Studiu de caz privind contractile de locatie-leasing conform IAS 17.

Cadru general si exemple practice;

IAS 17 . Contracte de leasing Data 22 March 2009 Un contract de leasing este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, in schimbul unei plati sau serii de plati , dreptul de a utiliza un bun pentru o perioada stabilita de timp. Un leasing financiar este operatiunea de leasing care transfera , substantial, toate riscurile si avantajele neprevazute aferente dreptului de proprietate asupra unui activ. Titlul de proprietate poate fi transferat in cele din urma sau nu. Un leasing operational este operatiunea de leasing ce nu intra in categoria leasingului financiar. Inceputul perioadei de leasing este data la care locatarul este indreptatit sa-si exercite dreptul de a utiliza bunul luat in leasing. Este data recunoasterii initiale a leasingului (adica recunoasterea activelor, datoriilor, veniturilor si cheltuielilor rezultate din contractul de leasing dupa caz) Clasificarea unui leasing in operational sau financiar se bazeaza pe masura in care riscurile si avantajele aferente titlului de proprietate al unui bun in regim de leasing revin locatorului sau locatarului. Riscurile includ posibilitatea de a inregsitra pierderi , ca urmare a unui grad scazut de utilizare a bunului sau a uzurii morale si a unor variatii ale venitului datorate modificarii conditiilor economice. Avantajele pot fi reprezentate de estimarea unei activitati profitabile pe durata de viata economica a bunului si a unor castiguri rezultate din cresterea valorii sau din realizarea valorii reziduale. Un leasing este considerat financiar daca transfera substantial toate riscurile si avantajele aferente titlului de proprietate . Clasificarea unui leasing ca fiind leasing financiar sau operational depinde mai mult de fondul tranzactiei decat de forma contractului. Exemple de situatii care individual sau in combinatie pot duce la incadrarea unui leasing in financiar : 1. leasingul transfera locatarului titlul de proprietate asupra bunului pana la sfarsitul duratei contractului de leasing; 2. locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pret estimat a fi suficient de mic in comparatie cu valoarea justa la data la care optiunea devine exercitabila, astfel incat, la inceputlui contractului de leasing, exista in mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fi exercitata; 3. durata contractului de leasing acopera , in cea mai mare parte durata de viata economica a bunului, chiar daca titlul de proprietate nu este transferat. 4. la inceputul contractului de leasing valoarea actualizata a platilor minime de leasing este cel putin egala cu cu aproape intreaga valoare justa a bunului in regim de leasing si 5. bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natura speciala, astfel incat numai locatarul le poate utiliza fara modificari majore. Alte aspecte care pot indica situatii care pot conduce la clasificarea unui leasing ca fiind financiar sunt: 1. daca locatarul poate rezilia contractul de leasing pierderile locatorului generate de reziliere revin locatarului; 2. castigurile sau pierderile rezultate ca urmare a variatiei valorii juste reziduale, sunt in sarcina locatarului 3. locatarul are capacitatea de a continua leasingul pentru o a doua perioada, la o chirie substantial mai redusa decat chiria pietei.

Clasificarea leasingului se realizeaza la inceputul contractului de leasing. Contractele de leasing care au ca obiect terenuri si cladiri sunt clasificate ca leasing operational sau financiar ca si contractele de leasing care au cu ca obiect alte bunuri. Totusi, trebuie remarcat faptul ca terenurile au o durata de viata economica nedefinita si daca nu se estimeaza ca locatarului ii va fi transferat tiltul de proprietate pana la sfarsitul contractului de leasing , atunci locatarului nu-i revin, in mod normal, toate riscurile si avantajele aferente titlului de proprietate , caz in care leasingul privind terenul va fi unul operational. Elementele teren si cladiri ale unui leasing imobiliar sunt luate in considerare separat pentru clasificare. Daca s-a anticipat ca titlurile de proprietate ale ambelor elemente sa treaca in posesia locatarului la sfarsitul contractului de leasing , ambele elemente sunt clasificate drept leasing financiar, fie ca sunt analizate ca un singur sau ca doua contracte de leasing. Atunci cand terenul are o durata de viata economica nedeterminata , este normal ca elementul teren sa fie clasificat ca leasing operational, cu exceptia situatiei in care este anticipat ca titlul de proprietate sa treaca asupra locatarului, la sfarsitul contractului de leasing.

STANDARDUL INTERNAIONAL DE CONTABILITATE 17 Contracte de leasing OBIECTIV 1. Obiectivul prezentului standard este de a prescrie, pentru locatari i locatori, politicile contabile corespunztoare i informaiile care trebuie prezentate cu privire la contractele de leasing. DOMENIU DE APLICARE 2. Prezentul standard trebuie aplicat la contabilizarea tuturor contractelor de leasing, cu excepia celor de mai jos: (a) contracte de leasing privind explorarea sau exploatarea minereurilor, a petrolului, gazelor naturale i a altor resurse neregenerabile similare; i (b) contracte de acordare a licenei pentru active precum: filme cinematografice, nregistrri video, piese de teatru, manuscrise, brevete i drepturi de autor. Cu toate acestea, prezentul standard nu trebuie aplicat ca baz pentru evaluarea: (a) proprietilor deinute de locatari care sunt contabilizate drept investi ii imobiliare (a se vedea IAS 40 Investiii imobiliare);

(b) investiiilor imobiliare nchiriate de ctre locatori n baza unui contract de leasing operaional (a se vedea IAS 40); (c) activelor biologice deinute de locatari n baza unui contract de leasing financiar (a se vedea IAS 41 Agricultura); sau (d) activelor biologice nchiriate de ctre locatori n baza unui contract de leasing opera ional (a se vedea IAS 41). 3. Prezentul standard se aplic acordurilor care transfer dreptul de utilizare a activelor, chiar dac ar putea fi necesar efectuarea de ctre locator a unor servicii substaniale n legtur cu utilizarea sau ntre inerea respectivelor active. Prezentul standard nu se aplic n cazul acordurilor reprezentnd contracte de servicii care nu implic transferul dreptului de utilizare a activelor ntre prile contractante. DEFINIII 4. Urmtorii termeni sunt folosii n prezentul standard cu nelesul specificat n continuare: Un contract de leasing este un acord prin care locatorul cedeaz locatarului, n schimbul unei pli sau serii de pli, dreptul de a utiliza un activ pentru o perioad stabilit de timp. Un leasing financiar este operaiunea de leasing care transfer n mare msur toate riscurile i beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra unui activ. Titlul de proprietate poate fi transferat, n cele din urm, sau nu. Un leasing operaional este operaiunea de leasing care nu intr n categoria leasingului financiar. Un leasing irevocabil reprezint operaiunea de leasing care este revocabil doar: (a) dac survine un eveniment contingent a crui producere era puin probabil; (b) cu permisiunea locatorului; (c) n cazul n care locatarul contracteaz cu acelai locator un nou leasing pentru acelai activ sau unul echivalent; sau (d) n momentul plii de ctre locatar a unei asemenea sume suplimentare nct, la nceputul contractului de leasing, continuarea acestuia este ntr-o msur rezonabil cert.

nceputul contractului de leasing reprezint prima dat, n ordine cronologic, dintre data contractului de leasing i data angajamentului prilor de a respecta principalele prevederi ale contractului de leasing. La aceast dat: (a) leasingul este clasificat drept leasing operaional sau leasing financiar; i (b) n cazul leasingului financiar sunt determinate sumele ce vor fi recunoscute la nceperea perioadei de leasing. nceputul perioadei de leasing este data de la care locatarul este ndreptit s i exercite dreptul de a utiliza activul luat n leasing. Este data recunoa terii iniiale a leasingului (adic recunoaterea activelor, datoriilor, veniturilor i cheltuielilor rezultate din contractul de leasing, dup caz). Durata contractului de leasing reprezint perioada de timp irevocabil pentru care locatarul a contractat activul n leasing i orice alte perioade suplimentare pentru care locatarul are opiunea de a continua utilizarea activului n regim de leasing, cu sau fr plat suplimentar, cnd la nceputul contractului de leasing este cert, ntr-o msur rezonabil, faptul c locatarul i va exercita aceast opiune. Plile minime de leasing sunt acele pli pe care locatarul va fi sau poate fi obligat s le efectueze de-a lungul duratei contractului de leasing, excluznd chiria contingent, costurile serviciilor i impozitele pe care locatorul le va plti i care se vor rambursa acestuia, mpreun cu: (a) pentru locatar, orice sume garantate de locatar sau de o parte afiliat locatarului; sau (b) pentru locator, orice valoare rezidual garantat locatorului de ctre: (i) locatar; (ii) o parte afiliat locatarului; sau (iii) o ter parte, fr legtur cu locatorul, care este capabil din punct de vedere financiar s onoreze garania. Cu toate acestea, dac locatarul are o opiune de a cumpra activul la un pre estimat a fi suficient de sczut fa de valoarea just la data la care op iunea devine exercitabil nct, la nceputul contractului de leasing, exist certitudinea rezonabil c opiunea va fi exercitat, atunci plile minime de leasing includ plile minime exigibile pe durata contractului de leasing pn la data preconizat de exercitare a opiunii de cumprare, precum i plata necesar pentru exercitarea acestei opiuni.

Valoarea just este valoarea la care poate fi tranzac ionat un activ sau decontat o datorie ntre pri interesate i n cunotin de cauz, n cadrul unei tranzac ii desfurate n condiii obiective. Durata de via economic este fie: (a) perioada de-a lungul creia se preconizeaz c un activ este utilizabil economic de ctre unul sau mai muli utilizatori; fie (b) numrul unitilor de producie sau al unitilor similare care se preconizeaz a fi ob inute prin utilizarea activului de ctre unul sau mai muli utilizatori. Durata de via util este perioada estimat care rmne de la nceputul duratei contractului de leasing, fr a fi limitat la acesta, pe parcursul creia se a teapt ca beneficiile economice ncorporate n activ s fie consumate de ctre entitate. Valoarea rezidual garantat este: (a) pentru locatar, acea parte a valorii reziduale care este garantat de locatar sau de o parte afiliat acestuia (valoarea garaniei constituind valoarea maxim care poate deveni exigibil n orice situaie); i (b) pentru locator, acea parte a valorii reziduale care este garantat de locatar sau de o ter parte neafiliat locatorului care este capabil, din punct de vedere financiar, s onoreze obligaiile asumate prin garanie. Valoarea rezidual negarantat reprezint acea parte din valoarea rezidual a activului n regim de leasing a crei valorificare de ctre locator nu este sigur sau este garantat numai de o parte afiliat locatorului. Costurile directe iniiale sunt costuri incrementale care se pot atribui direct negocierii i ncheierii unui contract de leasing, n afara costurilor suportate de locatorii productori sau distribuitori. Investiia brut n leasing este suma: (a) plilor minime de leasing de primit de ctre locator n baza unui contract de leasing financiar; i (b) orice valoare rezidual negarantat acumulat n contul locatorului.

Investiia net n leasing este investi ia brut n leasing actualizat la rata implicit a dobnzii din contractul de leasing. Venitul financiar nencasat reprezint diferena dintre: (a) investiia brut n contractul de leasing; i (b) investiia net n contractul de leasing. Rata implicit a dobnzii din contractul de leasing este rata de actualizare care, la nceputul contractului de leasing, determin ca valoarea actualizat agregat a (a) pl ilor minime de leasing i (b) valorii reziduale negarantate s fie egal cu suma (i) valorii juste a activului aflat n leasing i (ii) oricrui cost direct iniial al locatorului. Rata dobnzii marginale a locatarului este rata dobnzii pe care locatarul ar trebui s o plteasc pentru un leasing similar sau, dac aceasta nu este determinabil, rata pe care, la nceputul contractului de leasing, locatarul ar trebui s o suporte pentru a mprumuta, pentru aceeai perioad i cu o garanie similar, fondurile necesare pentru cumprarea activului. Chiria contingent este acea parte a plilor de leasing care nu are o valoare determinat, dar este stabilit n funcie de valoarea viitoare a unui factor care se modific altfel dect odat cu trecerea timpului (de exemplu un procent din vnzrile viitoare, gradul de utilizare viitoare, indici viitori de pre, ratele viitoare ale dobnzilor practicate pe pia). 5. Un acord sau angajament de leasing poate s includ prevederi pentru ajustarea pl ilor de leasing n funcie de modificri ale costurilor de construcie sau de cumprare a proprietii aflate n leasing sau n funcie de schimbri ale altor evaluri ale costului sau valorii, cum ar fi nivelurile generale de pre, sau ale costurilor de finanare ale locatorului, n perioada dintre nceperea contractului de leasing i nceperea perioadei de leasing. n aceste cazuri, n sensul prezentului standard trebuie presupus c efectul unor asemenea modificri a avut loc la nceperea contractului de leasing. 6. Definiia leasingului include contractele de nchiriere a unui activ care cuprind o clauz ce ofer locatarului opiunea de a deveni proprietarul activului la ndeplinirea condi iilor convenite. Aceste contracte sunt denumite uneori contracte de nchiriere cu opiune de cumprare. CLASIFICAREA CONTRACTELOR DE LEASING 7. Clasificarea contractelor de leasing adoptat n prezentul standard se bazeaz pe msura n care riscurile i beneficiile aferente dreptului de proprietate a unui activ n regim de leasing revin locatorului sau locatarului. Riscurile includ posibilitatea de a se nregistra pierderi, ca

urmare a unui grad sczut de utilizare a activului sau a uzurii morale i a unor variaii ale venitului datorate modificrii condiiilor economice. Beneficiile pot fi reprezentate de preconizarea unei activiti profitabile pe durata vieii economice a activului i a unor ctiguri rezultate din creterea valorii sau din realizarea valorii reziduale. 8. Un leasing este clasificat drept leasing financiar dac transfer n mare msur toate riscurile i beneficiile aferente dreptului de proprietate. Un leasing este clasificat drept leasing operaional dac nu transfer n mare msur toate riscurile i beneficiile aferente dreptului de proprietate. 9. Deoarece tranzacia dintre locator i locatar se bazeaz pe un contract de leasing ncheiat ntre cele dou pri, este necesar utilizarea unor definiii consecvente. Aplicarea acestor definiii circumstanelor diferite ale locatorului i ale locatarului poate face ca acela i leasing s fie clasificat n mod diferit de ctre acetia. De exemplu, aceasta se poate ntmpla dac locatorul beneficiaz de o garantare a valorii reziduale oferit de un ter neafiliat locatarului. 10. Clasificarea unui leasing ca leasing financiar sau opera ional depinde mai curnd de fondul economic al tranzaciei dect de forma contractului [1]. Exemple de situa ii care, n mod individual sau corelate, ar putea n mod normal s conduc la clasificarea unui leasing drept leasing financiar sunt: (a) contractul de leasing transfer locatarului titlul de proprietate asupra activului pn la sfritul duratei contractului de leasing; (b) locatarul are opiunea de a cumpra activul la un pre estimat a fi suficient de sczut fa de valoarea just la data la care op iunea devine exercitabil nct, la nceputul contractului de leasing, exist certitudinea rezonabil c opiunea va fi exercitat; (c) durata contractului de leasing acoper, n cea mai mare parte, durata de via economic a activului, chiar dac titlul de proprietate nu este transferat; (d) la nceputul contractului de leasing valoarea actualizat a pl ilor minime de leasing este cel puin egal cu aproape ntreaga valoare just a activului n regim de leasing; i (e) activele care constituie obiectul contractului de leasing au un caracter att de special nct numai locatarul le poate utiliza fr modificri majore. 11. Aspecte care indic situaii care, n mod individual sau corelate, pot de asemenea s conduc la clasificarea unui leasing drept leasing financiar sunt: (a) dac locatarul poate rezilia contractul de leasing, pierderile locatorului generate de rezilierea contractului sunt suportate de locatar;

(b) ctigurile sau pierderile rezultate din variaia valorii juste reziduale cad n sarcina locatarului (de exemplu sub forma unei reduceri a chiriei echivalent cu cea mai mare parte a ncasrilor din vnzare la sfritul contractului de leasing); i (c) locatarul are capacitatea de a continua leasingul pentru o a doua perioad, la o chirie substanial mai redus dect chiria pieei. 12. Exemplele i indicatorii de la punctele 10 i 11 nu sunt ntotdeauna concludeni. Dac din alte caracteristici reiese clar c leasingul nu transfer n mare msur toate riscurile i beneficiile aferente dreptului de proprietate, atunci leasingul este clasificat drept opera ional. De exemplu, acesta poate fi cazul dac proprietatea activului este transferat la sfr itul contractului de leasing n schimbul unei pli variabile egale cu valoarea sa just la acel moment, sau dac exist chirii contingente, care au ca rezultat faptul c locatarul nu de ine toate aceste riscuri i beneficii. 13. Clasificarea leasingului se realizeaz la nceputul contractului de leasing. Dac locatarul i locatorul convin, n orice moment, s modifice clauzele contractului de leasing fr a rennoi contractul, determinnd astfel o alt clasificare n conformitate cu criteriile stipulate la punctele 7-12, n ipoteza n care noile prevederi ar fi existat la nceputul contractului de leasing, contractul revizuit este considerat un contract nou pe ntreaga sa durat. Cu toate acestea, modificrile estimrilor (de exemplu modificri ale duratei de via economic estimate sau ale valorii reziduale a activului care constituie obiectul leasingului) sau modificrile de circumstane (de exemplu nendeplinirea angajamentelor de ctre locatar) nu determin o nou clasificare a leasingului din punct de vedere contabil. 14. Contractele de leasing care au ca obiect terenuri i cldiri sunt clasificate drept leasing operaional sau financiar n acelai mod ca i contractele de leasing care au ca obiect alte active. Totui, o caracteristic a terenurilor este c acestea au n mod normal o durat de via economic nedeterminat i, dac nu se preconizeaz c locatarului i va fi transferat titlul de proprietate pn la sfritul duratei contractului de leasing, atunci locatarului nu i revin n mare msur toate riscurile i beneficiile aferente dreptului de proprietate, caz n care leasingul privind terenul va fi un leasing operaional. O plat fcut la ncheierea sau la achiziionarea unui leasing considerat operaional reprezint pli de leasing fcute n avans care sunt amortizate pe durata contractului de leasing n concordan cu graficul de beneficii oferit. 15. Componentele "teren" i "cldiri" ale unui leasing imobiliar sunt luate separat la clasificare. Dac s-a preconizat c titlurile de proprietate ale ambelor componente vor trece n posesia locatarului la sfritul contractului de leasing, ambele elemente sunt clasificate drept leasing financiar, fie c sunt analizate ca un contract sau ca dou contracte de leasing, mai puin atunci cnd rezult clar din alte caracteristici c leasingul nu transfer n mare msur

toate riscurile i beneficiile aferente dreptului de proprietate a unuia sau ambelor componente. Atunci cnd terenul are o durat de via economic nedeterminat, componenta "teren" este n mod normal clasificat drept leasing opera ional, cu excepia situaiei n care se preconizeaz c titlul de proprietate va reveni locatarului la sfr itul contractului de leasing, n conformitate cu punctul 14. Componenta "cldiri" este clasificat drept leasing financiar sau operaional n conformitate cu punctele 7-13. 16. De cte ori este necesar pentru clasificarea i contabilizarea leasingului imobiliar, plile minime de leasing (inclusiv orice pli n avans nsumate) sunt distribuite ntre componentele "cldiri" i "teren" proporional cu valorile juste relative ale drepturilor de utilizare n sistem leasing ale componentelor respective, la nceputul contractului de leasing. Dac pl ile de leasing nu pot fi distribuite n mod fiabil ntre aceste dou componente, ntregul leasing este clasificat drept leasing financiar, mai puin atunci cnd este clar c ambele componente sunt leasinguri operaionale, caz n care ntregul leasing este clasificat drept leasing operaional. 17. Pentru un leasing imobiliar n care valoarea iniial recunoscut pentru componenta "teren", n conformitate cu punctul 20, este nesemnificativ, terenul i cldirile pot fi tratate ca o singur unitate n scopul clasificrii leasingului i clasificate drept leasing financiar sau operaional, n conformitate cu punctele 7-13. n acest caz, durata de via economic a cldirilor este considerat a fi durata de via economic a ntregului activ aflat n leasing. 18. Evaluarea separat a componentelor "teren" i "cldiri" nu este necesar atunci cnd dreptul locatarului att asupra cldirilor, ct i asupra terenului este clasificat drept investi ie imobiliar, n conformitate cu IAS 40 i se adopt modelul valorii juste. Pentru aceast evaluare sunt necesare calcule detaliate numai n cazul n care clasificarea unuia sau a ambelor componente este altminteri nesigur. 19. n conformitate cu IAS 40, este posibil ca un locatar s clasifice un drept imobiliar de inut n baza unui leasing operaional ca fiind o investiie imobiliar. Dac acest lucru se ntmpl, dreptul imobiliar este contabilizat la fel ca un leasing financiar i, n plus, pentru activul recunoscut se folosete modelul valorii juste. Locatarul trebuie s continue contabilizarea leasingului drept leasing financiar, chiar dac un eveniment ulterior schimb natura dreptului imobiliar al locatarului, astfel nct acesta nu mai poate fi clasificat drept investi ie imobiliar. Acesta este cazul dac, de exemplu, locatarul: (a) ocup proprietatea, care este apoi transformat n proprietate imobiliar ocupat de proprietar la un cost presupus ca fiind egal cu valoarea sa just la data schimbrii modului de utilizare; sau (b) acord o subnchiriere care transfer n mare msur unei ter e pri toate riscurile i beneficiile aferente proprietii dreptului. O astfel de subnchiriere este contabilizat de

locatar drept leasing financiar ctre tera parte n cauz, chiar dac poate fi contabilizat drept leasing operaional de ctre respectiva ter parte. REFLECTAREA CONTRACTELOR DE LEASING N SITUA IILE FINANCIARE ALE LOCATARILOR Contracte de leasing financiar Recunoatere iniial 20. La nceputul perioadei de leasing, locatarii trebuie s recunoasc operaiunile de leasing financiar n bilanurile lor ca active i datorii la o valoare egal cu valoarea just a activului n regim de leasing sau cu valoarea actualizat a pl ilor minime de leasing, dac aceasta din urm este mai mic, fiecare fiind determinat la nceputul contractului de leasing. Rata de actualizare care trebuie folosit la calcularea valorii actualizate a pl ilor minime de leasing este rata implicit a dobnzii de leasing, dac aceasta se poate determina; n caz contrar, trebuie utilizat rata dobnzii marginale a locatarului. Orice costuri ini iale directe ale locatarului sunt adugate la valoarea recunoscut drept activ. 21. Tranzaciile i alte evenimente sunt contabilizate i prezentate n concordan cu fondul lor economic i cu realitatea financiar, nu doar cu forma juridic. De i forma juridic a unui contract de leasing reflect faptul c locatarul nu poate s dobndeasc titlul de proprietate a activului n regim de leasing, n cazul contractelor de leasing financiar fondul i realitatea financiar rezid n aceea c locatarul dobnde te beneficiile economice din utilizarea activului pe cea mai mare parte din durata de via economic a acestuia, n schimbul obligaiei de a plti pentru acest drept o sum aproximativ egal cu valoarea just a activului la nceputul contractului de leasing i cu cheltuielile de finanare aferente. 22. Dac asemenea tranzacii de leasing nu sunt reflectate n bilan ul locatarului, resursele economice i nivelul obligaiilor unei entiti sunt subevaluate, denaturndu-se astfel indicatorii financiari. Prin urmare, este adecvat recunoa terea leasingului financiar n bilanul locatarului att ca un activ, ct i ca o obligaie de a achita plile viitoare de leasing. La nceputul perioadei de leasing, activul i datoria pentru plile viitoare de leasing sunt recunoscute n bilan la valori egale, cu excepia oricror costuri iniiale directe ale locatarului care sunt adugate la suma recunoscut ca activ. 23. Nu este adecvat ca datoriile pentru activele n regim de leasing s fie prezentate n situaiile financiare ca o deducere a valorii activelor aflate n leasing. Dac pentru prezentarea datoriilor n bilan datoriile curente sunt reflectate separat de cele pe termen lung, aceea i distincie se va utiliza i pentru datoriile generate de leasing.

24. Anumite activiti specifice aferente leasingului implic adesea suportarea unor costuri directe iniiale, cum ar fi cele legate de negocierea i ncheierea contractelor de leasing. Costurile identificate ca fiind direct atribuibile activit ilor efectuate de locatar pentru un leasing financiar sunt adugate la valoarea recunoscut drept activ. Evaluare ulterioar 25. Plile minime de leasing trebuie mpr ite n cheltuieli de finanare a leasingului i reducerea soldului datoriei. Cheltuielile de finan are trebuie alocate pe fiecare perioad de-a lungul duratei contractului de leasing, astfel nct s se obin o rat periodic constant a dobnzii la soldul datoriei rmase n fiecare perioad. Chiriile contingente trebuie nregistrate drept cheltuieli n perioadele n care sunt suportate. 26. n practic, n procesul de alocare a cheltuielilor de finan are pe perioade de-a lungul duratei contractului de leasing, un locatar poate utiliza o form de aproximare pentru simplificarea calculelor. 27. Un leasing financiar d natere unor cheltuieli cu amortizarea aferent activelor amortizabile, precum i unor cheltuieli financiare, n fiecare perioad contabil. Politica de amortizare pentru activele amortizabile n regim de leasing trebuie s fie consecvent cu cea aplicat activelor amortizabile deinute n proprietate, iar amortizarea recunoscut trebuie calculat n conformitate cu prevederile IAS 16 Imobilizri corporale i IAS 38 Imobilizri necorporale. Dac nu exist certitudinea rezonabil c locatarul va obine dreptul de proprietate pn la sfritul duratei contractului de leasing, activul trebuie amortizat integral pe perioada cea mai scurt dintre durata contractului de leasing i durata de via util a acestuia. 28. Valoarea amortizabil a activului n regim de leasing se aloc pe fiecare perioad contabil de-a lungul perioadei preconizate de utilizare pe o baz sistematic i n concordan cu politica de amortizare adoptat de locatar pentru activele deinute n proprietate. Dac exist certitudinea c locatarul va obine dreptul de proprietate pn la sfr itul duratei contractului de leasing, perioada preconizat de utilizare este durata de via util a activului; altfel, activul se amortizeaz pe perioada cea mai scurt dintre durata contractului de leasing i durata de via util a acestuia. 29. Suma dintre cheltuielile cu amortizarea aferente activului i cheltuielile de finanare aferente perioadei este rareori egal cu plile de leasing datorate aferente perioadei i, prin urmare, este inadecvat simpla recunoatere a plilor de leasing ca o cheltuial. n consecin, este improbabil ca activul i datoria aferent s fie egale ca valoare dup nceputul perioadei de leasing.

30. Pentru a determina dac un activ care constituie obiectul unui contract de leasing s-a depreciat, o entitate aplic IAS 36 Deprecierea activelor. 31. Suplimentar fa de respectarea dispoziiilor IFRS 7 Instrumente financiare: informaii de furnizat, n cazul leasingului financiar locatarul trebuie s prezinte urmtoarele informaii: (a) pentru fiecare clas de active, valoarea contabil net la data bilanului; (b) o reconciliere ntre totalul pl ilor viitoare minime de leasing la data bilan ului i valoarea lor actualizat. n plus, entitatea trebuie s prezinte totalul pl ilor viitoare minime de leasing la data bilanului i valoarea lor actualizat pentru fiecare din perioadele de mai jos: (i) pn la un an; (ii) ntre un an i cinci ani; (iii) peste cinci ani; (c) chiriile contingente recunoscute drept cheltuieli aferente perioadei; (d) totalul plilor viitoare minime aferente subcontractelor de leasing, preconizate a se ob ine n condiiile unui subcontract de leasing irevocabil la data bilanului; (e) o descriere general a contractelor de leasing semnificative ale locatarului, inclusiv, dar fr a se limita la urmtoarele: (i) baza determinrii chiriilor contingente; (ii) existena i condiiile opiunilor de rennoire sau cumprare i a clauzelor de escaladare a preurilor; i (iii) restriciile impuse prin contractele de leasing, cum ar fi cele referitoare la dividende, datorii suplimentare i alte operaiuni de leasing. 32. Pe lng acestea, dispoziiile privind prezentarea informaiilor prevzute de IAS 16, IAS 36, IAS 38, IAS 40 i IAS 41 se aplic locatarilor pentru active ob inute prin leasing financiar. Contracte de leasing operaional 33. Plile de leasing n cazul unui leasing operaional trebuie recunoscute liniar drept cheltuieli, de-a lungul duratei contractului de leasing, cu excepia cazului n care exist o alt

baz sistematic mai reprezentativ pentru tiparul de ealonare n timp a beneficiilor utilizatorului [2]. 34. n cazul leasingului operaional, plile de leasing (excluznd costul serviciilor precum asigurarea i ntreinerea) sunt recunoscute liniar drept cheltuieli, cu excep ia cazului n care o alt baz sistematic este reprezentativ pentru tiparul de e alonare n timp a beneficiilor utilizatorului, chiar dac plile nu sunt efectuate pe aceast baz. 35. Suplimentar fa de respectarea dispoziiilor IFRS 7, n cazul leasingului operaional locatarii trebuie s prezinte urmtoarele: (a) totalul plilor minime de leasing n baza contractelor irevocabile de leasing opera ional pentru fiecare dintre perioadele de mai jos: (i) pn la un an; (ii) ntre un an i cinci ani; (iii) peste cinci ani. (b) totalul plilor viitoare minime aferente subcontractelor de leasing preconizate a se ob ine n baza subcontractelor irevocabile de leasing la data bilanului. (c) plile aferente contractelor i subcontractelor de leasing recunoscute drept cheltuieli n perioada respectiv, cu evidenierea separat a plilor minime de leasing, a chiriilor contingente i a plilor aferente subcontractelor de leasing. (d) o descriere general a contractelor de leasing semnificative ale locatarului, inclusiv, dar fr a se limita la, urmtoarele: (i) baza determinrii chiriilor contingente; (ii) existena i condiiile opiunilor de rennoire sau cumprare i a clauzelor de escaladare a preurilor; i (iii) restriciile impuse prin contractele de leasing, cum ar fi cele referitoare la dividende, datorii suplimentare i alte operaiuni de leasing. REFLECTAREA CONTRACTELOR DE LEASING N SITUA IILE FINANCIARE ALE LOCATORILOR Contracte de leasing financiar

Recunoatere iniial 36. Locatorii trebuie s recunoasc n bilan activele deinute n regim de leasing financiar drept creane, la o valoare egal cu investiia net n leasing. 37. n cazul unui leasing financiar, locatorul transmite locatarului, n mare msur, toate riscurile i beneficiile aferente dreptului de proprietate i, prin urmare, plile de leasing de ncasat sunt tratate de ctre locator ca rambursare a principalului i ca venit financiar aferent, acesta din urm reprezentnd beneficiul locatorului pentru investiia i serviciile sale. 38. Costurile iniiale directe sunt adesea suportate de locatori i includ sume cum ar fi comisioanele, taxele juridice i costurile interne care au caracter incremental i se pot atribui direct negocierii i ncheierii unui contract de leasing. Acestea exclud cheltuielile generale de regie, cum sunt cele generate de o echip de marketing i vnzri. Pentru contractele de leasing financiar, altele dect cele care implic locatori productori sau distribuitori, costurile directe iniiale sunt incluse n evaluarea iniial a creanelor care decurg din contractele de leasing financiar i reduc suma venitului recunoscut pe durata contractului de leasing. Rata implicit a dobnzii din contractul de leasing este definit astfel nct costurile ini iale directe s fie incluse n mod automat n crean ele care decurg din contractele de leasing financiar; nu este necesar s fie adugate separat. Costurile suportate de locatorul productor sau distribuitor n legtur cu negocierea i ncheierea unui contract de leasing sunt excluse din definiia costurilor directe iniiale. Prin urmare, ele sunt excluse din investi ia net n leasing i sunt recunoscute drept cheltuieli atunci cnd se recunoate profitul din vnzare, ceea ce, n cazul leasingului financiar, se ntmpl de obicei la nceputul perioadei de leasing. Evaluare ulterioar 39. Recunoaterea venitului financiar trebuie s se bazeze pe un tipar care reflect o rat periodic a rentabilitii constant aferent investiiei totale nete a locatorului corespunztoare leasingului financiar. 40. Locatorul urmrete alocarea pe o baz sistematic i raional a venitului financiar pe durata contractului de leasing. Aceast alocare a venitului se bazeaz pe un tipar care reflect o rentabilitate periodic constant a investiiei nete a locatorului corespunztoare leasingului financiar. Plile de leasing aferente perioadei, excluznd costurile serviciilor, se deduc din investiia brut n leasing n vederea diminurii valorii principalului i a venitului financiar nencasat. 41. Valorile reziduale negarantate estimate utilizate la calcularea investi iei brute a locatorului n leasing se revizuiesc periodic. Dac a avut loc o reducere a valorii reziduale negarantate

estimate, se revizuiete alocarea venitului de-a lungul duratei contractului de leasing i orice reducere a valorilor angajate se recunoate imediat. 41A Un activ aflat n regim de leasing financiar care este clasificat drept de inut n vederea vnzrii (sau inclus ntr-un grup clasificat drept destinat cedrii) n conformitate cu IFRS 5 Active imobilizate deinute n vederea vnzrii i activiti ntrerupte trebuie s fie nregistrat n conformitate cu acel IFRS. 42. Locatorii care sunt productori sau distribuitori trebuie s recunoasc profitul sau pierderea din vnzare n rezultatul perioadei, n conformitate cu politica urmat n mod normal de entitate n cazul vnzrilor directe. Dac se utilizeaz rate ale dobnzii sczute n mod artificial, profitul din vnzare trebuie s fie limitat la cel care ar rezulta dac s-ar aplica o rat a dobnzii practicat pe pia. Costurile suportate de productorul sau distribuitorul locator n legtur cu negocierea i ncheierea contractului de leasing trebuie recunoscute drept cheltuieli odat cu recunoaterea profitului din vnzare. 43. Productorii sau distribuitorii ofer adesea clienilor opiunea de a cumpra un activ sau de a-l prelua n regim de leasing. Un activ nchiriat n regim de leasing financiar de locatori productori sau distribuitori genereaz dou tipuri de venit: (a) profitul sau pierderea echivalent() profitului sau pierderii rezultat(e) din vnzarea imediat a activului aflat n leasing, la pre uri de vnzare normale, reflectnd orice rabat cantitativ sau comercial; i (b) venitul financiar de-a lungul duratei contractului de leasing. 44. Venitul din vnzri recunoscut de un locator productor sau distribuitor la nceputul perioadei de leasing este valoarea just a activului sau, dac este mai mic, valoarea actualizat a plilor minime de leasing datorate locatorului, calculat la o rat de pia a dobnzii. Costul vnzrii recunoscut la nceputul perioadei de leasing este costul propriet ii aflate n leasing sau valoarea contabil a acesteia, dac se deosebe te de costul proprietii, minus valoarea actualizat a valorii reziduale negarantate. Diferena dintre venitul din vnzri i costul generat de vnzare este profitul din vnzare, care este recunoscut n conformitate cu politica entitii privind vnzrile imediate. 45. Uneori, locatorii productori sau distribuitori stabilesc rate sczute n mod artificial ale dobnzii pentru atragerea clienilor. Utilizarea unei astfel de rate va duce la recunoa terea la momentul vnzrii a unei pri excesive a venitului total din tranzacie. Dac se stabilesc rate ale dobnzii sczute n mod artificial, profitul din vnzare este limitat la cel care ar rezulta dac s-ar aplica o rat de pia a dobnzii.

46. Costurile suportate de un locator productor sau distribuitor n legtur cu negocierea i ncheierea unui contract de leasing financiar sunt recunoscute drept cheltuial la nceputul duratei contractului de leasing, deoarece sunt n principal legate de realizarea profitului din vnzare de ctre productor sau distribuitor. 47. Suplimentar fa de respectarea dispoziiilor IFRS 7, n cazul leasingului financiar locatorii trebuie s prezinte urmtoarele informaii: (a) o reconciliere ntre investiia brut n leasing la data bilanului i valoarea actualizat a plilor minime de leasing de ncasat la data bilanului. n plus, entitatea trebuie s prezinte investiia brut n leasing i valoarea actualizat a plilor minime de leasing la data bilanului, pentru fiecare dintre perioadele de mai jos: (i) pn la un an; (ii) ntre un an i cinci ani; (iii) peste cinci ani; (b) venitul financiar nencasat; (c) valorile reziduale negarantate angajate n favoarea locatorului; (d) valoarea cumulat a provizioanelor pentru creanele care nu pot fi colectate aferente plilor minime de leasing; (e) chirii contingente recunoscute drept venituri ale perioadei; (f) o descriere general a contractelor semnificative de leasing ale locatorului. 48. Adesea, ca un indicator de cretere, este util prezentarea investiiei brute minus venitul nencasat corespunztoare unei noi activiti adugate n cadrul perioadei, dup deducerea sumelor relevante aferente contractelor de leasing revocate. Contracte de leasing operaional 49. Locatorii trebuie s prezinte activele aflate n regim de leasing opera ional n bilan, n conformitate cu natura acestora. 50. Venitul rezultat din leasingul operaional trebuie recunoscut ca venit n mod liniar pe durata contractului de leasing, cu excepia cazului n care o alt baz sistematic este mai

reprezentativ pentru ritmul n care se diminueaz beneficiile generate de utilizarea activului n regim de leasing [3]. 51. Costurile, inclusiv amortizarea, suportate pentru obinerea venitului din leasing, sunt recunoscute drept cheltuieli. Venitul din leasing (cu excepia ncasrilor din servicii prestate precum asigurarea i ntreinerea) este recunoscut n mod liniar pe durata contractului de leasing, chiar dac ncasrile nu sunt nregistrate n acest mod, cu excep ia cazului n care o alt baz sistematic este mai reprezentativ pentru ritmul n care se diminueaz beneficiile generate de utilizarea activului n regim de leasing. 52. Costurile directe iniiale suportate de locatori pentru negocierea i ncheierea unui contract de leasing operaional trebuie adugate la valoarea contabil a activului dat n leasing i recunoscute drept cheltuial pe perioada contractului de leasing, pe aceea i baz ca venitul din leasing. 53. Politica de amortizare a activelor amortizabile n regim de leasing trebuie s fie consecvent cu politica normal de amortizare a locatorului pentru active similare, iar amortizarea trebuie calculat n conformitate cu IAS 16 i IAS 38. 54. Pentru a stabili dac un activ n regim de leasing s-a depreciat, entitatea aplic IAS 36. 55. Un locator productor sau distribuitor nu recunoa te niciun profit din vnzare atunci cnd ncheie un contract de leasing operaional, deoarece operaiunea de leasing nu este echivalent cu o vnzare. 56. Suplimentar fa de respectarea dispoziiilor IFRS 7, n cazul leasingului operaional locatorii trebuie s prezinte urmtoarele: (a) plile minime viitoare rezultate din contractele irevocabile de leasing opera ional, per total i pentru fiecare dintre perioadele de mai jos: (i) pn la un an; (ii) ntre un an i cinci ani; (iii) peste cinci ani; (b) totalul chiriilor contingente recunoscute drept venituri ale perioadei; (c) o descriere general a contractelor de leasing ale locatorului;

57. Pe lng acestea, pentru activele care fac obiectul unor contracte de leasing opera ional locatorilor li se aplic dispoziiile privind prezentarea de informaii din IAS 16, IAS 36, IAS 38, IAS 40 i IAS 41. TRANZACII DE VNZARE I LEASEBACK 58. O tranzacie de vnzare i leaseback implic vnzarea unui activ i nchirierea aceluiai activ n regim de leasing de ctre vnztor. Pl ile de leasing i preul de vnzare sunt de obicei interdependente, ntruct sunt negociate mpreun. Tratamentul contabil al tranzac iei de vnzare i leaseback depinde de tipul contractului de leasing. 59. Dac o tranzacie de vnzare i leaseback are drept rezultat un leasing financiar, orice surplus reprezentnd diferena dintre suma rezultat din vnzare i valoarea contabil nu trebuie recunoscut imediat ca venit de ctre vnztorul-locatar, ci trebuie amnat i amortizat pe parcursul duratei contractului de leasing. 60. n cazul n care tranzacia de leaseback reprezint un leasing financiar, tranzac ia este un mijloc prin care locatorul acord finan are locatarului, activul avnd rolul de garan ie. Din acest motiv nu se recomand s se considere drept venit diferena dintre sumele rezultate din vnzare i valoarea contabil. Aceast diferen se amn i se amortizeaz pe parcursul duratei contractului de leasing. 61. Dac o tranzacie de vnzare i leaseback are drept rezultat un leasing operaional i este evident c tranzacia se face la valoarea just, orice profit sau pierdere trebuie recunoscut() imediat. Dac preul de vnzare este mai mic dect valoarea just, orice profit sau pierdere trebuie recunoscut() imediat, cu excepia cazului n care pierderea se compenseaz prin pl i de leasing viitoare la o valoare sub pre ul pieei, caz n care profitul sau pierderea trebuie amnat() i amortizat() proporional cu plile de leasing pe durata preconizat de utilizare a activului. Dac preul de vnzare este mai mare dect valoarea just, surplusul reprezentnd diferena dintre preul de vnzare i valoarea just trebuie amnat i amortizat pe durata preconizat de utilizare a activului. 62. Dac tranzacia de leaseback este un leasing opera ional, iar plile de leasing i preul de vnzare sunt stabilite la valoarea just, a avut loc de fapt o tranzac ie normal de vnzare i orice profit sau pierdere se recunoate imediat. 63. n cazul unui leasing operaional, dac valoarea just n momentul tranzac iei de vnzare i leaseback este mai mic dect valoarea contabil a activului, diferen a dintre valoarea contabil i valoarea just trebuie recunoscut imediat ca pierdere.

64. n cazul unui leasing financiar nu este necesar o astfel de ajustare, dect dac a avut loc o depreciere a valorii, caz n care valoarea contabil se reduce pn la valoarea recuperabil n conformitate cu IAS 36. 65. Dispoziiile privind prezentarea informaiilor de ctre locatari i locatori se aplic n mod egal i n cazul tranzaciilor de vnzare i leaseback. Descrierea solicitat a contractelor semnificative de leasing conduce la prezentarea clauzelor unice sau mai pu in obinuite ale contractului sau a termenilor tranzaciilor de vnzare i leaseback. 66. Tranzaciile de vnzare i leaseback pot atrage aplicarea criteriilor din IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare referitoare la prezentarea separat a informaiilor. PREVEDERI TRANZITORII 67. Sub rezerva punctului 68, aplicarea retroactiv a prezentului standard este ncurajat, dar nu impus. Dac standardul nu este aplicat retroactiv, se presupune c soldul oricrui leasing financiar preexistent a fost determinat corespunztor de ctre locator i trebuie contabilizat ulterior n conformitate cu prevederile prezentului standard. 68. O entitate care a aplicat anterior IAS 17 (revizuit n 1997) trebuie s aplice retroactiv modificrile aduse de prezentul standard pentru toate contractele de leasing sau, dac IAS 17 (revizuit n 1997) nu a fost aplicat retroactiv, trebuie s le aplice pentru toate contractele de leasing ncheiate de la data iniial la care a aplicat standardul respectiv. DATA INTRRII N VIGOARE 69. O entitate trebuie s aplice prezentul standard pentru perioadele anuale care ncep la 1 ianuarie 2005 sau ulterior acestei date. Se ncurajeaz aplicarea anterior acestei date. Dac o entitate aplic prezentul standard pentru o perioad care ncepe anterior datei de 1 ianuarie 2005, entitatea trebuie s prezinte acest fapt.

Tratamente contabile privind tranzactiile de leasing

Tratamente contabile privind tranzactiile de leasing

2.1 Criterii de identificare si tratament contabil (IAS 17)

Pe plan international, contabilizarea contractelor de leasing este reglementata de norma IAS 17 Contractele de locatie. Conform acestei norme, un contract de locatie-finantare este un contract de locatie ce are ca efect transferarea la locatar a cvasitotalitatii riscurilor si avantajelor inerente proprietatii unui activ. Orice contract de locatie care nu raspunde acestei definitii este un contract de locatie-exploatare. Norma IAS 17 nu furnizeaza o lista exhaustiva de situatii constitutive de contracte de locatie-finantare dar precizeaza faptul ca, n aprecierea unui contract, caracterul nereziliabil al acestuia si asigurarea ca proprietarul si va recupera sumele investite si va obtine o remunerare a fondurilor investite, reprezinta criterii fundamentale. Cu titlu de exemplu, norma citeaza o serie de caracteristici ale contractelor de locatie-finantare : - contractul prevede ca proprietatea bunului va fi transferabila locatarului , la terminarea contractului; - proprietarul acorda locatarului optiunea de cumparare a bunului , la un pret cu mult inferior valorii juste a bunului la data la care optiunea poate fi exercitata, pentru a fi sigur ca acesta din urma va beneficia de optiunea sa; - contractul acopera cea mai mare parte din durata de viata economica a activului , chiar daca nu se realizeaza transferul de proprietate; - valoarea actualizata a platilor minimale , la data intrarii n vigoare a contractului, este egala cu sau mai mare dect valoarea justa a bunului, la aceasta data; - activele nchiriate au o natura specifica, astfel nct numai locatarul poate sa le utilizeze fara sa aduca modoficari importante. Bunul nchiriat este contabilizat n acitvul locatarului, avnd drept contrapartida n pasiv datoria de a plati redeventele viitoare. Drepturile si obligatiile sunt contabilizate la valoarea cea mai mica dintre valoarea justa a bunului, corectata cu subventiile si creditele de impozit de care trebuie sa beneficieze proprietarul, si valoarea actualizata a platior minimale. Platile minimale reprezinta platile pe care locatarul este obligat sau poate fi obligat sa le efectueze pe perioada contactului de locatie. Pentru actualizarea acestora se utilizeaza rata dobnzii implicita a contractului de locatie sau rata marginala de ndatorare a locatarului. Rata dobnzii implicita a contractului este rata la care actualiznd platile minimale si valoarea negarantata se obtine o valoare egala cu valoarea justa a activului nchiriat. Rata marginala de ndatorare a locatarului este rata dobnzii pe care locatarul ar avea-o de platit pentru un contract de locatie similar sau rata dobnzii pe care ar suporta-o locatarul, la nceputul contractului de locatie, pentru a se mprumuta, pe o durata si cu o asigurare similara, fondurile necesare achizitionarii activului.

Valoarea reziduala negarantata este partea din valoarea reziduala a activului nchiriat a carei realizare de catre locator nu este garantata. Bunul nchiriat este amortizat pe durata de utilizare daca exista certitudinea ca locatarul va deveni proprietar la sfrsitul contractului. n caz contrar, amortizarea se va calcula pe perioada cea mai scurta dintre durata de utilitate si durata contractului . Platile reprezentnd redevente trebuie ventilate ntre cheltuieli financiare si rambursari de capital, astfel nct cheltuielile financiare sa fie repartizate pe durata contractului conform unei formule ce permite degajarea unei rate a dobnzii constante pe soldul capitalului ramas de rambursat. Obiectivul normei este acela de a stabili att pentru locatar ct si pentru locator principiile contabile adecvate si informatiile de furnizat.

Cmpul de aplicare al normei IAS 17 Norma IAS 17 este aplicabila pentru contabilizarea contractelor de locatie, exceptie fscnd urmatoarele: (a) contractele ce vizeaza exploatarea sau utilizarea resurselor naturale (petrol, gaze, lemnul de constructie, metalele si alte drepturi miniere). (b) acordurile de licente ce vizeaza filmele cinematografice, nregistrarile video, piesele de teatru, manuscrisele, brevetele, drepturile de autor. Norma se aplica pentru acordurile ce au ca urmare transferul dreptului de utilizare a activelor de la una dintre partile contractante la cealalta parte. Deci, nu se aplica n cazul contractelor de servicii care nu implica transferul dreptului de utilizare.

Modificari aduse contractelor

OMF

1752/2005

privind de

reglementarile

contabile ale leasing

"(2) La recunoasterea n contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute n vedere prevederile contractelor ncheiate ntre parti, precum si legislatia n vigoare. Entitatile care aplica principiul prevalentei economicului asupra juridicului vor tine cont si de cerintele acestuia. nregistrarea n contabilitate a amortizarii bunului ce face obiectul contractului se efectueaza n cazul leasingului financiar de catre locatar/utilizator, iar n cazul leasingului operational, de catre locator/finantator. Achizitiile de bunuri imobile si mobile, n cazul leasingului financiar, sunt tratate ca investitii, fiind supuse amortizarii pe o baza consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri similare. (3) n ntelesul prezentelor reglementari, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii: a) contract de leasing este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, n schimbul unei plati sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioada stabilita; b) leasing financiar este operatiunea de leasing care transfera cea mai mare parte din riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului;

c) leasing operational este operatiunea de leasing ce nu intra n categoria leasingului financiar. (4) Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar daca ndeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii: a) leasingul transfera locatarului titlul de proprietate asupra bunului pna la sfrsitul duratei contractului de leasing; b) locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pret estimat a fi suficient de mic n comparatie cu valoarea justa la data la care optiunea devine exercitabila, astfel nct, la nceputul contractului de leasing, exista n mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fi exercitata; c) durata contractului de leasing acopera, n cea mai mare parte, durata de viata economica a bunului, chiar daca titlul de proprietate nu este transferat; d) valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului, reprezentata de valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator, respectiv costul de achizitie; e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natura speciala, astfel nct numai locatarul le poate utiliza fara modificari majore."

2.4 Clasificarea contractelor de locatie

Clasificarea operatiunilor de leasing adoptata de acest Standard se bazeaza pe masura n care riscurile si beneficiile aferente titlului de proprietate revin locatorului sau locatarului. Riscurile pot fi asociate cu pierderi legate fie de gradul redus de utilizare a bunului sau de uzura morala, fie de unele variatii ale veniturilor n functie de conjunctura economica. Beneficiile sunt rezultatul unei activitati profitabile pe durata de viata economica a bunului si unele cstiguri din cresterea valorii sau din realizarea valorii reziduale. 1. Contract de locatie-finantare Este o locatie prin care avantajele si riscurile inerente proprietatii bunului sunt transferate locatarului, de maniera substantiala, indiferent ca are loc sau nu transferul final de proprietate. Conform normei IAS 17, caracteristicile unei locatii-finantare sunt : - contractul prevede ca proprietatea bunului va fi transferata la locatar la terminarea contractului; - proprietarul acorda locatarului optiunea de cumparare a bunului la un pret suficient de avantajos (suficient de mic n raport cu valoarea sa justa), pentru a fi practic sigur ca acesta din urma va beneficia de optiunea sa. Contractul acopera cea mai mare parte din durata de viata economica a activului, chiar daca nu apare transferul de proprietate. - valoarea actualizata a platilor minimale la data intrarii n vigoare a contractului, este egala cu sau mai mare dect cvasitotalitatea valorii juste a bunului, la aceasta data, din care sunt deduse subventiile si avantajele fiscale ce revin proprietarului; - activele nchiriate au o natura specifica, astfel nct numai locatarul poate sa le utilizeze fara sa le aduca modificari importante.

n cazul n care contractul prevede optiunea de cumparare, optiune ce va fi sigur exercitata, platile minimale sunt formate din chiriile exigibile pe durata contractului la care se adauga suma necesara pentru ridicarea optiunii de cumparare.

2. Contract de locatie-exploatare (de locatie simpla) Este acel contract ce nu raspunde acestei definitii, deci care nu transfera , n mare masura, toate riscurile si beneficiile aferente titlului de proprietate. Clasificarea operatiei de leasing se realizeaza la nceputul leasingului. Daca, nsa, locatarul si locatorul convin sa modifice clauzele contractului deja ncheiat, fara a rennoi contractul, contractul revizuit este considerat un nou contract, iar modificarile elementelor sau ale conditiilor stipulate nu implica o noua clasificare a leasingului din punct de vedere contabil. IAS 17 (revizuit) nu aduce modificari n ceea ce priveste clasificarea operatiunilor de leasing care au ca obiect terenuri si cladiri. Totusi caracteristica principala a terenurilor durata economica nelimitata, aduce unele particularitati contractelor de leasing care au ca obiect un teren: locatarului nu-i revin toate riscurile si beneficiile aferente titlului de proprietate daca n contract nu se precizeaza ca acest drept va fi transferat la sfrsitul termenului si, o suma platita pentru un astfel de leasing se va nregistra ca o plata n avans care se va amortiza pe perioada de leasing n functie de beneficiile aduse. Definitiile utilizate n contractul de leasing trebuie aplicate n aceleasi circumstante de catre partile contractante, pentru a evita posibilitatea clasificarii aceluiasi leasing n mod diferit de catre locator sau locatar.

2.5 Operatiuni de leasing financiar reflectate n situatiile financiare ale locatarilor

Locatarii trebuie sa recunoasca n bilanturile lor operatiunile de leasing financiar ca active si datorii la o valoare ct mai mica si egala cu: - valoarea justa a bunului n regim de leasing , valoare corectata cu eventualele subventii, avantaje fiscale si costuri directe initiale (cele legate de negocierea si ncheierea contractului) sau cu - valoarea actualizata a platilor minime de leasing . Pentru actualizare se considera ca factor de actualizare rata implicita a dobnzii din contractul de leasing, si daca aceasta nu se poate determina trebuie utilizata rata dobnzii marginale a locatarului. Tranzactiile si alte evenimente trebuie reflectate n concordanta cu fondul lor si cu realitatea financiara, si numai cu forma juridica. Forma juridica a unui contract de leasing reflecta faptul ca locatarul nu poate sa dobndeasca titlul de proprietate asupra bunului detinut. Spre deosebire, nsa, fondul si realitatea financiara n cazul operatiunilor de leasing financiar rezida n aceea ca locatarului i revin beneficiile economice din utilizarea bunului n cea mai mare parte din durata de

viata economica, n schimbul platii pentru acest drept a unei sume egale cu valoarea justa a bunului mpreuna cu chletuielile de finantare aferente. Daca tranzactiile de leasing nu ar fi reflectate n bilantul locatarului, indicatorii financiari ar prezenta valori denaturate, resursele economice si nivelul obligatiilor ar fi subevaluate. Datoriile pentru bunurile n leasing vor fi prezentate n bilant n cadrul datoriilor pe termen lung si nu se admite ca aceste datorii sa se deduca din valoarea activelor nregistrate n bilant. Platile de leasing trebuie impartite n cheltuieli de finantare a leasingului (care se vor aplica pe perioade de-a lungul termenului de leasing) si reducerea datoriei neachitate. Folosind o rata periodica constanta a dobnzii la soldul datoriei ramase, se vor putea previziona si programa cheltuielile ntreprinderii. n ceea ce priveste amortizarea bunului si a unor cheltuieli financiare, n fiecare perioada contabila, politica de amortizare va fi aceeasi cu cea aplicata activelor detinute n proprietate, iar amortizarea nregistrata trebuie calculata n conformitate cu IAS 4 Contabilitatea amortizarii si IAS 16 Terenuri si mijloace fixe. Daca la sfrsitul leasingului locatarul nu va obtine dreptul de proprietate si se cunoaste acest lucru nca de la nceput, activul trebuie amortizat n totalitate pe durata cea mai scurta dintre termenul de leasing si durata de viata utila a acestuia. n cazul unui leasing financiar, locatarul trebuie sa evidentieze n situatiile financiare urmatoarele: - valoarea contabila neta la data bilantului pentru fiecare clasa de active; - o analiza a totalului platilor minime de leasing la data bilantului, comparativ cu valoarea lor actualizata si prezentarea separata pe perioade: pna la 1 an, ntre 1 5 ani, peste 5 ani; - chiriile contingente nregistrate la veniturile aferente perioadei; - n cazul existentei unor subcontracte de leasing, va trebui sa prezinte totalul platilor minime aferente; - o descriere generala a contractelor de leasing care sa cuprinda: modul de calcul al chiriilor, existenta si termenii optiunilor de rennoire sau cumparare si eventualele restrictii impuse de contractele de leasing, cum ar fi: dividende, datorii suplimentare etc.

2.6 Operatiuni de leasing financiar reflectate n situatiile financiare ale locatorilor

Locatorii trebuie sa recunoasca n bilant bunurile detinute n regim de leasing financiar drept creante, la o valoare egala cu investitia neta n leasing. n cazul unui leasing financiar, locatorul transmite locatarului, toate riscurile si beneficiile aferente titlului de proprietate, de aceea, ratele de ncasat se trateaza ca rambursare si ca principal venit financiar aferent, reprezentnd pentru locator contravaloarea investitiilor si serviciilor sale.

Recunoasterea venitului financiar trebuie sa reflecte o rata periodica constanta a rentabilitatii investitiei totale nete neamortizate a locatorului, aferenta leasingului financiar . Platile de leasing aferente perioadei contabile, din care se exclud costurile serviciilor aferente, se deduc din investitia bruta n leasing n vederea diminuarii venitului financiar nerealizat. Costurile directe initiale comisioanele si taxele juridice sunt adesea suportate de locatori. n cazul leasingului financiar aceste costuri directe sunt efectuate n vederea obtinerii unui venit financiar, se nregistreaza imediat n venituri sau se repartizeaza pe termenul leasingului, scazndu-se din venituri. n conformitate cu IAS 32 Instrumente financiare: Prezentare si descriere n cazul unui leasing financiar, locatorul trebuie sa evidentieze urmatoarele : - o analiza si o comparatie ntre totalul investitiei brute n leasing la data bilantului si valoarea actualizata a platilor minimale de leasing de ncasat la data bilantului; - venit financiar nerealizat; - valorile reziduale negarantate; - reducerile de valoare cumulate pentru platile de leasing de primit ce nu pot fi ncasate; - chirii contingente nregistrate la venituri; - o prezentare a celorlalte contracte de leasing incheiate. O prezentare reala a indicatorilor de crestere se obtine daca este evidentiata investitia bruta mai putin venitul nerealizat corespunzator unei noi activitati introdusa n cadrul perioadei contabile, dupa deducerea sumelor relevante aferente contractelor de leasing revocate.

2.7 Contabilizarea leasingului financiar la nivelul societatii de leasing (locator): conturi utilizate, metodologia de contabilizare
Proprietarul nu beneficiaza de aceleasi avantaje privind bunul dat cu chirie, dar nici nu-si asuma riscurile legate de detinerea bunului pentru ca bunul nu figureaza n bilantul sau, chiar daca este proprietar. Sub aspect economic, proprietarul trebuie sa fie considerat un investitor care acorda, cu titlu de mprumut o suma de bani, remunerata si rambursata prin chiriile prevazute n contract, care, impreuna cu valoarea reziduala formeaza investitia bruta a proprietarului. Pentru exemplificare folosim urmatoarele informatii: La 31.12.N-1 A achizitioneaza de la un furnizor intern un mijloc fix n valoare de 240.000 RON. Datele contractului sunt urmatoarele: - durata contractului 5 ani;

- dobnda de leasing 10 %; - plata ratelor de leasing se face anual; - durata de utilizare a mijlocului fix 6 ani, amortizarea este lineara. La sfrsitul contractului proprietatea bunului se transfera fara plati suplimentare. Tabelul urmator prezinta evolutia fluxurilor pe parcursul contractului de leasing financiar: 240.000 * 10% Anuitatea = _________________ = 63.311,39 RON 1 (1+0.10)-5 Anuitatea Data 1.01.N 31.12.N 31.12.N+1 31.12.N+2 31.12.N+3 31.12.N+4 TOTAL 240.000 200.688,60 157.446,06 109.879,28 57.555,81 0 Dobnda 10% Rambursarea de capital Capital ramas de rambursat

63.311,39 63.311,39 63.311,39 63.311,39 63.311,39 316.556,97

24.000 20.068,86 15.744,60 10.987,92 5.755,58 76.556,97

39.311,39 43.242,53 47.566,78 52.323,46 57.555,81 240.000

1) Achizitionarea mijlocului fix de la un furnizor intern: ________________ % = ____________________________________________________ 404 furnizori de imobilizari 285.600 ron 240.000 ron 45.600 ron _____________________________________________________

213Instalatii tehnice, mijloace de transp, animale si plantatii 4426 TVA deductibila __________________

Achitarea furnizorilor din creditele bancare: _________________________ 404 Furnizori de imobilizari = ______________________________________ 162 Credite bancare pe termen mediu si lung

_________________________

______________________________________

Cheltuielile directe generate de nchiderea contractului sunt fie nregistrate imediat la cheltuieli, fie repartizate pe durata contractului, n acelasi ritm cu veniturile contractului. 2) Predarea bunului catre utilizator pe baza contractului de leasing la valoarea din contract, adica la costul de achizitie si evidentierea creantei, inclusiv a dobnzii ncasate : ______________________ 267 Creante imobilizate = _________________________________________________ 213Instalatii tehnice, mijloace de transp, animale si plantatii ______________________ 240.000 ron

_________________________________________________ 472 Venituri nreg n avans 76.556,97 ron

2678 Dobnzi afer. creantelor imob. = _______________________________

________________________

Imobilizarile corporale predate n leasing financiar de catre locator se reflecta n debitul contului n afara bilantului 8038 Alte valori n afara bilantului, analitic Bunuri predate n leasing financiar. Contul 8038 se crediteaza pe masura ratelor de leasing conform contractului, astfel soldul lui debitor sa reflecte valoarea ratelor ramase de ncasat. 3) Emiterea facturilor reprezentnd ratele de ncasat potrivit contractului si nregistrarea lor n contabilitate: ___________ 411 Clienti = ___________________________________________ % 706 Venituri din redevente, locatii de gest si chirii 2678 Dobnzi aferente creantelor imobilizate 4427 TVA colectata ____________ ___________________________________________ 99.340,65 ron 63.311,39 ron 24.000 ron 12.029,16 ron

si concomitent avem urmatoarea operatiune: - nregistrarea la venituri a dobnzii aferente: ________________________ ________________________________________________

472 Venituri nreg n avans = 706 Venituri din redevente, locatii de gest si chirii 24.000

________________________

_______________________________________________

Ca si n cazul locatarului, chiriile trebuie sa fie descompuse n doua elemente : - remunerarea investitiei nete, care reprezinta un venit financiar n contul 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii; - rambursarea unei parti din sumele angajate n contul 2678 Dobnzi aferente creantelor imobilizate care este dedusa din investitia neta initiala. 4) Credit 8038 Alte valori n afara bilantului, analitic Bunuri predate n sistem leasing financiar ____________________________________________________________________________ C 8038 63.311,39 ron

____________________________________________________________________________ 5) nregistrarea diminuarii creantei nregistrate n debitul contului 2672 mprumuturi acordate pe termen lung, cu cota-parte din veniturile facturate si nregistrate n creditul contului 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii : _______________________________ _____________________________________

2672mprumuturi acord pe term lung = 706Venituri din redevente, locatii de gest si chirii _______________________________ _____________________________________

Desi Legea nr.15/1994 si Normele nr.909 prevad ca amortizarea se calculeaza la proprietar, Normele nr.686/1999 nu sunt n concordanta cu prevederile mentionate, avnd n vedere faptul ca nu se transfera dreptul de proprietate la locator asupra bunului utilizat (amortizarea ar trebui calculata la societatea de leasing). Astfel, operatiunea impusa de norme: __________________________ _______________________________________________

658 Alte cheltuieli de epxloatare = 2672 mprumuturi pe termen lung 39.311,39 ron ___________________________ ______________________________________________

este n concordanta cu reglementarile din Legea nr.15/1994. Aceasta nregistare se face cu cotaparte din veniturile facturate si nregistrate n contul 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii. Cota-parte deductibila conform OG nr.701/1994, cu modificarile si completarile ulterioare, se calculeaza raportnd valoarea contractului la durata exprimata n luni.

Principala incidenta: influenta la nivelul contului de profit si pierdere este aceeasi deoarece cheltuielile si veniturile se modifica n acelasi sens, dar la nivel de indicatori productia exercitiului este majorata artificial. 6) Daca la sfrsitul contractului de leasing financiar utilizatorul opteaza pentru achizitionarea bunului la valoarea reziduala, o data cu facturarea ultimei rate aferente contractului, are loc si transferul dreptului de proprietate de la locatar la utilizator. Nota: conform prevederilor legale partile au obligatia de a stabili criteriile de indexare a acestora. Aceste diferente provenite din indexarea ratelor de leasing vor fi nscrise pe un rnd distinct numit Diferente de pret. n contabilitatea societatii de leasing aceste diferente de pret vor fi nregistrate n creditul contului 758 Alte venituri din exploatare cu un analitic distinct.

2.8 Contabilizarea leasingului financiar la nivelul (utilizatorului): conturi utilizate, metodologia de contabilizare

locatarului

La nceputul contractului, drepturile si obligatiile locatarului sunt contabilizate la cea mai mica valoare ntre: - valoarea justa (fair value) a bunului nchiriat, corectata cu urmatoarele subventii si avantaje fiscale de care trebuie sa beneficieze proprietarul; - valoarea actualizata a platilor minimale ale contractului care se calculeaza prin utilizarea ratei dobnzii, implicite, aferente contractului sau, n lipsa acesteia,a ratei marginale de ndatorare a locatarului (adica rata pe care ar plati-o pentru un mprumut pentru aceeasi durata si aceleasi conditii, n scopul achizitionarii bunului). 1) nregistrarea n contabilitate a imobilizarilor corporale conform prevederilor din contractele ncheiate ntre parti si evidentierea datoriei, inclusiv a dobnzilor aferente : _____________________________ __________________________________________ 240.000 ron

213Instalatii tehnice, mijl de transp,= 167 Alte mpr si datorii asimilate animale si plantatii ______________________________ Sau _____________________

(pentru valoarea de piata) _________________________________________

___________________________________________________

471 Chelt nreg n avans = 1687 Dobnzi aferente altor mpr si dat asimilate (pentru valoarea actualizata) _____________________ ___________________________________________________

Debit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate cu urmatoarele valori: - valoarea imobilizarilor corporale conform documentelor; - dobnda aferenta contractului; ___________________________________________________________________________ D 8036 316.556,97 ron

___________________________________________________________________________ 2) Amortizarea bunului este calculata si nregistrata n conformitate cu actele normative n vigoare privind amortizarea capitalului imobilizat n active corporale si necorporale cu modificarile ulterioare: 240.000 Amortizarea anuala = __________________ = 48.000 ron 5

_____________________________

___________________________________________ 48.000 ron

681Chelt priv. amortizarile si prov. = 281Amortizari priv. imobiliz. corp. _____________________________

___________________________________________

3) nregistrarea facturilor emise de proprietarul bunului, facturi ce reprezinta obligatia de plata a ratelor: ______________________________________ % 167 Alte mprumuturi si datorii asimilate 1687 Dobnzi af. altor mpr. si dat. asimilate 4426 TVA deductibila ______________________________________ Chiriile platite de locatar reprezinta: ___________________________________ = 404 Furnizori de imobilizari 75.340,56

39.311,39(rata) ron 24.000 (dob) ron 12.029,16 ron ___________________________________

- o rambursare a fondurilor investite de proprietar , n vederea achizitionarii bunului nchiriat, ceea ce implica reducerea datoriei contabilizate la nceputul contractului; - o remunerare a acestor fonduri. 4) Concomitent avem doua nregistrari contabile: (a) trecerea pe cheltuieli a unei cote-parti din valoarea dobnzii aferente contractului si (b) creditarea contului de evidenta 8036 cu valoarea ratei de leasing: ____________________________ _____________________________________________

666 Cheltuieli privind dobnzile = 471 Cheltuieli nreg n avans 24.000 ron ____________________________ _____________________________________________

____________________________________________________________________________ C 8036 63.311,39 ron

____________________________________________________________________________ Echipamentul nchiriat este amortizat la fel ca si activele de aceeasi natura ce apartin ntreprinderii. Daca ar fi practic sigur ca locatarul ar deveni proprietarul bunului la sfrsitul contractului, echipamentul s-ar amortiza pe durata sa de utilitate. n caz contrar, el se va amortiza pe durata contractului, daca aceasta este inferioara duratei de utilitate. La nceputul contractului, valoarea bunului nchiriat si angajamentele locatarului sunt identice. Egalitatea este apoi infirmata, deoarece amortizarea echipamentului este calculata independent de modalitatile de rambursare a datoriei. Cum durata contractului este mai scurta, n general, dect durata de viata economica a echipamentului, cu scopul de a face optiunea de cumparare mai avantajoasa, datoria se amortizeaza mai rapid dect bunul inchiriat. 5) La sfrsitul contractului de leasing financiar, odata cu achitarea ultimei rate se consemneaza si transferul dreptului de proprietate : __________________________________ % 167 Alte mprumuturi si dat asimilate 4426 TVA deductibila __________________________________ _____________________________________ = ______________________________________ 404 Furnizori de imobilizari

Avem si o nregistrare suplimentara: C 8036 cu valoarea imobilizarilor corporale achizitionate de utilizator si care acum devin proprietatea acestuia. Nota: TVA va fi nregistrata numai de societatile comerciale luate n evidenta ca platitoare de TVA. n cazul societatilor comerciale nenregistrate ca platitoare de TVA, TVA achitata sau datorata se va nregistra n costul de achizitie al bunurilor. Nota: partile au obligatia de a stabili prin contract att ratele initiale ct si criteriile de indexare a acestora. Aceste criterii vor sta la baza calcularii valorii ratelor de leasing indexate nscrise n facturi, unde pe un rnd distinct numit Diferente de pret va fi reflectata valoarea indexarii. Utilizatorul si va nregistra aceasta diferenta prin intermediul contului 658 Alte cheltuieli de exploatare cu un analitic distinct. Toate diferentele de pret aferente ratelor dintr-un an fiscal nregistrate n debitul contului 658 Alte cheltuieli de exploatare pot majora valoarea imobilizarilor corporale. La 31.12.N vom avea urmatoarea nota contabila : ____________________________________________ __________________________

213Instalatii tehnice, mijloace de transp, anim si plant=758 Alte venituri din exploatare _____________________________________________ __________________________

Analiznd modul de contabilizare a operatiilor de leasing, se remarca nesimultaneitatea nregistrarilor contabile la locator si la locatar din punct de vedere al conturilor utilizate, astfel: contul 666 Cheltuieli privind dobnzile nu are n contrapartida contul 766 Venituri din dobnzi, ci contul 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii, acest lucru explicnd faptul ca, desi este un mijloc de finantare asemanator mrpumutului/creditului, modalitatea de contabilizare este diferita, particulara leasingului. O atentie deosebita trebuie acordata nregistrarilor de la sfrsitul anului, astfel: utilizarea conturilor 267 Creante imobilizate si 1687 Dobnzi aferente altor mprumuturi si datorii asimilate care functioneaza n contrapartida cu veniturile, respectiv cu cheltuielile pentru respectarea principiului independentei exercitiului. _____________________ 267 Creante imobilizate = _____________________ _______________________ ___________________________________________ 706 Venituri din redevente, loc de gest si chirii ___________________________________________ ____________________________________________

666 Chelt priv. dobnzile = 1687 Dobnzi af. altor mprumuturi si dat asimilate (pentru dobnda aferenta veniturilor financiare)

_______________________

_____________________________________________

Conform O.U.G. nr.217/1999 pentru modificarea si completarea O.G nr 70/1994 privind impozitul pe profit, n cazul contractelor de leasing: - valoarea ratelor scadente se nregistreaza la venituri impozabile, la termenele prevazute n contract; - cheltuielile cu amortizarea bunului si dobnzile sunt considerate cheltuieli deductibile fiscal. Pentru a determina daca un activ nchiriat a fost depreciat, altfel spus daca avantajele economice viitoare scontate sunt mai mici dect valoarea sa contabila, ntreprinderea aplica norma contabila internationala ce trateaza deprecierea activelor (IAS 36). Aceasta norma releva modul n care o ntreprindere trebuie sa procedeze atunci cnd examineaza valoarea contabila a activelor sale, cum trebuie sa determine valoarea recuperabila a unui activ si cnd trebuie sa constate sau sa reia (diminueze) o pierdere de valoare. Conform Ordinului 94, situatiile financiare vor cuprinde pe lnga bilant, contul de profit si pierdere, anexa si tabloul fluxurilor de trezorerie si situatia modificarilor capitalurilor proprii. Operatiile de leasing au influenta asupra tabloului fluxurilor de trezorerie att la locatar ct si la locator. Platile respectiv ncasarile n numerar pentru/din achizitionarea/vnzarea de terenuri, mijloace fixe si alte active pe termen lung sunt considerate fluxuri de numerar din activitatile de investitii si servesc la determinarea, prin metoda indirecta sau directa, a fluxurilor de trezorerie.