timotei 4:7). „a trata ca sfânt” (vezi Ioan 1 7:11. 4:7. Membrii bisericii care nu dau pe faţă integritatea morală a lui Isus Hristos sunt vase „de ocară” (2 Timotei 2:20) şi devin o piatră de poticnire pentru necreştini. Protivnici. Vezi 1 Timotei 3:2. Neprihănirea. 23). doulos. 1 Timotei 4:16). Adică de folos lui Isus Hristos. Vezi 1 Timotei 6:11. KJV]. Şi anume inima aceluia care s-a depărtat „de fărădelege” (v. Fiecare aspect al vieţii acestui membru al bisericii este dedicată onoarei lui Dumnezeu. Pacea. Aici Pavel îşi dezvoltă îndemnul de a se „depărta de nelegiuire” (2 Timotei 2:19). . ca să ajungă la cunoştinţa adevărului. să îndrepte cu blândeţe pe potrivnici. şi urmăreşte neprihănirea. 19). Compară cu Matei 5:5. „folositor”.

deşi e posibilă şi ultima. de care au fost prinşi ca să-i facă voia. adică a reveni la o minte sănătoasă după beţia produsă de plăcerile şi ademenirile lui Satana. Gr. (4) „Au fost prinşi” de „robul Domnului” (v. „el” (subînţeles) şi „îi” se referă la Satana. versetul poate să sune astfel: „Pentru ca aceia care au fost luaţi captivi de el [diavolul] să poată fi treziţi [şi astfel scoşi] din cursa diavolului pentru [a face] acea unică voinţă [a lui Dumnezeu]”. Expresia aceasta a fost interpretată felurit de comentatori: (1) Ambele pronume. . zogreo. Au fost prinşi. (3) „Au fost prinşi” de Satana. Compară cu 1 Timotei 3:7. [„Luaţi captivi”. 24) cu scopul de a face „voia” lui Dumnezeu. să se desprindă din cursa diavolului. Aşa cum băuturile alcoolice captivează mintea şi dau persoanei îmbătate o vedere deformată a vieţii. (2) Ambele pronume se referă la Dumnezeu. „a prinde de viu”. Atât prima cât şi a doua posibilitate sunt greu de susţinut în versiunea greacă. care e cu totul inexactă. dar acum s-au trezit pentru a face „voia” lui Dumnezeu. Venindu-şi în fire. Cursa.2:26 şi. venindu-şi în fire. Literal „a reveni la luciditate”. KJV]. tot aşa mintea care se opune adevărului ajunge să fie denaturată şi îşi pierde adevărata perspectivă cu privire la adevăr. Ca să-i facă voia. Conform acesteia. Înţelegerea lui e deformată de refuzul de a-l recunoaşte şi a-l primi. Construcţia greacă pare să favorizeze a treia sugestie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful