Sunteți pe pagina 1din 10

Judecata in Prima Instanta I. Trasaturile specifice ale judecatii in prima instanta a).

Scopul judecatii in prima instanta


Judecata in prima instanta sau instanta de fond are in vedere asa cum o arata si denumirea, verificarea legalitatii si temeiniciei actului de sesizare al instantei si pronuntarea uneia dintre solutiile care pot fi date cauzei. Judecata reprezinta o activitate procesuala complexa si de multe ori indelungata, care incepe odata cu introducerea cererii de chemare in judecata si se finalizeaza prin executarea silita. Judecata se poate realiza in fata instantei de fond si in fata instantelor de control judiciar si parcurge 4 etape: - etapa scrisa - etapa dezbaterilor - etapa deliberarii - etapa pronuntarii hotararilor judecatoresti

1. Etapa scrisa.
Procesul civil incepe printr-o procedura scrisa, ce consta in introducerea cererii de chemare in judecata, prin care reclamantul sesizeaza instanta de judecata, declansand astfel procesul, si care constituie baza raporturilor care se nasc intre reclamant si parat, precum si dintre instanta de judecata si parti. Etapa scrisa cuprinde, alaturi de chemarea in judecata, intampinarea, cererea reconventionala si citarea partilor, constituind practic o etapa pregatitoare a dezbaterilor ce vor avea loc in sedinta publica. Actele de procedura aduse la indeplinire in aceasta prima etapa a judecatii in prima instanta, sunt de natura sa fixeze cu exactitate elementele esentiale ale dezbaterilor ulterioare. De altfel, etapele ulterioare ale judecatii in prima instanta vor gravita in jurul pretentiilor si apararilor formulate de partile principale in etapa scrisa pregatitoare. Legiuitorul a reglementat astfel procedura de judecata incat partile sa nu fie cuprinse in fata instantei de pretentiile si apararile lor, punandu-le la indemana mijloacele necesare pentru incunostiintarea reciproca.

A). Cererea de chemare in judecata.


Cererea este definita ca fiind acel mijloc general prin care o persoana solicita concursul instantelor judecatoresti in vederea ocrotirii drepturilor si intereselor sale legitime. Cererea de chemare in judecata este actul procedural prin care reclamantul investeste instanta de judecata cu o pretentie civila, in limitele careia se va desfasura intreaga activitate de solutionare a litigiului. In aceleasi limite va trebui si Pag 1-10

judecatorul sa statueze in final asupra pretentiilor deduse in justitie. Judecatorul nu poate depasi limitele judecatii determinate de parti: ne eat judex ultra petita partium. Necesitatea formularii cererii de chemare in judecata este justificata de principiul potrivit caruia nimeni nu isi poate face singur dreptate, precum si de un aspect al principiului disponibilitatii, in sensul ca instanta nu poate sa judece pana ce nu a fost investita de partea interesata, instanta civila neputandu-se sesiza din oficiu, cu exceptiile limitat prevazute de lege.

a). Cuprinsul cererii de chemare in judecata.


Indiferent ca este o cerere introductiva de instanta sau incidentala, art. 82 alin. 1 C.proc.civ. dispune ca cererea trebuie sa fie facuta in scris si sa cuprinda: - aratarea instantei - numele si prenumele partilor - domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor si ale reprezentantului. Daca reclamantul locuieste in strainatate se va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza a i se face toate comunicarile privind procesul. Textul de lege pune pe acelasi plan domiciliul cu resedinta paratilor deoarece, ceea ce intereseaza nu este domiciliul asa cum este definit de art.13 din decretul nr. 31/1954 si art.25 alin.1 din Legea nr. 105/1996 privind evidenta populatiei si cartea de identitate, ci locul unde partea locuieste efectiv, pentru a-i putea fi facute toate comunicarile in legatura cu procesul. - obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu putinta - semnatura In cazul in care cererea nu este introdusa de parte ci de un mandatar, acesta trebuie sa-si justifice calitatea. Art.83 C.proc.civ. prevede urmatoarele situatii: - mandatarul neavocat va alatura cererii procura in original sau in copie legalizata ( alin.1); - mandatarul avocat va certifica el insusi copia de pe procura sa ( alin.2). El va anexa la cerere imputernicirea avocatiala potrivit Legii avocatilor; - reprezentantul legal va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii sale ( alin.3). De pilda, tutorele sau curatorul va alatura copia deciziei autoritatii tutelare prin care a fost numit. Neindicarea calitatii de reprezentant face sa se prezume ca reclamantul lucreaza in nume propriu. Consecinta unei asemenea situatii este respingerea actiunii, intrucat aceasta a fost exercitata de o persoana fara calitate. Dovada calitatii de reprezentant se face in conditiile art.83 C.proc.civ.

b). Importanta identificarii partilor.


- sunt stabilite limitele cadrului procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti; - se verifica daca la data sesizarii instantei, acestea aveau capacitate si calitate procesuala; Pag 2-10

- se determina competenta instantei; - se determina locul unde se va face comunicarea actelor de procedura.

c). Obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu putinta.
Prin obiect al cererii de chemare in judecata se intelege pretentia concreta a reclamantului, adica plata unei sume de bani, revendicarea unui bun, anularea unui contract, desfacerea casatoriei, etc. Reclamantul nu este tinut de obiectul indicat initial in cererea de chemare in judecata, ci, in conditiile prevazute de art.132 C.proc.civ., el poate sa il completeze ori sa il modifice. Pentru a fi valabil, obiectul cererii trebuie sa indeplineasca anumite cerinte: - sa fie licit; - sa fie posibil, astfel incat instanta, obligandu-l pe parat la executare, acesta sa poata realiza; un exemplu de obiect imposibil este predarea unui bun individual determinat care a pierit fortuit; - sa fie determinat sau determinabil; in fata instantei se rezolva o neintelegere concreta, ci nu o problema de principiu. Importanta determinarii obiectului cererii de chemare in judecata: - fixeaza limitele judecatii, instanta fiind tinuta de acest obiect, in sensul ca nu poate sa acorde mai mult, mai putin sau altceva decat s-a cerut ( art.129 alin. final C.proc.civ.); - poate determina competenta generala, materiala sau teritoriala; - atrage o anumita constituire a instantei; - determina un anumit cuantum al taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar; - influenteaza admisibilitatea sau inadmisibilitatea unor mijloace de proba; - se analizeaza atunci cand se invoca litispendenta, conexitatea, autoritatea de lucru judecat.

d). Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea.


Indicarea motivelor de fapt consta intr-o prezentare sintetica, clara si precisa a acelor imprejurari faptice care constituie izvorul material al pretentiilor deduse in justitie. Motivele de drept constituie temeiul juridic al cererii, cauza cererii de chemare in judecata, care este fundamentul raportului juridic dedus judecatii. Aceasta nu inseamna insa ca reclamantul este tinut sa indice in cuprinsul cererii sale textul de lege in care se incadreaza faptele ce au generat conflictul intre parti, intrucat incadrarea in drept a faptelor este si trebuie sa fie opera magistratului. Importanta determinarii motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea: - contribuie la determinarea cadrului in care se va desfasura intreaga activitate de solutionare a litigiului;

Pag 3-10

- paratul poate fi in masura sa-si pregateasca apararea; atunci cand instanta da o calificare juridica exacta, ea va fi obligata sa puna in prealabil in discutia partilor temeiurile de fapt si de drept, pentru ca ele sa nu fie surprinse si sa-si poata face o aparare corespunzatoare; - alaturi de obiect, contribuie la determinarea calitatii procesuale a partilor; - intereseaza in problema litispendentei si a autoritatii de lucru judecat.

e). Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.


- cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, si cate o copie de pe fiecare inscris pentru instanta; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul; - se va putea depune si numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina, ramanand ca instanta sa dispuna, la nevoie, infatisarea inscrisului in intregime; - daca inscrisurile sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte; - cand reclamantul doreste sa isi dovedeasca sustinerile si cu interogatoriul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia; - cand solicita proba cu martori, reclamantul va indica numele si locuinta fiecarui martor. Indicarea dovezilor pe care se sprijina cererea de chemare in judecata urmareste un dublu scop: sa confere instantei posibilitatea de a proceda la administrarea probelor fara a se tergiversa judecarea procesului, si sa puna partile intr-o pozitie de egalitate juridica.

f). Semnatura.
Semnatura atesta in mod neechivoc nu numai vointa partii de a se judeca, ci si exactitatea continutului cererii de chemare in judecata, de aceea ea trebuie situata la sfarsitul redactarii cererii. Cererea formulata in nume propriu trebuie semnata de cel ce se pretinde a fi titularul dreptului subiectiv dedus judecatii, iar cererea formulata prin reprezentant va fi semnata de catre acesta.

g). Introducerea cererii de chemare in judecata si constituirea dosarului.


Cererea de chemare in judecata se depune la instanta competenta. La cerere se vor alatura atatea copii cati parati sunt, iar, daca este cazul, si anexele necesare ( dovada indeplinirii procedurii prealabile, chitanta de plata a taxei judiciare de timbru, dovada calitatii de reprezentant, copii de pe inscrisuri, etc.). La primirea cererii de chemare in judecata, presedintele sau judecatorul care il inlocuieste verifica daca aceasta intruneste conditiile prevazute de lege, adica daca este timbrata corespunzator si daca a fost formulata cu respectarea cerintelor art.112 C.proc.civ. Termenul fixat pentru completarea sau modificarea ulterioara a cererii de chemare in judecata nu trebuie confundat cu primul termen de judecata. Este un termen administrativ, motiv pentru care comunicarea lipsurilor cererii de chemare in Pag 4-10

judecata, in cazul in care aceasta a fost trimisa prin posta, se face printr-o adresa si nu prin citatie. Acordarea termenului pentru completarea sau modificarea cererii de chemare in judecata se face cu mentiunea ca neindeplinirea in acest termen a obligatiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea judecatii. De indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, presedintele fixeaza termenul de judecata pe care, sub semnatura il da in cunostinta reclamantului present sau reprezentantului acestuia. Celelalte parti vor fi citate. Primul termen de judecata va fi astfel fixat incat de la data primirii citatiei, paratul sa aibe la dispozitie cel putin 15 zile iar in pricinile urgente, cel putin 5 zile, in vederea pregatirii apararii. Dupa fixarea termenului, prin aceeasi rezolutie presedintele va dispune sa se comunice paratului, odata cu citatia, copii de pe cerere si inscrisuri, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare cel mai tarziu, cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata. La registratura, dupa trecerea rezolutiei pe cererea de chemare in judecata, aceasta va primi un numar si se va inscrie in registrul general de dosare.

h). Efectele cererii de chemare in judecata.


- investeste instanta cu judecarea pricinii la care se refera; - determina cadrul procesual in care se va desfasura judecata, atat sub aspectul partilor (reclamant si parat), cat si sub aspectul obiectului cererii (pretentia concreta); - in cazul competentei teritoriale alternative, introducerea cererii de chemare in judecata exprima optiunea reclamantului pentru una din instantele deopotriva competente, iar dupa aceasta alegere reclamantul nu mai poate interveni asupra ei si paratul nu poate cere declinarea competentei; - dreptul ce se valorifica prin cererea de chemare in judecata devine litigios si poate forma obiectul cesiunii; - introducerea cererii de chemare in judecata intrerupe prescriptia extinctive.

B). Intampinarea.
Intampinarea este actul de procedura obligatoriu prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata, urmarind sa se apere de pretentiile reclamantului. Sediul materiei il reprezinta art.115-118 C.proc.civ. Intampinarea va cuprinde: - exceptiile de procedura, inclusiv exceptiile de fond pe care paratul le ridica la cererea reclamantului; - raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii; - dovezile cu care se apara paratul impotriva fiecarui capat de cerere;

Pag 5-10

- semnatura; lipsa semnaturii paratului atrage sanctiunea nulitatii, care opereaza in aceleasi conditii ca si in cazul cererii de chemare in judecata; - apararile de fond (in fapt si in drept) pentru fiecare capat de cerere al reclamantului. La intampinare se anexeaza atatea copii de pe aceasta, cati reclamanti sunt.

C). Cererea reconventionala.


Paratul nu este tinut sa se limiteze la o simpla aparare orala sau prin intampinare in cadrul procesului civil. El are posibilitatea de a parasi aceasta stare defensiva, spre a formula pretentii proprii fata de reclamant, conform dispozitiilor art.119 C.proc.civ. Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala. Cererea reconventionala poate fi definita ca fiind actul procedural prin intermediul caruia paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant. Cererea reconventionala se infatiseaza ca o facultate procesuala pentru parat, acesta avand dreptul de a alege intre valorificarea pretentiilor sale pe cale incidentala sau printr-o actiune civila separata. Reclamantul din cererea principala devine parat in cererea reconventionala, astfel incat partile se vor numi reclamant-parat si parat-reclamant. Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea reconventionala trebuie solutionata chiar daca reclamantul a renuntat la judecata sau la dreptul subiectiv pretins, ori daca actiunea introductive a fost respinsa ca prescrisa, anulata, ori s-a perimat. In principiu, la cererea reconventionala a paratului, reclamantul initial poate formula la randul sau, intampinare si cerere reconventionala.

D). Citarea si comunicarea actelor de procedura.


Citarea partilor asigura respectarea a 2 principii fundamentale ale procedurii civile: dreptul de aparare si contradictorialitatea. Art.85 C.proc.civ. prevede ca judecatorul nu poate hotara asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea dispune altfel. De asemenea , art.107 C.proc.civ. oblige instanta sa amane judecata pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor impuse de lege, sub sanctiunea nulitatii. Citarea partilor are ca finalitate instiintarea lor dupa existenta procesului, despre locul si data sedintei de judecata. Insa aceasta finalitate se poate realiza si prin luarea termenului in cunostinta de catre partea prezenta la unul din termenele de judecata. Actul procedural numit citatie trebuie emis in forma scrisa si trebuie sa cuprinda anumite mentiuni prevazute de lege, fiind compus din 2 parti: citatia propriu-zisa si dovada de inmanare (procesul verbal) a citatiei. Art.88 alin.2 C.proc.civ. prevede ca mentiunile referitoare la indicarea anului, lunii, zilei, si orei de infatisare, la indicarea instantei si sediul acesteia, la numele, domiciliul si calitatea celui citat, la parafa Pag 6-10

sefului instantei si semnatura grefierului sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, ceea ce inseamna ca in cazul lipsei uneia dintre aceste mentiuni vatamarea se presupune. Si lipsa uneia dintre celelalte mentiuni ar putea atrage nulitatea procedurii de citare, insa numai daca partea face dovada ca a suferit o vatamare ce nu poate fi inlaturata altfel. Se citeaza partile, inclusiv tertii intervenienti, precum si martorii, expertii, interpretii si, daca este cazul, alti participanti la procesul civil.

a). Inmanarea citatiei si a altor acte de procedura.


In conditiile art.86 C.proc.civ. comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se face din oficiu, prin agentii procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin agenti ori salariati ai altor instante, in ale caror circumscriptii se afla cel caruia i se comunica actul. In cazul in care comunicarea nu este posibila in sensul aratat, aceasta se va face prin posta, cu scrisoare recomandata cu dovada de primire sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Art.722 alin.1 C.proc.civ. dispune ca indeplinirea actelor de procedura si comunicarea lor se face in mod gratuit. Citatia, sub sanctiunea nulitatii, trebuie inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata, cu exceptia cazurilor urgente, cand instanta poate scurta acest termen. Citatia si celelalte acte de procedura se inmaneaza personal celui citat, la domiciliul sau resedinta acestuia.

2. Etapa dezbaterilor.
Dezbaterea cauzei in sedinta publica reprezinta una din cele mai importante etape ale procesului civil in care se afirma majoritatea principiilor fundamentale ale dreptului procesual civil: publicitatea, oralitatea, dreptul la aparare, contradictorialitatea, etc. Partile isi sustin pretentiile si apararile, combat cererile adversarului, administreaza probe, pun concluzii fie cu privire la exceptii procesuale, fie asupra fondului. Adevarul, in cauza dedusa judecatii, poate fi stabilit numai in urma dezbaterilor contradictorii care au loc in fata judecatorului, in etapa dezbaterilor din cadrul procesului civil. Etapa dezbaterilor incepe la prima zi de infatisare si dureaza pana in momentul in care instanta se considera lamurita asupra pretentiilor deduse judecatii, cand declara dezbaterile inchise si se retrage pentru deliberare.

a). Activitatea premergatoare sedintei de judecata.


Grefierul de sedinta preia dosarele de la arhiva, sub semnatura in registrul de termene, cu cel putin 2 zile inaintea sedintei, dupa care:

Pag 7-10

- afiseaza lista cauzelor cu o zi inaintea termenului de judeacata sau cel mai tarziu cu o ora inainte de inceperea sedintei la instantele la care activitatea se desfasoara in 2-3 timpi; art.125 alin.1 C.proc.civ stabileste ca lista se afiseaza la usa salii de sedinta, cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei; - completeaza condica de sedinta in care va trece, separate pe fiecare complet, dosarele din sedinta respectiva, in ordinea inscrisa in lista cauzelor; - verifica legalitatea indeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare atasate la dosar; - informeaza presedintele completului de judecata despre deficientele constatate, pentru a se lua masurile necesare, dupa care preda dosarele completului de judecata.

b). Conducerea si politia sedintei de judecata.


Completul de judecata este prezidat prin rotatie, de unul din membrii acestuia, completele fiind stabilite la inceputul anului de catre colegiile de conducere, care trebuie sa urmareasca asigurarea continuitatii acestuia. Potrivit art.128 alin.1 C.proc.civ., presedintele deschide, suspenda si ridica sedinta. Tot presedintele completului este cel care exercita politia sedintei, putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si bunei-cuviinte. - cei care iau parte la sedinta sunt obligate sa aibe o purtare cuviincioasa. Cel care vorbeste instantei trebuie sa stea in picioare. Presedintele poate incuviinta exceptii de la aceasta indatorire; - presedintele poate sa ordone indepartarea tuturor persoanelor din sala, daca altfel nu se poate pastra ordinea.

c). Principalele momente in desfasurarea judecatii.


Grefierul va fi prezent in sala de sedinta cu o jumatate de ora inainte de inceperea sedintei, pentru a pune dosarele la dispozitia partilor spre consultare, avand grija, totodata, sa ataseze la dosare ultimele acte de procedura si corespondenta sosite la registratura. Dupa inceperea sedintei de judecata, procurorul, partile, reprezentantii sau avocatii acestora pot studia dosarele numai cu incuviintarea presedintelui de complet, dupa o prealabila verificare a identitatii si a calitatii. Grefierul de sedinta anunta publicului din sala intrarea completului de judecata. Deschiderea dezbaterilor se face de catre presedinte. Dupa strigarea cauzei si referatul grefierului, se va trece, dupa caz, la amanarea procesului, suspendarea judecatii sau solutionarea pricinii. Cauzele care se amana, fara discutii, vor putea fi strigate, la inceputul sedintei, in ordinea listei, daca toate partile legal citate sunt prezente si cer amanarea sau daca in cauza sa solicitat judecata in lipsa. Cererile sau actele depuse in timpul sedintei vor fi datate, vizate si semnate de presedintele completului de judecata. Daca instanta nu dispune amanarea si nici suspendarea judecatii, va trece la solutionarea pricinii, tinand seama de urmatoarele reguli:

Pag 8-10

- pricinile declarate urgente si cele ramase in divergenta, care nu au fost judecate din lipsa de timp, se vor judeca inaintea celorlalte; - instanta se va pronunta cu prioritate, atunci cand este cazul, asupra exceptiilor de procedura si a celor de fond care fac de prisos, in tot sau in parte, cercetarea in fond a pricinii; - in fata primei instante, judecatorii au datoria de a incerca impacarea partilor. Presedintele va da cuvantul mai intai reclamantului si pe urma paratului. Ceilalti membrii ai completului sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin mijlocirea presedintelui, care poate incuviinta ca acestia sa puna intrebarile direct. Daca procurorul participa la judecata va vorbi ultimul, cu exceptia cazului in care a pornit procesul. Cand instanta se va socoti lamurita, presedintele va declara dezbaterile inchise. Daca instanta ramane in pronuntare, presedintele completului anunta in sedinta ziua si eventual ora stabilita pentru pronuntarea rezultatului deliberarii. Dupa incheierea dezbaterilor, partile vor putea fi indatorate sa depuna concluzii scrise, semnate de ele, a a sustinerilor lor verbale. Daca instanta gaseste necesare noi lamuriri, pricina poate fi repusa pe rol. Odata cu repunerea pe rol se va dispune si citarea partilor pentru termenul acordat.

d). Prima zi de infatisare.


Este o institutie procesuala distincta si reprezinta termenul la care partile legal citate, pot depune concluzii. La aceasta data atat paratul cat si reclamantul pot sa savarseasca anumite acte de procedura, sub sanctiunea, de regula, a decaderii.

e). Activitatea ulterioara sedintei. Incheierile de sedinta.


In incheierea de sedinta trebuie sa se consemneze tot ce s-a petrecut la termenul de judecata. De aceea se spune ca incheierea este un proces verbal al sedintei, o oglinda scrisa a dezbaterii orale. Se intocmeste cate o incheiere pentru fiecare termen de judecata, cu exceptia situatiei in care in sedinta ce au avut loc dezbaterile se pronunta si hotararea, deoarece aceasta va cuprinde si ceea ce s-a petrecut la acel termen. Hotararile date de instanta se numesc incheieri. Prin urmare,incheierea este tot o hotarare, dar este o hotarare data pe parcursul judecatii. Avand aceasta natura, incheierea va avea acelasi cuprins ca si hotararea finala: practicaua, considerentele si dispozitivul hotararii. Intrucat sunt anterioare hotararii finale, incheierile se numesc premergatoare. Ele vor fi date cu acelasi numar de voturi ca si hotararile si vor fi semnate de judecatori si de grefier. Neindeplinirea acestei formalitati atrage nulitatea incheierii. Incheierile sunt de 2 feluri: preparatorii si interlocutorii.

f). Exceptiile procesuale.


Exceptiile procesuale reprezinta unul din mijloacele prin care, in conditiile legii, partea interesata, procurorul sau instanta din oficiu, invoca fara a pune in discutie fondul dreptului, neregularitati Pag 9-10

procedurale (privitoare la compunerea sau constituirea instantei, competenta acesteia ori la actele de procedura) sau lipsuri referitoare la dreptul material la actiune urmarind, dupa caz, declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea unor acte, anularea ori respingerea cererii.

g). Notiunea de proba. Obiectul si sarcina probei.


In mod obisnuit notiunea de proba este folosita in sensul de mijloc de proba, mijloacele de proba fiind: inscrisurile, martorii, prezumtiile, marturisirea, expertiza si cercetarea la fata locului. Obiectul probei il reprezinta faptele juridice in sens larg care au creat, modificat sau stins raportul juridic dedus judecatii ori care au determinat ineficienta acestui raport, astfel incat se solicita anularea sau constatarea nulitatii, rezilierea, rezolutiunea sa.

3. Etapa deliberarii si pronuntarii hotararii.


Dupa rezolvarea tuturor aspectelor procesuale: dezbateri orale si contradictorii, solutionarea exceptiilor neunite cu fondul, administrarea probelor si luarea concluziilor partilor, presedintele va declara dezbaterile inchise, iar judecatorii ce alcatuiesc completul de judecata purced la deliberare, in vederea pronuntarii hotararii. Rezultatul deliberarii se consemneaza succinct in minuta. Dupa redactarea minutei, unul dintre judecatori va trece in condica de sedinta datele esentiale din minuta si numele judecatorului care va redacta hotararea. Dupa aceste operatiuni, presedintele completului pronunta solutia in numele legii, in sedinta publica, indifferent daca partile sunt sau nu prezente. Din acest moment instanta se dezinvesteste de solutionarea respectivului process. Hotararea se comunica in copie tuturor partilor, precum si procurorului cand acesta participa la judecata.

Pag 10-10