Sunteți pe pagina 1din 97

1

Universitatea din Pitesti


Facultatea de Stiinte Economice
Management anul II




Proiect la Managementul Productiei









2


CUPRINS


I. Situatia economico-financiara si manageriala a firmei . 5
1. Caracteristicile tipologice . 5
2. Situatia economica si financiara (an baza) .. 5
2.1. Productia fizica 6
2.2. Cifra de afaceri 6
2.3. Consumurile specifice de materii prime, manopera
directa si energie tehnologica 7
2.4. Resursele umane 9
2.4.1. Balanta timpului de lucru pentru un
angajat direct productive . 9
2.4.2. Numarul si structura personalului folosit
in anul de baza .. 9
2.5. Dotarea tehnica 10
2.6. Situatia financiara . 11
3.Piata firmei .. 18
3.1. Informatii privind produsele, piata si competitorii .. 18
3.2. Informatii privind preturile materialelor prime,
combustibilului si tariful pentru energia electrica ... 19
3.3. Informatii privind preturile produselor finite ... 20
4. Sistemul de management ... 20

II. Strategia si politica firmei . 23
1. Aspecte teoretico-metodologice privind fundamenatrea, elaborarea
si aplicarea strategiei si politicii firmei .. 23
2. Misiunea firmei .. 26
3. Obiective .. 26
3.1. Productia fizica si cifra de afaceri .. 27
3.2. Rentabilitatea firmei .. 30
4. Modalitati strategico-tactice de realizare a obiectivelor .. 30
4.1. Factori modelatori ai dimensionarii resurselor
umane si materiale necesare realizarii obiectivelor
strategice ... 31
4.1.1. Estimarea necesarului de personal ... 31
4.1.2. Balanta timpului de munca pentru un
lucrator direct productive ... 31
4.1.3. Timpul maxim disponibil pe grupe de utilaje . 32
4.2. Asimilarea in fabricatie a produsului D in sectia I 32
3
4.2.1. Tehnologia de fabricatie ... 32
4.2.2. Organizarea liniei de productie in flux ... 34
4.2.3. Numarul maxim de lucratori productivi
care lucreaza simultan la linia de fabricatie .. 37
4.2.4. Antecalculatia costului unitar ... 38
4.3. Analiza posibilitatilor de realizare a obiectivelor in
sectia a II-a ... 40
4.3.1. Analiza previzionala a posibilitatilor de realizare
a obiectivului privind productia fizica .. 41
4.3.2. Analiza incadrarii in obiectivul privind
numarul de lucratori direct productivi .. 41
4.3.3. Analiza incadrarii in nivelul previzionat al
costurilor de productie ... 44
4.4. Retehnologizarea firmei ... 46
4.5. Reorganizarea unor procese tehnologice ... 48
4.5.1. Reorganizarea liniei tehnologice le reperele
R4 si R5 prin reamplasarea utilajelor pe flux.48
4.5.2. Modernizarea sistemului de alimentare cu
materie prima a masinilor a prin trecerea
de la sistemul pasiv la sistemul active ... 50
4.5.3. Introducerea unui dispozitiv DXI la
masinile de tip i ... 51
4.6. Modernizarea manageriala a firmei ... 53
4.6.1. Implementarea si utilizarea managementului prin
obiective si a managementului prin bugete .. 53
4.6.2. Organizarea ergonomica a muncii ... 55
4.7. Eficienta economica a modalitatilor de realizare a
obiectivelor ... 57
4.7.1. Calculul economiei relative la cheltuielile cu
amortizarea .. 57
4.7.2. Eficienta economica a schimbarilor tehnologice
si economice preconizate in sectia a-II-a . 59
5. Dimensionarea resurselor necesare realizarii obiectivelor
strategico-tactice ale firmei .. 63
5.1. Determinarea necesarului de investitii .. 63
5.2. Calculul gradului de utilizare a capacitatii de productie 64
5.3. Resursele materiale .. 67
5.3.1. Determinarea necesarului de materii prime ... 67
5.3.2. Alte resurse materiale .. 69
5.4. Dimensionarea resurselor umane . 72
5.4.1. Determinarea numarului de muncitori direct
productivi si a fondului de salarii aferent
manoperei directe . 72
5.4.2. Personalul indirect productive . 74
5.5. Resurse financiare (calculul amortizarii) . 77
6. Fixarea termenelor intermediare si finale de realizare a
obiectivelor . 78
7. Posibilitati de obtinere a avantajului competitiv . 78
4
8. Evaluarea eficientei economice a societatii comerciale . 79
8.1. Cuantificarea influentei cheltuielilor conventional
constante asupra costurilor de productie . 79
8.2. Determinarea costurilor pe articole de calculatie si
elemente primare 80
8.3. Fundamentarea costurilor prin sistemul cost-ora-
productie 83
9. Bibliografie 96








































5



1 SITUATIA ECONOMICO-FINANCIARA SI
MANAGERIALA A FIRMEI


1.Caracteristicile tipologice

Firma pe exemplul careia s-a elaborat proiectul economic este o societate comerciala pe
actiuni. Capitalul social al firmei se cifreaza la 230.000.000 U.V. (unitati valorice) fiind divizat in
2.500 actiuni.

Obiectul de activitate il constituie fabricarea si comercializarea de produse ale industriei
electrotehnice.

Produsele fabricate sunt, atat constructive, cat si tehnologic de complexitate medie.

Operatiunile financiare sunt derulate prin intermediul unei banci comerciale din localitate
unde firma are deschis un cont curent in care isi pastreaza disponibilitatile banesti. In cazul cresterii
temporare a necesarului de capital circulant, banca acorda firmei imprumuturi pe termen scurt si
mediu. Totodata banca are rol de consiliere financiara asupra proiectelor investitionale de mare
anvergura.



2. Situatia economica si financiara (an baza)


2.1. Productia fizica

Inteprinderea fabrica si vinde trei tipuri de produse simbolizate A, B, C. Fabricatia acestor
produse se realizeaza in cadrul a doua sectii de baza, dupa o tehnologie si cu utilaje prezentate in
schmema din fig. 1.
6


Fig. 1. Tehnologia si structura de productie


2.2. Cifra de afaceri

In anul de baza intreprinderea a fabricat si a vandut produsele in cantitatile si preturile
prezentate in tabelul 1.


R 7
op 1
op 2
op 3
R 1
M 1
op 1
op 2
op 5
op 3
op 4
Montaj
M 2
op 1
R 2
M 7 M 6 M 3

M 5 M 4
op 1 op 1
R 6 R 3 R 5 R 4
Montaj Montaj
L 1
A
Suprafata sectiei 800 m
2

op 1 op 1
op 2 op 2 op 2 op 2
op 3 op 3 op 3 op 3
L 2
C B
Suprafata sectiei 3.700 m
2

7
Tabelul nr.1
Cifra de afaceri in anul de baza

Nr.crt. Produse Pret de vanzare
UV/buc.
Cantitati
fabricate si
vandute (buc)
Valoare (mii
U.V.)
Structura
%
0 1 2 3 4 5
1 A 16.000 30.000 480.000.000 31,25
2 B 32.000 12.000 384.000.000 25
3 C 48.000 14.000 672.000.000 43,75
4 Total cifra de
afaceri
x x 1.536.000.000 100,0
2.3. Consumurile specifice de materii prime, manopera directa si energie tehnologica

Consumurile specifice de materii prime pe produs si repere, preturile de achizitie, in anul de
baza sunt inscrise in tabelul 2.

Tabelul nr.2
Pretul si consumul specific de materii prime

Nr.crt. Produs Reper Materie prima Pret de
achizitie
U.V./Kg
Consum
specific
Kg/buc
Stocuri
materii
prime la
sfarsit de
an de baza
(tone)
0 1 2 3 4 5 6
A R1
R2
m1
m2
450
600
18
12
7
5
B R3
R4
R5
m3
m4
m5
330
170
310
20
15
5
11
4
6
C R3
R6
R7
m3
m6
m7
330
280
270
20
30
20
10
12
9
Durata operatiilor tehnologice, consumul de manopera si salariile tarifare orare, in anul de
baza, au avut valorile inscrise in tabelul 3.









Tabelul nr.3
8
Durata operatiilor tehnologice si salariile tarifare orare

Produs Reper Operatia
simbol tip
Utilajul Consum timp Salariile
tarifare orare
U.V./ore
Ore masina Ore
om
1 2 3 4 5 6 7
A R
1
I a 1 1 140
II m 1 1 145
III n 2 2 155
IV a 2 2 160
V p 3 3 155
Montaj

L
1
1 3 165




B
R
3


I a 5 5 160
II f 3 3 140
III g 7 7 145
R
4
I a 5 5 160
II b 6 6 165
III h 9 9 170
R
5
I a 3 3 160
II b 5 5 165
III i 2 2 170
Montaj L
2
5 15 170
C R
3


I a 5 5 160
II f 3 3 140
III g 7 7 145
R
6


I a 6 6 160
II b 8 8 165
III j 12 12 140
R
7



I a 5 5 160
II h 3 3 165
III i 4 4 170
Montaj L
2
8 32 170

Cheltuielile cu energia electrica pentru forte motrice in anul de baza au fost determinate in
functie de timpul de functionare al utilajelor pentru fabricarea produselor, de puterea instalata a
motoarelor electrice cu care sunt echipate masinile din cele doua sectii de baza si de pretul platit pe
kwh.
Puterea instalata a motoarelor electrice este:
- Masina a 3,0 kw
- Masina b 2,5 kw
- Masina m 2,5 kw
- Masina n 3,0 kw
- Masina p 5,0 kw
- Masina r 4,5 kw
- Masina f 1,5 kw
- Masina g 2,0 kw
9
- Masina h 3,0 kw
- Masina i 1,5 kw
- Masina j 3,5 kw

Tariful pentru un kwh este de 15 U.V.


2.4. Resursele umane

2.4.1. Balanta timpului de lucru pentru un angajat direct productiv

In anul de baza timpul de lucru ce a revenit in medie pe un angajat a fost de 1856 ore,
asa cum rezulta din tabelul 4.

Tabelul nr. 4

Balanta timpului de lucru pentru un angajat direct productive

Nr.crt. Indicatori Nr. zile %
0 1 2 3
1 Zile calendaristice 365
2 Zile nelucratoare din care:
- Zile de repaus legal
- Concedii de odihna
129
109
20

3 Zile maxim disponibile 236 100
4 Zile neutilizate din care:
- Concedii de maternitate si
program redus
- Concedii medicale
- Absente aprobate prin lege
- Absente nemotivate
4
1

1
1
1
1,69
0,42

0,42
0,42
0,42
5 Zile efectiv lucrate 232 98,31
6 Durata zilei de lucru 8
7 Numarul de ore lucrate 1856

2.4.2. Numarul si structura personalului folosit in anul de baza

Societatea comerciala a utilizat in anul de baza un numar de 1325 de angajati in
structura aratata in tabelul 5.








10
Tabelul nr. 5
Repartizarea personalului in anul de baza

Nr.crt. Compartimente
Categorii de
personal
Sectia I Sectia
a-II-a
Atelier
mecano-
energetic
Alte
compartimente
Total
0 1 2 3 4 5 6
1 Muncitori direct
productivi
165 941 - - 1106
2 Muncitori
indirect
productivi
10 22 46 20 98
3 Maistri 6 15 3 - 24
4 Personal TESA 4 16 2 60 82
5 Total 185 994 51 80 1310

2.5. Dotarea tehnica

Capacitatea de productie pe grupe de utilaje, exprimata in produse si repere representative,
precum si gradul de utilizare in anul de baza sunt reprezentate in tabelul 6.

Tabelul nr. 6
Marimea si gradul de utilizare a capacitatii de productie

Timpul
masinii
Numar
masini
Timp
maxim
disp./mas
Produs reper
reprezentativ
Capacitate
de
productie
(echiv.
Buc.)
Productia
realizata
(echiv.
Buc.)
Grad de
utilizare
%
1 2 3 4 5 6 7
Sectia I
a 20 5.800 A 38.666 24.000 62,07
m 7 5.770 A 40.390 24.000 59,42
n 11 5.750 A 42.167 24.000 56,91
p 14 5.760 A 40.320 24.000 59,52
r 20 5.780 A 38.533 24.000 62,28
L
1
8 6.144 A 49.152 24.000 48,82
Sectia a-II-a
a 96 5.800 B-R
3
111.360 68.000 61,06
b 71 5.770 B-R
5
81.934 45.000 54,92
f 20 5.786 B-R
3
38.573 24.000 62,21
g 49 5.796 B-R
3
40.572 24.000 59,15
h 50 5.760 C-R
7
96.000 55.000 57,29
i 19 5.750 B-R
5
54.625 35.000 64,07
j 34 5.790 C-R
6
14.405 10.000 69,42
L
2
40 6.144 B 49.152 30.000 61,03

11
2.6. Situatia financiara
Costurile de productie aferente cifrei de afaceri din anul de baza sunt prezentate in tabelele 7-
12, iar in tabelul 13 se infatiseaza principalii indicatori economico financiari.

Tabelul nr. 7

Amortizarea activelor n anul de baz

Nr.
crt.
Denumire
activ fix
Numar
bucati (mii
u.v)
Valoare
unitara
(mii u.v.)
Valoare
total
(mii u.v.)
Norma de
amorti-
zare(%)
Amortizarea
anual (mii
u.v.)
Secia I
1. Maini tip a 20 150 30.000 4,8 1.440
2. Maini tip m 7 170 1.190 4,8 57,12
3. Maini tip n 11 80 880 4,8 42,24
4. Maini tip p 14 200 2.800 4,8 134,4
5. Maini tip r 20 100 2000 4,8 96
6. Cldire
industrial
1 2.500 2.500 1,1 27,5
7. Alte active fixe - - 550 6,7 36,85
Total secia I - - 39.920 4,3
Secia a II-a
1. Maini tip a 90 200 18.000 4,8 864
2. Maini tip b 70 125 8.750 4,8 420
3. Maini tip f 10 115 1.150 4,8 55,2
4. Maini tip g 59 180 10.620 4,8 509,76
5. Maini tip h 30 220 6.600 4,8 316,8
6. Maini tip i 15 207 3.105 4,8 149,04
7. Maini tip j 37 185 6.845 4,8 328,56
8. Cldire
industrial
1 16.000 16.000 1,1 176
9. Alte active fixe - - 5.500 6,7 368,500
Total secia II - - 76.570 4,2
Atelierul mecano- energetic
1. Maini i utilaje - - 2.200 4,8 105,600
2. Unelte,
dispozitive,
instrumente
- - 550 8,3 45,650
3. Cldire
industrial
1 1.100 1.100 1,1 12,100
Total atelier
mecano-energetic
- - 3.850 4,2
Servicii funcionale
1. Maini pentru
lucrri
administrative
- - 5000 6,7 335,000
12
2. Cldire
administraie
- - 16.900 1,0 169,000
Total servicii
funcionale
- - 22.500 2,4
Total general - - 44.400 3,8


Costurile indirecte n anul de baz

n anul de baz cheltuielile legate de salarizarea personalului indirect productiv s-au
determinat astfel :
a) Salariul mediu lunar a fost de :

25.800 U.V. pentru muncitori
31.400 U.V. pentru maitri
33.200 U.V. pentru muncitorii TESA

b) n chieltuielile indirecte ale seciilor s-au mai inclus :
sumele aferente concediilor de odihn calculate prin aplicarea asupra fondului de salarii directe a
unui coeficent reprezentnd raportul dintre numarul de zile de concediu i numarul de zile efectiv
lucrate ( 20/ 232); sporul de vechime= 10% pentru toate categoriile de personal.

c) C.A.S. a reprezentat 25% fondul de salarii

d) Cota pentru protecia social a fost de 5% din fondul de salarii.

Tabelul nr. 8

Cheltuieli comune al seciei

U.V.
Nr.
crt.
Articole de calculaie Secia I Secia II Atelierul
mecano-
energetic
0. 1. 2. 3. 4.
Cheltuieli de ntreinere i
funcionare a utilajului:
26.807.796 82.193.548 5.201.250
1. Materiale auxiliare 2.800.000 6.200.000 540.000
2. Uzura obiectelor de inventar 880.000 2.150.000 190.000
3. Energie electric pentru fora
motric
14.812.500 47.400.000 4.200.000
4. Combustibil 120.000 310.000 120.000
5. Amortizare 573.634 3.268.564 151.250
6. Reparaii * 7.621.662 22.864.984 -
Cheltuieli de administrare a
seciei:
23.266.430 96.495.628 25.285.396
7. Energie electric pentru 345.000 690.000 225.000
13
iluminat
8. Combustibil 200.000 400.000 100.000
9. Amortizarea cldirii 24.200 181.500 12.100
10. Salarii 17.459.408 73.249.329 19.147.920
11. C.A.S. 4.364.852 18.312.332 4.786.980
12. Protecie social 872.970 3.662.467 957.396
13. Alte cheltuieli - - 56.000**
Total 50.074.226 178.689.176 30.486.646

*) Cheltuielile cu reparaiile au fost repartizate in proporie de 25% la secia I i de 75% la
secia a II-a.
**) Suma de 56.000 U.V. se compune din 24.000 U.V. cheltuieli materiale si 32.000 U.V.
cheltuieli salariale.

Tabelul nr. 9

Cheltuielile generale ale ntreprinderii
U.V.

Nr.
crt.
Articole de calculaie Cheltuieli
0. 1. 2.
1. Materiale auxiliare 460.000
2. Combustibil 200.000
3. Energie electric 125.500
4. Cheltuieli pentru publicitatea i cercetarea pieei 3.700.000
5. Amortizare 527.000
6. Salarii 34.105.600
7. C.A.S. 6.276.400
8. Protecia social 1.600.200
9. Alte cheltuieli * 380.000
10. Total 47.374.700
*) suma de 380.000 U.V. se compune din:
110.000 U.V. cheltuieli materiale
270.000 U.V. cheltuieli cu manopera












14
Tabelul nr. 10
Centralizatorul cheltuielilor pe elemente primare

U.V.
Nr.
crt.
Elemente primare Valoare absoluta Pondere in totalul
cifrei de afaceri (%)
0. 1. 2. 3.
1. Materii prime i materiale 760.210.000 47,7
2. Combustibil, energie 69.268.000 4,3
3. Amortizare 4.729.048 0,3
4. Cheltuieli cu publicitatea 3.900.000 0,2
5. Alte cheltuieli materiale 134.000 -
6. Total cheltuieli materiale 838.251.048 52,5
7. Salarii 477.812.257 30,0
8. C.A.S. 119.453.064 7,5
9. Protecia social 23.890.613 1,5
10. Alte cheltuieli cu manopera 302.000 -
11. Total cheltuieli cu manopera 621.457.934 39,5
12. Total cheltuieli de fabricaie i vnzare 1.459.708.982 91,5


Tabelul nr. 11
Centralizatorul cheltuielilor pe articole de calculaie
U.V.
Nr.
Crt.
Articole de calculaie Valoare absolut
0. 1. 2.
1. Materii prime directe 750.000.000
2. Salarii directe 334.800.000
3. C.A.S. 83.500.000
4. Protecie social 16.500.000
5. Cheltuieli comune ale seciei 229.000.000
6. Cost secie 1.411.068.000
7. Cheltuieli generale de administraie i desfacere 48.640.000
8. Total cheltuieli de producie i desfacere 2.873.508.000

Tabelul nr. 12
Costuri unitare pe articole de calculaie

U.V.
Nr.
crt.
Articole de calculaie Produse
A B C
0. 1. 2. 3. 4.
1. Materii prime directe 15.300,00 10.700,00 20.400,00
2. Salarii directe 2.100,00 9.750,00 13.610,00
3. C.A.S 525,00 2.437,50 3.402,50
15
4. Protecie social 105,00 487,50 680,50
5.

5.1

5.2
5.3
Cheltuieli comune ale seciei
din care:
Cheltuieli energie for
motrice
Amortizare
Alte cheltuieli comune
2.002,97

592,50

23,91
1.386,56
6.258,63

1.725,00

119,14
4.414,49
8.480,97

2.152,50

166,30
6.162,17
6. Cost de producie (rd.1+ rd.2
+ rd.3+ rd.4+ rd.5)
20.032,97 29.633,63 46.573,97
7. Cheltuieli generale de
administraie i desfacere
690,55 1.021,49 1.605,44
8. Cost complet (rd.6+ rd.7) 20.723,52 30.655,12 48.179,41
9. Pre de producie 21.000,00 34.000,00 56.000,00
10. Profit brut (rd.9- rd.8) 276,48 3.344,88 7.820,59
11. Rata rentabilitii costului
(rd.10/ rd.8x 100)
1,33 10,91 16,23
12. T.V.A. (rd.9 x 22%= 4.620,00 7.480,00 12.320,00
13. Pre de vnzare 25.620,00 41.480,00 68.320,00
*)
*) n determinarea costurilor unitare pe articole de calculaie s-a inut cont de faptul ca unele
cheltuieli por fi evideniate direct, iar altele cele indirecte - pot fi determinate pe baza unor chei de
repartizare. De asemenea, a fost luat n considerare i caracterul produciei fabricate in cele dou
secii principale.
Secia I- producie omogen( un singur produs, A, fabricat intr-o cantitate de 25.000 buc.)
Secia a II a - producie eterogen( dou tipuri de produse fabricare, B-C, cu tehnologie
parial diferit, in cantiti diferite, de 15.000 buc. i , respectiv 10.000)

a) Cheltuielile unitare cu materiile prime s-au determinat cu formula:

Cmp
i
=
j
m
m j
ji
p n

=
7
1
, unde:
Cmp
i
= cheltuielile cu materiile prime directe, la nivelul produsului i (n cazul de fa,
regsindu-se n ipostaza produsului A,B sau C)
j= tipul de materie prim
nc
ji
= norma de consum de materie j, utilizat n produsul i kg/buc.)
p
j
= preul de aprovizionare al materiei prime j (U.V./kg)

Exemplu: cheltuielile cu materii prime directe la nivel de produs B:
Cmp
B
=(20 kg/buc m
5
x 330 U.V./kg) + (15 kg/buc m
4
x 170 U.V./kg) + (5 kg/buc m
5
x
310 U.V./kg) = 10.700 U.V./buc.

16
b) Cheltuielile cu salariile directe s-au fundamentat pe baza consumurilor unitare de
manoper i a tarifelor de salarizare , astfel:

Cman
i
= j
m
j
ji
th nt

=1
, unde:
Cman
i
= cheltuieli cu manopera direct pentru produsul i
nt
ji
= norma de timp exprimat n ore-om pentru operaia j, produs i(tehnologia de fabricaie
are m operaii)
th
j
= tariful orar de salarizare, operaia j

Exemplu: cheltuielile cu manopera direct aferenta produsului B:

Cman
i
= CmanR
3
+ CmanR
4
+ CmanR
5
+ Cman montaj = [(5 ore/buc x 160 U.V./or) + (3 ore/buc
x 140 U.V./or) + (7 ore/buc x 145 U.V./or)] + [(5 ore/buc x 160 U.V./or) + (6 ore/buc x 165
U.V./or) + (9 ore/buc x 170 U.V./or)] + [(3 ore/buc x 160 U.V./or) + (5 ore/buc x 165 U.V./or) +
(2 ore/buc x 170 U.V./or)] + (15 ore/buc x 170 U.V./or)= 9.750 U.V./buc.

c) Cheltuielile cu contribuia pentru asigurrile sociale= Cman
i
x 25%

Pentru produsul B luat ca exemplu, cota de C.A.S. este:
C.A.S = 0,25 x 9.750 U.V./buc = 2.437,50 U.V./buc

d) Cheltuielile de protecie social reprezint 5% din cheltuielile cu manopera, respectiv:

Prot. social = 0,05 x 9.750 U.V./buc = 487,50 U.V./buc

e) Cheltuielile comune ale seciei se repartizeaz att direct pe produs, ct i pe baza unei
chei, funcie de manopera direct (salariile directe)
n ceea ce privete secia I i, implicit, produsul A, situaia este mult simplificat, ntruct
aceste categorii de cheltuieli pot fi evideniate pe unitatea de produs printr-o simpl mprire la
producia fizic fabricat.
La secia II, unde s-au fabricat produsele B,C, repartizarea s-a realizat astfel:

- cheltuieli cu energia electric pentru fora motrice:

C
i
ee = ee j
m
j
ji
T W t

=1

j - numrul operaiei realizat pe un anumit tip de utilaj
t
ji
- durata (ore - main) a operaiei
W
j
- puterea motoarelor
T
ee
- tariful energiei electrice (U.V./kwh)

Pentru produsul B:
17

C
eeB
={[(5 ore/buc x 3 kw) +(3 ore/buc x 1,5 kw) + (7 ore/buc x 2 kw)] + [(5 ore/buc x 3 kw)
+ (6 ore/buc x 2,5 kw) + (9 ore/buc x 3 kw)] + [(3 ore/buc x 3 kw) + (5 ore/buc x 2,5 kw) + (2
ore/buc x 1,5 kw)] }x 15 U.V./buc = 1.275 U.V./buc.

- cheltuielile unitare cu amortizarea s-au determinat funcie de manopera direct realizat
n secia a II-a.

Cheia de repartizare a fost:

K
1
=
directe salarii
amortizare cheltuieli
_
_
x 100 =
V U
V U
. 000 . 350 . 282
. 064 . 450 . 3
x 100 = 1,2219104%

Cheltuielile cu amortizarea pentru produsul B au fost:

9.750 U.V. x 1,2219104% = 199,14 U.V.

- celelalte cheltuieli comune ale seciei s-au repartizat in funcie de acelai criteriu, respectiv
manopera direct.

Cheia de repartizare a fost:


K
r
=
directe salarii
comune cheltuieli Alte
_
_ _
x 100 =
. . 000 . 350 . 282
. . 175 . 839 . 127
V U
V U
x 100 = 45,2768234%

Pentru produsul B, aceste alte cheltuieli comune ale seciei (materiale auxiliare,
combustibil, uzur obiecte inventar, cheltuieli de administrare a seciei .a.) au dimensiunea:

9.750 U.V. x 45,2768234% = 4.414,49 U.V./buc

f) Cheltuielile generale de administraie s-au repartizat n funcie de costul de producie (de
secie), pe baza urmtoarei chei de repartizare:

K
3
=
productie de total t
istratie ad de generale cheltuieli
_ _ _ cos
min _ _ _
x 100 =
. . 402 . 068 . 411 . 1
. . 580 . 640 . 48
V U
V U
x 100
=3,44707%

Cota de cheltuieli generale de administraie pentru produsul B a fost:

29.633,63 U.V. x 3,44707% = 1.021,49 U.V./buc



Tabelul nr. 13

Principalii indicatori economico financiari ai ntreprinderii n anul de baz
18

Nr.
crt.
Indicatori U.M. Valori absolute
0. 1. 2. 3.
1. Produse vndute
2. A buc. 25.000
3. B buc. 15.000
4. C buc. 10.000
5. Cifra de afaceri UV 1.595.000.000
6. Costuri pentru producia vndut UV 1.459.708.982
7. Profit brut UV 135.291.018
8. Cheltuieli la 1.000 U.V. venituri % 915,2
9. Numr salariai nr. 1.325
10. Numr muncitori nr. 1.224
11. Fond total de salarii UV 477.812.257
12. Fond salarii muncitori UV 431.144.017
13. Salariu mediu lunar UV 28.340
14. Productivitatea muncii UV/salariat 1.203.774
15. Productivitatea capitalului fix 13.052,3
16. Viteza de rotaie a capitalului social al
firmei
rotaii/an 6,38
17. Rata profitului % 9,27
18. Rata rentabilitii comerciale % 8,48
19. Rata rentabilitii economice % 54,12


3. Piaa firmei

3.1. Informatii privind produsele, piata si competitorii

n anul de baz ntreaga producie a fost destinat pieei interne.
Produsul A a fost introdus n fabricaie n urm cu 9 ani i este oferit spre vnzare de nc 4
ntreprinderi. Cererea solvabil total i vnzrile firmei in ultimii 5 ani sunt artate n tabelul 14.
Tabelul nr. 14
Indicatori ai cererii solvabile pentru produsul A

Anul Vnzri totale pe pia
(buc.)
Indicele anual al
vnzrilor
Vnzrile firmei
(buc.)
Cota firmei pe
pia (%)
0. 1. 2. 3. 4.
t-4 360.000 - 46.000 12,8
t-3 320.000 88,9 40.000 12,5
t-2 285.000 89,1 33.000 11,6
t-1 260.000 91,2 29.000 11,2
t 235.000 90,4 25.000 10,6
19

Produsul B a fost asimilat de firm acum 4 ani i se realizeaz de nc 2 ntreprinderi din
ar. Cererea solvabil i poziia de pia a firmei sunt prezentate in tabelul 15.







Tabelul nr.15
Indicatori ai cererii solvabile pentru produsul B

Anul Vnzri totale pe
pia (buc.)
Indicele anual al
vnzrilor
Vnzrile firmei
(buc.)
Cota firmei pe
pia (%)
0. 1. 2. 3. 4.
t-3 36.000 - 13.000 36,1
t-2 37.500 104,2 13.300 35,5
t-1 40.200 107,2 14.500 36,1
t 40.900 101,7 15.000 36,7

Produsul C a fost asimilat in urm cu 3 ani i este fabricat de nc o firm din ar. Totodat
pe piaa intern au fost vndute anual circa 2.000 2.500 buci din import. Cererea solvabil i
poziia pe pia a firmei sunt nfiate n tabelul 16.

Tabelul Nr.16
Indicatorii ai cererii solvabile pentru produsul C

Anul Vanzari totale pe piata
(buc)
Indicele anual al
vanzarilor
Vanzarile firmei
(buc)
Cota firmei pe
piata
(buc)
0 1 2 3 4
t-2 13.000 - 5.000 38,5
t-1 17.000 130,8 7.000 41,2
T 23.000 135,3 10.000 43,5


3.2 Informatii privind pretul materiilor prime, combustibilului si tariful pentru energia
electrica

Prognozele referitoare la evolutia preturilor materiilor prime, materialelor, energiei electrice
si combustibilului estimeaza o crestere medie de 30%.In tabelul 17 se prezinta nivelul actualizat al
preturilor de achizitie pentru materiile prime directe si energie electrica.

Tabelul nr .1
Preturile materiilor prime directe si tariful energiei electrice in anul curent

20
Nr.crt Denumire materie prima Pretul (U.V.)
0 1 2
1 M
1
585
2 M
2
780
3 M
3
429
4 M
4
221
5 M
5
403
6 M
6
364
7 M
7
351
8 energie electrica
3.3 Informatii privind preturile produselor finite

In anul curent,pentru ramura in care isi desfasoara activitatea firma,se prognozeaza o
crestere a preturilor produselor finite cu 20%.
In aceste conditii preturile de productie vor fi :
pentru produsul A de 25.200 U.V.
pentru produsul B de 40.800 U.V.
pentru produsul C de 67.200 U.V.

4. Sistemul de management

Sistemul de management al societatii comerciale care face obiectul acestei simulari se
caracterizeaza prin urmatoarele aspecte positive si negative, desprinse din studiile de
diagnosticare,frezabilitate si marketing elaborate in ultimii trei ani :

a. Aspecte pozitive:

previziuni optimiste in ceea ce priveste piata, in pofida regresului inregistrat pana in anul
precedent;
existenta titlului de proprietate asupra terenului;
demararea actiunii de modernizare;
existenta unei piete relativ stabile si lipsa unei concurente puternice in domeniu ;
situatie economico-financiara pozitiva;
valorificarea corespunzatoare a parghiei pret, ca premise a mentinerii si dezvoltarii pietei
specifice;
climat social stabil, lipsa conflictelor de munca;
cresteri semnificative ale castigurilor salariale ;
asigurarea unor raporturi corespunzatoare intre dinamica activitatilor economice, justificata
de respectarea unor corelatii fundamentale intre principalii indicatori economici;
21
implicarea active a conducerii firmei( in special a managerului general) in modernizarea de
ansamblu a managementului si a fiecarei componente a acestuia;
preocuparea managementului de nivel superior in asigurarea unei dotari cu personal
competent a posturilor de conducere si executie , in pofida greutatilor intampinate in ceea ce
priveste asigurarea necesarului de economist;
folosirea, chiar daca insuficienta din punct de vedere metodologic, a unor metode si tehnici
managerial din categoria celor clasice(diagnosticarea ,delegarea ,sedinte);
apelarea la serviciile calculatorului electronic in derularea unor procese de executie si ,
partial, de management;
intensitatea decizionala foarte ridicata , in special la esalonul superior al managementului ,
situatie justificata de multiplele problem cu care se confrunta intreprinderea in aceasta
perioada;
initierea si derularea unor ample actiuni cu character strategic (privatizare , restructurare).

b. Aspecte negative

cresterea ponderii cheltuielilor in veniturile totale, in ultimii 2 ani ;
mentinerea unui numar reletiv ridicat al salariatilor , raportat la volumul si dinamica
productiei;
uzura fizica si morala avansata a echipamentelor de productie , mari consumatoare de
energie;
gradul redus de utilizare a capacitatilor de productie ;
conditii nefavorabile de munca in halele de productie (factori de microclimat neadecvati:
iluminat, poluare sonora, ventilatie etc.);
lipsa unui system de asigurare a calitatii pe faze de fabricatie;

existenta unei structuri organizatorice ierarhic-functionale mai putin flexibila si mai putin
adaptata cerintelor si exigentelor economiei de piata, situatie ce ingreuneaza
operationalizarea unor proiecte de anvergura;
lipsa unor proictii strategice judicious fundamentate, axate pe stadia de prognoza, d
diagnosticare si piata;
lipsa unui sistem categorial de obiective care sa cuprinda obiective fundamentale , derivate,
specific si individuale, in a caror indeplinire sa fie implicate toate componetele procesuale si
structurale ale firmei;
22
dimensionarea si delimitarea insuficienta a unor componente procesuale (activitati , atributii
si sarcini) sau structural (posture , functii, compartimente ,relatii organizatorice ) cu impact
nefavorabil asupra eficientei activitatii firmei;
lipsa ori insuficienta dimensionare a unor activitati foarte importante in economia
intreprinderii , cum ar fi : bugetare, previzionare, organizare managerial , marketing s.a;
structurare deficitara a autoritati pe niveluri ierarhice;
insuficienta fundamentare stiintifica a deciziilor de nivel superior, pe de o parte , datorita
neapelarii la serviciile unui instrumentar decisional evoluat si, pe de alta parte, datorita
insuficientei suportului informational;
insuficienta delimitare si dimensionare a fluxurilor si circuitelor informationale;
neutilizarea unor sisteme evaluate de management , precum managementul prin obiective
,managementul prin bugete ,managementul prin proiecte etc.cu mare impact asupra
eficientei firmei
lipsa unor elemente metodologice de baza I ceea ce priveste utilizarea unor instrumente
manageriale I intretinerea functionarii componentelor managerial
Organigrama aferenta actualei structure organizatorice este prezentata in continuare
























Adunarea Generala a
Actionarilor
Consiliul de
Administratie
Manager General
Manager tehnic
si de productie
Manager
comercial
Manager
economic
S
e
r
v
i
c
i
u
l

p
e
r
s
o
n
a
l

i
n
v
a
t
a
m
a
n
,

s
a
l
a
r
i
z
a
r
e

S
e
r
v
i
c
i
u
l

p
l
a
n
-
p
r
o
g
n
o
z
e

S
e
r
v
i
c
u
l

A
d
m
i
n
i
s
t
r
a
t
i
v

S
e
r
v
i
c
i
u
l

C
.
T
.
C
.

S
e
r
i
v
i
c
i
u
l

O
r
g
a
n
i
z
a
r
e

A
t
e
l
i
e
r

d
e

p
r
o
i
e
c
t
a
r
e

S
e
r
v
i
c
i
u
l

A
p
r
o
v
i
z
i
o
n
a
r
e

S
e
r
v
i
c
i
u
l

D
e
s
f
a
c
e
r
e

m
a
r
k
e
t
i
n
g
,

t
r
a
n
s
p
o
r
t
u
r
i

S
e
r
v
i
c
i
u
l

F
i
n
a
n
c
i
a
r
,

C
F
I

S
e
r
v
i
c
i
u
l

C
o
n
t
a
b
i
l
i
t
a
t
e

O
f
i
c
i
u
l

d
e

c
a
l
c
u
l

Fig. 2. Organigrama firmei
23










2. STRATEGIA SI POLITICA FIRMEI

1. Aspecte teoretico-metodologice privind fundamentarea,elaborarea si aplicarea strategiei si
politicii firmei

Esenta acestei lucrari destinata studentilor economisti o constituie, asa cum s-a precizat,
fundamentarea si elaborarea strategiei si politicii unei firme industrial, organizata ca societate
comerciala pe actiuni .
Litreratura de specialitate insista pa necesitatea derul;arii procesului strategic-tactic dupa un
scenario structurat in mai multe etape:

a. Fundamentarea
b. Elaborarea
c. Implementarea

a. In etapa de fundamentare se urmareste , pe de o parte, precizarea unor premise si, pe de alta
parte , punctarea principalelor categorii de informatii ce urmeaza a fi valorificate in elaborarea
strategiei si politicii firmei.
Astfel, in ceea ce priveste premisele proiectiei viitorului firmei pe orizonturi variabile de timp ,
mai ales de peste un an , este necesara luarea in considerare a urmtoarelor aspecte:

faza ciclului de viata in care se afla intrepriderea , premise ce influenteaza decisive tipul de
strategie ce urmeaza a fi adoptat cat si componentele acesteia, de la obiective la modalitatile
de obtinere a avantajului competitive;
In ceea ce priveste societatea comerciala care face obiectul acestei lucrari, faza in care se afla este
aceea de maturitate , situatie ce impune:

- diferentierea produselor;
- cautarea de noi piete;
- axarea pe costuri ca element de avantaj competitiv;
- intensificarea actiunilor promotionale;
Tipul de strategie pa care se va merge va fi:
Tabelul nr 18
Sectia I Sectia a II -a
Atelier mecano-
energetic
24

Criteriu de clasificare Tip de strategie Caracteristici
1 2 3
Sfera de cuprindere Globala(cu prioritate)

Luarea in considerare a
ansamblului componentelor
procesuale si structural ala firmei
Dinamica
obiectivelor
De consolidare , cu tendinta
spre dezvoltare
Accent pe aspectele calitative,
fara neglijarea celor cantitative.
Obiective superioare prioadei
precedente.
Natura obiectivelor si a
principalelor abordari
strategice
Ofensiva
Inovationala
Manageriala
Patrunderea pe noi piete
Extinderea nomenclatorului de
fabricatie
Modernizarea managementului si
a componentelor sale

Facem precizarea ca este foarte dificil de delimitat un tip de strategie de altul , dat fiind faptul ca
apar si se manifesta numeroase interferente in ceea ce priveste elementele de caracterizare.

existenta unor stakeholderi, respective a factorilor endogeni si exogeni firmei, ale caror
interese economice sunt influentate major de modul de concepere si derulare a activitatilor
sale.In categoria acestora intra:
- proprietarii
- actionarii
- salariatii
- sindicatele
- managrii
- furnizorii
- clientii
- bancile
- statul (administratia publica)
- autoritatile locale
In prezentarea caracteristicilor tipologice ale firmei simulate se fac referiri la asemenea
stakeholder, ce influenteaza decisive prezentul si mai ales , viitorul sau.

25
asigurarea continuitatii elaborarii si aplicarii strategiei si politici firmei, pe baza
modificarilor ce intervin in caracteristicile dimensionale si functionale ale acestora.
Adaptarea prin schimbare la mutatiile ce intervin in mediul ambiant , national si
international, este singura modalitate de raspuns eficace la provocarile acestuia. Acest lucru nu este
posibil decat prin strategii si politici realiste, asa cum se incearca si in lucrarea de fata .

multidimensionarea strategiei si politicii globale, asigurata de viziunea sistemica
asupra intreprinderii (sistem socio-economic, sistem tehnico-material, sistem de
management etc.)
flexibilitatea strategiei si politicii firmei, respectiv modificarea partiala a
continutului acestora , pe parcursul derularii procesului strategic-tactic , ca urmare a
aparitiei unor nesincronizari intre componentele majore (obiective, modalitati de
realizare , resurse , termene etc.)
transferul international de know-kow managerial, internationalizarea
activitatilor economice ,abordarea sistemica elaborarii si implementarii sunt alte
importante premise de care trebuie sa se tina seama in derularea procesului
strategico-tactic.
Concomitent , este necesara colectarea de informatii care sa permita elaborarea propriu-zisa a
strategiei si politicii , furnizate de:

diagnosticarea viabilitatii economico-financiare si manageriale a firmei , pe baza elementelor
informationale oferite de prima parte a lucrarii;
studiile de marketing , referitoare la piata firmei;
studiile de prognoza , referitoare la tendintele manifestate la nivel de ramura si economie
nationala;
studiile ecologice.
b. Etapa de elaborare propriu-zisa parcurge un scenario in care se pune un accent pe:

formularea misiunii firmei;
stabilirea obiectivelor;
conturarea modalitatilor de realizare a acestora;
dimensionarea resurselor
precizarea termenelor intermediare si finale de realizare a obiectivelor si de derulare a
optiunilor strategic-tactice;
determinarea avantajului competitive;
26
cuplarea componentelor strategic-tactice in strategia (politica) globala;
elaborarea referitoare la aceste secvente sunt prezentate in continuare.
c Implementarea strategiei si politicii, o etapa cu un pronuntat character pragmatic, reclama , ca
principale actiuni , urmatoarele:

pregatirea implementarii , in sensul crearii conditiilor materiale, umane si financiare si
pregatirii climatului din cadrul firmei , in vederea minimalizarii rezistentei la schimbare;
reproiectarea sistemului da management si a componentelor majore ale acestuia
(metodologica , decizionala , informationala , organizatorica ), dupa scenarii metodologica
riguroase;
operarea schimbarilor strategico-tactice preconizate de natura economica , tehnica, umana,
manageriala etc.
evaluarea strategiei si politicii firmei prin determinarea eficientei acestora;
operarea unor modificari, a unor perfectionari, in functie de modificarile ce intervin in
parametrii de stare ai firmei si mediului sau ambient.
Ne vom referi in continuare la elaborarea strategiei si politicii firmei, punctand cele mai semificative
aspect pe care acestea le presupune.



2.Misiunea firmei

Societatea comerciala la care ne referim este specializata , asa cum s-a precizat , in
producerea si comercializarea unor produse electrotehnice de complexitate constructiva si
tehnologica medie.
Scopul principal al constituirii si functionarii firmei il reprezinta satisfacerea cantitativa si
calitativa a unui segment al nevoii sociale , in conditii de profitabilitate cat mai ridicate. Cele trei
tipuri de produse ce fac obiectul fabricatiei au utilizare atat industriala - intrand in configuratia unor
produse de complexitate medie - cat si casnica, folosindu-se ca atare in locuinta fiecaruia .
Intreprinderea a urmarit si urmareste ca satisfacerea nevoilor clientilor sa fie cat mai buna ,
orientandu-se cu prioritate spre aspecte referitoare la calitatea produselor si distribuirea
corespunzatoare a acestora.
Totodata , in conditiile multiplicarii si intesificarii concurentei , se cauta solutii pentru obtinerea de
avantaj competitiv, prin optimizarea raportului pret/ cost si imbunatatirea calitatii.
Firma ocupa, in present, aproximativ 10% din piata unor astfel de produse si sunt perspective
favorabile pentru depasirea acesui prag. In conditiile atenuarii si eliminarii blocajului economoco-
financiar, precum si ale imbunatatirii (modernizarii)tehnice, tehnologice si manageriale a societatii
poate devansa firme cu traditie in domeniu.



27

3.Obiective

Orice demers strategico-tactic are ca punct de referinta, conturarea unor obiective reale,
mobilizatoare, stimulative si comprehensibile. Ele alcatuiesc un sistem categorical ce coboara
pana la nivelul postului, respectiv pana la obiectivele individuale.
Tinand cont de situatia economico-financiara, de nivelul contextual in care actioneaza,
precum si de perspectivele ramurii din care face parte, principalele obiective strategice asumate de
intreprinderea simulata sunt :
a. Asigurarea unei dinamici a profitului de cel putin 10% in fiecare din anii intervalului
strategic vizat (de trei ani) ;
b. Cresterea ponderii firmei pe piata interna si, mai ales, externa, in sensul :
- Optimizarii raportului export/piata interna in favoarea exportului ;
- Amplificarea segmentului (cotei) de piata interna camparativ cu firmele
concurente la minimum 15% in urmatorii 3 ani .
c. Reproiectarea sistemului de management pana la data de 30 iunie, anul urmator.
Aceste obiective fundamentale (strategice) permit conturarea de obiective derivate 2 si 3,
specifice si individuale, rezultand un sistem de obiective in a caror realizare sunt implicate, practic,
toate componentele procesuale si structurale ale firmei.
In figura urmatoare sunt prezentate cele mai importante dintre acestea, iar in continuare se
fundamenteza nivelul unora din ele pentru urmatorul an (nivelul planificat).
Precizam ca, in functie de optiunile strategice si de modificarile ce urmeaza a fi operate la
nivelul firmei si in mediul ambiant al acesteia, nivelul efectiv al obiectivelor evidentiate in figura
poate fi diferit.
Studentii vor fundamenta nivelul previzional pentru toate obiectivele pe care le propun
intreprinderii simulate, dupa metodologia de determinare a acestora.


3.1. Productia fizica si cifra de afaceri

Avand in vedere scaderea cererii solvabile pentru produsul A, slaba rentabilitate a acestuia,
precum si estimarea unei cresteri mai rapide a preturilor materiilor prime si energiei electrice,
comparativ cu cresterile de preturi la produsele finite,firma va renunta in anul curent la fabricarea
respectivului produs. In aceste conditii in sectia 1 se va trece la asimilarea noului produs D.
Cercetarile de piata efectuate au aratat ca se pot vinde in cursul anului curent 80.000
bucati produs D. Dintre acestea 64.000 bucati sunt cerute pe piata interna, 10.000 bucati pe piata
franceza si 6.000 bucati pe piata germana.
Pretul de productie pentru piata interna este de 10.500 U.V., de 30 franci pentru piata
franceza si de 9 marci pentru piata germana.
28
Cresterea vanzarilor
(a cifrei de afaceri)
cu minimum 50 %
Imbunatatirea
corelatiilor intre
principalii indicatori
economici
Realizarea pana la
31.01. a unor
cercetari de piata
Diagnosticarea
viabilitatii firmei
pana la 31.01.
Elaborarea
strategiei
pana la 16.02
Reproiectarea
propriu-zisa a
managementului
pana la 30.06
Obiective
derivate I
Cresterea gradului de utilizare a
capacitatii de productie prin
amplificarea productiei fizice
(vezi program de fabricatie )
Asimilarea in
fabricatie a unui nou
produs pana la 31.01
Retehnologizarea unor
sectoare cheie pana la
01.03
Derularea pana la 31.09 a unui
complex program de
perfectionare profesionala si
manageriala
Promovarea unor mecanisme
motivationale adecvate care
sa permita cresterea salariului
mediu cu minimum 25 %
Imbunatatirea
calitatii
produselor
Promovarea
unui instrument
managerial
evolutiv
Reproiectarea
sistemului
informational
Rationalizarea
organizarii
procesuale si
structurale
Perfectionarea
organizarii
procesuale si
structurale
Obiective
specifice
Obiective
derivate II
Cresterea profitului cu
minimum 10 %
Aplicarea cotei de piata
externa la minimum 7 %
Reproiectarea sistemului de
management pana la 30.06
Obiective
fundamentale
Diminuarea
relativa a
costurilor la
venituri cu
minimum 25
%
Cresterea cu 50%
a productivitatii
muncii
Figura nr. 3
29
Cursul de schimb mediu prognozat pentru anul curent este de 360 U.V./franc francez si
de 1.210 U.V./marca germana

Pentru produsul B se intrevede o crestere a cererii solvabile cu 6.6%, firma dorind
sa-si pastreze cota detinuta pe piata in anul de baza. Deci numarul de bucati din produsul
B care vor fi fabricate va fi de

15.000 x 106,66% = 16.000 bucati

In ceea ce priveste produsul C, datorita rentabilitatii sporite si a expansiunii cererii
solvabile, firma isi propune o consolidare a pozitiei pe piata. Pentru atingerea acestui
obiectiv a realizat studii de piata in trei variante : pesimista,realista si optimista.
In varianta pesimista nivelul cererii solvabile va creste cu 8%, iar cota de piata a
firmei va fi de 44%.
In varianta realista nivelul cererii solvabile va creste cu 10%, iar cota de piata a
firmei va fi de 45%.
In varianta optimista nivelul cererii solvabile va creste cu 12%, iar cota de piata a
firmei va fi de 46%.
Probabilitatile de realizare a celor trei variante sunt : 1/6 in varianta pesimista, 4/6
in varianta realista si 1/6 in varianta optimista.
Drept urmare, numarul de bucati de produs C (Qc) care va fi fabricat in anul curent
va fi determinata astfel :

Q
c
= D
o
x I
qi
x C
pi
x P
i


Unde :

D
o
- nivelul initial al cererii
I
qi
- indicele de crestere al cererii in varianta i
C
pi
- cota de piata a firmei in varianta i
P
i
probabilitatea de realizare a variantei i


Avand in vedere datele prezentate anterior,din calcule rezulta un nivel de 11.387
bucati. Prin rotunjire, firma isi va fixa drept obiectiv 11.400 bucati produs C.
Pornindu-se de la productia fizica, se calculeaza apoi cifra de afaceri (tabelul 19).

Tabelul nr.19
Cifra de afaceri a firmei

Nr.crt. Denumire produs Cantitate(buc.) Pret(U.V./buc.) Cifra de afaceri(mii
UV)
0 1 2 3 4
1 B 16.000 40.800 652.800
2 C 11.400 67.200 766.080
3 D-intern 64.000 10.500 672.000
30
4 D-Franta 10.000 10.890 108.000
5 D-Germania 6.000 10.890 65.340
6 D-Total 80.000 10.567 845.340
7 Total cifra de
afaceri
2.264.220


3.2. Rentabilitatea firmei

Firma isi propune o crestere a ratei profitului de la 9,27% in anul de baza la 20%
in anul curent.
Aceasta corespunde unei rate a rentabilitatii comerciale de 16,66%.
Deci profitul brut ce va trebui realizat va fi de :

2.264.220 x 16,66% = 377.370 mii UV


Obiectivele strategico-tactice ale firmei sunt prezentate in sinteza in tabelul 20.

Tabelul nr.20
Obiectivele strategico-tactice ale firmei in anul curent

Obiective U.M. Nivel absolut
0 1 2
1. Productia fizica
1.1. Produs B Buc. 16.000
1.2. Produs C Buc. 11.400
1.3. Produs D total
-intern
-extern
Buc.
Buc.
Buc.
80.000
64.000
16.000
2. Cifra de afaceri
2.1. intern
2.2. extern
Mii UV
Mii UV
Mii UV
2.264.220
2.090.880
173.340
3. Profit brut (minim) Mii UV 377.370
4. Total costuri (maxim) Mii UV 1.886.850


4. Modalitati strategici-tactice de realizare a obiectivelor

Pentru realizarea obiectivelor strategici-tactice, firma isi propune :
- Asimilarea unui nou produs D
- Efectuarea de investitii (achizitionarea unor utilaje si masini mai performante)
- Modernizarea manageriala
- Reducerea consumului absolut si relativ de factori de productie
31
- Diversificarea debuseelor pentru produsele fabricate prin patrunderea pe piata
franceza si germana
- Promovarea produselor prin intensificarea reclamei,chetuielile pentru
publicitate vor spori cu 50% fata de anul de baza
- Sporirea motivatiei in munca a personalului prin cresterea castigului salarial
mediu nominal cu 30%. Totodata, se prevede ca indicele de devansare a
salariului mediu de catre productivitatea muncii va fi de 102%.

4.1. Factori modelatori ai dimensionarii resurselor umane si materiale necesare
realizarii obiectivelor strategice


4.1.1. Estimarea necesarului de personal

Avand in vedere cele aratate anterior, rezulta ca nivelul productivitatii muncii in
anul current va fi de:

1.203.774 x 130% x 102% = 1.596.204 UV/angajat

Deci, numarul de personal se va ridica la:

2.264.220.000/1.596.204 = 1.419 angajati.

4.1.2. Balanta timpului de munca pentru un lucrator direct productiv

In anul curent, asa cum rezulta din tabelul 21, numarul de ore de munca ale unui
lucrator direct productiv va fi de 1.840 ore in sectia a 2-a si 1832 ore in sectia 1,deoarece
aceasta sectie va functiona doar in perioada 1 februarie-31 decembrie,intervalul 1-31
ianuarie fiind rezervat pentru asimilarea produsului D. In sectia 1 intreg personalul va
efectua concediul de odihna in perioada cand activitatea de productie este intrerupta.


Balanta timpului de munca pe un lucrator
Tabelul nr.21

Nr. Crt. Indicator Sectia a 2-a Sectia 1
0 1 2 3
1 Zile calendaristice (Zc) 365 334
2 Zile nelucratoare (Zn),din care 131 101
Zile de repaus legal (Zrl) 111 101
Concediu de odihna (Co) 20 -
3 Zile maxim disponibile (Zmd) 234 233
4 Zile neutilizate, din care (Znu) : 4 4
Concedii maternitate si program redus (Cmpr) 1 1
Concedii medicale (Cm) 1 1
32
Intreruperi si stagnari de o zi (Zs) 1 1
Absente aprobate prin lege (Al) 1 1
5 Zile de lucru efective (Zlef) 230 229
6 Durata zilei de lucru (Dzl) 8 8
7 Timp efectiv de lucru in ore (Tef) 1.840 1.832

Observatii :

Zmd = Zc Zn
Zlef = Zmd Znu
Tef = Zlef x Dzl


4.1.3. Timpul maxim disponibil pe grupe de utilaje

In anul curent timpul maxim disponibil pe grupe de utilaje este prezentat in
tabelul 22.
Tabelul Nr.22
Timpul maxim disponibil pe categorii de utilaje in sectia a II-a

Nr.
crt.
Tip utilaj Timp de intrerupere
(Ti)
Timp maxim disponibil (TmD)
2 schimburi 3 schimburi
0 1 2 3 4
1 Centre de prelucrare 150 3.914 5.946
2 Masini tip a 344 3.720 5.752
3 Masini tip b 374 3.690 5.722
4 Masini tip f 358 3.706 5.738
5 Masini tip g 348 3.716 5.748
6 Masini tip h 384 3.680 5.712
7 Masini tip i 388 3.676 5.708
8 Masini tip j 354 3.710 5.742
9 Mese tehnologice - 4.064 6.096
Nota :

Tmd = (Zc Zrl) x Dzl Ti

Zc, Zrl, Dzl si Ti au semnificatiile din tabelul 21 si 22 iar Ns = numarul de schimburi.

4.2. Asimilarea in fabricatie a produsului D in sectia I

4.2.1. Tehnologia de fabricatie

Schema procesului tehnologic este prezentata in figura 4, iar tipul si durata operatiilor in
tabelul 23.

33



























11
12
9
8
7
5
4
3
2
m
R 1
R
R 2
R 3
materii
prime
repere
1
m 10 m 5 m 3
1-14
13
14
10
6
D
operatii de
prelucrare si
asamblare
34


Tabelul Nr.23
Tipul si durata operatiilor

Nr.
crt.
Tipul operatiei Durata
(min.)
Tipul
echipamentului
Observatii
0 1 2 3 4
1 manuala 18 Mese de lucru existente
2 mecanizata 6 Masini k investitii
3 mecanizata 15 Masini m existente
4 mecanizata 30 Masini p existente
5 mecanizata 60 Masini a existente
6 manuala 15 Mese de lucru existente
7 mecanizata 24 Masini n existente
8 mecanizata 33 Masini r existente
9 mecanizata 36 Masini g existente
10 manuala 30 Banc montaj existente
11 mecanizata 6 Masini h existente
12 mecanizata 9 Masini l investitii
13 manuala 42 Banc montaj existente
14 Manuala (CTC) 21 Mese control existente
TOTAL 345


Costul asimilarii produsului (mai putin investiviile in utilaje) se apreciaza la 8.000.000
UV.
Puterea instalata a motoarelor de la masinile k si l este de 1,5 kw fiecare.
Montajul produsului D se va face la o linie servita de o banda transportoare,al carei
motor are o putere de 3 kw.
Pretul de achizitie al noilor utilaje este :

- Pentru masina k 225.000 UV
- Pentru masina l 175.000 UV
- Pentru banda transportoare 90.000 UV

Cotele de amortizare sunt 4,8% pentru masinile k si l de 10% pentru banda
transportoare.

4.2.2. Organizarea liniei productiei in flux

Pentru fabricarea produsului D se va organiza in sectia 1 o linie de productie in
flux. In continuare se va efectua calculul principalelor elemente ale acesteia.


Figura nr. 4.
35

Parametrii liniei in flux

Linia de productie in flux va functiona 229 zile lucratoare in regim de 2 schimburi a
8 ore. Coeficientul de simultaneitate (K)care reflecta timpul efectiv de lucru in cursul
schimbului este de 0,96.

a. Tactul liniei (T) se determina astfel :

T =
Q
K t 60


Unde :

t = timpul de lucru disponibil (ore)

Q = volumul productiei

T = produs min/ 63808 . 2
000 . 80
96 , 0 60 8 2 229
=



b. Ritmul liniei (R) este inversul tactului

Deci :

R =
T
1
= 0,379064 produse/minut


b. Calculul numarului de utilaje si posturi de lucru manuale (Nui)


N
ui
=
T
D
oi


Unde :

D
oi
= durata operatiei i







36
Tabelul nr.24
Determinarea numarului de posturi manuale(Npm)

Operatia Durata operatiei
(min)
Necesar de posturi manuale
0 1 2
1 18 6,837 Mese de lucru
6 15 5,696 Mese de lucru
10 30 11,3712 Banc de montaj
13 42 15,9216 Banc de montaj
14 21 7,968 Mese de control
Total posturi manuale 49

Tabelul nr.25
Determinarea numarului de utilaje(Nu)

Operatia Durata operatiei Tipul utilajului Numar de utilaje
0 1 2 3
2 6 Masina k 2,273
3 15 Masina m 5,696
4 30 Masina p 11,3712
5 60 Masina a 22,7423
7 24 Masina n 9,1010
8 33 Masina r 12,5113
9 36 Masina g 13,6514
11 6 Masina h 2,273
12 9 Masina l 3,414
Numar total de utilaje 88

d. Calculul lungimii benzii transportatoare

L
b
= (N
u
+ N
pm
) x d
unde :


d = distanta dintre doua posturi de lucru succesive = 1m

L
b
= (88+49) x 1 = 137 m

e. determinarea suprafetei benzii (S
b
)
37
S
b
= L
b
x l
b
+ S
pa
+ S
pf

unde:

l
b
= latimea benzii ; l
b
= 2m

S
pa
= suprafata pentru alimentare; S
pa
= 30 m

S
pf
= suprafata de depozitare a produselor finite ; S
pf
= 36 m

S
b
= 137 x 2 + 30 + 36 = 340 m

Caile de acces pentru linia de productie in flux reprezinta 20% din suprafata
ocupata de masini, utilaje, mese de lucru si bancuri de montaj. Avand in vedere ca
suprafata totala a sectiei I(SSI) este de 800 m, rezulta ca gradul de ocupare a
suprafetei(GUS) va fi :

GUS= % 51 100
800
408
100
800
% 120 340
100
% 120
= =

SI
b
S
S



4.2.3. Numarul maxim de lucratori productivi care lucreaza simultan la linia de
fabricatie

Necesarul maxim de personal direct productiv/schimb se determina in functie de
numarul de utilaje (NU), posturi de lucru manuale si normele de servire, respectiv
numarul de lucratori ce revin pe un loc de munca, asa cum este prezentat in tabelul 26.

Tabelul nr.26
Numarul maxim de lucratori direct productivi/schimb

Operatia Numar utilaje si
posturi de lucru(NU)
Norma de servire
(NS)
Numar de lucratori
(Nl)
0 1 2 3
1 7 1 7
2 3 1 3
3 6 1 6
4 12 0,5 6
5 23 0,5 12
6 6 2 12
7 10 1 10
8 13 0,5 7
9 14 1 14
10 12 2 24
11 3 1 3
12 4 1 4
38
13 16 2 32

14 8 2 16
Total 137 - 156

Nota : N1 = NU x NS



4.2.4. Antecalculatia costului unitar

Estimarea costului noului produs se face pornindu-se de la determinarea
manoperei directe (tabelul 27), a costului de energie electrica cu scop tehnologic (tabelul
28) si a amortizarii (tabelul 29).

Tabelul nr.27
Calculul salariilor directe pe unitatea de produs

Numarul
operatiei
Durata
operatiei
min.(D
o
)
Norma de
servire
(NS)
Consum de
manopera
directa
om-ore(C
md
)
Tarif orar
UV
(T
o
)
Costuri
directe UV
(C
d
)
1 2 3 4 5 6
1 18 1 0,300 210 63.00
2 6 1 0,100 235 23.50
3 15 1 0,250 240 60.00
4 30 0,5 0,250 225 26.25
5 60 0,5 0,500 225 112.50
6 15 2 0,500 235 117.50
7 24 1 0,400 245 98.00
8 33 0,5 0,275 220 60.50
9 36 1 0,600 225 135.00
10 30 2 1,000 245 245.00
11 6 1 0,100 210 21.00
12 9 1 0,150 190 28.50
13 42 2 1,400 245 343.00
14 21 2 0,700 225 157.50
Total 6,525 233,14 1521,25



Nota : C
md
=DO x NS
C
d
=C
md
x TO




39
Tabelul nr.28
Consumul de energie electrica pentru forta motrice in sectia I

Operatia si
tipul de
masina
Norma de
timp(ore-
masina)
Timp efectiv
de
functionare a
masinii
(K=0,96)
Putere
instalata(kw)
-P
i
-
Total
consum
energie
electrica C
eel

(kw)
Valoare
energie
electrica V
e
(UV)
1 2 3 4 5 6
II/k 0,10 0,096 1,5 0,144 2,88
III/m 0,25 0,240 2,5 0,600 12,00
IV/p 0,50 0,480 5,0 2,400 48,00
V/a 1,00 0,960 3,0 2,880 57,60
VII/n 0,40 0,384 3.0 1,152 23,04
VIII/r 0,55 0,528 4,5 2,376 47,52
IX/g 0,60 0,576 2,0 1,152 23,04
XI/h 0,10 0,096 3,0 0,288 5,76
XII/l 0,15 0,144 1,5 0,216 4,32
Banda transportatoare 3,0 0,1374 2,74
Total produs D 11,3454 226,908

Tabelul nr.29

Calculul amortizarii in sectia I
Nr.
Crt.
Categoria
mijloacelor fixe
Cant
itate
Valoare
unitara(U
V)
Valoarea
totala a
mijloacelor
fixe(UV)
Norma de
amortizare
(%)
Amortizare
anuala(UV)
0 1 2 3 4 5 6
1 Cladire productiva 1 2.200.000 2.200.000 1,1 24.200
2 Masini tipk 3 225.000 675.000 4,8 32.400
3 Masini tipm 6 175.000 1.050.000 4,8 50.400
4 Masini tipp 12 204.000 2.448.000 4,8 117.504
5 Masini tipa 23 200.000 4.600.000 4,8 220.800
6 Masini tipn 10 82.000 820.000 4,8 39.360
7 Masini tipr 13 110.000 1.430.000 4,8 68.640
8 Masini tipg 14 180.000 2.520.000 4,8 120.960
9 Masini tiph 3 220.000 660.000 4,8 31.680
10 Masini tipI 4 175.000 700.000 4,8 33.600
11 Banda
transportatoare
1 90.000 90.000 10,0 9.000
12 Alte mijloace fixe 550.000 6,7 36.850
Total sectia I 17.743.000 4,4 785.394
40
**Consumul de energie electrica aferent benzii transportatoare a fost determinat astfel :
229 zile x 16 ore/zi x 3 kw : 80.000 buc. = 0,1374kwh/buc produs D.
C
eel
= N
t
x K x P
i
; V
c
=C
eel
x 20 UV/kwh
Deci, cheltuielile cu amortizarea care revin pe unitatea de produs vor fi de
785.394 : 80.000 = 9,82 UV.

Estimarea cheltuielilor de administratie a sectiei se va face prin preluarea
coeficientului de repartizare in raport cu cheltuielile, cu salariile directe, din anul de baza
(66,03%).
Estimarea cheltuielilor generale ale intreprinderii care revin pe o unitate de produs
se va face prin preluarea coeficientului de repartizare in raport cu costul de sectie din anul
de baza (3,4470%).
Tabelul nr.30
Costul unitar antecalculat al produsului D

Nr.
crt

Articole de calculatie UM Norma de
consum
Pret(UV) Valoare
(UV)
0 1 2 3 4 5
1 Materii prime
m10
m5
m5

kg
kg
kg

6,0
3,0
2,0

494
429
403
5.067
2.964
1.287
806
2 Salarii directe Ore-om 6,525 233,14 1.521,25
3 CAS % 25 - 380,31
4 Protectie sociala % 5 76,06
5 Cheltuieli comune ale
sectiei, din care :
-cheltuieli cu energia
(f.m.)
-cheltuieli cu amortizarea
-alte cheltuieli comune
UV

UV

UV
%





66,03
1.241,21

226,91

9,82
1.004,48
6 Cost de sectie UV 8.275,83
7 Cheltuieli generale ale
intreprinderii
% 3,4470 285,27
8 Cost total UV 8.561,10
9 Profit brut UV 1.938,90
10 Pret de productie(intern) UV 10.500,00

4.3. Analiza posibilitatilor de realizare a obiectivelor in sectia a II-a

Analiza posibilitatilor de realizare a obiectivelor in sectia a II-a evidentiaza in
ce masura conditiile tehnico-materiale, umane, financiare si manageriale permit
indeplinirea acestora.
Un astfel de demers a fost structurat in urmatoarele etape:
a. analiza posibilitatilor de realizare a obiectivelor privind productia fizica
41
b. analiza incadrarii in obiectivul privind numarul de lucratori direct productivi
c. analiza incadrarii in nivelul admisibil de cheltuieli

4.3.1. Analiza previzionala a posibilitatilor de realizare a obiectivului privind
productia fizica
Verificarea posibilitatilor de realizare a productiei fizice stabilite ca obiectiv se
face pornind de la numarul de utilaje si posturi de lucru(N
u
), fondul de timp maxim
disponibil (T
d
) in conditiile anului curent si a normelor de timp din anul de baza pentru
diversele repere si operatii(N
ti
) si pentru reperele reprezentative la fiecare grupa de utilaje
(Ntr).
Pe aceasta baza se calculeaza coeficientul de echivalenta (C
ei
), obiectivul de
productie (Q
r
), precum si productia posibila in repere reprezentative in conditiile tehnico-
organizatorice ale anului de baza (Q
p
), precum si abaterea productiei posibile de la
obiectivul propus(Q).
Intre acesti indicatori, exista urmatoarele relatii :

C
ei
=
tr
ti
N
N


Q
r
= Q
fi
C
ei


Q
p
=
tr
md u
N
T N


Q = Q
p
Q
r


Efectuand o serie de transformari in modul de exprimare al productiei posibile si
al obiectivului de productie, exprimate in repere reprezentative, se deduce ca : raportul
dintre deficitul si obiectivul de productie (Qr) reprezinta proportia cu care trebuie
reduse normele de timp astfel incat cresterea productiei sa nu se necesite
achizitionarea de noi utilaje.

4.3.2. Analiza incadrarii in obiectivul privind numarul de lucratori direct
productivi

Se determina numarul de lucratori direct productivi necesari realizarii productiei
fizice in conditiile mentinerii consumului de timp de munca din anul de baza si a balantei
timpului de munca din anul curent.

Rezultatul se compara cu numarul maxim admisibil de lucratori direct productivi.

Avand in vedere ca numarul total de personal a fost stabilit pentru anul curent la
1.419, ca in sectia I vor fi necesari 312 lucratori si ca personalul indirect productiv va
ramane constant (201), rezulta ca in sectia a II-a vor putea fi angajati cel mult 906
lucratori direct productivi.
42
Tabelul 31
Analiza previzionala a ncadrrii in obiectivul privind producia fizica

Denu-
mire
masina
Nr. de
masini
(N
u
)
Timp
dispo-
nibil
(T
d
)
Produ-
sul si
reperul
Obiecti-
vul
privind
produc-
tia fizica
(buc)
(Q
i
)
Norme de
timp.an de
baza(ore)
Coef.
de
echiva
-lenta
(C
e
)
Productia
in repere
reprezenta
tive
(Q
r
)
Productia
Posibila in
conditiile
anului de
baza(Q
1
)
Abaterea prod
posibile de la
obiectiv(Q)
Raport
D/Q(%)
Prod
Fizi-
ca
Prod
repre-
zentati
va
Excedent
E
Deficit
D
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12


a



B-R
3
16.000 5 5 1,00 16.000
B-R
4
16.000 5 5 1,00 16.000
B-R
5
16.000 3 5 0,60 9.600
C-R
3
11.400 5 5 1,00 11.400
C-R
6
11.400 6 5 1,20 13.680
C-R
7
11.400 5 5 1,00 11.400
Total 96 3.720 70.080 71.424 -6.656 -8.52

b
B-R
4
16.000 6 6 1,00 16.000
B-R
5
B-R
6
16.000
11.400
5
8
6
6
0,83
1,33
13.333
15.200

Total 71 3.690 44.533 43.665 -868 -1.95
f B-R
3
16.000 3 3 1,00 16.000
B-R
3
11.400 3 3 1,00 11.400
Total 20 3.706 27.400 24.706 -2.694 -9.83
g B-R
3
16.000 7 7 1,00 16.000
C-R
3
11.400 7 7 1,00 11.400
Total 49 3.716 27.400 26.012 -1.388 -5.07
h B-R
5
16.000 9 9 1,00 16.000
C-R
7
11.400 3 9 0,33 3.800
43
Total 50 3.680 19.800 20.444 +644
i B-R
5
16.000 2 4 0,55 8.000
C-R
7
11.400 4 4 1,00 11.400
Total 19 3.676 19.400 17.461 -1.939 -10.00
j 34 3.710 C-R
5
11.400 12 12 1,00 11.400 10.511 -889 -7.80
b
2
B 16.000 5 8 0,625 10.000
C 11.400 8 8 1,00 11.400
Total 40 4.064 21.400 20.320 -1.080 -5.05

44
Analiza previzionala a incadrarii in obiectivul privind numarul de lucratori direct
productivi (sectia a II-a)
Tabelul nr. 32

Nr.
crt
Reper
produs
Obiectiv de
productie(buc)
Operatia Consumul
de
manopera
directa
(om-ore)
Timpul de
munca necesar
pentru
realizarea
productiei(ore)
Balanta
timp de
munca pe
un
lucrator(ore)
Necesar
de
lucratori
direct
productivi
0 1 2 3 4 5 6 7
1 B-C/R
3
27.400 I
II
III
5
3
7
137.000
82.200
191.800
1.840
1.840
1.840
75
45
104
2 B-R
4
16.000 I
II
III
5
6
9
80.000
96.000
144.000
1.840
1.840
1.840
43
52
79
3 B-R
5
16.000 I
II
III
3
5
2
48.000
80.000
32.000
1.840
1.840
1.840
26
43
17
4 C-R
6
11.400 I
II
III
6
8
12
68.400
91.200
136.800
1.840
1.840
1.840
37
50
74
5 C-R
7
11.400 I
II
III
5
3
4
57.000
34.200
45.600
1.840
1.840
1.840
31
19
25
6 B 16.000 montaj 15 240.000 1.840 130
7 C 11.400 montaj 32 364.800 1.840 198
8 Total lucratori in conditiile normelor de munca din anul de baza (L
0
*
) 1.048
9 Obiectivul privind numarul total de lucratori (L
1
) 906
10 Economia relativa de personal (L = L
0
-L
1
) -142
11
Reducerea medie a normelor de timp N
t
= 100
L
L
*
0

-13,55



4.3.3. Analiza incadrarii in nivelul previzionat al costurilor de productie

Analiza previzionala presupune in acest caz parcurgerea a doua etape.

In prima etapa se reactualizeaza costurile de productie pentru produsele B si C astfel:

- Cheltuieli cu materiile prime directe se inmultesc cu indicele preturilor in anul curent (130%);
- Cheltuielile cu manopera directa si cele conexe acestora se vor inmulti cu indicele de crestere
a salariului in anul curent (130%);
- Cheltuielile cu energia electrica in scopuri tehnologice se reactualizeaza tinand seama de
cresterea pretului cu 33,3% in cursul anului curent;
- Celelalte cheltuieli indirecte se vor inmulti cu indicele preturilor produselor B si C (120%).
Se are in vedere faptul ca teoretic, aceasta categorie de cheltuieli este constanta din punct de
vedere al ponderii in pretul produsului;



45
Tabelul nr.33

Nivelul reactualizat al costului unitar al produselor B si C este prezentat in tabelul nr.33

Nr.
crt.
Articole de calculatie Produs
B C
0 1 2 3
1 Materii prime directe 13.910,00 26.520,50
2 Salarii directe 12.675,00 17.693,100
3 CAS 3.168,75 4.423,25
4 Protectie sociala 633,75 884,65
5
5.1
5.2
5.3
Cheltuieli comune ale sectiei, din care:
Cheltuieli cu energia pentru forta motrice
Amortizarea activelor fixe
Alte cheltuieli ale sectiei
7.690,22
2.300,00
142,97
5.247,25
10.539,40
2.870,00
199,56
7.469,84
6 Cost de sectie 38.077,72 60.060,30
7 Cheltuieli generale ale intreprinderii 1.224,01 1.929,12
8 Cost de productie 39.301,73 61.989,42


In cea de-a doua etapa, pornindu-se de la costul antecalculat al produsului D si de la
costurile actualizate ale produselor B si C se efectueaza comparatia intre nivelul total al
cheltuielilor actualizate si nivelul total al cheltuielilor admisibile (Chad
1
) determinate pe baza
formulei:
Chad
1
=CA
1
(100-R
r1
)/100

unde:

CA
1
-cifra de afaceri in anul curent
R
r1
- rata rentabilitatii in anul curent
Chad
1
= 2.264.220.000(100-16,66)/100
Chad
1
= 1.886.850.000 UV

In tabelul nr.34 de realizare comparatia intre nivelul actualizat si cel maxim admisibil al
cheltuielilor.
Tabelul nr.34
Incadrarea in nivelul admisibil al cheltuielilor totale



Nr. crt Produs Cantitatea de
produse
fabricate (buc)
Costul unitar al
produsului
(UV)

Total cheltuieli
necesare (UV)
0 1 2 3 4
1 B 16.000 39.301,73 628.827.680
2 C 11.400 61.989,42 706.679.388
3 D 80.000 8.561,10 684.888.000
Total cheltuieli actualizate 2.020.395.068
Total cheltuieli admisibile 1.886.850.000
Economii de realizat pentru incadrarea in nivelul de eficienta propus -133.545.068


46


Din analiza previzionala rezulta ca obiectivele stabilite necesita adoptarea unor masuri care sa
determine schimbari in eficienta utilizarii factorilor de productie, in sectia a II-a.

4.4. Retehnologizarea firmei


Avand in vedere uzura fizica si morala a masinilor f si g impactul nefavorabil pe care il au
asupra fabricarii reperului R
5
ce intra in componenta produselor B si C, Consiliul de Administratie a
hotarat modernizarea tehnologiei prin inlocuirea celor doua tipuri de masini cu utilaje
complexe(centre de prelucrare), ce executa toate cele 3 operatii necesare pentru reperul R
5
.
Centrele de prelucrare vor fi achizitionate de la un furnizor intern la un pret de 603.000 UV/buc.
Puterea motorului este 3 kw, iar norma de amortizare anuala este de 4,8%.
Utilizarea centrelor de prelucrare determina asa cum s-a aratat anterior comprimarea a trei
operatii tehnologice intr-una singura cu o durata de 9,9 ore/buc. De asemenea, se reduc pierderile
tehnologice la prelucrarea materiei prime m
3
, astfel incat consumul specific scade de la 20kg la 14
kg.

Necesarul de centre de prelucrare (N
cp
) va fi de:

N
cp
=
md
C B t
T
Q Q N ) (
1
+


unde:

N
t1
= timpul de prelucrare a reperului R
3

Q
B
, Q
C
= cantitatea de produse B si respectiv C, ce vor fi fabricate
T
md
= timpul maxim disponibil/utilaj in regim de lucru de doua schimburi


N
cp
= utilaje
utilaj h
buc buc h
70 3 , 69
/ 914 . 3
) 400 . 11 000 . 16 ( / 9 , 9
~ =
+


Valoarea centrelor de prelucrare va fi de:

70 buc. 603.000 UV/buc=42.210.000UV

Amortizarea anuala se va cifra la:

42.210.000 UV 4,8% = 2.026.800 UV


Efecte:
a. reducerea consumului de materie prima m
5
(mp)

mp = (N
c1
-N
c0
) P
r1
(Q
B
+Q
C
)

unde:
N
C1
; N
C0
= norma de consum in anul curent si respectiv in anul de baza;

P
r1
= pretul materiei prime in anul curent

47
mp = (14-20) kg/buc 429 UV/kg (16.000+11.400) buc

mp = -70.527.600 UV


b. economii la consumul de energie electrica ( EE)

EE = (N
t1 ) ( )
1
3
1
C B rEE
i
oi toi cp
Q Q P P N P +

=

unde:

N
t1
= norma de timp in anul curent
P
cp
= puterea motorului centrului de prelucrare
N
toi
= norma de timp in anul de baza la operatiile efectuate la masinile a, f , g.
P
oi
= puterea instalata a motoarelor masinilor a, f, g.
P
rEE1
= pretul energiei electrice in anul curent.

EE = [9,9 h 3 kw (5h 3kw + 3h 1,5kw +7h 2kw)]/buc
20 UV/kwh (16.000+11.400) buc = -2.082.400 UV

c. economii la consumul de manopera directa ( S)

S=(N
t1 ) ( )
*
3
1
1 C B oi
i
toi
Q Q S N S +

=

unde:

S
1
=

salariul din anul curent al lucratorilor de la centrul de prelucrare
*
oi
S = salariile actualizate la operatiile efectuate la masinile a,f,g.

S = [9,9h208 UV /h ( 5h208 UV/h + 3h182 UV/h +
+ 7h188,5 UV/h)]/buc(16.000+11.400)buc =
= -23.188.620 UV

d. economii la plata CAS (CAS)

CAS = 25% S

CAS = 25%(-23.188.620) = -5.797.155 UV


e. economii la cheltuielile cu protectia sociala (PS)

PS= 5% S

PS = 5% (-23.188.620) = -1.159.431 UV


f. economia relativa de personal (L)


48
L=
h
C B
i
toi t
N
Q Q N N ) ( ) (
3
1
1
+

=

unde:

N
t1
= numarul de ore de munca ce revin anual pe un lucrator direct productiv
la sectia a II-a.


L = lucratori
lucrator ore
buc buc h
76
/ 840 . 1
) 400 . 11 000 . 16 ( / )] 7 3 5 ( 9 , 9 [
=
+ + +



4.5. Reorganizarea unor procese tehnologice

4.5.1. Reorganizarea liniei de fabricatie la reperele R
4
si R
6
prin reamplasarea utilajelor pe flux

Operationalizarea acestei masuri nu necesita cheltuieli de investitii. Nu se modifica ordinea
operatiilor tehnologice, ci doar dimensiunea unor norme de prelucrare, datorita eliminarii unor faze,
miscari si manuiri.

Drept urmare, timpii normati in ore-masina vor fi :

Reper Operatia I Operatia II Operatia III
R
4
4,7 5,7 8,5
R
6
5,8 7,5 11,2


In aceste conditii necesarul de utilaje de diferite tipuri va fi:
Masini tipa

Necesar:
38 99 , 37
sin / 720 . 3
400 . 11 / 8 , 5 000 . 16 / 7 , 4
~ =
+
a ma h
buc buc h buc h
masini tip a


Valoarea totala a utilajelor de tip a de la linia de productie in flux va fi:

38buc. 200.000 UV/buc. = 7.600.000 UV

Amortizarea anuala va fi:

7.600.000 4.8% = 364.800 UV

Masini tip b

Necesar:
=
+
a ma h
buc buc h buc buc h
sin / 690 . 5
400 . 11 / 5 . 7 000 . 16 / 7 . 5
47.88~48 masini tip b



49
Valoarea totala a utilajelor de tip b:

48 bucati 125.000 UV/buc = 6.000.000 UV

Amortizarea anuala:

6.000.000 4.8% = 288.000 UV

Masini tip h

Necesar:
37 96 , 36
/ 680 . 3
000 . 16 / 5 . 8
~ =

buc h
buc buc h
masini tip h

Valoarea totala a utilajelor de tip h:
37 buc 220.000 UV = 8.140.000 UV

Amortizarea anuala:
8.140.000 4.8% = 390.720 UV

Masini tip j

Necesar:
~ =

4 . 34
sin / 710 . 3
400 . 11 / 2 . 11
a ma h
buc buc h
35 masini de tip j


Valoarea utilajelor de tip j:

35buc. 185.000 UV/buc = 6.475.000 UV

Amortizarea anuala:

6.475.000 4.8% = 310.800 UV


Efecte


a. Economii la consumul de energie electrica ( EE)

EE =
1 0
2
1
3
1
) (
rEE j i toi
j i
ti
P Q P N N

= =
; j = B,C

EE pentru produsul B = [(4,7-5)h 3kw + (5,7-6)h 2,5kw + (8,5-9)h 3kw]/buc
16.000buc 20 UV/kwh = -1.008.000 UV

EE pentru produsul C = [(5,8-6)h 3kw + (7,5-8)h 2,5 kw + (11,2-12)h
3,5kw]/buc 11.400 buc 20 UV/kwh = -1.060.200 UV

Total economii de energie electrica = -2.068.200 UV


50
b. Economii la consumul de manopera directa ( S):

S =
j i i t
j i
i t
Q S N N

= =
1 0
2
1
3
1
1
) (

S pentru produsul B = [(4,7-5)h 208 UV/h +(5,7-6)h 214,5 UV/h +(8,5-9)h
221 UV/h]/buc 16.000buc = -3.796.000 UV

S pentru produsul C = [(5,8-6)h 208 UV/h + (7,5-8)h 214,5 UV/h + (11,2-12)h
182 UV/h]/buc 11.400 buc = -3.356.730 UV

Total economii de manopera directa = -7.152.730 UV


c. Economii la plata CAS (CAS)
CAS = 25% S

CAS = 25% (-7.152.730) = -1.788.183 UV

d. Economii la plata cotei aferente fondului de protectie sociala (PS)
PS = 5% S

PS = 5% (=7.152.730) = -357.636 UV

e. Economia relativa de personal (L)

L = +
+ +
lucrator h
buc buc h h h
/ 840 . 1
000 . 16 / ] ) 9 5 , 8 ( ) 6 7 , 5 ( ) 5 7 , 4 [(

19
/ 840 . 1
400 . 11 / ] ) 12 2 , 11 ( ) 8 5 , 7 ( ) 6 8 , 5 [(
=
+ +
lucrator h
buc buc h h h
lucratori



4.5.2. Modernizarea sistemului de alimentare cu materie prima a masinilor a prin trecerea de la
sistemul pasiv la cel activ

Aceasta masura determina:


a. reducerea normei de consum in cazul materiei prime m
5
, folosita la reperul R
5
de la 5kgla 4,7kg,
iar in cazul materiei prime m
7
, folosita la reperul R
7
de la 20 kg la 18,6 kg.


b. scaderea normei de timp de la 3h/buc la 2,8 h/buc in cazul operatiei I de la reperul R
5
si de la
5h/buc la 4,6h/buc in cazul operatiei I de la reperul R
7
;

Necesarul de utilaje a pentru fabricarea reperelor R
5
si R
7
:

N
u
=
a ma h
buc buc h buc buc h
sin / 720 . 5
400 . 11 / 6 , 4 000 . 16 / 8 , 2 +


N
u
= 26,14 ~ 27 masini tip a
51

Valoarea utilajelor de tip a :
27 buc 200.000 UV/buc = 5.400.000 UV

Amortizarea anuala:
5.400.000 UV 4,8% = 259.200 UV

Efecte:

a. Economii la consumul de materii prime (mp)

mp = (4,7-5)kg/buc 403 UV/kg 16.000buc +( 18,6-20)kg/buc
351 UV/kg 11.400 buc

mp = -7.536.360 UV

b. Economii la consumul de energie electrica ( EE):


EE = (2,8-3)h/buc 3kw 16.000buc 20 UV/kwh + (4,6-5)h/buc
3kw 11.400 buc 20 UV/kwh

EE = -465.600 UV

c. Economii la consumul de manopera directa (S)

S = (2,8-3)h/buc 208 UV/h 16.000buc + (4,6-5)h/buc 208 UV/buc
11.400 buc

S = -1.614.080 UV

d. Economii la plata CAS(CAS)

CAS = 25% (-1.614.080) = -403.520 UV

e. Economia la plata cotei aferente fondului de protectie sociala(PS)

PS = 5% S

PS = 5% (-1.614.080) = -80.704 UV

f. Economia relativa de personal (L)

L =
lucrator h
buc buc
/ 840 . 1
400 . 11 ) 5 6 . 4 ( 000 . 16 ) 3 8 , 2 ( +
= -4 lucratori


4.5.3. Introducerea unui dispozitiv DXI la masinile de tip i


Aceasta masura conduce la reducerea normei de timp cu 10% de la 2h/buc la 1,8h/buc, in
cazul reperului R
5
si de la 4h/buc la 3,6h/buc in cazul reperului R
7
.
In acest fel se asigura realizarea obiectivului de productie fara achizitionarea unor utilaje
suplimentare .
52

Costul unui dispozitiv DXI este de 6.610 UV , iar norma de amortizare este de 10%.

Necesarul de utilaje i

N
u
=
a ma h
buc buc h buc buc h
sin / 676 . 3
400 . 11 / 6 , 3 000 . 16 / 8 , 1 +


N
u
= 19 masini

Valoarea masinilor i

19 buc 207.000 UV/buc = 3.933.000 UV

Amortizarea anuala:

3.933.000 4,8 % = 188.794 UV

Valoarea dispozitivelor DXI

19 buc 6.610 UV/buc = 125.590 UV

Amortizarea anuala a dispozitivelor DXI:

125.590 UV 10 % = 12.559 UV


Efecte :

a. Economia la consumul de energie electrica ( EE)

EE = (1,8-2)h/buc1,5 kw 16.000buc20 UV/kwh +
+(3,6-4)h/buc1,5 kw 11.400buc 20 UV/buc

EE + -232.800UV

b. Economii la consumul de manopera directa (S)

S = (1,8-2)h/buc 221 UV/h 16.000 buc + (3,6-4)h/buc
221 UV/h 11.400 buc

S = -1.714.960 UV


c. Economii la plata CAS (CAS):

CAS = 25 % S

CAS = 25% (-1.714.960) = -428.740 UV

d. Economii la plata contributiei la fondul de protectie sociala:

PS = 5% S

53
PS = 5% (-1.714.960) = -85.748 UV

e. Economia relativa de lucratori

L = 4
/ 840 . 1
400 . 11 / ) 4 6 , 3 ( 000 . 16 / ) 2 8 , 1 (
=
+
lucrator h
buc buc h buc buc h
lucratori


4.6. Modernizarea manageriala a firmei



4.6.1 Implementarea si utilizarea managementului prin obiective si a managementului prin
bugete


In contextul remodelarii de ansamblu a managementului firmei dar data ca obiectiv fundamental,
implementarea de sisteme, metode si tehnici manageriale evoluate constituie o prioritate.
Date fiind problemele cu care se confrunta, alinierea greoaie la cerintele economiei de piata, si
mai ales, mentalitatile salariatilor, nu totdeauna favorabile schimbarii, se propune promovarea
managementului prin obiective, si in cadrul acestuia , a altor sisteme, metode si tehnici de
management, din care se detaseaza managementul prin bugete cuplat cu sistemul cost-ora-productie.
Se urmareste, astfel , imprimarea unor caracteristici de ordine , disciplina si rigurozitate la
toate esaloanele organizatorice ale intreprinderii generatoare de eficienta.
Importanta deosebita a unor comportamente majore ale managementului prin obiective- sistemul de
obiective si bugete- ne determina sa le alocam o atentie mai mare
**
.
Asa cum s-a precizat, la nivelul de firma a fost elaborat un sistem de obiective, integrate in
strategia si politica acesteia. Pentru fiecare componenta procesuala si structurala pot fi conturate
obiective specifice ori derivate, desprinse din sistemul de obiective ale intreprinderii si integrate,
alaturi de cheltuieli, venituri si rezultate financiare in bugete.
Bugetul se transforma, asadar, intr-un veritabil instrument managerial, prin intermediul caruia se
asigura dimensiunea participativa, economica, motivationala si manageriala a managementului prin
obiective.
Un prim pas in operationalizarea instrumentului managerial la care ne referim il reprezinta
sectorizarea societatii comerciale in centre de gestiune.
Sectorizarea firmei in centre de gestiune mai jos prezentata s-a realizat pe baza criteriului
structural-organizatoric, corelat cu criteriul tehnologic(figura5)
Pentru fiecare din acestea se intocmesc, lanseaza, executa si urmresc bugete, conform
modelului prezentat in continuare.





54






















Societatea comerciala
Centre de
gestiune
auxiliare
Centre de
gestiune din
sfera
administratiei
CG 3 Atelier
Mecano - Energetic Societatea
comercial
a
Fig. nr.5. Sectorizarea firmei in centre de gestiune
Centre de gestiune
din sfera productiei
CG 1 Sectia 1
( Linia in flux )
CG 1 Sectia a II-a

CG 2.1
Centre de
prelucrare
CG 2.2
Masini
a
CG 2.3
Masini
b
CG 2.4
Masini
h
CG 2.5
Masini
i
CG 2.6
Masini
j
CG 2.7
Montaj
55



Referitor la eficienta economica a implementarii si utilizarii managementului prin obiective si
a altor intrumente manageriale semnalam doua aspecte relevante. In primul rand, efectele sunt
predominant pe care il solicita. In al doilea rand, determinarea unor costuri realiste, juste, faciliteaza
evaluarea cat mai corecta a posibilitatilor de negociere a preturilor de vanzare si implicit, orientarea
managementului firmei spre acele zone mari generatoare de cheltuieli.

Ca un corolar al acestor doua aspecte evidentiem faptul ca, pe ansamblu, nivelul profitului si
implicit, al eficientei, poate suferi modificari positive sau negative cu impact nemijlocit asupra
nivelului preturilor de vanzare ce urmeaza a fi negociat cu clientii. De altfel, o asemenea situatie va
fi prezentata in final.


4.6.2. Organizarea ergonomica a muncii


Masura afecteaza operatia II a reperului R
5
precum si operatiile de montaj general. Drept
urmare, norma de timp in cazul prelucrarii pe masina b se reduce de la 5h/buc la 4,8h/buc, iar cea a
prelucrarii pe masina h de la 3h/buc la 2,9H/buc. Consumul de om-ore pentru operatiile de montaj
se micsoreaza cu 12%, respective de la 15h/buc la 13,2 h/buc pentru produsul B si de la 32 h/buc la
28,16 h/buc pentru produsul C. Totodata, montajul produsului B va fi executat de muncitori avand o
categorie de incadrare inferioara. Drept urmare salariul orar va fi de 211 UV in loc de 221 UV.

In aceste conditii, necesarul de masini b pentru fabricarea reperului R
5
va fi :


N
u
= 21 8 , 20
/ 690 . 3
000 . 16 / 8 , 4
~ =

buc
buc h
buc buc h
masini tip b


Valoarea masinilor b:

21 masini x 125.000 UV/buc = 2.625.000 UV

Amortizarea anuala :

2.625.000 x 4,8% = 126.000 UV


Efectele care apar la operatia II, reper R
5
:

a. Economii la consumul de energie electrica ( AEE ):


AEE = (4 , 8-5) h/buc x 2,5 kwh x 16.000 buc x 20 UV/kwh = - 160.000 UV

b. Economii la consumul de manopera directa ( AS )

AS = (4,8-5) h/buc x 214,5 UV/h x 16.000 buc = - 686.400 UV

c. Economii de plata CAS ( ACAS ) :
ACAS = 25% x (-686.400) = - 171.600 UV
56

d. Economii de plata contributiei la fondul de protectie speciala ( APS ):

APS = 5% x (-686.400) = -34.320 UV

e. Economia relativa de lucratori ( AL)

AL = 2
/ 840 . 1
000 . 16 / ) 5 8 , 4 (
=

lucrator h
buc buc h
lucratori

Necesarul de masini h va fi :

N
u
= 9 98 , 8
sin / 680 . 3
400 . 11 / 9 , 2
~ =

a ma h
buc buc h
masini tip h

Valoarea utliajelor h va fi de :

9 masini x 220.000 UV/buc = 1.980.000 UV


Amortizarea anuala va fi :

1.980.000 x 4,8% = 95.040 UV

Efectele care se vor obtine la operatia II, reper R
7
vor fi :

a. Economii la consumul de energie electrica ( AEE ):

AEE = (2,9-3) h/buc x 3 kwh x 11.400 x 20 UV/kwh = - 68.400 UV

b. Economii la consum de manopera directa ( AS ):

AS= (2,9-3) h/buc x 214,5 UV/h x 11.400 buc = - 244.530 UV

c. Economii la plata CAS ( ACAS ) :

ACAS = 25% x (-244.530) = - 61.133 UV

d. Economii la plata contributiei la fondul de protectie sociala ( APS):

APS = 5% x (-244.530) = -12.226 UV

e. Economia relative de lucratori ( AL):

AL = 1
/ 840 . 1
400 . 11 / ) 3 9 , 2 (
=

lucrator h
buc buc h
lucrator

Necesar de bancuri de montaj ( N
BM
):

N
BM
=
h
buc buc h
064 . 4
000 . 16 / ) 3 / 2 , 13 (
+
h
buc buc h
064 . 4
400 . 11 / ) 4 / 16 , 28 (
= 37,1 ~ 38 bancuri

Efectele care apar la operatia de montaj general :
57

a. Economii la consumul de manopera directa ( AS):

pentru produsul B:

AS = (N
t 1
x S
1
- N
t 0
x S
0
*) x Q
B


N
t 1 ,
S
1,
N
t 0,
S
0
si Q
B
au semnificatii analoge celor utilizate la calculul efectelor
introducerii centrelor de prelucrare.


AS = (13,2 h/buc x 211 UV/h 15 h/buc x 221 UV/h) x 16.000 buc

AS = - 8.476.800 UV

pentru produsul C:

AS = (13,2 h/buc x 211 UV/h 15 h/buc x 221 UV/h) x 16.000 buc

AS = - 9.674.496 UV


Total economii de manopera directa :

AS = - 18.151.296 UV


b. Economii la plata CAS ( ACAS ):

ACAS = 25% x ( - 18.151.296 UV ) = - 4.537.824 UV

c. Economii la plata contributiei pentru fondul de protectie sociala ( APS ) :

APS = 5% x ( - 18.151.296 UV ) = - 907.565 UV


d. Economia relativa de lucratori ( AL):


AL = 40
1840
400 . 11 / ) 32 6 , 28 (
1840
000 . 16 / ) 15 2 , 13 (
=

+
buc bucx h buc bucx h
lucratori


4.7. Eficienta economica a modalitatilor de realizare a obiectivelor

4.7.1. Calculul economiei relative a cheltuielilor cu amortizarea

Datorita cresterii nivelului productiei in termeni nominali apare o economie relativa la
cheltuielile cu amortizarea ( AA).
Avand in vedere modul in care s-a efectuat antecalculatia costului produselor B si C,
economia relativa a cheltuielilor cu amortizarea se determina astfel :

AA = A
1
IP x ( a
B
x NB
1
+ a
C
x NC
1
),
58


unde:

A
1
= amortizarea in cursul anului current in sectia a II-a

IP = indicele preturilor produselor B si C

a
B
si a
C
= amortizarea unitara la produsele B si respective C in anul de baza

NB
1
; NC
1
= numarul de bucati de produs B si C in anul curent

A
1
se determina prin insumarea amortizarilor calculate pe grupe de utilaje, precum si amortizarii
cladirii industriale si a altor active fixe ( care se mentin la nivelul din anul de baza):


AA = 4.611.983 UV 120% (119,14 UV/buc x 16.000 buc + 166,30 UV/buc x 11.400 buc)

AA = + 49.511 UV

59

Tabelul 35
4.7.2. Eficienta economica a schimburilor tehnologice si economice preconizate in sectia a I I -a

Denumirea
masurii
Economie
relativa de
personal

Total
economii

din care :
Consum de
materii
prime
Consum de
energie
electrica
Consum de
manopera
directa
CAS Protectie
sociala
1 2 3 4 5 6 7 8
Achizitionarea de centre de
prelucrare
-76 -102.755.206

-70.527.600

-2.082.400 -23.188.620 -5.797.155 -1.159.431
Organizarea unei linii de productie
in fluxul pentru R
4
si R
6

-19 -11.366.749 - -2.068.200 -7.152.730 -1.788.183 -357.636
Modernizarea sistemului de
alimentare cu materii prime la
masinile a
-4 -10.100.264 -7.536.360

-465.600 -1.614.080 -403.520 -80.704
Introducerea unui dispozitiv DXI
la masinile i
-4 -2.462.248 - -232.800 -1.714.960 -428.740 -85.748
Organizarea ergonomica a muncii -43 -25.035.294 -

-228.400 -19.082.226 -4.770.557 -954.111
Influenta modificarii volumului
productiei asupra cheltuielilor cu
amortizarea
+49.513
Total economii -146 -151.670.248 -78.063.960

-5.077.400 -52.752.616 -13.188.155 -2.637.630
Economii necesare -142 -133.545.068


Economii suplimentare -4 +18.125.180





60
Tabelul nr.36
Sinteza normelor de timp si a salariilor tarifare directe

Produs Reper Operatie Utilaj Norme de timp Salariu
Tarifar orar
(UV)
ore-
masina
ore-om
1 2 3 4 5 6 7



B
R
3

I C.P. 9,9 9,9 208

R
4

I
II
III
a
b
h
4,7
5,7
8,5
4,7
5,7
8,5
208
214,5
221
R
5

I
II
III
a
b
i
2,8
4,8
1,8
2,8
4,8
1,8
208
214,5
221
Montaj general
L
2

4,4 13,2 211



C

R
3

I C.P. 9,9 9,9 208

R
6

I
II
III
a
b
j
5,8
7,5
11,2
5,8
7,5
11,2
208
214,5
182

R
7

I
II
III
a
h
i
4,6
2,9
3,6
4,6
2,9
3,6
208
214,5
221
Montaj general
L
2

7,04 28,16 221

















61
Tabelul nr.37
Grupele de utilaje , instalatii si posture de lucru manuale comparatia necesarului cu existentul

Denumire loc
de munca
Existent
an
baza
Necesar an curent Excedent
(+)
Deficit (-)
Posibilitati de
valorificare
si acoperire
Sectia I Sectia a II-a Total
Produs
reper.
operatie
Nr. Produs
reper.
operatie
Nr.
1 2 3 4 5 6 7 8 9


a
116 D-V

23 B-R
4
II 38 88 28 Prin licitatie
C-R
6
I
B-R
5
I 27
C-R
7
- I

b
71 -

- B-R
4
II 48 69 2 Prin licitatie
C-R
6
II
C-R
5
II 21
f 20 -

- - - - 20 Prin licitatie
g 49 D-IX

14 - - 14 35 Prin licitatie
h 50 D-XI 3 B-R
4
III 37 49 1 Prin licitatie
C-R
7
- II 9
i 19 - - B-R
5
III 19 19 0 -
B-R
7
III
j 34 - - C-R
6
III 35 35 -1 Prin investitii
k - D-II 3 - - 3 -3 Prin investitii
l - D-XII 4 - - 4 -4 Prin investitii
m 7 D-III 6 - - 6 1 Prin licitatie
n 11 D-VII 10 - - 12 2 Prin licitatie
62
p 14 D-IV 12 - - 12 2 Prin licitatie
r 20 D-VIII 13 - - 13 7 Prin licitatie
CP - - B-R
3
C-R
3

70 70 -70 Prin investitii
L
1
banc de
montaj
8 D-X
D-XIII
12
16
- - 28 -20 Prin forte proprii
mese control - - 8 - - 8 -8 Prin forte proprii
L
2
banc de
montaj
40 - - Montaj B si
C
38 38 2 Prin licitatie
Dispozitiv DXI - - - B-R
5
III 19 19 -19 Prin investitii
B-R
7
III
Banda
transportatoare
- D 1 - - 1 -1 Prin investitii
Mese de lucru - D-I
D-VI
7
6
- - 13 -13 Prin forte proprii


63
5. Dimensionarea resurselor necesare realizarii obiectivelor strategico-tactice
ale firmei

5.1. Determinarea necesarului de invetitii

Din comparatia necesarului cu existentul de utilaje si instalatii rezulta, pentru unele tipuri, deficite,
care vor trebui acoperite prin investitii (tabelul 38).

Tabelul nr. 38
Valoarea investitiilor in anul curent

Nr.
crt.
Denumirea
echipamentelor
Cantitatea
(buc.)
Valoarea
unitara
(UV)
Valoarea
investitiilor
(UV)
0 1 2 3 4
1 Maini j 1 185.000 185.000
2 Maini k 3 225.000 675.000
3 Maini l 4 175.000 700.000
4 Centre de
prelucrare
70 603.000 42.210.000
5 Dispositive DXI 19 6.610 125.590
6 Banda
transportatoare
1 90.000 90.000
Total - - 43.985.590


Concomitent cu valoarea investitiilor effectuate s-a luat in calcul si valoarea utilajelor
prevazute a fi vandute prin licitatie, asa cum se arata in tabelul nr. 39, rezultand in final o diferenta
de 27.880.590 UV, respective 43.985.590 UV 16.105.000 UV.
In final, societatea comerciala isi va majora capitalul social in anul curent cu 28 milioane UV,
valoarea totala a acestuia insumand 278 milioane UV.

Tabelul nr. 39

Valoarea utilajelor care vor fi vndute prin licitaie


Nr.
crt.
Denumirea
utilajelor
Cantitatea
(buc.)
Valoarea
Unitara (UV)
Valoarea totala
(UV)
0 1 2 3 4
1 Maini a 28 200.000 5.600.000
2 Maini b 2 125.000 250.000
3 Maini f 20 115.000 2.300.000
4 Mainig 35 180.000 6.300.000
5 Maini h 1 220.000 220.000
6 Maini m 1 175.000 175.000
7 Malini n 1 82.000 82.000
8 Maini p 2 204.000 408.000
9 Maini r 7 110.000 770.000
x x 16.105.000


64
5.2 Calculul gradului de utilizare a capacitii de producie

In secia I avnd n vedere c exist organizat o linie de producie n flux, capacitatea de
producie (C
p
) se determin dup formula:

unde T
md
= timpul maxim disponibil
T = timpul liniei de producie n flux

Gradul de utilizare a capacitii de producie (G
cp
) va fi de:


Deoarece producia fabricat n secia a II-a este eterogen, marimea capacitii de producie
la fiecare grup de utilaje i posturi de lucru se determin pe baza timpului maxim disponibil (T
md
) i
a normei de timp a produsului reprezentativ (N
tr
):





iar gradul de utilizare a capacitii de producie se stabilete pe baza formulei:

unde :
Q
fk
= cantitatea de produse fabricate pe utilajul k
C
ek
= coeficienii de echivalen ai produselor din punct de vedere al normelor de timp
fabricate pe utilajul k.

Pentru secia a II-a calculele sunt expuse n tabelul 40.
Pentru precizarea c, in fundamentarea capacitii de producie aferent seciei a II-a, s-a
folosit aceeai metod, respectiv metoda produsului reprezentativ.
S-a optat pentru aceast modalitate ntruct nteprinderea simulat are un nomenclator de
fabricaie constituit din dou produse (secia a II-a), fiecare cu cte trei repere (R
3
, R
4,
R
5
, respectiv
R
3
, R
6
, R
7
). Determinarea capacitii de producie n produs reprezentativ comport mai multe etape:

a) se stabilesc coeficienii de echivalare (sau echivalen) ai produselor ca raport ntre
normele de timp ale acestor produse i norma de timp a produsului reprezentativ. Se
consider produs reprezentativ, produsul ce ocup ponderea cea mai ridicat n consumul
total de manoper solicitat de fabricarea produselor din nomenclatorul de fabricaie, pe un
anumit echipament (utilaj).
000 . 125
min/ 63808 . 2
min 60 8 / 3 229
=

= =
buc
zile zi schimburi zile
T
T
C
md
p
% 64
000 . 125
000 . 80
1
= = =
buc
buc
C
Q
G
p
cp
tr
md
p
N
T
C =
100

p
ek ki
cp
C
C Q
G
65
Cu titlul de exemplu, folosind datele din tabelul nr. 40, precizm c pentru mainile de tip a
pe care se fabric reperele R
4
i R
5
(produs B), respectiv R
6
i R
7
(produs C), cantitile planificate
sunt de 4,7 ore/buc, 2,8 ore/buc, respectiv 5,8 ore/buc i 4,6 ore/buc.
Se consider produs reprezentativ produsul B (reperul R
4
) deoarece consumul total de
manoper solicitat la fabricarea celorlalte repere. Norma de timp a acestuia este de 4,7 ore/buc.
16.000 buc. * 4,7 ore/buc = 75.200 ore
16.000 buc * 2,8 ore/buc = 44.800 ore
11.400 buc * 5,8 ore/buc = 66.120 ore
11.400 buc * 4,6 ore/buc = 52.440 ore

Coeficienii de echivalare sunt:



b) se determin producia planificat exprimat n produse (repere) reprezentative, prin
ponderea produciei fizice planificate cu coeficientul de echivalen.
000 , 1
/ 7 , 4
/ 7 , 4
4
= =
buc ore
buc ore
R B
596 , 0
/ 7 , 4
/ 8 , 2
5
= =
buc ore
buc ore
R B
234 , 1
/ 7 , 4
/ 8 , 5
6
= =
buc ore
buc ore
R B
979 , 0
/ 7 , 4
/ 9 , 4
7
= =
buc ore
buc ore
R B
66
Tabelul nr. 40
Utilizarea capacitii de producie n secia a II-a
Nr.
Crt.
Denumire
utilaj
Numr
utilaje
Timp
maxim
disponibil
(ore)
Produs,
reper
Producie
fizic
Numr de timp
(ore)
Coeficieni
de
echivalare
Producie n
repere
(produse)
reprezentative
Capacitatea
de producie
n produs
reprezentativ
Grad de
utilizare a
capacitii
(%)
Produs
Produs
reprezentativ
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
Centre de
prelucrare

B-R
3
16.000 9,9 9,9 1,000 16.000
C-R
5
11.400 9,9 9,9 1,000 11.400
70 5946 - - - - - 27.400 42.042 65,17
2 A

B-R
4
16.000 4,7 4,7 1,000 16.000
B-R
5
16.000 2,8 4,7 0,596 9,536
C-R
6
11,400 5,8 4,7 1,234 14,068
C-R
7
11,400 4,6 4,7 0,979 11,157
65 5752 - - - - - 50,761 79,549 63,81
3 B

B-R
4
16.000 5,7 5,7 1,000 16.000
B-R
5
16.000 4,8 5,7 0,842 13.474
C-R
6
11.400 7,5 5,7 1,316 15.000
69 5722 - - - - - 44.474 69.266 64,21
4 H

B-R
4
16.000 8,5 8,5 1,000 16.000
C-R
7
11.400 2,9 8,5 0,341 3.889
46 5712 - - - - - 19.889 30.912 64,34
5 I

B-R
5
16.000 1,8 3,6 0,500 8000
C-R
7
11.400 3,6 3,6 1,000 11.400
19 5708 - - - - - 19.400 30.125 64,39
6 J 35 5742 C-R
6
11.400 11,2 11,2 1,000 11.400 17.944 63,53
7 L
2

B 16.000 4,4 7,04 0,625 10.000
C 11.400 7,04 7,04 1,000 11.400
38 6096 21.400 32.904 65,04


67

n continuarea exemplului la carene+am oprit evideniem nivelurile produciei echivalente
realizate pe utilaje a:
B-R
4
16.000 buc * 1.000 = 16.000 buc
B-R
5
16.000 buc * 0,596 = 9.536 buc
C-R
6
11.400 buc * 1,234 = 14.068 buc
C-R
7
11.400 buc * 0,979 = 11.157 buc
Total = 56.761 produs (reper) reprezentativ

c) n mod firesc, ar trebui determinate ponderile produciei fiecrui produs n totalul
produciei exprimat n produs (reper) reprezentativ.
d) Se determin capacitatea de producie exprimat n produs (reper) reprezentativ, lund n
considerare numrul de utilaje fondul de timp maxim disponibil al acestora i norma de
timp a produsului (reperului) reprezentativ.
Pentru mainile de tip a, situaia se prezint astfel:

Capacitatea de producie n produs reprezentativ =

e) Se calculeaz indicele de utilizare a capacitii de producie ca raport ntre producia n
produs (reper) reprezentativ i capacitatea de producie determinat dup formula de mai
sus.
Exemplu pentru mainile de tip a :
50.761 buc
*100 = 63,81%
79.549 buc
Capacitatea de producie n produs (reper) reprezentativ poate fi transformat n capacitate de
producie n produse reale prin mparirea la coeficienii de echivalen.

5.3. Resursele materiale

5.3.1 Determinarea necesarului de materii prime

Avnd n vedere normele de consum valabile n anul curent se va calcula n continuare
necesarul de materii prime de aprovizionat (tabelul 41).
n legtur cu fundamentarea necesarului de materii prime prezentm urmtoarele:
a. Producia fizic (coloana 3 din tabelul 41) este cea planificat pentru anul curent. Dat
fiind faptul c n compunerea produselor D, B, C reperele se regsesc ntr-o norm de 1/1,
producia fizic a produsului respectiv coincide cu producia fizic a reperului.
b. Norma de consum de materii prime, exprimat n kg/buc, este dat de reeta de fabricaie
a fiecrui produs. Ajustrile fa de perioada de baz sunt consecina aplicrii unor
msuri de caracter tehnic, economic ori organizatoric prin care se urmrete realizarea
obiectivelor strategico-tehnice.
c. Preul de aprovizionare (UV/kg) se stabilete pe baza negocierilor cu furnizorii de materii
prime.
d. Necesarul de materii prime s-a calculat n dou ipostaze:
- cantitativ (coloana 6), prin ponderea produciei fizice cu norma de consum.




buc
buc ore
ore
549 . 79
/ 7 , 4
5752 65
=

68
Materie
prim
Producie
reper
Cantitatea de
produse
(buc)
Norma de
consum
(kg/buc)
Pre materie
prim
(UV/kg)
Necesar pentru
realizri ob. de prod.
Stoc Necesar de
aprovizionare
Cant.
(tone)
Valoric
(mii UV)
Iniial
(tone)
Final
(tone)
Cant.
(tone)
Valoric
(mii UV)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
m
10
D-R
1
80.000 6,0 494 480,0 237.120 5,0 20,0 495,0 244,530
m
3
B-R
3
16.000 14,0 429 224,0 96.096
m
3
C-R
3
11400 14,0 429 159,6 68.468.400
m
3
D-R
2
80.000 30, 429 240,0 102.969
Total m
3
429 623,6 267.542,400 21,0 25,983 628,583 269.622,25
m
4
B-R
4
16.000 15 221 240,0 53.040,000 4,0 10,000 246,0 54,366
m
5
B-R
5
16.000 4,7 403 75,2 30.305,600
m
5
D-R
8
80.000 2,0 403 160,0 64.480,000
Total m
5
403 235,2 94.785,600 6,0 9,8000 239,0 96,317
m
6
C-R
6
3,0 3,0 364 342,0 124.488,000 12,0 14,350 344,25 125,307
m
7
C-R
7
18,6 18,6 351 212,04 74.426,040 9,0 8,835 211,875 74,368
Total materii prime de aprovizionat 851.384,040 864.550,025
69
Exemplu: necesarul de materie prim m
4
, utilizat n fabricarea produsului B, a fost:
16.000 buc * 15 kg/buc = 240.000 kg = 240 tone
- valoric (coloana 6), prin ponderarea necesarului cantitativ cu preul de aprovizionare.
Prelungind exemplul de mai sus, necesarul valoric de materie prim m
4
este:
240.000 kg * 221 UV/kg = 53.040.000 UV = 53.040 mii UV
n mod firesc, totalul materiilor prime necesare pentru realizarea produciei fizice se exprim
doar valoric.
e. Stocul iniial (cantitativ) se preia din perioada de baz.
f. Stocul final se determin cantitativ pe baya formulei:
N
Q
necesarul de materii prime pentru realizarea produciei
Ia intervalul dintre dou aprovizionri succesive
n situaia simulat Ia = 15 zile.
Exemplu: pentru determinarea stocului final pentru material prim m
4
, formula a condus la
rezultatul urmator:


g. Necesarul de aprovizionat (a nu se confunda cu necesarul de materii prime pentru
realizarea obiectivului de producie fizic) se determin, cantitativ, cu relaia:
Na = N
Q
+ S
f
S
i
, unde :
N
Q
necesarul cantitativ de materii prime pentru realizarea produciei fizice
S
f
stocul final
S
i
stocul iniial

Pentru aceeai materie prim m
4,
necesarul de aprovizionat este:
N
am4
= 240 tone + 10 tone 4 tone = 246 tone
Valoric, necesarul de aprovizionat rezult din ponderarea necesarului cantitativ cu preul de
aprovizionare.
Pentru materia prim m
4:

N
am4
= 246.000 kg * 221 UV/kg = 54.366 mii UV


5.3.2 Alte resurse materiale

a.Materiale auxiliare

Cresterea consumului de materiale auxiliare reprezinta 95% din cresterea cifrei de afaceri
pentru sectia I, sectia a II-a si atelierul mecanoenergetic. Pentru administratia generala, indicele de
crestere este egal cu indicele de crestere a preturilor materiilor prime (130%).
n termeni nominali indicele cifrei de afaceri este egal cu:


Indicele creterii consumului de materiale auxiliare va fi:

100 + (141,96 - 100) * 95% = 139,86%
: ,
360
unde
I N
S
a Q
f

=
tone
zile
zile tone
S
fm
10
360
15 240
4
=

=
% 96 , 141 100 *
000 . 595 . 1
220 . 264 . 2
=
miiUV
miiUV
70


n tabelul 42 sunt prezentate nivelurile de cheltuieli cu materiale auxiliare n anul curent, pe
diferite centre de gestiune.
Tabelul nr. 42
Cheltuieli cu materiale auxiliare

Nr.
Crt.
Centrul de gestiune Cheltuieli an baz Indicele de
cretere
Cheltuieli an
curent
0 1 2 3 4
1 Secia I 2.800.000 139,86 3.916.080
2 Secia a II-a 6.200.000 139,86 8.671.320
3 Secia Mecano-Energetic 540.000 139,86 755.244
4 Administraia generala 450.000 130,00 585.000
Total 9.990.000 139,42 13.927.644


b. Obiecte de inventar i materiale de protecie

Se estimeaz c sporul cheltuielilor cu aceste obiecte i materiale va reprezenta 82,46% din
creterea cifrei de afaceri pentru secia I, secia a II-a i atelierul mecano+energetic.
Deci, indicele creterii cheltuielilor cu obiecte de inventar i materiale de protecie va fi de:

100 + (141,96 - 100) * 82,46% = 134,60 %

n tabelul 43 sunt artate nivelurile de cheltuieli cu obiecte de inventar i materiale de
protecie n anul curent, pe diferite centre de gestiune.

Tabelul nr. 43
Cheltuieli cu obiecte de inventar i materiale de protecie

Nr.
Crt.
Centrul de gestiune Cheltuieli an baz Indicele de
cretere
Cheltuieli an
curent
0 1 2 3 4
1 Secia I 880.000 134,6 1.184.480
2 Secia a II-a 2.150.000 134,6 2.893.900
3 Secia Mecano-Eergetic 190.000 134,6 255.740
Total 3.220.000 134,6 4.334.120

c. Combustibil

Coeficientul de cretere a cheltuielilor cu combustibili va fi de 1,40 n secia I. Secia a II-a i
Secia Mecano-Energetic i de 1,35 la Administraia General. Noile niveluri de cheltuieli sunt
cuprinse n tabelul 44.

Tabelul nr. 44
Cheltuieli cu combustibilii

Nr.
Crt.
Centrul de
gestiune
Cheltuieli an baz Indice de
cretere(%)
Cheltuieli an
curent
0 1 2 3 4
1 Secia I 320.000 140,0 448.000
2 Secia a II-a 710.000 140,0 994.000
71
3 Secia Mecano-
Energetic
220.000 140,0 308.000
4 Administraia
general
230.000 135,0 310.000
Total 1.480.000 139,2 2.060.000


d. Cheltuielile cu energia electric n anul curent

n urma aplicrii msurilor viznd reducerea consumului de factori de producie, consumul de
energie electric pentru fora motrica reduce cu 8,35 kw/buc. n cazul produsului B i cu 10,55
kw/buc n cazul produsului C. n anul curent se estimeaz o cretere n termeni reali cu 5% a
consumului de energie electric pentru fora motric la atelierul mecano-energetic. Energia electric
consumat pentru iluminat se menine la nivelul anului anterior. n aceste condiii, cheltuielile cu
energia electric vor fi cele artate in tabelul 45.
Tabelul nr. 45
Cheltuieli cu energia electric n anul curent





















Fundamenterea cheltuielilor cu energia electric, realizat n tabelul de mai sus, necesit
cteva lmuriri:
a. Norma de consum (kwh/buc) s-a determinat prin ponderarea normei de timp,exprimat n ore-
main, cu puterea instalat a motorului ce acioneaz maina specific operaiei mecanizate
respective. Exemplul de mai jos este edificator n aceast privin:
Pentru produsul B:
Operaii mecanizate Norma de timp Putere instalat
(ore) (kw)
R
3
- I (CP) 9,9 3
R
4
- I (a) 4,7 3
II (b) 5,7 2,5
III (h) 8,5 3
R
5
- I (a) 2,8 2,5
II (b) 4,8 1,5
III (i) 1,8

Nr.
Crt.
Consumator
de energie
electric
Cantitate de
fabricat
(buc)
Norma de
consum
(kwh/buc)
Consum de
energie de
electric
Cheltuielei
cu energia
electric
0 1 2 3 4 5
1 Produs A 80.000 11,3454 907.632 18.152.640
2 Produs B 16.000 106,65 1.706.400 34.128.000
3 Produs C 11.400 132,95 1.515.630 30.312.600
4 Atelier mecano-energetic
Energie pentru fora
motric
294.000 5.880.000
5 Energia electric pentru
iluminat din care:
91.700 1.834.000
5.1 Secia I 23.000 460.000
5.2 Secia a II-a 46.000 920.000
5.3 Atelierul mecano-energetic 15.000 300.000
5.4 Compartimente
funcionale
7.700 154.000
Total consum energie electric 4.513.762 90.307.240
72


Total consum de energie electrica pe produs B :


(9.9 x 3) + (4.7 x 3) + (5,7 x 2.5) + (8.5 x 3) + (2.8 x 3) + (4.8 x 2.5) + (1.8 x 1.5) = 106.65 kwh/buc

b. Consumul total de energie electrica pentru scopuri tehnologice se determina ponderand
norma de consum cu productia fizica planificata.

Continuand exemplul nostru, consumul de energie electrica pentru realizarea productiei
planificate din produsul B este:

16.000 buc x 106.65 kwh/buc = 1.706.400 kwh

c. Cheltuielile cu energia electrica pentru scopuri tehnologice se stabilesc prin ponderea
consumului planificat cu tariful unui kwh.

Pentru acelasi produs B, acestea sunt de:

1.706.400 kwh x 20 UV/kwh = 34.128.000 UV

d. Tariful de 20 UV/kwh se utilizeaza si in fundamentarea cheltuielilor cu energia electrica
pentru iluminat.


5.4. Dimensionarea resurselor umane

5.4.1. Determinarea numarului de muncitori direct productivi si a fondului de salarii
aferent manoperei directe.


Avand in vedere noile norme de timp precum si salariile tarifare orare care s-au negociat
pentru anul current, se trece la dimensionarea personalului direct productiv, precum si a cheltuielilor
cu manopera directa. (tabelul 46)


Tabelul nr. 46
Numarul de muncitori direct productivi si fondul de salarii directe

Produ
s
Reper
operatii
Cantit.
(buc)
Timp
efectiv de
lucru
(ore/buc)
Timp
disponib
il
(ore/an)
Numar
muncitori
direct
prod.
Salarii
tarifare
orare
Fond de
salarii directe
(UV)
0 1 2 3 4 5 6 7






D
1 80.000 0,300 1832 13 210 5.040.000
2 80.000 0,100 1832 4 235 1.880.000
3 80.000 0,250 1832 11 240 4.800.000
4 80.000 0,250 1832 11 225
4.500.000
5 80.000 0,500 1832 22 225 9.000.000
6 80.000 0,500 1832 22 235 9.400.000
7 80.000 0,400 1832 17 245 7.840.000
8 80.000 0,275 1832 12 220 4.840.000
73
9 80.000 0,600 1832 26 225 10.800.000
10 80.000 1,000 1832 44 245 19.600.000
11 80.000 0,150 1832 4 210 1.680.000
12 80.000 0,150 1832 7 190 2.280.000
13 80.000 1,400 1832 61 245 27.440.000
14 80.000 0,700 1832 31 225 12.600.000
Total D 80.000 6,525 1832 285 233,14 121.700.000



B
R
5
I
16.000 9,9 1840 86 208 32.947.200
R
4
I
16.000 4,7 1840 41 208 15.641.600
R
4
II
16.000 5,7 1840 49 214,5 19.562.400
R
4
III
16.000 8,5 1840 74 221 30.056.000
R
5
I
16.000 2,8 1840 24 208 9.318.400
R
5
II
16.000 4,8 1840 42 214,5 16.473.600
R
5
III
16.000 1,8 1840 16 221 6.364.800
Montaj 16.000 13,2 1840 115 211 44.563.200
Total B 16.000 51,4 1840 447 212,7 174.927.200

C
R
3
I
11.400 9,9 1840 61 208 23.474.880
R
6
I
11.400 5,8 1840 36 208 13.752.960
R
6
II
11.400 7,5 1840 47 214,5 18.339.750
R
6
III
11.400 11,2 1840 69 182 23.237.760
R
7
I
11.400 4,6 1840 29 208 10.907.520
R
7
II
11.400 2,9 1840 18 214,5 7.091.370
R
7
III
11.400 3,6 1840 22 221 9.069.840
Montaj 11.400 28,16 1840 174 221 70.946.304
Total C 11.400 73,66 1840 456 210.6 176.820.324
Total Sectia a II-a 1840 903 211,6 351.747.584
1.188 216,8 173.447.584

In fundamentarea necesarului de muncitori direct productivi si a salariilor directe au fost luate
in considerare urmatoarele aspecte de natura metodologica:

a. Informatiile din coloana 1 sunt mai preluate din procesul tehnologic al fiecarui produs ce
intra in structura sortimentala a productiei. Modificari importante fata de perioada de baza intervin in
sectia I unde s-a renuntat la fabricarea produsului A in favoarea produsului D, acesta din urma cu o
tehnologie de fabricatie substantial modificata. De asemenea, in sectia a II-a apar modificari in
procesul tehnologic de obtinere a reperului R
3
, ce intra in compunerea produselor B-C, in sensul
ca numarul operatiilor tehnologice s-a redus la una singura, iar dotarea tehnica este cu totul alta.

b. Cantitatea planificata (buc.) reprezinta obiectivele asumate de societatea comerciala pentru
anul simulate in ceea ce priveste productia fizica.

c. Timpul efectiv de lucru, exprimat in ore-om, este identic cu timpul normat si se preia, de
asemenea, din tehnologia de fabricatie (vezi sinteza normelor de timp, rezultate din operationalizarea
unor modalitati de realizare a obiectivelor table nr.36).

d. Timpul annual disponibil / persoana este fundamentat in tabelul nr. 21 si tine cont de
structura si cuantumul fiecarei categorii temporale specifice sectiilor I si II. Dimensionarea diferita a
74
timpului maxim disponibil / muncitor este justificata de faptul ca, in sectia I, fabricatia propriu-zisa a
noului produs D incepe la 1 februarie.

e. Necesarul de muncitori direct productivi ( coloana 5) s-a fundamentat, asa cum s-a mai
precizat, cu relatia:


d
e f
mdp
T
xt Q
N = , unde:

mdp
N - necesarul de muncitori direct productivi
f
Q - productia fizica (buc.)
e
t - timpul efectiv / buc
d
T - timpul maxim disponibil / muncitor.


f. Salariul tarifar orar, diferentiat pe produse, repere si operatii, se preia din tehnologia de
fabricatie a produsului, respective din sinteza normelor de timp si a salariilor tarifare orare (
tabelul nr.36) pentru produsele B si C.

g. Fondul de salarii directe ( coloana 7 ) se fundamenteaza pe baza a trei parametri:

- productia fizica planificata (buc.)
- timpul efectiv de lucru (ore-om)

- salariul tarifar orar (UV/ora)

=
=
D
i
sd
F
8

=
m
j
hj ej fi
xT xt Q
1
, unde :




sd
F - fondul de salarii directe
i - produsul (D,B,C)
j - operatia tehnologica

fi
Q - productia fizica din produsul i

ej
t - timpul efectiv de lucru pe operatia j

hj
T - tariful de salarizare pe operatia j

5.4.2. Personalul indirect productive

Numarul si structura personalul indirect productive nu se modifica in anul current fata de anul
anterior. De asemenea, se prevede o crestere a salariilor nominale cu 30 %. Drept urmare, faondul de
salarii pentru personalul indirect productive este cel prezentat in tabelul 47.



75
Tabelul nr.47
Fondul de salarii pentru personalul indirect productive in anul curent

Nr.
crt.
Centrul de gestiune Fond de
salarii de an
baza
Indice de
crestere ( %)
Fond de salarii
an curent
1 Sectia I 6.573.600 130 8.545.680
2 Sectia a II-a 16.581.600 130 21.556.080
3 Atelier Mecano-Energetic 17.407.200 130 22.629.360
4 Compartimente functionale 30.096.000 130 39.124.800
Total 70.658.400 130 91.855.920

In continuare se vor calcula alte componente ale costului si anume:

- Cheltuielile aferente concediului de odihna al muncitorilor direct productivi;
- Sporul de vechime;
- CAS;
- Contributia la fondul de protectie sociala.

A.Cheltuielile aferente concediului de odihna al muncitorilor direct productivi se determina
pornind de la numarul de zile de concediu de odihna, numarul de zile efectiv lucrate si cheltuielile cu
manopera directa.

Sectia I:

e zilelucrat
zileCO
229
20
x 121.700.000 UV = 10.628.821 UV

Sectia a II-a:


e zilelucrat
zileCO
230
20
x 351.747.584 UV = 30.586.746 UV

Total cheltuieli aferente concediului de odihna al muncitorilor direct productivi = 41.215.567
UV

B. Sporul de vechime reprezinta si in anul current 10% din salariile tarifare si
cheltuielile aferente concediului de odihna al muncitorilor direct productivi.
In aceste conditii salariile directe si sporurile salariale pe cetrul de gestiune vor fi:

Sectia I

Salarii muncitori direct productivi = 121.700.000 UV
Cheltuieli aferente concediului de odihna = 10.628.821 UV
Salarii personal indirect productive = 8.545.680 UV
Total salarii si concedii de odihna = 140.874.501 UV
Spor de vechime = 14.087.450 UV
Total cheltuieli cu salarii indirecte = 33.261.951 UV


Sectia a II-a

Salarii muncitori direct productivi = 351.747.584 UV
Cheltuieli aferente concediului de odihna = 30.586.746 UV
76
Salarii personal indirect productive = 21.556.080 UV
Total salarii si concedii de odihna = 403.890.410 UV
Spor de vechime = 40.389.041 UV
Total cheltuieli cu salarii indirecte = 92.531.867 UV

Atelier mecano-energetic

Salarii = 22.629.360 UV
Spor de vechime = 2.262.936 UV
Total cheltuieli cu salarii indirecte = 24.892.296 UV

Compartimente functionale

Salarii = 39.124.800 UV
Spor de vechime = 3.912.480 UV
Total cheltuieli cu salarii indirecte= 43.037.280 UV

Total spor de vechime la nivel de firma = 60.651.907 UV


C. Deteminarea C.A.S ( 25% din fondul de salarii)

a. C.A.S aferenta salariilor directe

Sectia I :

121.700.000 UV x 25% = 30.425.000 UV

Sectia a II-a:

produsul B: 174.927.200 x 25% = 43.731.800 UV
produsul C: 176.820.384 x 25% = 44.205.096 UV
Total sectia a II-a = 87.936.896 UV
Total C.A.S. afferent salariilor directe = 118.361.896 UV


b. C.A.S. aferenta veniturilor salariale indirecte este prezenta in tabelul 48.


Tabelul nr.48
C.A.S. aferenta veniturilor salariale indirecte U.V.

Nr.
crt.
Centre de gestiune Venituri salariale
indirecte
C.A.S
0 1 2 3
1 Sectia I 33.261.951 8.315.488
2 Sectia a II-a 92.531.867 23.132.967
3 Atelier mecano-energetic 24.892.296 6.223.074
4 Compartimente functionale 43.037.280 10.759.320
5 Total 193.723.394 48.430.894



77
D. Determinarea contributiei la fondul de productie sociala ( 5 % din veniturile salariale) este
reprezentata in tabelul nr. 49.

Tabelul nr. 49
Contributia la fondul de protectie sociala

Nr.
crt.
Centrul de gestiune Venituri salariale Contributia la fondul
de protectie sociala
0 1 2 3
1 Sectia I Total,
din care:
Salarii directe (D)
Salarii indirecte
124.961.951

121.700.000
33.261.951
7.748.098

6.085.000
1.663.098
2 Sectia a II-a, Total,
din care:
produsul B
produsul C
total salarii directe
salarii indirecte
444.279.451

174.927.200
176.820.384
351.747.584
92.531.867
22.213.972

8.746.360
8.841.019
17.587.379
4.626.563
3 Atelierul mecano-energetic 24.982.296 1.244.615
4 Compartimente functionale 43.037.280 2.151.864
5 Total salarii directe 473.447.584 23.672.379
6 Total salarii indirecte 193.723.394 9.686.170
7 Total salarii 667.170.978 33.358.549


5.5 Resurse financiare ( calculul amortizarii )

Avand in vedere modificarile operate in baza tehnologica a intreprinderii, se va calcula in
continuare valoarea amortizarii in anul curent ( tabelul 50 ).
In ceea ce priveste determinarea cheltuielilor cu amortizarea atentionam asupra variabilelor
luate in considerare.
a. Valoarea mijloacelor fixe a ramas nemodificata fata de perioada de baza pentru masinile,
utilajele, instalatiile si alte categorii la care nu s-au operat decat modificari cantitative.
Pentru mijloacele fixe noi valoarea de inventar se preia din modalitatile de realizare a
obiectivelor sau din tabelul nr.38 ( Valoarea investitiilor).

Tabelul nr. 50

Amortizarea capitalului fix aflat in patrimonial societatii comerciale in anul curent

Nr.
crt.
Categoria de mijloace
fixe
Valoarea
mijloacelor fixe
Norma de
medie de
amortizare (%)
Amortizare
0 1 2 3 4
Sectia I
1 Cladire industriala 2.200.000 1,1 24.200
2 Masini si utilaje 14.993.000 4,8 724.344
3 Alte categorii de mijloace
fixe
550.000 6,7 36.850
Total sectia I 17.743.000 4,4 785.394
Sectia a II-a
78
1 Cladire industriala 16.500.000 1,1 181.500
2 Masini si utilaje 84.488.590 4,8 4.061.983
3 Alte mijloace si categorii
de mijloace fixe
5.500.000 6,7 368.500
Total sectia a II-a 106.488.590 4,3 4.611.983
Atelierul mecano-energetic
1 Cladire industriala 1.100.000 1,1 12.100
2 Masini si utilaje 2.200.000 4,8 105.600
3 Alte categorii de mijloace
fixe
550.000 8,3 46.650
Total atelier mecano-energetic 3.850.000 4,2 163.350
Compartimente functionale
1 Cladire administrative 16.600.000 1,0 166.000
2 Echipament pentru
lucrari administrative
5.400.000 6,7 361.800
Total compartimente
administrative
22.000.000 2,4 527.800
Total firma 150.081.590 4,06 6.088.527


b. Norma medie de amortizare s-a pastrat pentru principalele grupe de masini,
utilaje,instalatii.

c. Cuantumul amortizarii s-a determinat cu formula:

=
=
n
i
ai i
xN V A
1
, unde :

A - amortizarea totala
V
i
- valoarea de inventar a mijlocului fix i
N
ai
- norma medie de amortizare a mijlocului fix i ( ie1;n)


6. Fixarea termenelor intermediare si finala de realizare a obiectivelor

O alta componenta strategica, ce nu se regaseste, totusi, distinct, o prezinta termenele initiale
si finale de realizare a obiectivelor. Ele sunt integrate, practice. In conturarea celorlalte componente
strategice, care din acestea avand si o pronuntata dimensiune temporara.
Importanta este, in acest perimetru, precizarea atat a unor termene intermediare, de etapa, cat
si a celor finale, in cadrul unor intervale specifice strategiei in functie de natura, complexitatea si
dificultatea obiectivelor asumate, de natura si complexitatea optiunilor strategice, precum si de
volum si modul de asigurare a resurselor angajate.
In cazul nostrum s-a operat cu termene variabile, de la o luna la 3 ani, asa cum se precizeaza
in sistemul categorical de obiective prezentat in figura 3.

7. Posibilitati de obtinere a avantajului competitive

Otinerea avantajului competitive pe piata implica actionarea in mai multe directii asigurandu-
se, astfel, valoarea pragmatica proiectiei viitorului firmei.
Intre acestea amintim:

79
realizarea unor costuri de productie mai reduse comparative cu concurenta, situatie ce se
reflecta in operarea cu preturi de vanzare sub media existenta de piata; o asemenea modalitate
caracterizeaza firmele cu productie de serie mare si de masa, ce fabrica si comercializeaza
produse mai putin pretentioase din punct de vedere calitativ. Este necesara, insa, evitarea
promovarii unei politici prin care calitatea sa fie neglijata.
oferirea unor produse cu parametric constructive si functionali diferiti de cei ai produselor
concurentilor, constituie o alta posibila varianta de obtinere de avantaj competitive. Prin
acesta se asigura ca o calitate superioara, o mai buna retea de distrubutie, unde service
calitativ superior produselor comercializate etc., ceea ce atrage dupa sine practicarea unor
preturi de vanzare mai ridicate.

Foarte important este faptul ca la o calitate superioara corespund cheltuieli suplimentare, a caror
acoperire trebuie realizata prin pret, obtinandu-se un plus de profit fata de concurenta.
Deoarece firma simulata actioneaza intr-un mediu concurential din ce in ce mai puternic, iar
productia fabricate este de serie mare, consideram ca promovarea primei modalitati de obtinere de
avantaj competitive este mai oportuna. Se impune, insa, evitarea unei abordari exclusiviste in acest
domeniu. Altfel spus, calitatea trebuie mentinuta cel putin la standardele ofertei medii.


8 . Evaluarea eficentei economice a societatii comerciale

8.1. Cuantificarea influentei cheltuielilor conventional-constante asupra costurilor de
productie
Cuantificarea eficientei activitatii firmei se realizeaza prin intermediul costurilor, al
rentabilitatii si a altor indicatori derivati. Pentru a se stabili nivelul rentabilitatii societatii comerciale
sip e fiecare produs in parte, un prim pas il constituie determinarea costurilor indirecte (tabelul 51)

Tabelul nr. 51

Costurile indirecte ale productiei fabricate si comercializate in anul curent

Nr.
crt.
Cheltuieli Sectia
I
Sectia
a II-a
Atelier
mecano-
energetic
Administratia
generala
0 1 2 3 4 5
1 Materiale auxiliare 3.916.080 8.671.320 755.240 585.000
2 Obiecte de
Inventar si
materiale de
Protectie
1.184.480 2.893.900 255.740
3 Combustibil 448.000 994.000 308.000 310.500
4 Energie electrica 18.612.640 65.360.600 6.180.000 154.000
5 Salarii 33.261.951 92.531.867 24.892.296 43.037.280
6 C.A.S 8.315.488 23.132.967 5.223.074 10.759.320
7 Contributia la
fondul de protectie
sociala
1.663.098 4.626.593 1.244.615 2.151.864
8 Amortizare 785.394 4.611.984 163.350 527.800
9 Reparatii* 10.023.779 30.071.336
10 Publicitate si
marketing
5.850.000
11 Alte cheltuieli 72.800** 494.000**
Total 78.210.910 232.894.567 40.095.115 63.869.764
80

* Cheltuielile de reparatii s-au repartizat astfel: 25% sectiei I si 75% sectiei a II-a
** Suma de 72.800 UV se compune din :31.200 UV cheltuieli materiale si 41.600 UV cheltuieli cu
munca vie.
*** Suma de 494.000 UV se compune din 143.000 UV cheltuieli materiale si 351.000 UV cheltuieli
cu munca vie

Dupa calculul costurilor indirecte ale productiei fabricate si comercializate in anul curent, se pot
determina economiile relative aferente altor cheltuieli commune ale sectiilor si cheltuielilor generale
de administratie si vanzare in raport cu cele prevazute in analiza previzionala.

Ch
CS
= Ch
cs1
-
CSi i
Ch Q

, i=D,B,C.
unde :
Ch
CS
= economia relative aferenta altor cheltuieli commune ale sectiei
Ch
cs1
= nivelul altor cheltuieli commune ale sectiei in anul curent (totalul cheltuielilor
comune minus cheltuielile cu energia electrica pentru forta motrica si cu amortizarea in sectia I si
sectia a II-a .
Q
D
; Q
B
; Q
C
; - cantitatile de produse D, B, C fabricate in anul curent
Ch
CSD
, Ch
CSB
, Ch
CSC
= nivelul altor cheltuieli comune ale sectiei pe unitatea de produs
utilizate in analiza previzionala .


Ch
CS
= 223.114.859 (80.000 x 1004,48 + 16.000 x 5247,25 + 11.400 x 7469,84) UV
Ch
CS
= (223.114.859 249.470.575 )UV
Ch
CS
= -26.355.716 UV


Ch
g
= Ch
g1
-
gi i
Ch Q

, i=D,B,C.



Ch
g
= economie relative aferenta cheltuielilor generale de admnistratie si vanzare
Ch
g1
= cheltuielile generale de administrare si vanzare in anul curent
Ch
gD
, Ch
gB
, Ch
gC
= nivelul cheltuielior generale de administrare si vanzare pe unitatea de
produs utilizat in analiza previzionala

Ch
g
= 63.869.764 (80.000 285,27 + 16.000 1224,01 + 11.400 1929,12 ) UV
Ch
g
= 63.869.764 64.397.728 UV
Ch
g
= -527.964 UV

Rezulta direct ca valoarea totala a economiilor la costuri ce se vor obtine va fi de :
-(151.670.248 + 26.355.716 +527.964)UV = -178.553.988 UV

Tinand cont de valoarea totala a economiilor si de marimea cheltuielior actualizate utilizate in
analiza previzionala, se deduce ca nivelul cheltuielilor de productie si desfacere in anul curent va fi
de :
2.020.395.068 178.553.928 = 1.841.841.140 UV

8.2. Determinarea costurilor pe articole de calculatie si elemente primare.

Pornindu-se de la nivelul cheltuielilor directe si indirecte, se determina costurile pe elemente
primare si articole de calculatie, precum si rentabilitatea produselor fabricate, utilizandu-se metoda
pe comenzi (tabelul nr.52, 53, 54, si 55).
81
Tabelul Nr. 52.
Centralizatorul costurilor de productie si desfacere pe elemente primare

Nr.c
rt
Elemente primare Costuri (UV) Pondere in cifra de
afaceri
1 Materii prime directe 851.384.040 37,60
2 Materii auxiliare 13.927.644 0,62
3 Obiecte de inventar si materiale de
protectie
4.334.120 0,19
4 Combustibil 2.060.500 0,09
5 Energie electrica 90.307.240 3,99
6 Alte cheltuieli materiale 174.200 0,01
7 Publicitate si marketing 5.850.000 0,26
8 Amortizare 6.088.528 0,27
Total cheltuieli materiale
(rand 1 / rand 8)
974.126.272 43,03
9 Salarii 667.170.978 29,47
10 CAS 166.792.743 7,37
11 Contributie la fondul de protectie
sociala
33.358.547 1,47
12 Alte cheltuieli cu manopera 392.600 0,02
Total cheltuieli cu munca vie
(rand 9/ rand 12)
867.714.868 38,31
Total costuri 1.841.841.140 81,35

Tabelul Nr. 53
Centralizatorul costurilor de productie si desfacere pe articole de calculatie

Nr.
crt
Articole de calculatie Costuri(UV)
0 1 2
1 Materii prime directe 851.384.040
2 Salarii directe 473.447.584
3 C.A.S. aferent salariilor directe 118.361.896
4 Contributie la fondul de protectie sociala pentru
salariile directe
23.672.379
5 Cheltuieli comune ale sectiei 311.105.477
6 Cost sectie(rand1/rand5) 1.777.971.376
7 Cheltuieli generale de administratie si vanzare 63.869.764
8 Total cheltuieli de productie si desfacere
(rand6/rand7)
1.841.841.140

Tabelul Nr. 54
Costuri unitare (la intern)

Nr.
crt
Articole de calculatie D B C
0 1 2 3 4
1 Materii prime directe 5.057,00 11.215,10 23.454,60
2 Salarii directe 1.521,25 10.932,95 15.510,56
3 C.A.S 380,31 2.733,24 3.877,64
4 Contributie la fondul de 76,06 546,65 775.53
82
protectie sociala
5 Cheltuieli comune ale
sectiei din care:
977,64 7368,85 10.087,10
5.1


5.2

5.3
Cheltuieli cu energia
electrica pentru forta
motrica
Amortizarea activelor
fixe
Alte cheltuieli ale
sectiei
226,91


9,82

740,91
2133,00


143,35

5092,50
2659,00


203,37

7224,73
6 Cost de productie 8012,26 32.796,79 53.705,43
7 Cheltuieli generale de
administratie si
desfacere
287,83 1178,15 1929,25
8 Cost complet 8300,09 33.974,94 55.705,43
9 Pret de productie 10.500,00 40.800,00 67.200,00
10 Profit brut 2199,91 6825,06 11.565,32
11 Rata rentabilitatii (%) 26,50 20,08 20,78
12 T.V.A 2310,00 8967,00 14.784,00
13 Pret de vanzare 49.776,00 49.776,00 81.984,00


Dat fiind faptul ca preturile de productie si vanzare la produsul D sunt differentiate pe piata interna si
externa, prezentam intr-o abordare comparative situatia profitului unitar in cele 3 ipostaze:
piata interna
export Franta
export Germania

Tabelul Nr. 55
Rentabilitatea produsului D

Nr
crt
Articole de calculatie Variante
Piata interna Export Franta Export Germania
0 1 2 3 4
1 Cost complet 8.300,08 8.300,08 8.300,08
2 Pret de productie 10.500,00 10.800,00 10.890,00
3 Profit brut 2.199,92 2.499,92 2.589,92
4 Rata rentabilitatii 26,50 % 30,12% 31,20%

Referitor la costurile de productie si desfacere pe elemente primare si articole de calculatie, sunt
necesare cateva precizari:
a. Totalul acestora este identic in cele doua ipostaze de evidentiere si calcul (in situatia simulata,
nivelul este de 1.841.841.140 UV)
b. Sursele informationale pe baza carora au fost intocmite cele doua situatii centralizatoare sunt
cele care fundamenteaza diferitele categorii de cheltuieli
c. In categoria Cheltuieli comune ale sectiei au fost incluse:
- cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor
- cheltuieli generale de sectie
In determinarea costurilor unitare s-a utilizat procedura de calcul pe articole de calculatie. Cele
mai semnificative aspecte metodologice au fost deja prezentate. Asupra altora insistam in
continuare.

a. Cheile de repartizare a cheltuielilor indirecte s-au determinat astfel:
83
Pentru cheltuielile cu amortizarea in sectia a II-a
K
1
= % 31116295 , 1 100
584 . 747 . 351
984 . 611 . 4
=

Pentru alte cheltuieli comune ale sectiei a II-a:
K
2
=
% 57941196 , 46 100
351747584
163841983
100
351747584
) 4611984 3032600 34128000 ( 567 . 894 . 232
= =
+ +


Pentru cheltuielile de administratie si desfacere:
K
3
= % 592283 , 3 100
1777971376
63869764
=

b. In ceea ce priveste sectia I, determinarea costului unitar al produsului D a fost mult mai
simplificata la pozitiile cheltuieli indirecte deoarece cuantumul acestora a rezultat din
raportarea nivelul total al cheltuielilor comune ale sectiei la productia fizica planificata. De
asemenea, semnalam unele diferente intre antecalculatia de pret a produsului nou, D, si
calculatia din tabelul nr.54., generate de faptul ca atat cheltuielile comune, cat si cele
generale de administratie au, in cel de-al doilea caz, o fundamentare mai riguroasa.

8.3. Funadamentarea costurilor prin sistemul cost-ora-productie

O revolutionare in materie de calculatie a costurilor si, mai mult decat atat, in ceea ce priveste
managementul prin costuri este determinata de promovarea si utilizarea sistemului de management
cost-ora-productie.
In configuratia costurilor intra doua articole de calculatie:
Cheltuieli cu materii prime, materiale, semifabricate, cooperari din afara (efortul
tertilor)
Cheltuieli proprii , de functionare (cost-ora-productie_ in are este implicat nemijlocit
efortul firmei si al componentelor sale structurale..
In aceasta ultima categorie intra celelalte cheltuieli ocazionate de derularea proceselor de
munca, precum:

Salarii directe
CAS si contributia la fondul de protectie sociala aferente salariilor directe
Cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor
Cheltuieli generale de sectie
Cheltuieli de administratie(generale ale intreprinderii)

Elementele de noutate pe care le adduce sistemul din acest punct de vedere se refera la maniera de
repatizare a cheltuielilor din cel de-al doilea articol de calculatie, in care se include atat cheltuielile
directe, cat si indirecte.
O dezvoltare a acestui sistem este asigurata de managementul prin bugete care, integrat in
managementul prin obiective, permite o abordare mult mai realista a fenomenelor si proceselor
specifice firmei si implicit, exercitarea unui management cu adevarat performant, axat pe o motivare
realista a personalului.
Practic, apelarea la serviciile acestui sistem de management nu conduce la reducerea costurilor ci la o
mai judicioasa evidentiere a acestora pe centre de gestiune si produse, atenuandu-se, intr-o mare
masura , improvizatiile generate de calculatia p articole de calculatie specifica metodei pe comenzi.

84


b. Elaborarea bugetului firmei










C
o
n
s
u
m

d
e

e
n
e
r
g
i
e

u
v

1
8
.
1
5
2
.
6
4
0

1
6
.
2
7
5
.
6
0
0

1
4
.
3
1
3
.
6
0
0

1
2
.
6
7
5
.
0
0
0

1
0
.
1
4
3
.
6
0
0

2
.
0
9
5
.
2
0
0

8
.
9
3
7
.
6
0
0

8
2
.
5
9
3
.
2
4
0

6
.
1
8
0
.
0
0
0

1
5
4
.
0
0
0

k
w
h

9
0
7
.
6
3
2

8
1
3
.
7
8
0

7
1
5
.
6
8
0

6
3
3
.
7
5
0

5
0
7
.
1
8
0

1
0
4
.
7
6
0

4
4
6
.
8
8
0

4
.
1
2
9
.
6
6
2

3
0
9
.
0
0
0

7
.
7
0
0

O
r
e

o
m
-
m
a
s
i
n
a

p
e

c
e
n
t
r
u

4
6
0
.
0
0
0

2
7
1
.
2
6
0

2
3
8
.
5
6
0

2
5
3
.
5
0
0

1
6
9
.
0
6
0

6
9
.
8
4
0

1
2
7
.
6
8
0

1
5
0
.
6
5
6

1
.
7
4
0
.
5
5
6


P
u
t
e
r
e

i
n
s
t
a
l
a
t
a

m
e
d
i
e

(
k
w
)

3
,
3
2
9

3
,
0
0
0

3
,
0
0
0

2
,
5
0
0

3
,
0
0
0

1
,
5
0
0

3
,
5
0
0



S
u
p
r
a
f
.

(
m
p
)

8
0
0

7
5
0

7
0
0

7
6
5

4
9
5

2
0
0

3
8
0

4
1
0

4
.
5
0
0

-

-

A
m
o
r
t
i
z
a
r
e

(
m
i
i

u
v
)

7
2
4
,
3
4
4

2
.
0
2
6
,
0
8
0

6
2
4
,
0
0
0

4
1
4
,
0
0
0

4
8
5
,
7
6
0

2
0
1
,
3
4
3

3
1
0
,
8
0
0

2
8
,
5
0
0

4
.
8
1
4
,
8
2
7

1
6
3
,
3
5
0

5
2
7
,
8
0
0

V
a
l
o
a
r
e

a
c
t
i
v
e

f
i
x
e

(
m
i
i

u
v
)

1
4
.
9
9
3

4
2
.
2
1
0

1
3
.
0
0
0

8
.
6
2
5

1
0
.
1
2
0

4
.
0
5
8
,
6

6
.
4
7
5

2
8
5

9
9
.
7
6
6
,
6

3
.
8
5
0

2
2
.
0
0
0

N
r
.

d
e

m
a
s
i
n
i

s
a
u

l
o
c
u
r
i

d
e

m
u
n
c
a

-

7
0

6
5

6
9

4
6

1
9

3
5

3
8

-

-

-

S
i
m
b
o
l

c
e
n
t
r
u

d
e

g
e
s
t
i
u
n
e

L
1

C
P

M
a

M
b

M
h

M
i

M
j

-

-

C
G
3

C
G
4

D
e
n
u
m
i
r
e

c
e
n
t
r
u

d
e

g
e
s
t
i
u
n
e

L
i
n
i
a

i
n

f
l
u
x

(
p
r
o
d
u
s

D
)

C
e
n
t
r
e

d
e

p
r
e
l
u
c
r
a
r
e

e
e
e

M
a
s
i
n
a

a

M
a
s
i
n
a

b

M
a
s
i
n
a

h

M
a
s
i
n
a

i

+
d
i
s
p
o
z

M
a
s
i
n
a

j

L
o
c
u
r
i

d
e

m
u
n
c
a

m
a
n
u
a
l
e

T
O
T
A
L

A
t
e
l
.

m
e
c
.
-

e
n
e
r
g
y

C
o
m
p
.

f
u
n
c
t
i
o
n
a
l
e

T
a
b
e
l
u
l

n
r
.

5
6

a
.

D
e
l
i
m
i
t
a
r
e
a

s
i

c
a
r
a
c
t
e
r
i
z
a
r
e
a

c
e
n
t
r
e
l
o
r

d
e

g
e
s
t
i
u
n
e

85
Tabelul nr.57
BUGETUL
Societatile comerciale pe anul current

Nr.crt.

Indicatori UM NIvel
bugetat
Nivel
realiz
at
%
0 1 2 3 4 5
I. Obiective


1



Productia fizica:
-produs D
-produs b
-produs c

buc
buc
buc

80.000
16.000
11.400

2

Cifra de afaceri,din care:
-export
mii uv

mii uv
2.264.220

173.340

3

Profit brut(nivel maxim) mii uv 415.000
4

Costuri de productie(nivel maxim) mii uv 1.849.220
5

Numar de salariati(nivel maxim) pers. 1.389
6

Fond de salarii(nivel maxim) mii uv 667.170,9
78

7

Productivitatea muncii uv/sal 1.630.108
8

Salariul mediu uv/sal 40.027
9

Cheltuieli la 1000 uv(nivel maxim) uv/100
0
uv
816,70
10

Rata rentabilitatii costurilor % 22,44
11

Rata rentabilitatii veniturilor(comerciale) % 18,32
12

Nivelul COP uv/ora 569,046

II.


CHELTUIELI
1

Cheltuieli cu materii prime,materiale directe mii uv 851.384,0
40

2

Cheltuieli proprii de functionare mii uv 990.457,1
00

3

Cheltuielile perioadei ca sold mii uv


4 Total mii uv 1.841,140
III.

VENITURI
1

Venituri din vanzarea productiei mii uv 2.264.220
86
2

Valoarea productiei neterminate la sfarsitul perioadei mii uv
IV.

REZULTATE FINANCIARE
1

Profit mii uv 422.378,8
60

2

Pierderi mii uv



c.Calculul cheltuielilor proprii de functionare si a nivelului COP pe centre de gestiune

Plecand de la cheltuielile pe articole de calculatie si elemente de cheltuieli,la nivel de intreprinder
sifiecare centru de gestiune delimitat in cadrul acesteia pot fi evidentiate asa cum s-a mai
precizat,doua importante articole(categorii):
- cheltuieli cu materii prime si materiale directe(efortul tertilor)
- cheltuieli proprii de functionare numite si cost-ora-productie,in a carorproducere sunt implicate
firma si centrele de gestiune ce o compun.Functie de criteriile de repartizare a acestei categoriide
cheltuieli pe centr de gestiune-ca premise a determinarii costului orei de functionare-,acestea se
impart in:

- Cheltuieli evidentiate direct pe centre de gestiune(salarii directe,CAS
si somaj aferente salariilor directe,amortizare active fixe
proprii,energie electrica pentru scopuri tehnologice) ;
- Cheltuieli repartizate in functie de suprafata ocupata (amortizare
cladiri,sectii de productie ,o parte a cheltuielilor atelierului mecano-
energetic);
- Cheltuieli repartizate in functie de valoare activelor fixe ponderata cu
nr. orelor de functionare(combustibil,uzura obiecte de
inventor,material auxiliare,amortizare alte active fixe din sectiile de
productie,o parte a cheltuielilor atelierului mecano-energetic);
- Cheltuieli repartizate functie de nr.de muncitori direct
productive(salarii muncitori indirect productive,CAS si contributia la
fondul de protectie sociala aferente acestora,din sectiile de productie);
- Cheltuieli repartizate in functie de nr de salariati (salariile personalului
TESA din sectiile de productie,CAS si contributia la fondul de
protectie sociala aferente cheltuielilor compartimentelor
functionale)s.a.m.d.
In cazul de fata s-a apelat la patru criterii de repartizare a cheltuielilor in suma de
990.457.100 uv.
Situatiile informationale ce urmeaza a fi completate in acest sens sunt prezentate in
continuare:
Repartizarea cheltuielilor evidentiate direct pe central de gestiune
Repartizarea cheltuielilor in functie de suprafata
Repartizarea cheltuielilor in functie de valoarea activelor fixe ponderate cu nr.
orelor de functionare
Repartizarea cheltuielilor in functie de nr. de muncitori direct productivi.
87

Nota:Functie de existenta si luare in considerarea si a altor criteria de
repartizare specific se vor completa formulare corespunzatoare.

Tabel nr. 58
Cheltuieli repartizate direct pe centre de gestiune

T
o
t
a
l


6

1
7
7
.
0
8
6
,
9
8
4

9
1
.
6
5
0
,
3
8
4

7
9
.
4
4
4
,
2
2
4

8
3
.
7
7
7
,
4
7
5

5
8
.
9
2
0
,
9
4
1

2
2
.
3
6
1
,
5
7
5

3
9
,
4
5
7
,
4
8
8

1
5
0
.
1
9
0
,
8
5
5

7
0
2
.
8
8
9
,
9
2
6

E
n
e
r
g
i
e

e
l
e
c
t
r
i
c
a

i
n

s
c
o
p
u
r
i

t
e
h
n
o
l
o
g
i
c
e

5

1
8
.
1
5
2
,
6
4
0

1
6
.
2
7
5
,
6
0
0

1
4
.
3
1
3
,
6
0
0

1
2
.
6
7
5
,
0
0
0

1
0
.
1
4
3
,
6
0
0

2
.
0
9
5
,
2
0
0

8
.
9
3
7
,
6
0
0

8
2
.
5
9
3
,
2
4
0

A
m
o
r
t
i
z
a
r
e

a
c
t
i
v
e

f
i
x
e

4

7
2
4
,
3
4
4

2
.
0
2
6
,
0
8
0

6
2
4
,
0
0
0

4
1
4
,
0
0
0

4
8
5
,
7
6
0

2
0
1
,
3
4
3

3
1
0
,
8
0
0

2
8
,
5
0
0

4
.
8
1
4
,
8
2
7

C
A
S
+
s
o
m
a
j

3

3
6
.
5
1
0
,
0
0
0

1
6
.
9
2
6
,
6
2
4

1
4
.
8
8
6
,
1
4
4

1
6
.
3
1
2
,
7
2
5

1
1
.
1
4
4
,
2
1
1

4
.
6
3
0
,
3
9
2

6
.
9
7
1
,
3
2
8

3
4
.
6
5
2
,
8
5
1

1
4
2
.
0
3
4
,
2
7
5

S
a
l
a
r
i
i

d
i
r
e
c
t
e

2

1
2
1
.
7
0
0
,
0
0
0

5
6
.
4
2
2
,
0
8
0

4
9
.
6
2
0
,
4
8
0

5
4
.
3
7
5
,
7
5
0

3
7
.
1
4
7
,
3
7
0

1
5
.
4
3
4
,
6
4
0

2
3
.
2
3
7
,
7
6
0

1
1
5
.
5
0
9
,
5
0
4

4
7
3
.
4
4
7
,
5
8
4

C
e
n
t
r
u

d
e

g
e
s
t
i
u
n
e

1

L
i
n
i
a

i
n

f
l
u
x

C
e
n
t
r
e

d
e

p
r
e
l
u
c
r
a
r
e

M
a
s
i
n
a

a

M
a
s
i
n
a

b

M
a
s
i
n
a

h

M
a
s
i
n
a

i

M
a
s
i
n
a

j


L
o
c
u
r
i

d
e

m
u
n
c
a

m
a
n
u
a
l
e

T
o
t
a
l

N
r
.

c
r
t
.

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

88
Cheltuieli repartizate in functie de suprafata

Cheia de repartizare mp UV
mp
UV
/ 383 . 134 . 2
500 . 4
723 . 604 . 9
= =

Tabelul nr. 59

-mii UV-
Nr.
Crt.
Centrul de
gestiune
Suprafata
ocupata (mp)
Cheltuieli
repartizate
Observatii
0 1 2 3 4
1 LF 800 1.707,506
2 CP 750 1.600,787
3 M
a
700 1.494,068
4 M
b
765 1.632,803
5 M
h
495 1.056,520
6 M
i
200 426,877
7 M
j
380 811,065
8 LM 410 875,097
9 Total 4.500 9.604,723


Cheltuielile de 9.604,723 mii UV cuprind:

Amortizari cladiri sectii =205,700 mii UV
Energie electrica pentru iluminat sectii=1.380,000 mii UV
Cheltuieli atelier mecano-energetic (20%)=8.019,023 mii UV


Cheltuielile repartizate in functie de valoarea activelor fixe
si a numarului orelor de functionare


Cheia de repartizare UVh x
UVh
UV
9
10 1240891 , 1908
000 . 884 . 606 . 497 . 26
722 . 560 . 50

= =


Tabelul nr.60
Nr.
Crt.
Centrul
de
gestiune
Valoare
active
fixe (mii UV)
Ore de
functionare
Indicator
combinat de
repartizare (mii
UVh)
Cheltuieli
Repartizare
(UV)
0 1 2 3 4 5
1 LF 14.993,0 460.000 6.896.780.000 13.159.912
2 CP 42.210,0 271.260 11.449.884.600 21.847.800
89

3 M
a
13.000,0 238.500 3.100.500.000 5.916.139
4 M
b
8.625,0 253.500 2.186.437.500 4.171.994
5 M
h
10.120,0 169.060 1.710.887.200 3.264.585
6 M
j
4.858,6 69.840 283.452.624 540.863
7 M
i
6.475,0 127.680 826.728.000 1.577.500
8 LM 285,0 150.656 42.936.960 81.929
9 Total 99.766,0 1.740.556 26.497.606.884 50.560.722

In componenta acestor cheltuieli intra:
Cheltuieli atelier mecano-energetic(80%)=32.076,092 mii UV
Combustibil = 1.442,000 mii UV
Materiale auxiliare = 12.587,40 mii UV
Uzura obiecte de inventar = 4.078,380 mii UV
Amortizare alte active fixe = 376,850 mii UV



Cheltuieli repartizate in functie de numarul de muncitori direct productivi

Cheia de repartizare pers UV
pers
UV
/ 415 . 191
188 . 1
728 . 401 . 227
= =


Tabelul nr.61

-mii UV-
Nr.
Crt.
Centrul de
gestiune
Nr.muncitori
direct productivi
Cheltuieli
repartizate
Observatii
0 1 2 3 4
1 LF 285 54.553,326
2 CP 147 28.138,093
3 M
a
130 24.884,028
4 M
b
138 26.415,352
5 M
h
92 17.610,235
6 M
i
38 7.273,792
7 M
j
69 13.207,676
8 LM 289 55.319,107
9 Total 1.188 227.401,728

Cele 227.401,728 mii UV cuprind:

=> Salarii indirecte = 125.793,818 mii UV
=> CAS+contributia la
fondul de protectie sociala = 37.738,146 mii UV
=>Cheltuieli administratie = 63.869,764 mii UV
90
Tabelul nr.62

Determinarea cheltuielilor de functionare si a nivelului COP
pe centre de gestiune

Nr.
Crt.
Centrul
de
gestiune
Cheltuieli repartizate in functie de: Ore de
functionare
Nivelul COP
(UV/h) Direct pe centru Val.active fixe si
nr.de funct.
Nr.muncitori direct
prod
Suprafata Total
0 1 2 3 4 5 6 7 8=6/7
1 LF 177.086.984 13.159.912 54.553.445 1.707.506 246.507.847 460.000 535,887
2 CP 91.650.384 21.847.800 28.138.093 1.600.787 143.237.064 271.260 528,043
3 M
a
79.444.224 5.916.139 24.884.028 1.494.068 111.738.459 238.500 468,381
4 M
b
83.777.475 4.171.994 26.415.352 1.632.803 115.997.624 253.500 457,584
5 M
h
58.920.941 3.264.585 17.610.235 1.056.520 80.852.281 169.060 478,246
6 M
i
22.361.575 540.863 7.273.792 426.877 30.603.107 69.840 438,189
7 M
j
39.457.488 1.577.500 13.207.676 811.065 55.053.729 127.680 431,185
8 LM 150.190.856 81.929 55.319.107 875.097 206.466.989 150.656 1.370,453
9 Total 702.889.927 50.560.722 227.401.728 9.604.723 990.457.100 1.740.556 569,046

91
d. Elaborarea bugetelor pe centre de gestiune

Tabelul nr. 63

BUGETUL

Centrului de gestiune CG
1


Nr.
crt.
Specificaie UM Nivel
bugetar
Nivel
realizat
0 1 2 3 4
I. OBIECTIVE
1 Producia fizic buc. 80.000
2 Cifra de afaceri mii UV 840.000
3 Profit brut (nivel minim) mii UV 175.000
4 Costuri de producie (nivel maxim) mii UV 665.000
5 Numr salariai (nivel maxim) pers. 312
6 Fond de salarii (nivel maxim) mii UV 150.000
7 Productivitatea muncii UV/sal 2.700.000
8 Salariul mediu UV/sal 40.000
9 Numr ore de funcionare ore 460.000
10 Nivelul COP UV 536
II. CHELTUIELI
1 Cheltuieli cu materii prime,
Material directe
mii UV 404.560
2 Cheltuieli proprii de
funcionare, din care
mii UV 246.507,847
2.1. - cheltuieli directe mii UV 177.086,984
2.2. - cheltuieli repartizate n
funcie de suprafa
mii UV 1.707,506
2.3. - cheltuieli repartizate n
funcie de valoarea activelor
fixe ponderate cu numrul orelor de
funcionare
mii UV 13.159,912
2.4. - cheltuieli repartizate n
funcie de numrul de muncitori
direct productivi
mii UV 54.553,445
3 Cheltuieli primate prin decontare de
la alte centre de
gestiune
mii UV -
4 Cheltuielile perioadei
precedente preluate ca sold
mii UV -
5 Sold 651.067,847













0 1 2 3 4
III. VENITURI
1 Venituri din vnzarea produciei mii UV 840.000
2 Soldul produciei neterminate
la sfritul perioadei
mii UV -
3 Valoarea produciei decontate
altor centre de gestiune
mii UV -
IV. REZULTATE
1 Profit mii UV 188.932,153
2 Pierderi mii UV -
92


BUGETUL

Centrului de gestiune CG
2


Tabelul nr. 64
Nr.
crt.
Specificaie UM Nivel
bugetar
Nivel
realizat
0 1 2 3 4
V. OBIECTIVE
1 Producia fizic
- produsul B
- produsul C

buc.
buc.

16.000
11.400

2 Cifra de afaceri mii UV 1.424.200
3 Profit brut (nivel minim) mii UV 224.220
4 Costuri de producie (nivel maxim) mii UV 1.200.000
5 Numr salariai (nivel maxim) pers. 960
6 Fond de salarii (nivel maxim) mii UV 460,800
7 Productivitatea muncii UV/sal 1.483.000
8 Salariul mediu UV/sal 40.000
9 Numr ore de funcionare ore 1.280.556
10 Nivelul COP UV 581
VI. OBIECTIVE
1 Cheltuieli cu materii prime,
materiale directe
mii UV 446.824,040
2 Cheltuieli proprii de funcionare,
din care
mii UV 743.949,253
2.1.
2.2.
Evideniate direct pe centru
Repartizate n funcie de valoarea
activelor fixe x nr, ore de
funcionare
mii UV
mii UV
525.802,943
37.400,810
























e. Determinarea costurilor unitare
Pe baza metodologiei SCOP, determinarea costurilor unitare va lua n considerare dou
articole de calculaie:
0 1 2 3 4
2.3
2.4
Repartizarea in functie de
suprafata.
Repartizarea in functie de nr de
muncitori direct productivi.
mii UV
mii UV
7.897.217
172.848.283

3 Cheltuielile primite prin decontare
de la alte centre de gestiune.
mii UV -
4 Cheltuielile perioadei precedente
preluate ca sold.
mii UV -
III. VENITURI
1 Productia marfa fabricata(in pretul
de vanzare fara TVA)
mii UV 1,424,220.
2 Productia neterminata la sfarsitul
lunii.
mii UV -
3 Cheltuieli decontate altor centre de
gestiune.
mii UV -
IV. REZULTATE FINANCIARE
1. Profit mii UV 233,446,707.
2. Pierderi mii UV -
93
Cheltuieli cu materii prime, materiale directe, semifabricate, cooperari (efort din afara).
Cheltuieli proprii de functionare ale centrelor de gestiune care participa la fabricarea si comercializarea
produsului(produselor).

C
p
= C
mp
+ COP
n care:
C
p
= costul de producie
C
mp
= cheltuieli cu materii prime i material directe
m
Cmp
=

Nc
i
x Pa
i
i=1

n care:
Nc
i
= norma de consum din material primai
Pa
i
= pretul de aprovizionare pentru materia primai.
m=tipologia materiilor prime folosite in fabricarea produsului.

n
COP=N
ti
COPi
i=1
in care:
N
ti
=norma de timp(de prelucrare)a produsului in cadrul centrului de gestiunei
COPi=nivelul costului unei ore de functionare a centrului de gestiunei

Tabelul nr.65

Calculul costului normat pe produs.
Produs D.

UV
Nr.
crt.
Articole de calculatie. Centrul
de
gestiune.
Ore-norm
conform
tehnologiei
COP/centru. Valoare.
0 1 2

3

4

5

1. Materii prime si materiale
directe.
- - - 5.057
2. Cheltuieli proprii de
functionare

LF 5,75. 535.887 3081.350
3. Cost normat. - - - 8.138.350
4. Profit - - - 2.361.650
5. Pret productie. - - - 10.500


Nota: Pentru varianta de produs D export Franta, Profitul va fi de 10 800 UV 8 138, 35 = 2661.65 UV, iar
pentru varianta produs D, export Germania, profitul calculat prin metodologia SCOP este de: 10 890 8 138,35
= 2 751,65 UV.







94
Tabelul Nr. 66

Calculul costului normat pe produs . Produs B


Nr.
Crt.
Articol de
calculatie
Centrul de
gestiune
Ore-norma
conform
tehnologiei
COP/centru Valoare
0 1 2 3 4 5
1 Materii
prime si
materiale
directe
- - 11.215,10
2 Cheltuieli
proprii de
functionare
CP
M
a
M
b
M
h
M
i
LM
9,9
7,5
10,5
8,5
1,8
4,4
528,043
468,387
457,584
478,246
438,189
1.370,453
5.227,626
3.512,902
4.804,632
4.065,091
788,740
6.029,993
Total COP - - - 24.428,984
3 Cost normat - - - 35.644,084
4 Profit - - - 5.155,916
5 Pret
produs
- - - 40.800


Calculul costului normat pe produs . Produs C
Tabelul Nr.67

Nr.
Crt.
Articol de
calculatie
Centrul de
gestiune
Ore-norma
conform
tehnologiei
COP/centru Valoare
0 1 2 3 4 5
1 Materii
prime si
materiale
directe
- - 23.454,60
2 Cheltuieli
proprii de
functionare
CP
M
a
M
b
M
h
M
i
LM
9,9
10,4
2,9
11,2
3,6
7,04
528,043
468,387
457,584
478,246
438,189
1.370,453
5.227,626
4.871,225
3.431,880
1.386,913
4.829,272
1.577,480
9.647,982
Total COP - - - 30.972,378
3 Cost normat - - - 54.426,978
4 Profit - - - 12.773,022
5 Pret
produs
- - - 67.200

Total cheltuieli decontate = 1.841.840,852 UV
Diferenta dintre cheltuielile realizate si cele decontate = 288 UV

f. Abordarea comparativa a costurilor fundamentate pe articole de calculatie si conform metodologiei
SCOP
95
Tabelul nr. 68

Produs Cost unitar

Pret
de
productie
Profit
Metod.
calsica
SCOP Diferente Metod .
Clasica
SCOP Diferente
0 1 2 3=2-1 4 5 6 7=6-5
D* 8.300,09 8.138,35 -161.74 10.567 2.428,05 2.428,05 +161,74
B 33.974,94 35.644,68 +1.669,14 40.800 6.825,06 5.155,92 -1669,14
C 55.634,68 54.426,98 -1.207,7 67.200 11.565,32 12.773,02 +1207,7

*S-a folosit preul mediu de producie de 10.567 UV/buc.

g. Principalii indicatori economico-financiari ai intrepriinderii in anul curent
Tabelul nr.69

Nr.
Crt.
Indicatori UM An baza An curent Dinamica (%)
0 1 2 3 4 5
1 Capital social (KS) mii
UV
250.000 278,000 111,2
1.1 Capital fix (KF) Mii
UV
122.201 150.081,6 122,8
2 Produse vandute
2.1 A Buc 25.000
2.2 B Buc 15.000 16.000 106,67
2.3 C Buc 10.000 11.400 114,00
2.4 D Buc - 80.000
3 Cifra de afaceri (CA) UV 1.595.000.000 2.264.220.000 141,96
4 Costurile produselor vandute
(C)
UV 1.459.768.982 1.841.841.140 126,18
5 Profitul brut ( p) UV 135.291.018 422.378.860 312,20
6 Cheltuieli la 1000 UV venit
(C/CA x 100)
% 915,2 813.5 88,89
7 Numar salariati( L) 1.325 1.389 104,83
8 Numar muncitori (Lm) 1.224 1.288 105,25
9 Fond de salarii (Fs) UV 477.812.257 667.170.978 139,63
10 Fond de salarii
muncitori(Fsm)
UV 431.144.014 606.502.266 140,67
11 Salariu mediu lunar (S) UV 30.051 40.027 133,20
0 1 2 3 4 5
12 Productivitatea muncii
(CA/L)
UV/sal 1203.774 1.630.108 135,42
13 Productivitate capitalului fix
(CA/KF x 1000)
% 13.052,3 15.086,6 115,58
14 Viteza de rotatie a capitalului
social (CA/KS)
Rot/an 6.38 8,14 127,66
15 Rata rentabilitatii costurilor
(P/C x 100)
% 9.27 22,93 248,45
16 Rata rentabilitatii comerciale
(P/CA x 100)
% 8.48 18,65 220,8
17 Rata rentabilitatii economice
(P/KS)
% 54.12 151,93 280,73
96






BIBLIOGRAFIE





1. C. Barbulescu Proiect economic privind
T. Zorlentan (coordonatori) managementul unei firme.
Tipografia ASE, 1993

2. O. Nicolescu (coordonator) Strategii manageriale de firma
Editura Economica, Bucuresti, 1996

3. C. Pintilie (coordonator) Proiect economic de an nr. 2 privind
conducerea operativa prin costuri
Tipografia ASE, 1982





97