Sunteți pe pagina 1din 69

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Dumitru Zait

Diagnostic si analiza interculturala


2012/2013

Evaluare

Intervenii de seminar i curs; referate i studii tematice; participare la testele organizate conform planului; activiti inovative. Evaluarea se realizeaz n dou etape i prin recurs la aciuni specifice. Etapa 1: evaluare pe parcurs (EVP) estimata in raport cu notele obinute la testele realizate (de curs si seminar) i la evaluarea individuala de seminar: 60% Etapa II: evaluare final, (pe baza testului general i integral din sesiune): 40% Evaluare referat, studiu tematic: Nivel 0 de baza 70: nivel elementar corect, reproducere, reluare cunostinte de manual, sau alta sursa; Nota 7 La punctajul de baza se adauga sau se scade punctajul favorabi (+) sau nefavorabil (-) obtinut din: Nivel 1 +10: comparare cu alte surse (una sau mai multe); Nota 8 Nivel 2 +10+10: analiza critica individualizata; Nota 9 Nivel 3 +10+10+10: creativitate, inovatie, plusvaloare personala: Nota 10 Nivel -1 -10: erori de preluare, lipsa trimitere; nota 6 Nivel -2 -10-10: erori de exprimare si gramaticale; nota 5 Nivel -3 -10-10-10: format neglijent, grafica superficiala: nota 4

Structura tematica si bibliografie


Abordarea interculturala in afaceri Cadrul specificitatii culturale in comunicarea de afaceri Diagnosticare interculturala Metode si instrumente de diagnosticare interculturala Modele de diagnostic intercultural Valorizarea diagnosticului intercultural in comunicare Invatarea si antrenarea interculturale Bibliografie D.Zait (coord.), Management Intercultural. Valorizarea diferentelor culturale, Economica, 2002 D.Zait, Diagnostic intercultural, Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza Iasi, 2012 Fred Jandt, Intercultural Communication, Sage Publication, Inc., 2001

I. Abordarea interculturala in afaceri


1.1. Sensuri si delimitari conceptuale 1.2. Determinante si factori de influenta 1.3. Origini si evolutie 1.4. Conexiuni si interferente 1.5. Probleme de rezolvat 1.6. Intracultural, intercultural, multicultural

1.1.Sensuri si delimitari conceptuale


MI ansamblu de principii, reguli, metode, tehnici, instrumente si know-how, precum si de actiuni corelate de: - identificare; - analiza si cunoastere; - gestiune; - valorizare (exploatare) a diferentelor culturale dintre zone (tari, regiuni) diferite, necesare deciziilor intreprinderii/organizatiei de tip multicultural.

1.1.Sensuri si delimitari conceptuale


a. Intreprindere/organizatie multiculturala - Care are filiale, sucursale, sedii sau/si activitati in doua sau mai multe tari, regiuni diferite; - Care face afaceri (cumpara, vinde) cu parteneri din regiuni sau tari diferite; - Care investeste in tari/regiuni diferite; - Care are angajati provenind din tari/regiuni diferite; - Care angajeaza negocieri, colaborari, relatii cu parteneri din tari/regiuni diferite; Elemente comune: punerea in relatie a unor culturi diferite.

1.1.Sensuri si delimitari conceptuale


b. Sensul culturii Ceea ce confera individului anumite trasaturi, comportamente, atitudini si pozitii fata de solutiile identificabile pentru rezolvarea problemelor (de intreprindere/organizatie, in special)

1.1.Sensuri si delimitari conceptuale


c. Identificare diferente culturale Specificitatea culturala ceea ce este diferit in privinta comportamentelor, atitudinilor, pozitiilor indivizilor fata de actiune si fata de solutii; Identificare cautarea si gasirea elementelor culturale specifice; Recurs la datele din antropologie, sociologie, psihologie.

1.1.Sensuri si delimitari conceptuale


d. Analiza cunoastere diferente Ordonare, sistematizare, corelare, interpretare a diferentelor comportamentale, atitudinale, ca pozitie fata de actiune si ca solutii adoptate. Viziunea managementului asupra diferentelor culturale In functie de scop, obiective si activitati de organizatie sau de intreprindere vizate Actualizarea permanenta a datelor si informatiilor

1.1.Sensuri si delimitari conceptuale


e. Gestiunea diferentelor Sistematizarea rezultatelor analizei in baze de date coerente si pertinente Difuzarea informatiilor respective catre utilizatorii potentiali din intreprindere Integrarea datelor sistematizate intr-un sistem integrat de decizie al intreprinderii

1.1.Sensuri si delimitari conceptuale


f. Exploatarea/valorizarea diferentelor culturale Considerarea potrivita in luarea deciziilor In directa relatie cu destinatia (scopul si obiectivele organizatiei/intreprinderii) Scopul valorizarii: ameliorarea pozitiei intreprinderii si obtinerea de profit (cresterea bogatiei): imagine, marca, beneficiu, segment de piata etc. Obtinerea efectului de sinergie prin recurs la solutii sau combinatii de solutii provenind din alte culturi

1.2. Determinante si factori de influenta


Factorii determinani : - internaionalizarea i globalizarea; - concurena dintre marile corporaii internaionale; - libera circulaie a specialitilor i profesiunilor liberale; - tehnologiile comunicrii i informaiei. Ali factori importani: - "ieirile" din teritoriile lor naionale ale ntreprinderilor mici i mijlocii; - migraia planetar a oamenilor (alegerea liber a locului, formarea, angajarea etc.); - "aplatizarea" cultural i lingvistic. Standardizarea managementului

1.3. Origini si evolutie


1. Inceputuri: anii 50: problemele corporatiilor; cercetarile lui D.Granick 2. Studii interculturale extinse, anii 60 70: G.Hofstede, Ed. Hall, dIrribarne 3. Considerarea problemelor globalizarii: anii 80 90: Hofstede, Hall, Trompenaars s.a. 4. Invatarea (universitate) si experienta de intreprindere (corporatie); Masterate, departamente, cariere internationale

1.4 Conexiuni i delimitari


Delimitari: Cross-cultural Management ; Managementul comparat ; Managementului internaional; Marketingul intercultural; Marketingul global; Marketingul internaional ; Marketingul etnic, etnomarketingul, Marketingul tribal, Knowledge Management Conexiuni: Antropologia i etnologia ; Sociologia; Psihologia Beneficiari: Management ; Comunicare interpersonal i intercultural; Inteligena economic sau Business Intelligence; Managementul resurselor umane; Marketing; Strategia ntreprinderii; Comer internaional; Investiii

1.5. Probleme de rezolvat


1. 2. 3. 4. 5. Conceptuale Metodologice si de model Ideologice Profesionale Constructive (solutii, practici, strategii)

1.6. Intracultural, intercultural, multicultural


Intracultural (abordare): studiul variaiilor individuale ale normelor n cadrul unei anumite culturi; Intercultural: studiul diferenierii normelor n raport de specificitile culturale ale zonelor pentru care se pun n relaie fenomene culturale diferite, se compar entiti fr legturi istorice puternice ntre ele, unitile culturale universale, n ultim instan. Esential este feed-back-ul. Pluriculturalul, multiculturalul: diferenieri de ordin cantitativ Transcultural: relaii dintre culturi naionale; ntre interi trans - cultural exista o interfa profund.

II. Cadrul specificitatii culturale


2.1. Fazele integrarii interculturale 2.2. Factorii specificitatii 2.3. Sisteme de valori culturale 2.4. Dimensiuni ale specificitatii culturale 2.5. Comunicare culturala si interculturala

2.1. Fazele integrarii interculturale


A. zona etnocentric: - ignorarea - recunoaterea i evaluarea negativ - recunoaterea i minimizarea importanei diferenelor B. zona etnorelativ: - recunoaterea i acceptarea; - adaptarea; - integrarea; - valorizarea diferenelor

2.2. Factorii specificitatii


Specificitatea culturala: comportamente, atitudini, pozitii fata de actiune si de solutii; Factorii specificitatii: - Limba: ceea ce structureaza gandirea - Religia: ceea ce determina filosofia de viata; - Istoria: ceea ce favorizeaza implicarea; - Evoluia social: ceea ce permite organizarea; - Educaia (rol atribuit, filosofie, structuri de formare): ceea ce induce invatarea si rutina (experienta); - Factorii naturali (relief, clim): ceea ce marcheaza ereditatea si pozitia fata de mediu.

2.3. Sisteme de valori culturale


Valoare: caracteristica ce confera o anumita calitate dorita, voita sau apreciata a purtatorului; Norma: impunere sau determinare reglementata a unor caracteristici. A. Sistemul Allport, Vernon et Lindszey Omul teoretic: care valorizeaz adevrul, experimental, critic, sistematic, raional; Omul economic: care evalueaz i apreciaz ceea ce este util, pragmatic; Omul estetic: preocupat de frumos, de armonie, simetrie n art; Omul social : dominat de altruism i filantropie; Omul politic : apreciaz puterea i influea, caut concurena; Omul religios: evalueaz spiritualitatea i caut comuniunea cu cosmosul i divinitatea.

2.3. Sisteme de valori culturale


B. Sarnoff 1. Valori de realizare : aria umanitar: caut bogia vieii; aria egalitar: prefer egalitatea dintre indivizi; aria estetic: preciaz frumosul n creaia artistic; aria intelectual: dominat de gndire i raionament; 2. Valori de mrire: aria bogtiei: dorina de a obine resurse materiale; aria prestigiului: dorina de a ctiga respectul i admiraia celorlali; aria puterii: controlul destinelor i acunilor altora.

2.3. Sisteme de valori culturale


C. Rokeach valori terminale sau finale: confortul n via; provocrile vieii; sensul realizrii; frumuseea lumii, egalitatea; securitatea familiei; recunoaterea social; nelepciunea; fericirea; libertatea; armonia interioar; dragostea maternal; plcerea; auto- respectul; prietenia; securitatea naional; valori instrumentale: ambiia; gndirea deschis; bucuria; puritatea; curajul, iertarea; ajutorul; onestitatea; imaginaia ; logica; independena; iubirea; supunerea; politeea; respectabilitatea; autocontrolul.

2.3. Sisteme de valori culturale


D. Sitaram si Codgell
Individualism Maternitate Ierarhie Masculinitate Recunostinta Pace Bani Modestie Punctualitate Mantuire Karma Intaietate Agresivitate Autoritarism Sinceritate - Responsabilitate colectiva - Respect fata de batrani - Respect fata de tineri - Ospitalitate - Proprietate - Conservare mediu - Culoarea pielii - Patrimoniu - Egalitatea femeii - Demnitatea umana - Eficienta - Patriotism - Religie - Educatie

2.4. Dimensiuni ale specificitatii culturale


Dimensiune a specificitatii: caracteristica agregat prin care poate fi caracterizat(a) si exprimat(a) (masurat-a) comportamentul, atitudinea, pozitia fata de actiune; Esentiala in MI si DI Agregarea, masurarea si analiza/interpretarea dimensiunilor Construita pe baza unor filosofii si interpretari specifice ale valorilor si normelor culturale

2.4. Dimensiuni ale specificitatii culturale


A. Hofstede (program mental ierarhizat): distana ierarhic sau distana fa de putere PDI; controlul sau gradul de evitare al incertitudinii UAI; individualism/colectivism- PDV; masculinitate/feminitate - MAS; orientarea n timp - LTO. indulgen/impunere mreie/supunere

2.4. Dimensiuni ale specificitatii culturale


B. Ed, Hall (decodaj cultural): contextul comunicrii; timpul ; spaiul. C. Hampden-Turner i Trompenaars : universalism particularism; individualism colectivism; Viziune de ansamblu detaliu; statut ctigat statut atribuit ; motivaie endogen motivaie exogen ; percepie secvenial percepie sincron a timpului.

2.4. Dimensiuni ale specificitatii culturale


D. Philip dIribarne: raporturile umane ; mod de evaluare - performan ; raport dintre modernitate tradiie E. Strodback, Kluckhohn (orientarea valorilor): - Actiunea; - Timpul; - Relatiile umane; - Relatiile cu mediul; - Natura umana.

2.5. Comunicare culturala si interculturala


relaie de vehiculare a unui mesaj intre un emitent si un receptor; expresia respectivei relaii dup "intervenia" corectiv a demersului realizat prin educaie sau persuasiune constructiv. relaie complex care se stabilete ntre indivizi sau grupuri prin intermediul unei simbolistici nvate sau motenite ereditar cu ajutorul creia se ajunge la transmiterea i receptarea de mesaje, ntr-un anumit context, un anume timp i n anumite circumstane spaiale.

2.5. Comunicare culturala si interculturala


Comunicarea intercultural ca interaciune: - ntre doi sau mai muli indivizi, dou sau mai multe grupuri, - aparinnd de dou sau mai multe culturi naionale diferite, - ntr-un context creat pentru dou sau mai multe organizaii (ntreprinderi), - pentru a atinge obiectivele profesionale sau a realiza o activitate dat.

2.5. Comunicare culturala si interculturala


Elementele specifice diferenierilor culturale n comunicarea intercultural: - percepia timpului i spaiului; - limba i interpretarea lingvistic; - argumentaia i puterea de a convinge; - prejudecile i tabuurile; - ambiguitatea si complexitatea contextului; - etica i eticheta; - maniera de a sugera i impune respect; - rafinamentul gusturilor si estetica; - sensul relaiilor dintre sexe; - poziia i percepia spaiului; - sensul si natura relatiilor; - Perceptia fata de securitatea individual i colectiv etc.

2.5. Comunicare culturala si interculturala


Schimbul: obiect sau subiect al comunicrii Comunicare analogic: emisfera cortical dreapta; transmiterea de emoii i sentimente; funcia de contact ntre emitor i receptor; relaie voluntar sau involuntar i nu are o motivaie sau un scop precise, predeterminate. Comunicarea digital: emisfera corticala stanga; realizeaz relaia dintre emitor i receptor prin transmiterea de evenimente i exprimarea de opinii; dominata de dimensiunea raional a comportamentelor.

2.5. Comunicare culturala si interculturala


Schimb real: transmiterea de materie i energie Schimb simbolic (imaginar): vehicularea de informaii suplimentare fa de obiect (materie-energie); reciprocitate implicit; Societatea rece: nu are capacitatea de a crea urme ale evenimentelor, nu posed dispozitive specifice de memorie, fiind propria sa memorie, propria sa urm; dominatae de schimbul simbolic i comunicarea analogic; Societatea calda: dispune de dispozitive, reguli i mecanisme de stocare i exploatare a cunotinelor, are memorie proprie realizat ntr-o form individualizat i reglata tehnic; domin comunicarea digital i schimbul imaginar.

3. Elaborarea diagnosticului intercultural


3.1. Diagnostic si diagnosticare 3.2. Specificitatea culturala in afaceri 3.3. Premisele diagnosticului 3.4. Constructia unui diagnostic

3.1.Diagnosticul
Diagnostic cultural: mod de a masura si exprima starea unei culturi prin prisma unor valori, norme sau/si dimensiuni ale specificitatii culturale; instrument prin care este caracterizata starea unei culturi. Diagnostic intercultural: pozitionarea caracteristica a doua sau mai multe culturi, cu ajutorul unor valori, norme si dimensiuni ale specificitatii culturale Scop: identificarea si caracterizarea diferentelor culturale in raport cu un anumit scop si anumite obiective, de regula raportate la managementul organizatiei .

3.2. Specificitatea cultural n afaceri i management


A. Sensul organizaional al culturii B. Problema limbajului C. Poziionarea fa de religie i religiozitate D. Codificarea cultural relevat prin rituri, obiceiuri E. Cadrul culturii naionale, organizaionale i profesionale F. Centrarea ideologic G. Natura si sensul solutiilor culturale

3.3. Premisele diagnosticului


definirea corect a contextului i conceptelor de baz ale diagnosticului; abordarea intercultural specific, de la cultur la cultur (fiecare cultur are propria imagine asupra altei culturi) ; considerarea specificitii culturale aa cum este; acceptarrea dinamismului culturii (anticiparea schimbrilor comportamentale, atitudinale etc); fotografierea la un moment dat a realitii culturale (abordarea sincron) ; interpretarea obiectiv a atitudinilor i comportamentelor actuale (la momentul studiului) ; alegerea sau construirea strategiei de cercetare intercultural.

3.4. Construcia unui diagnostic


Fixarea obiectivelor organizaiei (n raport cu decizia vizat); Poziionarea culturii n cauz: geografic, lingvistic, social, religios, administrativ, istoric, educaional i ca nivel de dezvoltare economic; Stabilirea sistemului de dimensiuni culturale (norme i valori culturale agregate); Alegerea sau selecionarrea strategiei de cercetare (metode, tehnici, instrumente, know-how); Culegerea informaiilor referitoare la fiecare cultur din diagnostic; Pregtirea i structurarea informaiilor; Interpretarea rezultatelor; Formularea recomandrilor i soluiilor ; Confruntarea recomandrilor i soluiilor propuse cu realitile local vizate; Dezbaterea recomandrilor soluiilor propuse cu subiecii i decidenii; Aplicarea recomandrilor i /sau soluiilor propuse (sarcina managerilor).

Important: detasarea culturala si intelegerea interculturala!

IV. Metode i instrumente ale diagnosticului intercultural


4.1. Caracteristici ale metodologiei in intercultural 4.2. Chestionarul Bosche 4.3. Chestionarul Hofstede 4.4. Chestionarul Trompenaars 4.5. Sistem socio-economic 4.6. Analiza si interpretarea

4.1. Caracteristici ale metodologiei in intercultural


CriteriuDimensiune Franta Romania Bulgaria Ungaria SUA

Populatie (mil. Loc.)

59 485

22 300

7 900

10 200

288 369

Structura etinica

Franezi 93 Straini (imigranti) 7

Romani 89 Maghiari 7 Tsigani 2 Altele 2 75

Bulgari 83Turcs 9Tsigani 2Macdonieni 2,5Altele 3,5

Magyarofoni 95 Altele 5 (H 90;Ts 4; Ge 2; Se 2; Slo si Ro 2) 71

Europeni 83,5 Africani 12,4 Asiatici 3,3 Amrindieni 0,8 40

Distanta fata de putere

68

65

Timp

Mono

Poli

Poli

Mono

Mono

Orientare activitate

A face

A fi- a face

A fi- a face

A face

A face

4.1. Caracteristici ale metodologiei in intercultural


Metodologia - acel know-how prin care se poate ajunge la atingerea unui scop; ansamblul de reguli, norme, metode, tehnici sau practici prin care putem ajunge s tim "cum s facem" i cum "s aplicm" ceva ce tim sau am nvat, cum s parcurgem drumul de la o idee vag, de la o ipotez la o soluie, o generalizare sau o teorie tiinific. Are caracter normativ: este constituit din principii teoretice (concepia teoretic a disciplinei), metode i tehnici de culegere a datelor (suportul informaionalfaptic), metode i tehnici de tratare a datelor (dimensiunea prelucrrii cantitative) i procedee logice de analiz i generalizare (construcia i sistematizarea teoriei).

4.2. Chestionarul Bosche


Chestionarul: Tehnica si instrument de cercetare in intercultural. Principii si reguli severe De adaptat specificului problemei, scopului si obiectivelor propuse, populatiei sau colectivitatii vizate Chestionare: cu ntrebri deschise sau nchise, ntrebri cu alegere prestabilit sau ntrebri cu rspunsuri libere etc.

4.2. Chestionarul Bosche


Conceput pentru a surprinde caracteristicile culturale specifice populatiilor, reflectate prin stereotipuri; Obligatoriu de adaptat intrebarile Cuprinde 80 de intrebari, grupate in 7 categorii: - A. Valorile culturale - B. Comportamentul cotidian - C.Timpul - D. Modelele cognitive - E. Exprimarea emoiilor - F. Modul de aciune - G. Comunicarea non verbal

4.3. Chestionarul Hofstede


Bazat pe construirea cate unui set de 5 intrebari pentru fiecare dimensiune a specificitatii Adaptat folosirii unei scale cu grade de intensitate de la 1 la 5 Reperele de baza sunt considerate doua entitati (tari) situate la cele doua extreme poli ai caracteristicilor care produc satisfactie Ofera posibilitatea tratarii cantitative, prin recurs la analiza factoriala; fiecare grup de intrebari poate fi apoi agregat intr-un nivel rezultat de intensitate pentru fiecare dimensiune Pentru analize comparative, intensitatile fiecarei dimensiuni pot fi aduse la intervalul 1 100 Chestionar extins prin noi intrebari, modalitati de masurare etc. (GLOBE, GALLUP)

4.4. Chestionarul Hofstede


Starile exprimabile prin optiuni: 1. Ma simt cel mai bine in tara A 2. Ma simt mai bine in tara A decat in tara B 3. Ma simt la fel de bine in tara A ca si in tara B 4. Ma simt mai bine in tara B decat in tara A 5. Ma simt cel mai bine in tara B

4.4. Chestionarul Trompenaars


Idei de baza: recursul la mixarea interculturala a competentelor permite cresterea capacitatii de rezolvare a problemelor Intelegerea diferentelor culturale pentru ajustarea comportamentelor in functie de interlocutor Deschiderea fata de celelalte culturi permite rezolvarea mai eficace a problemelor cu care suntem confruntati

4.4. Chestionarul Trompenaars


Sensul atribuit culturii: mod simplificat de a rezolva problemele cu care suntem confruntati Diferente culturale: modalitati diferite de abordare a acelorasi probleme fundamentale Trebuie ales intre doua sau mai multe solutii bune sau rele: dileme Rezolvarea dilemei: alegerea solutiei celei mai acceptate Iesirea din propria cultura favorizeaza gasirea de solutii mai performante la aceeasi problema (considerarea pozitiei din perspectiva altei culturi)

4.4. Chestionarul Trompenaars


Etapele demersului: - Identificarea caractersisticilor specifice ale culturilor in cauza - Pozitionarea atitudinii constatate in raport cu atitudinile extreme - Eliminarea solutiei de compromis - Elaborarea unei solutii creatoare de valoare prin considerarea aspectelor pozitive ale celor doua extreme

4.4. Chestionarul Trompenaars


Formulare problema si chestionar (cazul universalism-particularism) Sunteti pasagerul unui vehicol condus de un prieten. Acesta atinge un pieton. Stiti ca avea 70 km/h in timp ce viteza maxima in zona este de 50 km/h. Sunteti singurul martor. Daca veti marturisi, sub amenintarea pedepsei, ca prietenul a respectat viteza legala, el va fi scutit de consecinte foarte negative. Ce atitudine asteapta prietenul sa aveti: - Sa jurati ca a respectat limita legala de viteza; - Sa afirmati ca a respectat, intr-o anumita masura, viteza legala; - Ca nu veti depune marturie de respectare a vitezei legale in niciun caz; Ce veti face ca martor si prieten: a. Veti marturisi ca nu a depasit 50 km/h; b. Veti marturisi ca a depasit 50 km/h.

4.5. Analiza si interpretarea


In functie de scop si obiective: decizia pentru intreprindere (grup de interese, actiune, orientare, destinatie de spatiu, timp, personaje etc.) Orientare dupa modul de constructie a intrebarilor din chestionar Realizarea legaturii dintre elementele diagnosticului si sensul recomandarii sau solutiei propuse.

V. Modele de diagnostic intercultural


5.1. Programul mental ierarhizat 5.2. Decodajul cultural 5.3. Orientarea valorilor 5.4. Sistemul socio-economic 5.5. Tipologii culturale si interculturale europene

5.1. Programul mental ierarhizat


Ipoteza: indivizii confruntai cu aceleai situaii adopt comportamente asemnatoare ( n comportamentele indivizilor exist dominante care au fost acumulate anterior ca "modele de gndire, simire i manifestri poteniale") = "program mental". Nivelurile programrii mentale: 1. - nivelul universal; 2. -nivelul colectiv 3. -nivelul individual

5.1. Programul mental ierarhizat


Dimensiunile pereche" ale specificitii culturale: - distana fa de putere (distan ierarhic), stabileste relaia i poziia fa de autoritate ntr-o anumit cultur (inegalitate, grad si form de dominaie); - controlul incertitudinii sau nivelul de evitare a incertitudinii:gradul de libertate al individului n raport cu viitorul sau securitatea sa controlul agresiunii i exprimarea emoiilor; acest control se poate realiza prin tehnologie, legi, religie etc.; - individualismul/colectivismul: relaia dintre individ i grup, modul n care se realizeaz convieuirea cu alii; - masculinitatea/ feminitatea: difereniaz rolurile femeilor si brbailor ntr-o societate, evideniaz consecinele sociale pe care le induce naterea n raport cu sexul; - orientarea n raport cu timpul - indulgen/impunere caracterizeaz percepia gradului de libertate al satisfacerii dorinelor, sentimentelor sau altor opiuni personale ale individului - mreie/supunere: ncurajarea sau lipsa unei asemenea motivri din partea societii n cauz pentru consecven, mndrie, merit personal

5.2. Decodajul cultural


Ipoteza fundamental: regulile informale ce caracterizeaz o anumit cultur condiioneaza incontient comportamentul oricrui individ Niveluri ale comunicarii culturale: 1.- Nivelul tehnic: reguli tehnice stabilite de sistemul de organizare social : legi, moduri de folosire, reglementri; elementele tangibile ale valorilor culturale specifice fiecrui grup, pe baza crora acesta funcioneaz convenional (prin respectarea unui set de norme i principii) la un moment dat sau ntr-o anumit perioad de timp. 2.- Nivelul informal: reguli informale, care condiioneaz comportamentul indivizilor n mod incontient. Limbajul corpului i, n general comunicarea non-verbal, se formeaz i funcioneaz la acest nivel. 3.- Nivelul formal: reguli formale care favorizeaz funcionarea normal i eficace a unui sistem cultural dat.

5.2. Decodajul cutural


Criterii de diferentiere culturala: Contextul comunicrii : bogat,; sarac Timpul (microtimp): monocronie; policronie Spaiul: "proxemia: apropiat, departat, chis, deschis

5.3. Orientarea valorilor


Ipoteze: - n orice cultur indivizii trebuie s gseasc rspunsuri la aceleai probleme de baz; - exist un set limitat de soluii poteniale ntre care se poate face alegerea; - preferina pentru o soluie este caracteristic fiecrei culturi astfel c totdeauna va apare o discriminare fa de alte soluii poteniale egal disponibile. Orientri: - Orientarea activitii : a fi; a deveni; a face; - Orientarea n raport cu natura uman: bun, neutru sau ru - Orientarea n raport cu mediul: stpnete , este n armonie sau se supune naturii (acceptarea fatalitii i ateptarea producerii acesteia). - Orientarea n raport cu timpul: trecut, prezent sau viitor - Orientarea n raport cu relaiile inter-umane:egali, ierarhizati sau separati

5.4. Sistemul socio-economic


Adaptare dupa Anita Tiraspolski i Gerard Wild Considerarea a trei grupe de criterii (socialpolitice, economice interne i economice externe, 52 criterii) Culturi (societi) deschise i culturi (societi) nchise. Pentru culturile deschise - limit superioar = suma 10 a mediilor; pentru culturile nchise - limit inferioar = suma 15 a mediilor obinute la cele trei grupe de criterii.

5.4. Sistemul socio-economic


A. Criterii sociale 1. Convingeri fa de mecanismele de pia: - reforme (numr, discutarea sistemului anterior, profunzimea reformelor anterioare); - relaii cu exteriorul (vestul dezvoltat, n cazul rilor n tranziie): intensitate, deschidere a oamenilor i ideilor, atitudinea fa de cooperarea cu exteriorul; - gradul de integrare regional (socialist, pentru rile ex-comuniste): intensitatea integrrii, grad de deschidere fa de centrele de putere din regiune; 2. Durabilitatea consensului: - fisuri sociale (multinaionalitate, ponderea naionalitilor, importana rnimii); 3. Capacitatea de adaptare a comportamentelor de pia: - spiritul de ntreprinztor (importana sectorului privat, dezvoltarea serviciilor de pia, dezvoltarea recent a ntreprinderilor private); - acceptarea inegalitii sociale (experiena inflaionist, diferenele salariale intersectoriale).

5.4. Sistemul socio-economic


B. Criterii economice interne 1. Structuri de producie : - macrostructuri (importana personalului administrativ, ponderea administraiilor centrale, potenial de suprautilizare agricol; - locul industriei grele (ponderea comparat a industriei grele tradiionale, ponderea siderurgiei, nivel de poluare); - industria prelucrtoare (export echipamente, export bunuri tradiionale, export bunuri manufacturate; 2. Dezechilibre macroeconomice: echilibru cerere-ofert (excedent monetar, dezechilibre pe piaa bunurilor de consum); inflaie structural (concentrarea industrial, nivel consum alimentar, echipamente casnice); 3. Infrastructura infrastructura productiv (rutier, feroviar, comunicaii); infrastructura neproductiv ( locuine, mortalitate infantil, comer)

5.4. Sistemul socio-economic


C. Criterii economice externe: 1. Ponderea datoriei: datoria i comerul (serviciul datoriei, volumul datoriei si exporturilor); datoria i comerul (ponderea datoriei n economie, datoria pe locuitor). 2. Dependene structurale (dependena energetic, specializare intra si extra - regional, solidaritate strategic); 3. Dependena comercial i financiar (dependena global fa de regiune, datoria extern n regiune); 4. Ajutor potenial (potenial economic, creane publice exteme, exporturi, riscuri nucleare civile, nivel aparent de srcie).

5.5. Tipologii culturale si interculturale europene


Tara
Bulgaria Franta Italia Romania Ungaria Austria Grecia PDI 71 68 50 90 65 11 60 MAS 55 43 66 70 30 65 79 57 IND 50 71 67 76 42 58 55 35 Socio-ec 11.8 10 10 10 12.9 11.3 10.2 11.3 Microtimp A fi- a face A face A face A face-a fi A fi- a face A face A face A fi- a face

Germania 35

VI. Valorizarea diagnosticului intercultural in comunicare


6.1. Reprezentarea diagnosticului 6.2. Poziionri sinergice n marketing 6.3. Adaptarea sau construcia interculturala n MRU

6.1. Reprezentarea diagnosticului


Scopul elaborrii unui diagnostic intercultural: furnizarea de elemente concrete care difereniaz ntre ele dou sau mai multe culturi prezente n structura sau activitatea unei ntreprinderi/organizaii multiculturale Orientarea diagnosticului: - natura i sensul soluiilor pe care le dorete sau pe care este obligat s le gseasc managerul de ntreprindere/organizaie multiculturala - sensurile i gradele de intensitate ale influenelor pe care le putem estima pentru diferitele variabile ale culturii i specificitii culturale n raport cu domeniile i problemele corespondente - natura i modul n care apare i se manifest riscul cultural n afaceri, n ntreprinderea/organizaia multicultural Forma recomandata a diagnosticului: tabelara

6.2. Poziionri sinergice n marketing


6.2.1. Marketingul i specificitatea cultural 6.2.2. Interculturalul n cercetarea de marketing 6.2.3. Interculturalul n strategia de marketing 6.2.5. Management-Marketing i interculturalitate

6.3. Adaptarea sau construcia interculturala n MRU 6.3.1. Problemele MRU ntr-un cadru intercultural 6.3.2. Competene n managementul carierelor internaionale 6.3.3. Probleme ale adaptrii interculturale 6.3.4. Adaptarea la specificitatea local

VII. Invatarea si antrenarea interculturale


7.1. Etape ale nvrii sau antrenamentului intercultural 7.2. Reguli i principii ale adaptrii 7.3. Evaluarea i antrenarea interculturale 7.4. Poziionri incorecte fa de intercultural

7.1. Etape ale nvrii sau antrenamentului intercultural


Selectarea i pregtirea personalului; Recrutarea candidailor pentru strintate; Alegerea final a persoanelor pentru strintate; nvarea i antrenarea intercultural; Formarea n cultura rii de primire; Realizarea nivelului de comunicare n limbi strine; Plecarea i cltoria ctre destinaia vizat; Primirea i orientarea n ara de primire; ocul ntlnirii cu noua cultur i adaptarea iniial; Formarea i asistena n ara de primire; Aculturarea i relaii cu specialitii strini; Pregtirea psihologic pentru revenirea n ara de origine; ntoarcerea; ocul cultural al revenirii; Readaptarea; Preluarea noilor funcii n ntreprindere.

7.2. Reguli i principii ale adaptrii


Variabile: - competene specifice realizrii misiunii, sarcinilor i ndeplinirii rolului pentru funcia ncredinat ntr-o zon cultural diferit - aptitudini comportamentale necesare activitilor internaionale desfurate n zone sau medii culturale diferite - cunoaterea i stpnirea criteriilor de difereniere cultural Regula de baza: ancorarea acestor elemente ntr-un sistem coerent de formare a managerului internaional Solutii: Ancorarea acestor elemente ntr-un sistem coerent de formare a managerului internaional poate fi propus n diferite variante: cresctorie sau pepinier ; selectie in urma pregatirii lingvistice;

7.3. Evaluarea i antrenarea interculturale


1. 2. 3. 4. Profilul cultural al individului Autoevaluarea intercultural a individului Orientarea formrii interculturale Crearea i dezvoltarea potenialului intercultural al managementului organizaiei

7.4. Poziionri incorecte fa de intercultural


- Managerul profesionist raional n exces - Atoatetiutorul - Inflexibilul - Xenofobul - Xenofilul - Ignorantul