Sunteți pe pagina 1din 29

Introducere

Turismul este cltoria realizat n scopul recrerii, odihnei sau pentru afaceri. Organizaia Mondial a Turismului ( O.M.T. ) definete turitii ca fiind persoanele ce cltoresc sau locuiesc n locuri din afara zonei lor de reedin permanent pentru o durat de minimum douzeci i patru (24) de ore dar nu mai lung de un an consecutiv, n scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activiti remunerate n localitatea vizatat. Turismul a devenit o activitate de recreere global popular. Turismul este ramura economic cea mai puternic pe plan mondial. n 2004 s-au obinut n acest sector, conform Organizaiei Mondiale a Turismului, circa 623 miliarde de U.S. $. n 2008, s-au consemnat peste 922 milioane de sosiri la nivel internaional, cu o cretere de 1,9% fa de anul 2007. ncasrile internaionale din turism au crescut n 2008 la 944 bilioane US$ (642 bilioane euro), ceea ce corespunde la o cretere n termeni reali de 1,8%. Cu aproximativ 100 milioane de angajai la nivel mondial, turismul se evideniaz i ca cel mai important angajator. Cltoriile transfrontaliere se ridic la un procent de 25 pn la 30 din comerul mondial n domeniul serviciilor. Ca rezultat al recesiunii ce a afectat economia mondial dup anul 2000, cererea turistic internaional a suferit o puternic ncetinire ncepnd cu iunie 2008, ce s-a manifestat printr-o scdere a creterii sosirilor pe plan mondial cu 2% n timpul lunilor de var boreal. Acest trend negativ s-a intensificat n anul 2009, n unele ri exagerat de mult datorit virusului H1N1, i a dus la un declin mondial de 4% n 2009 cu 880 milioane de sosiri la nivel internaional, i o cdere estimat a ncasrilor din turism de 6%. Turismul este vital pentru foarte multe ri, cum ar fi Egipt, Grecia, Liban, Spania i Tailanda, i pentru unele naiuni-insule (Bahamas, Fiji, Maldive) datorit aportului financiar consistent obinut din afacerile cu bunuri i servicii i oportunitilor de angajare n industria serviciilor asociat turismului. Industria serviciilor include serviciile de transport (transportul aerian,croazierele, taxiurile) i serviciile de ospitabilitate (cazarea, inclusiv hotelurile i staiunile, veniturile din divertisment, cum ar fi parcurile, cazinourile, mallurile, veniturile din muzic iteatrele).

Capitolul I Informatii generale

1.1.GEOGRAFIE Asezare. Judetul Arges face parte dintre judetele de munte. El se gaseste n coltul de N-V al Munteniei, pe valea superioara a Argesului si pe vechiul drum care, venind din Ardeal, pe la TurnuRosu, ajungea la fosta resedinta a voievozilor, Curtea-de-Arges. Si azi acest drum este cel mai scurt ntre Sibiu si actuala capitala a tarii. Suprafata. 4.216 km. nfatisarea pamntului. n nordul judetului Arges se gasesc cei mai nalti munti, ( Fagarasii ) cu vrfurile Negoiu siMoldoveanu (peste 2540 m). Ei sunt formati din doua lanturi orientate de la E la V. Primul, cel de pe vechea granita dinspre Transilvania, este nalt de peste 2000 m si nentrerupt. Pe vrfurile lui, ghetarii de pe vremuri au lasat urme nsemnate ( circuri, creste si piscuri ascutite, ngramadiri de morene, lacuri glaciale, etc.). Celalalt lant e mai marunt si-i despartit n mai multe fragmente printr-o serie de chei (vai strmte si adnci), mai importante fiind cele ale Argesului si ale Topologului. Fragmentele acestui lant muntos poarta fiecare cte un nume deosebit : Cozia, Ghitu, etc. ntre lantul nalt si cel mai cobort, se gaseste un fel de albie larga si nalta (depresiune) care se termina spre Olt cu un bazin deluros plin de sate (vechea tara a Lovistei ). Ultimul sir muntos (cel fragmentat de ape) se ridica semet deasupra unei regiuni de muscele (culmi deluroase, la nceput peste 800 m). Acestea coboara, alungite printre vai, pna la cca 400 m, ( pe linia Pitesti- Gura Topologului). De aici urmeaza spre Sud a treia regiune de relief a judetului : o serie de terase pe dreapta Argesului si o platforma nalta ( platforma Cotmeana ), un fel de cmpie de sub munte pe care numeroase ape au desfacut-o n culmi subtiri dispuse divergent ntre Olt si Arges. De aici greutatea de a circula de la E la V. Vaile n schimb, largi si cu terase, sunt primitoare. n lungul lor au cobort populatia si drumurile spre cmpie. Clima si ape. In munti, zapada se pastreaza, prin locurile adapostite, pna n august, iar precipitatiile se apropie de 1000 mm anual. n muscele, iernile si verile sunt mai potolite (contraste ntre 20 - 23 fata de 26 la Bucuresti), desi ploile se mentin nca abundente (700 900 mm anual). n partea cea mai joasa a judetului, reapar caracterele climatului de stepa (constraste termice de 2426) si ploi mai putine, care se pierd n adncul depozitelor de pietrisuri ale cmpiei de sub munte. n afara celor doua ruri principale ( Topologul si Argesul ) n partea de Sud a judetului curg numeroase praie, cea mai mare parte dintre ele seaca nsa n timpul verii. Lipsa apei n cuprinsul teraselor din dreapta Argesului a silit pe locuitori sa sape gropi mari n care strng, peste vara, apa de ploaie ( benturi ). Vegetatia. Muntii se termina prin pasuni alpine ntinse. Urmeaza apoi codrii de brad, fag si stejar cu att mai restrnsi ca suprafata cu ct coborm spre cmpia de sub munte. n acesta ultima regiune, mai mult din cauza structurii subsolului dect din cauza climei, padurea se amesteca cu vegetatia de stepa, fara nsa ca aceasta din urma sa fie predominanta. Bogatii naturale. Exploatari minerale sunt putine. Pe sub munte se ntinde nsa linia de fracturi n lungul careia apar izvoare minerale nrudite cu cele de la Calimanesti si Caciulata ; iar dupa cercetarile Institutului Geologic al Romniei, bazinul de lignit exploatat n judetul vecin spre E. (Muscel), se prelungreste prin Nordul Curtii-de-Arges pna la valea Topologului.

1.2. ISTORIE Vechime si dezvoltare istorica. Judetul Arges si-a luat numele de la rul care-l strabate si pe care Herodot sec V a. Chr. - l transcrie Ordessus. Asemanarea lui cu actualul nume este vadita, desi legile fonetice nu pot explica o derivatie directa din el. Numele real ar fi avut dupa Prvan- un aspect n legatura cu alt nume dacic, cum ar fi Argidava. n acesta regiune se afla, la 1247, ntia fromatiune politica romneasca : voievodatul lui Seneslau. La 1330, Basarab I si-a mutat capitala de la Cmpulung pe Arges n orasul care s-a numit Curtea-de-Arges. Aici a fost ncepnd din 1359 resedinta primei episcopii ortodoxe mai trziu mitropolie - a Ungrovlahiei si a unei episcopii catolice. Monumente istorice. Biserica domneasca din Curtea de Arges, construita la nceputul sec XIV, n cel mai pur stil bizantin. Legenda a atribuit-o lui Radu Voda Negru. n interior se pastreaza minunate fresce din epoca de construire a bisericii. Tot aici au fost descoperite 14 morminte ale principilor din familia Basarab. Unul dintre ele apartine lui Basarab I. El a fost gasit mbracat n bogate haine de cavaler, cu nasturi de argint aurit, decorati cu proria-i stema, cu maragaritare si giuvaeruri de mare pret, ntre care o pafta de aur reprezentnd un castel medieval. Era singurul mormnt neprofanat. n curtea bisericii sunt urmele unui ntins palat domnesc. Biserica Sn Nicoara din Curtea de Arges, ruinata, construita pe un deal, e din aceeasi epoca. Turnul nalt, construit tot din caramida aparenta ca si biserica, este o dovada ca ntreaga constructie avea si un scop militar. Biserica episcopala din Curtea de Arges, ctitorie alui Neagoe Basarab la nceputul sec XVI, e biserica legendara a lui Manole si a celor noua mesteri mari. De o frumusete vestita n tot rasaritul, ea a fost restaurata la nceputul sec XIX de catre arhitectul francez Leconte de Nouy, n asa fel nct numai mormintele lui Neagoe, al sotiei sale si al mitropolitului Anania au scapat neatinse. Tot aici au fost nmormntati Regele Carol I, Regina Elisabeta si Regele Ferdinand I. Biserica Sf. Gheorghe ( sau Biserica Domneasca) din Pitesti, naltata de Constantin Serban Basarab si de sotia sa, doamna Balasa, n anul 1656. Biserica Sf. Fecioara (Mavrodolu) din Pitesti, vestita prin bogata ei catapeteasma. Schitu Trivalea din Pitesti, ctitorie a Mitropolitului Varlaam din sec XVII. Biserica din Valea Danului, construita n sec XVIII din piatra, are iconostasul original al bisericii episcopale din Curtea de Arges. Biserica din Tutana, naltata de Mihai Viteazul n 1577, pe cnd era simplu boier. Biserica Cotmeana Veche a fost construita n sec XIV de Mircea cel Batrn. Usile mparatesti de la altar se pastreaza la Muzeul de Arta Religioasa de la Bucuresti. Biserica a fost reconstruita de Constantin Brncoveanul. Ruinele cetatii Poenari, numita la nceput Curtea Argesului, considerata apoi ca cetate a lui Vlad Tepes, si nalta si azi o chindie pe o culme de deal. Este, probabil, o asezare naintata a cavalerilor teutoni stabiliti n Tara Brsei, n sec XIII. Biserica din Golesti, naltata n sec XVII. Masa lui Traian , este o imensa lespede rotunda, pe malul Oltului, unde legenda spune ca ar fi poposit Traian si apoi Mihai Viteazul.

1.3.POPULATIE Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, judetul A. numara 259.305 locuitori. Populatia judetului este repartizata astfel: a) Pe orase si plasi, dupa sex Unitati administrative Numarul locuitorilor Total Total judet Total urban 1. 2. 1. 2. 3. 4. 5. Orasul Pitesti Orasul Curtea de Arges Plasa Arges Plasa Dmbovnic Plasa Oltul Plasa Teleorman Plasa Uda 259.305 26.461 19.63 6.831 231.844 59.607 35.588 38.82 52.14 45.589 Barbati 123.225 13.581 9.998 3.583 109.644 27.902 17.0221 8.588 24.746 21.386 Femei 135.08 12.88 9.632 3.248 122.2 31.705 18.566 20.332 27.394 24.203

Total rural

b) Pe grupe de vrsta Grupe de vrsta Toate vrstele 0- 9 ani 10-29 ani Locuitori 258.3 69.37 98.25 Grupe de vrsta 30-49 de ani 50-69 de ani 70 de ani si peste Vrsta nedeclarata Locuitori 59.59 25.75 4.036 1.319

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei n judetul A., dupa cifrele publicate n Buletinul Demografic al Romniei n perioada 1931 1936 sunt urmatoarele: Cifra probabila a populatieii Cifre absolute judetului la 1 iulie n fiecare an Nascuti Morti Excedent natural vii 1930 1935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 1935 1936 260.3 264.8 269 273.5 277.1 281.3 9.445 9.387 10.21 9.002 9.334 9.267 9.374 5.243 4.202 5.343 4.044 5.279 4.935 4.923 4.079 5.283 4.071 5.385 3.882 5.497 3.877 35,1 36,1 38,6 33,5 34,2 33,4 33,3 19,5 20,5 19,9 18,3 19,3 19,4 19,5 15,6 15,6 18,7 15,2 14,9 14,0 13,8

Anual

Proportii locuitori

la

1.000

de

Nascuti Excedent Morti vii natural

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Arges a fost de 248.994 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 si anume 258.305 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 26.685 locuitori n timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 10,3%

1.4. NFIARE SOCIAL


5

ntre numirile tipice cu privire la ruri si judete, care au ramas nelamurite ca origini n cercetarile filologice, figureaza si Argesul. Faptul ca aceasta straveche denumire s-a impus, rezistnd vreunei ncercari de a fi tradusa sau nlocuita prin o alta, din partea popoarelor alogene ce s-au scurs prin aceasta regiune, nu poate ramnea nerelevat macar din punct de vedere etic si etnografic. Prima asezare masiva de populatie eterogena cu care tnarul popor romn a venit n contact din ce n ce mai intens, mai adnc, mai complet, a fost cea a Slavilor. Se stie nsa ca slavii se caracterizeaza prin aceea ca, n directia toponimica, impuneau numiri noi, adesea traducnd pe cele stravechi, care nu puteau fi dect autohtone sau latine. Alaturi de numele mai tuturor rurilor din Romnia si Argesul a nfruntat asemenea vitregii, documentndu-ne prin aceasta pe de o parte continuitate nentrerupta n existenta vietii romane n nordul dunarean, chiar dupa prabusirea imperiului roman, iar pe de alta parte, rolul etnografic, ca si n vechime, l juca o importanta apa curgatoare. Cunoscnd aspectul geografic, nu va fi greu ca cineva sa-si poata face o idee fie cu privire la bogatia judetului, fie la ocupatiunile populatiei, fie la structura ei sufletesca. n timp de vara, viata ce pulseaza n nsoritii munti ai Argesului din mai pna n octombrie e exclusiv pastorala. Platourile si plaiurile lor line, vaile ca si caldarile lor fac sa rasara n cararile cutreieratorului, dese adaposturi lumesti, care sunt fie simple colibe la mari naltimi, fie stni, care se afla n general la margine de paduri. Dat fiind si faptul ca pasunatul acestor munti e nu numai lesnicios ci si bogat, stnile sunt relativ mai numerose dect n muntii altor judete. Si, ca si n ntreaga tara, tocmai aceasta bogatie de pasunat contribuie ca turmele ovine, ca si cirezile de boi, sa nu fie duse la pascut niciodata n timpul noptilor - asa cum se constata bunaoara la Aromni. Aceasta viata pastoreasca respira o atmosfera n general identica cu cea din muntii Sibiului si ea este, mai ales a fost, un nestimat contact sufletesc ntre fratii de acelasi snge, pentru care frontiera de state pe care o forma creasta carpatina pna n 1916 era strapunsa de multe trecatori eminamente pastoresti. Din anumite puncte de vedere Argesul are o personalitate proprie, mentinndu-se la un loc de frunte ca port, manifestari culturale, etc., precum si ca asezari omenesti : sat si locuinta. Nu e de prisos sa amintim ca, n creatia poetica populara, pentru anumite motive el detine ntietatea : dintre toate variantele frumoasei legende Mnastirea Argesului, credem ca cea mai remarcabila apartine acestui judet. Dar poezia populara are strnse raporturi cu muzica populara care, astazi, n buna parte e monopolul lautarilor tigani o constatare nu tocmai fericita. n adevar, nu se pot contesta urmele de influenta orientala, respectiv turceasca, n muzica populara bunaoara a Munteniei si Olteniei. Doar muzica vietii pastoresti, a fluierului si cavalului, a ramas necontaminata.

1.5. ECONOMIA

Judetul Arges are un caracter economic variat, nsa cu predominarea celui agricol si pastoral : cresterea extensiva si traditionala a vitelor (mai ales oi) n pasunile si fneata de munte si din muscele ; pometuri ( n special pruni) si porumbiste n dealurile mai joase ; cereale, peste nevoile locuitorilor, n cmpie. Industria si comertul de transformare si de schimb local, nu depasesc ( cu exceptia cherestelei si a produselor stnelor) interesul regional limitat. Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 421.600 ha. Suprafata arabila este de 128.109 ha, adica 30,38% din suprafata judetului si 0,43% din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 5.840 ha, adica 4,56%, iar mica proprietate 122.269 ha, adica 95,44%. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 116.570 ha astfel repartizate : Porumbul ocupa 64.754 ha, cu o productie de 354.832 chint. (prod. medie la ha 5,4 chint.). Grul ocupa 25.516 ha, cu o productie de 130.957 chint. (prod. medie la ha 5,1 chint). Ovazul ocupa 25.289 ha, cu o productie de 133.124 chint. (prod. medie la ha 5,2 chint.). Orzul ocupa 473 ha, secara ocupa 72 ha si meiul ocupa 62 ha. Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 3.369 ha astfel distribuite : Lucerna ocupa 1.313 ha, cu o productie de 31.984 chint. fn si 25 chint samnta. Alte fnete cultivate ocupa 2.015 ha, cu o productie de 30.088 chint. Radacinile de nutret ocupa 41 ha. Plantele alimentare ocupa 1.364 ha. ha. Din aceasta suprafata varza ocupa 499 ha, cu o productie de 34.323 chint. (media la ha 68,8 chint.). Cartofii ocupa 246 ha, cu o productie de 14.186 chint ( media la ha 57,6 chint.). Ceapa ocupa 195 ha, cu o productie de 6.341 chint. (media la ha 32,5 chint.). Cartofii printre porumb dau o productie de 27.328 chint. si f asolea printre porumb da o productie de 29.504 chint. Plantele industriale ocupa 879 ha. Din aceasta suprafata cnepa ocupa 399 ha, cu o productie de 983 chint. fuior si 1.019 chint. samnta. Floarea soarelui ocupa 175 ha, cu o productie de 930 chint. Rapita ocupa 129 ha, cu o productie de 322 chintale. Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (421.600 ha), ogoarele sterpe ocupa 5.927 ha. Fnetele naturale ocupa 19.781 ha, cu o productie de 270.999 chint. (prod. medie la ha 13,7 chint.). Pasunile ocupa 27.378 ha. Padurile ocupa 137.103 ha. Livezile de pruni ocupa 9.391 ha cu o productie de 354.979 chint. (prod. medie la ha 37,8 chint.) Alti pomi fructiferi ocupa 805 ha. Vita de vie ocupa 520 ha. Cresterea animalelor. n judetul A. se gaseau n anul 1935: Cai 13.573, boi 74.629, bivoli 46, oi 220.894, capre 13.327, porci 57.041, stupi sistematici 2.189, stupi primitivi 7.891. De relevat marele numar de oi, reprezentnd un procent ridicat fata de numarul acestor animale n celelalte judete. De asemenea, trebuie subliniata dezvoltarea albinaritului n acest judet. Industrie. 2 mori sistematice ( Pitesti si Prundu), 154 mori taranesti, 1 fabrica de pine (Pitesti), 1 de spirt, 2 de mezeluri ( Pitesti), 2 fabrici textile (Pitesti si Gavana), 3 de pielarie ( 1 la Pitesti si 2 la Gavana), 4 de cherestea, 1 de unelte de lemn si butoaie, 1 de teracota si faianta (Pitesti). Industria judetului ARGES n 1935 ntreprinderile de la 5 H.P., sau 20 de lucratori n sus: Numarul fabricilor Valoarea Forta Personalul Industria productiei n motrice H.P. ocupat Active nchise mii de lei
7

Alimentara Textila Metalurgica Pielarie Lemnului Total

2 3 1 4 2 12

2 1 3

460 942 39 145 947 2.533

90 1.514 16 84 516 2.22

61.89 174.4 350 4.41 21.45 262.465

Comert. Comert intens cu produse forestiere, cereale, vite si produse animale. Dumuri. Judetul A. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.548 km, 117 m mpartita astfel : Drumuri nationale 170 km, 644 m, din care Directia Generala a Drumurilor, ntretine 161 km 704 m pietruiti iar comunele urbane 8 km 940 m pavati si pietruiti. Drumuri judetene 892 km 177 m, (ntretinute de administratia judetului) iar comunele urbane 13 km 0,20 m. Drumuri comunale 485 km 296 m. Lungimea podurilor este de 6.763,01 metri repartizata astfel : poduri nationale 1.302,77 m, judetene 4.385,29 m si comunale 1.074,95 m. Prin judet trec 5 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati : Bucuresti - Pitesti Slatina - Craiova Pitesti Curtea de Arges Pitesti R.-Vlcea Tg. Jiu Pitesti Costesti Pitesti - Dragasani Cale ferata. Judetul Arges este strabatut de o retea totala de cale ferata de 157 km din care 100 km linii principale simple si 57 km linii secundare simple. Itinerarii principale: Rapide: (Simplon) Bucuresti Timisoara Jimbolia (Belgrad Paris) Accelerate: Bucuresti Timisoara, Bucuresti Sibiu. Statii importante: Pitesti, Costesti, Curtea de Arges. Statiuni climatice, balneare, turism. Bradet, statiune balneo-climatica n curs de amenajare, asezata n apropierea padurilor, n valea Vlsanului. Ape sulfatate. Statiune de interes local. Curse de autobuze de la Curtea de Arges. Curtea de Arges. Statiune climatica, asezata ntre livezi si plantatii, la 450 m altitudine, avnd o minunata perspectiva spre Negoiul. Climat placut, cu foarte mici variatii de temperatura. Gara locala, Oficiu P.T.T., medici, hoteluri, restaurante. Punct de plecare n numerose excursii spre Poenari, Capatneni, Cheile Argesului, Cumpana. Cumpana, statiune climatica n plina formare, la 850 m altitudine, de unde se poate face ascensiunea Negoiului, pe aici fiind singurul drum turistic, accesibil, dinspre Muntenia.

1.6.CULTURA Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani n sus este de 206.188 locuitori, din care 52,9% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 73,7% barbati stiutori de carte si 34,4% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea : Gradul de instructie scolara Mediul urban Totalul stiutorilor de carte 1. 2. 3. 4. 5. 6. Extrascolara Primara Secundara Profesionala Universitara 100,0 1,6 64,4 17,5 12,2 2,8 Mediul rural 100,0 0,5 94,6 2,8 1,9 0,2

Alte scoli superioare 1,5 0,0 nvatamnt. Populatia scolara a judetului (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 66.012 locuitori (4.367 mediu urban si 61.645 mediu rural). Scoli secundare. 1 Seminar teologic, liceu de baieti, liceu de fete, scoala normala de fete, liceu comercial de baieti, liceu industrial de baieti, liceu industrial de fete si gimnaziu industrial casnic. Scoli primare 245, din care 232 rurale si 13 urbane (243 scoli de stat si 2 confesionale), cu un numar total de 42.206 elevi (39.981 mediu urban si 2.225 mediu rural) si cu 748 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Gradini de copii 3, din care 1 rurala si 2 urbane, toate de Stat, cu un numar total de 194 copii (117 mediu urban si 77 mediu rural) si cu 3 conducatoare (situatia din 1934). Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala Principele Carol are 40 camine culturale. Centrala Caselor Nationale are organizatie culturala n comuna Izvorul-de-Sus, cu local propriu, o scoala de meserii si o clinica pentru sugari. Liga Culturala activeaza n localitatile : Pitesti, Curtea de Arges, Babana, Bercioiu-Ruda, Ciofrngeni, Costesti, Golesti-Draganesti si Trepteni. Casa Scoalelor si a Poporului ntretine n judet 77 camine culturale si 11 biblioteci, adica un total
9

de 88 organizatii, dintre care 57 au personalitate juridica. n judet se mai afla : Muzeul Ateneului Popular Ionescu-Gion si societatea corala Negru Voda (ambele n Pitesti), 4 cinematografe, 4 societati sportive, 2 societati de vnatoare ADMINISTRATIE Organizare administrativa. Capitala judetului Arges este orasul Pitesti. Judetul are 2 orase (Pitesti si Curtea de Arges) si 538 sate, mpartite astfel: Plasa Arges - 113 sate Plasa Cuca - 108 sate Plasa Dmbovnic - 42 sate Plasa Oltul - 70 sate Plasa Pitesti - 151 sate Plasa Teleorman - 54 sate Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Pitesti, cu 2 sectiuni si 12 magistrati, 1 prim procuror si 1 procuror, n circumscriptia Curtii de Apel din Bucuresti. 18 judecatorii : 2 la Pitesti si cte una la Curtea de Arges, Costesti, Jiblea, Lunca-Corbului, Plesoiu si Stroesti, cu un total de 17 magistrati. O judecatorie de munca la Arad, cu 2 judecatori. Organizare sanitara. Spitale de stat : n Pitesti, Curtea de Arges, Dedulesti, Scheiu, Mozaceni, Costesti si Izvorul-de-Sus. Dispensare de stat n Suici, Stroesti, Bratieni, Uda, Teiu din Vale, Suseni, Slobozia de Jos, Rociu, Stolnici, Bascovul, Gavana, Poiana Lacului, Merisani, Budesti, Cineni si Jiblea. Dispensare particulare n Ciupa si Izvorul-de-Sus. Serviciul sanitar al judetului, Serviciul sanitar al orasului Pitesti si Serviciul sanitar al orasului Curtea de Arges. Asistenta si prevedere sociala Casa Centrala a Asigurarilor Sociale ntretine organizatii medicale n Pitesti, Curtea de Arges si Gavana. Societatea Crucea Rosie activeaza n Pitesti si Curtea de Arges. n Pitesti de mai afla: Oficiul I.O.V. si 2 azile pentru batrni.

1.7. RELIGIE Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 99,1% sunt ortodocsi. Biserici si lacasuri de nchinaciune. n judet sunt 223 biserici ortodoxe, 1 biserica romano-catolica, 1 evanghelico-luterana, 1 reformata, 1 armeneasca, 1 casa de rugaciune baptista, 1 casa de rugaciune a sectei Tudoristilor, 1 sinagoga. Deasemenea judetul are 5 mnastiri ortodoxe si 3 schituri ortodoxe. Institutii bisericesti. n judet se afla resedinta episcopiei Argesului si 2 protopopiate ortodoxe.

10

PRINCIPALELE ASEZARI Piteti, capitala judetului - vezi Monografiile oraelor reedin. Curtea de Arges, comuna urbana situata n regiune muntoasa, la 37 km de resedinta judetului, 156 km de Craiova si la 150 km de Bucuresti. Statie c.f. pe linia Pitesti Curtea de Arges. Resedinta Episcopiei Argesului. Are 7.107 locuitori. Centrul se exploatare C.A.P.S. cu o fabrica mare de produse forestiere da orasului un caracter industrial. De remarcat n oras indusria olaritului si 3 mori. Seminar teologic, 5 scoli primare si 2 gradini de copii. 1 teatru, 1 cinematograf, 1 societate sportiva si 1 soc. de vnatoare. Catedrala episcopala, 7 biserici ortodoxe, 1 protopopiat ortodox. Primarie, Pretura, Judecatorie, Politie, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Perceptie fiscala, Serv. Sanitar al orasului. Uzina electrica. Spital de stat, Spital I.O.V., 4 dispensare, Eforia Spitalelor Civile. Soc. Crucea Rosie , Soc. femeilor ortodoxe. Costesti, comuna rurala cu peste 1.400 locuitori, nod de cale ferata (ramura spre Turnu-Magurele), asezat n sudul judetului. Un bun venit in Argesul milenar, unde s-a zamislit cea mai frumoasa legenda a constructiei fara de moarte cea a Mesterului Manole, unde s-a format poporul roman si s-a intemeiat statul feudal Tara Romaneasca, unde s-a redactat primul document in limba romana, unde si-au avut resedinta cei mai vestiti domnitori valahi si de unde au pornit oameni de seama ai istoriei si culturii neamului romanesc. Argesul de astazi continua traditia inaintasilor sai, dezvoltand atat economia, agricultura, turismul si serviciile pentru populatie, dar si viata spirituala, mentinandu-se ca o zona distincta in cadrul Romaniei, fiind o punte de legatura intre trecut, prezent si viitor, intre Romania si Europa. Argesul a fost si va ramane unul dintre cele mai importante leagane ale istoriei neamului romanesc, al culturii si spiritualitatii sale, un judet in care istoria si inteligenta au dat de-a lungul veacurilor personalitati de seama ale Romaniei. Cu o economie puternica, cu un deosebit potential uman si si beneficiind de resurse naturale semnificative, Argesul se situeaza in primele patru judete ale tarii, din punct de vedere al cresterii economice si are perspective reale de a-si continua dezvoltarea intrun ritm sustinut, in toate domeniile vietii sociale. Traditionala ospitalitate romaneasca alaturi de frumusetea plaiurilor argesene si de atractivitatea potentialului economic al judetului, constituie argumente de necontestat in favoarea inscrierii judetului Arges pe harta prioritatilor, inclusiv a celor de natura investitionala in turism, pentru viitorii nostri parteneri interni si externi. Judetul Arges are de acum un Master plan pentru dezvoltarea turistica a zonei montane a judetului Arges un document care evidentiaza si promoveaza turismul argesean si potentialul turistic al regiunii noastre, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de turism fiind o prioritate a Consiliului Judetean Arges turismul este o ramura importanta in contextul dezvoltarii judetului. Dispunand de un cadru natural deosebit in judet, Consiliul Judetean Arges doreste s promoveze, in cadrul regiunii de dezvoltare, in tar si in afara trii, obiectivele de interes turistic national aflate pe teritoriul su si s dezvolte infrastructura specific activittii de turism. Oricine vizualizeaza Master planul pentru dezvoltarea turistica a zonei montane a judetului Arges poate remarca faptul ca, avem de-a face cu imagini care reflecta o frumusete deosebita a reliefului, cu un potential de dezvoltare extraordinar, dar si o bogata mostenire culturala si religioasa. Judetul Arges dispune de un potential turistic deosebit, care il plaseaza, la nivel national, pe un loc prioritar in acest domeniu. Judetul Arges este unul din spatiile voievodale mirifice in care cadrul natural se impleteste

11

armonios cu vestigiile trecutului glorios si cu traditiile culturale ale neamului romanesc.

12

Capitolul II - OBIECTIVE TURISTICE PITESTI 2.1. Date generale

Municipiul Piteti este situat n partea central-sudic a Romniei, ntre Carpaii Meridionali i Dunre, n nord-vestul regiunii Muntenia. Oraul se afl la confluena rului Arge cu rul Doamnei, n punctul de intersecie al paralelei de 44 51' 30'' latitudine nordic cu meridianul de 24 52' longitudine estic. Suprafaa municipiului Piteti este de 4073 ha. 20 Mai 1388 reprezint n istorie momentul emiterii primului document care face referire la Piteti. Acest document, purtnd pecetea domnitorului Mircea cel Btrn, nu reprezint nici pe departe nceputul activitii umane n aceast zon, arheologia dovedind prezena omului aici din cele mai vechi timpuri. nceputul epocii moderne este legat de numele lui Tudor Vladimirescu, Piteti fiind considerat centrul prezumtiv al rezistenei revoluionare. Dup 1821, au fost amenajate i modernizate osele precum Piteti Bucureti i ci de acces ca Piteti Slatina Craiova i Piteti Cmpulung. n timpul revoluiei de la 1848, Piteti a fcut parte din zona de aprare a revoluiei. n timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, la 19 iunie 1859, oraul avea 1400 de case, n care locuiau 7000 de oameni, o coal normal n limba romn, dou coli particulare una german, cealalt elen i un pension de fete, unde disciplinele de nvmnt se studiau n limbile francez i german. Existau, de asemenea, zece biserici ortodoxe, una armeneasc, o sinagog i un spital cu 30 de paturi. La sfritul secolului al XIX-lea, existau deja 58 de strzi circulate i locuite de 15.669 de piteteni. La 13 septembrie 1872, Piteti s-a transformat ntr-un nod de cale ferat de nsemntate major, ca urmare a faptului c a fost dat n folosin calea ferat Piteti Bucureti Buzu. Municipiul Piteti este o localitate veche, numeroase surse arheologice atestnd existena oamenilor n aceast parte a rii nc din Paleoliticul Inferior i Epoca Bronzului. Aezarea a fost cu certitudine locuit n vremea geto-dacilor i n timpul procesului de romanizare. Are valoare de simbol faptul c intrarea n istorie a Pitetiului coincide cu domnia lui Mircea cel Btrn, unul dintre cei mai de seam conductori de stat romn, de valoare universal. De la hrisovul din 20 mai 1388 prin care Mircea, mare voievod a toat ara romneasc, druia ctitoriei sale de Climneti, pe Olt, printre altele i o moar n hotarul Pitetilor. Apropierea localitii de vechile capitale ale rii Romneti Curtea de Arge i Cmpulung, precum i de noile capitale Trgovite i Bucureti, legturile statornice ale unor piteteni cu oraele din Transilvania i Moldova, au constituit factori importani de cuprindere a activitii culturale locale n amplul context romnesc. De-a lungul timpului, Pitetiul a urcat treptele fireti ale vechilor aezri: de la sat la trg, de la trg la ora, pentru ca n 1968 s devin municipiu. Oraul medieval Piteti, a fost consemnat frecvent n note de cltorie sau n lucrri cartografice de valoare european, fiind totodat un autentic centru al cretinismului. Situat ntr-o zon privilegiat, la intersecia unor drumuri comerciale importante, a fost cunoscut
13

iniial ca un ora al trgoveilor, devenind treptat, un puternic centru meteugresc. Actuala imagine a municipiului Piteti, reedina judeului Arge, a nceput s fie dobndit ncepnd cu anii 60, care au marcat un proces de industrializare deosebit de intens. Prezentul, gsete Pitetiul un ora modern care triete intens n toate domeniile economice, sociale, culturale, sportive etc. Avnd o populaie de aproximativ 200.000 de locuitori i beneficiind de o for de munc nalt calificat, Pitetiul realizeaz peste 60 % din producia industrial a judeului pe industria de prelucrare a ieiului, industria chimic, industria de maini i aparate electrice. Uzinele Dacia-Renault, dei nu se afl pe teritoriul administrativ al municipiului, beneficiaz de fora de munc i inteligena pitetenilor. Este deosebit de important c n perioada de profunde transformri de dup anul 1990, municipiul Piteti a fost printre puinele localiti care s-au meninut la un nivel economic ridicat, pe lng societile comerciale de tradiie aprnd i firme noi care s-au dovedit extrem de puternice, multe dintre ele beneficiind de colaboratori i capital internaional. Un moment de referin al istoriei moderne pentru municipiul Piteti s-a petrecut n anul 1972 cnd n centrul oraului au fost plantai primii bulbi de lalele, flori care n primvara anului 1973 au ncntat pentru prima dat privirile trectorilor i care, de atunci, an de an sunt tot mai multe i mai frumoase, devenind un simbol al municipiului Piteti.

Manifestarea Simfonia Lalelelor, a crei prim ediie a avut loc n anul 1978, a devenit n timp, punctul central al florilor, al lalelelor din municipiul Piteti, din Romnia, locul unde principalii productori i comerciani de flori au folosit priceperea i talentul lor pentru a scoate n eviden frumuseea naturii. Simfonia Lalelelor, expoziie dendofloricol, organizat de municipalitate, a adus Pitetiului renume internaional precum i denumirea de Oraul Lalelelor. Pitetiul nu este ns cunoscut numai datorit Simfoniei Lalelelor. El este unul dintre cele mai curate orae din Romnia, un ora verde n care, pe lng avantajele civilizaiei, natura ocup un loc de cinste.

14

2.2.OBIECTIVE TURISTICE Muzeul Judeean Arge, aflat n fosta cldire a Prefecturii judeului Arge, construit ntre anii 1889-1899. A devenit muzeu ncepnd cu 1970. Din anul 2004, o cldire modern gzduiete expoziiile i laboratoarele Muzeului Judeean. O parte din descoperirile arheologice care atest prezena i continuitatea poporului romn pe aceste meleaguri de-a lungul veacurilor sunt expuse n slile Muzeului Judeean Arge.

Muzeul de Art, construit n anul 1886. Slile acestuia adpostesc lucrri semnate de pictori i sculptori de renume, ntre care Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Aman, tefan Luchian, Nicolae Tonitza, N. Drscu, V. Popescu, G.D. Mirea, Rudolf SchweitzerCumpna i ale maestrului Gheorghe Iliescu-Clineti. Galeria de Art ,,METOPA (Piaa Vasile Milea), n care se organizeaz, periodic, expoziii ale membrilor filialei Arge a Uniunii Artitilor Plastici. Uniunea Artitilor Plastici Filiala Piteti. Cldirea (Casa Aron Biculescu) a fost construit n anul 1875, dup planurile arhitectului Dumitru Ionescu. Centrul Judeean al Creaiei Populare Arge. A fost construit n 1920 dup proiectul arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet, n stil neoromnesc. Biserica Domneasc Sf.Gheorghe situat n centrul municipiului, singurul vestigiu al curilor domneti de la Piteti. Construcia a debutat la nceputul secolului al XVI-lea, a fost continuat i refcut de Matei Basarab i finalizat de domnitorul Constantin erban, n 1656.

15

Biserica Sfnta Vineri. Construit n anul 1827, a fost refcut n anul 1912, dup planurile arhitectului Ioan N. Socolescu. Schitul Trivale, situat n parcul cu acelai nume. Construcia a fost nceput n perioada 1672-1674 de mitropolitul Varlaam i finalizat ntre anii 1678-1688. Biserica a fost pictat de Ioasaf Grecu n 1731.

Parcul Trivale, oaz de verdea i recreere pentru piteteni, a fost amenajat ntr-un cadru natural deosebit nc din anul 1900, la marginea pdurii cu acelai nume. Parcul include o grdin zoologic i locuri de agrement, ntre care complexul turistic ,, Cornul Vntorului, cu spaii de cazare i mas Parcul trand, unul din punctele de atracie ale pitetenilor este situat pe malul rului Arge. Cuprinde locuri de agrement i sport (plimbri cu barca, curse de carturi, terenuri de fotbal, tenis, handbal i patinoar artificial). Copiii se pot plimba cu trenuleul fcnd nconjurul parcului. Tot aici se afl i un teatru de var amplasat pe una din insulele de pe lacul populat cu lebede. Teatrul Alexandru Davilla, important instituie cultural, nu doar local , ci i naional. Construcia a fost refcut n anul 1948 i renovat n anul 1973 (cnd s-au adugat vitralii i dou fresce pictate de Sorin Ilfoveanu, Dan Broscteanu i tefan Clia) i 1998. n anul 1974 sa inaugurat moderna sal Studio 125, proiectat de cunoscutul artist i regizor Liviu Ciulei. Primria Municipiului Piteti. Cldirea, avnd ca destinaie iniial Administraia
16

Financiar, a fost construit dup planurile arhitectului Statie Ciortan i dat n folosin n anul 1933. Biblioteca Judeean ,,Dinicu Golescu, amplasat ntr-o cldire monumental construit de Consiliul Judeean Arge n anul 2003, are o suprafa total de 4000 m, peste 500.000 volume, printre care i colecii speciale i este dotat cu un sistem computerizat modern de informare i eviden. Colegiul Naional ,,Ion C. Bratianu, instituie colar liceal nfiinat n 1866. n cadrul Colegiului au studiat, printre alii, poeii Ion Minulescu, Ion Barbu i criticul literar Vladimir Sreinu.

Capitolul III - Manastirea Curtea de Arges


Manastirea Curtea de Arges Manastirea Curtea de Arges se afla pe Bulevardul Basarabilor nr. 1, in localitatea Curtea de Arges, judetul Arges, la 36 de kilometri N-V de Pitesti. Manastirea este ctitorita de Neagoe Basarab (15121517) si are hramul Adormirea Maicii Domnului, praznuit la 15 august. Monumentele de arhitectura si de arta religioasa, precum si cultura generala din epoca feudala din Tarile Romane, au ramas unice in istoria civilizatiei noastre, pentru faptul ca in esenta lor aceste monumente si aceasta cultura, fata de gandirea lumii antice, erau generate de o noua si superioara invatatura despre Dumnezeu, despre om, despre viata si despre lume in general, invatatura inspirata din Sfanta Evanghelie si propagata prin Biserica. Aparut la orizontul istoriei sale sub influenta binefacatoare a unei civilizatii latinobizantine, poporul roman, in stransa legatura cu Biserica - sprijnitoarea ideii de libertate si independenta nationala, protectoarea artelor si a culturii a stiut sa selecteze si sa retina din aceasta civilizatie elementele care aveau o contingenta directa cu psihologia si aspiratiile noastre nationale. Prin urmare, manastirile si in general monumentele istorice, artele aplicate, tiparul si alte manifestari culturale ale epocii feudale de la noi, pe langa importanta lor religioasa, au avut totdeauna si un rol national, cultural si artistic pentru popor.

17

Privita din acest punct de vedere, Manastirea Curtea de Arges, care prin asezarea si farmecul ei natural, arhitectural si artistic intrece in frumusete tot ce s-a facut la noi pana in secolul al XVI-lea, reprezinta o continuare a traditiei si a vietii religioase a poporului roman, dar si apogeul unei epoci infloritoare in arhitectura si arta. Manastirea Curtea de Arges - de-a lungul vremii Ajungand Domn al Tarii Romanesti, Neagoe Basarab, scrie el insusi intr-una din pisaniile sale care se afla pe fatada de apus a bisericii, ca, gasind acea straveche biserica (adica vechea Catedrala a Mitropoliei de la Arges) daramata si neintarita, i s-au "deschis ochii inimii" si a hotarat aceasta biserica din temelie a o zidi si a o inalta si a o intari.

18

De aici, de buna seama, stirea de fata a trecut in miscatoarea legenda populara aManastirii Argesului, in care de asemenea se vorbeste despre: "Un zid parasit.. Si neispravit.. La loc de grindis.. La verde-alunis.. Cainii cum il vad.. La el se raped.. Si latra-a pustiu.. Si urla-a mortiu." Prin urmare, acum mai bine de 460 de ani, Neagoe Basarab (1512-1521), dornic de a-si dovedi autoritatea, credinta si patriotismul, dar si avutia, hotara zidirea acestei marete manastiri, menita sa intreaca in frumusete tot ce se facuse pana atunci.Manastirea Curtea de Arges, prin maretia, perfectiunea proportiilor cat si prin bogatia decoratiei acesteia a gasit un puternic ecou in sufletul cantaretilor populari care i-au invaluit obarsia in umbra legendei. Asa cum glasuieste balada populara culeasa de Alecsandri, zidirea Manastirii Curtea de Arges s-ar datora "Mesterului Manole", care impreuna cu "noua mesteri mari, calfe si zidari" au lucrat cu multa truda si cu pretul unor mari sacrificii la ctitoria voievodului Neagoe Basarab. Acele ruine, aflandu-le Neagoe Basarab, cu ajutorul unui ciobanas, "din fluier doinas", ar fi hotarat: "Iata zidul meu! Aici aleg eu.. Loc de minastire.. Si de pomenire" si de indata ar fi indemnat pe mesterii ce-l insoteau, zicandu-le: "Curand va siliti.. Lucrul de-l porniti.. Ca sa-mi ridicati.. Aici sami durati.. Manastire 'nalta.. Cum n-a mai fost alta" ceea ce acestia pana la urma, cu pretul vietii lor, chiar au si facut. Manastirea Curtea de Arges nu este insa o legenda: ea este expresia sentimentelor celor mai sincere ale poporului roman despre jertfa lui, pe care a pus-o si la baza acestei manastiri, dupa cum a pus-o si la baza tuturor marilor opere de constructie din tara noastra, in trecut si prezent. Manastirea din Curtea de Arges nu este numai un simplu locas de inchinare, ci este un simbol al jertfei poporului roman. Zidirea manastirii a durat trei ani (1515-1517). Domnul Neagoe, care avea bune cunostinte despre arhitectura bisericeasca, a dat si ideea planului bisericii si sfaturi si indemnuri mesterilor, in fruntea carora se distinge legendarul Manole. Tot Neagoe Voievod si sotia sa, Despina Doamna, au procurat materialul cel mai bun pentru zidirea manastirii, precum si metalele pretioase - aur si argint - pentru impodobirea ei. Unele lucrari au fost continuate de ginerele si urmasul lui Neagoe, Radu de la Afumati (1522-1523 si 1526-1529). Un vestit pictor, Dobromir Zugravul din Targoviste, care pictase si Manastirea Dealu, a impodobit in chip minunat biserica aceasta, care, asa cum spuneau unii istorici, spre exemplu Gavriil Protul, Paul de Alep s.a., nu este asa de mare ca Templul lui Solomon, nici ca Sfanta Sofia facuta de Justinian imparatul, dar ca frumusete este mai "pre deasupra acelora". Manastirea Curtea de Arges a fost sfintita la data de 14-15 august 1517. La aceasta slujba, dupa

19

descrierea facuta de Gavriil Protul de la Muntele Athos, a fost prezent insusi Neagoe Basarab. In afara de domn, familia sa, curtenii si boierii tarii, a fost de fata Teolipt - Patriarhul Constantinopolului, insotit de mare sobor, toti arhimandritii si egumenul manastirilor din Sfantui Munte Athos si tot "clerosul" din Tara Romaneasca, in frunte cu Mitropolitul Macarie (c.1513c.1521) si mult popor venit din aproape toate colturile tarii. Marele sobor sarbatoresc al sfintirii bisericii se facea in vechea resedinta a Domnilor munteni. "Pentru intaia data un patriarh din Constantinopol, Teolipt, se afla pe pamantul romanesc; el era insotit de episcopii de Sares, de Sarde, de Midia si de Melenic. Mitropolitul Tarii Romanesti in acest timp era Macarie. Si el a venit cu egumenii manastirilor existente. Se facu de cu seara, la 14 august, vecernie si coliva in ajunul hramului, apoi, spre seara praznic, dupa care calugarii incepura denii in cuprinsul de marmura, stralucitor de aur, al rnanastirii celei noua. Si sfarsira denia cand se varsa zorile."

"A doua zi, Neagoe insusi aseza la locurile lor icoanele scumpe daruite de dansul, pe cand clerul, cu Patriarhul in frunte, se gatea de slujba cea mare a liturghiei dupa aceasta tarnosire de mana domneasca. Pana atunci un al doilea ospat primi la mesele intinse pe pajiste toata boierimea la un loc cu, saracii de pe aceste locuri, cei mici, saraci, vaduve, misei si cei neputernici".

"Cand oaspetii plecara dupa iscalirea si pecetluirea actului de fundatie, ramase stapan pe cuprinsul manastirii Iosif, ca egumen cu bedernita, ca arhimandrit si deopotriva cu carmuitorul Tismanei, care si ea isi avea paivilegii mai presus de alta manastire inca din zilele Patriarhului Filotei (13641376)". Prezenta patriarhului de Constantinopol, a altor ierarhi, preoti si calugari de peste hotare, alaturi de mitropolitul tarii si de clerici romani, la sfintirea Manastirii Argesului, a fost prilej si chip de

20

afirmare a unitatii Ortodoxiei, cum nu se mai vazuse inca. Manastirea Curtea de Arges, asa cum a iesit din mana mesterilor lui Neagoe Basarab, apartine, in ceea ce priveste linia ei arhitectonica, stilului bizantin, in timp ce elementele decorative ce-i impodobesc exteriorul, dezvaluie influente ale artei armene, persane, georgiene si arabe. Cu toate acestea, aici totul alcatuieste o perfecta si armonioasa unitate. Mai tarziu au venit insa peste aceasta manastire multe necazuri si primejdii. In iarna anului (16101611), Gabriel Bathory cu oastea lui, au jefuit din biserica si din morminte tot ce era pretios, luand si acoperisul de plumb si cositoral bisericii, si lasind-o expusa la stricaciuni. Domnitorul Matei Basarab (1632-1654) a refacut biserica si a inzestrat-o, iar Serban Cantacuzino (1678-1688), care il numeste pe Neagoe "stramosul domniei mele", a intreprins de asemenea lucrari de restaurare la manastire.

Razboaiele dintre rusi si turci de la 1769-1774 si 1787-1791 au adus Manastirii Curtea de Arges alte jefuiri si stricaciuni. Un cutremur la 29 octombrie 1802, apoi un foc, un alt cutremur la 28 ianuarie 1838, alte incendii in ianuarie 1866, la 23 aprilie 1867 si la 2 decembrie acelasi an, au adus manastirii noi deteriorari si pagube mari. Manastirea Curtea de Arges, alaturi de oraselul de langa, intre timp, au dobandit cinstea de resedinta episcopala, la anul 1793 luand fiinta aici Episcopia Argesului, care a functionat pana in 1949, cand s-a unit cu Episcopia Ramnicului Valcea. Figuri memorabile de episcopi au onorat aceasta episcopie. Pe langa buni pastori, ei au fost si luminati patrioti, unul dintre ei, indeosebi Ilarion (1820-1823; 1828-1845), fiind sfetnic al lui Tudor Vladimirescu.

21

Biserica manastirea Curtea de Arges, intre anii 1875-1885, a fost refacuta in forma de azi, dupa planul arhitectului francez Andre Lecomte de Nouy. Aceasta refacere a despuiat in mare parte manastirea de ansamblul ei, prin inlaturarea marii cetati - parter si etaj - cu mareata clopotnita ridicata de Matei Basarab. Tot la Manastirea Curtea de Arges, a functionat, cu mici intreruperi, timp de peste 100 de ani, Seminarul teologic "Neagoe Voda", continuat apoi de Seminarul Teologic Special pentru Transilvania pana in anul 1977. Manastirea Curtea de Arges - planul si arhitectura bisericii Daca privim din orice parte biserica Manastirii Argesului, ea ne apare ca un ansamblu unitar si armonios, un joc de linii, de inflorituri ingenioase in piatra, de lumini si umbre rasfrante care-i dau spontaneitate, suplete si eleganta. Aceasta desavarsita opera arhitecturala, culturala si artistica, face ca biserica lui Neagoe si Manole sa fie melodia permanenta a unui cantec iesit din pamantul si sufletul poporului roman. Planul bisericii respectand traditia cultului ortodox, cuprinde trei incaperi: altarul, naosul si pronaosul, care se disting in doua parti esentiale, privite atat din interior cat si din exterior, o parte, forma de trilob (trilobata), cu trei abside egale, cuprinde altarul si naosul, dupa principiile de la Cozia.

in

CAPITOLUL IV TURISMUL IN ARGES


4.1.Turismul argeean Generozitatea naturii a oferit plaiurilor argeene variate forme de exprimare a frumuseii, de la splendoarea crestelor munilor Fgra n nord la deschiderea mrea a cmpiei Pitetilor i Gvanu-Burdea n sud . Toate aceste bogii naturale, compilate cu dovezile de mreie i glorie ale naintailor care reuesc s ne vorbeasc peste veacuri despre trecutul nostru, constituie un inut mirific, cu un pitoresc aparte, i au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea lor n valoare .
22

Zona montan, care reprezint un sfert din suprafaa judeului, ofer atracii deosebite : chei, cascade, peteri, lacuri, numeroase trasee marcate, posibilitatea practicrii alpinismului i schiului . Turismul montan se practic de fapt n cadrul a dou perimetre : zona Cmpulung i zona Curtea de Arge . La 37 km de Piteti, pe DN 7C, se afl municipiul Curtea de Arge, situat de o parte i de alta a Argeului, veche capital a rii Romneti, cunoscut astzi mai mult datorit mnstirii cu acelai nume ridicat n 1517 de ctre Neagoe Basarab, dar i pentru monumentele de arhitectur i art . Urmele materiale descoperite aici dateaz din paleolitic. Atestat documentar n 1330, martor a numeroase fapte i evenimente din trecutul neamului, Curtea de Arge este un ghid de pre n cercetarea vestigiilor istorice . n afara bisericii mnstirii Curtea de Arge de care se leag legenda meterului Manole care simbolizeaz sacrificiul uman n cel mai nalt grad, cltorul mai poate vizita Fntna Meterului Manole ridicat n 1804 pentru a-l omagia pe legendarul constructor, ansamblul Curii Domneti care cuprinde Biserica Domneasc i necropola primilor Basarabi ntemeietori ai rii Romneti i dateaz din secolul XIII . Picturile murale care mpodobesc Biserica Domneasc au fost realizate n timpul domniei lui Vladislav I i constituie cel mai valoros ansamblu de fresce din ara Romneasc . ntr-un parc natural se afl ruinele Bisericii Sn Nicoar, monument istoric de la sfritul secolului al XIII-lea .
De la Curtea de Arge, urcnd n continuare pe DN 7C ajungem pe locurile unde demni urmai ai meterului Manole, narmai cu ndrzneal, au ridicat hidrocentrala i barajul de la Vidraru care, nalt de 166 metri i lung de 300 metri ine piept unei ,,mri n suprafa de peste 800 hectare, cu o lungime de 14 kilometri i cu un volum de aproape 500 milioane metri cubi de ap . mprejurimile ofer numeroase locuri de agrement, plimbri pe lac cu brci cu motor, totul fiind vegheat de statuia ,,electricitii .

nainte de a ajunge la barajul Vidraru, pe partea stng a oselei se afl Dealul Cetuia de 850 metri altitudine, pe un vrf de stnc situndu-se CetateaPoenari, cunoscut i sub numele de Cetatea lui Vlad epe, construit ncepnd cu prima jumtate a secolului XIV, fiind terminat la jumtatea secolului XV . Turitii care au n itinerar acest obiectiv sunt rspltii cu o perspectiv de o frumusee inegalabil asupra crestei Fgrailor, precum i spre Curtea de Arge. De la barajul Vidraru, pe marginea lacului de acumulare, se merge pe un drum, care traverseaz munii Fgra pe o lungime de 91,5 km racordndu-se cu DN 1 (Bucureti Oradea) n apropierea comunei Arpau de Jos . Construit n perioada martie 1970 septembrie 1974, Transfgranul datorit particularitilor sale este unul din obiectivele cele mai agreate de turitii care viziteaz judeul Arge . Acesta este situat la cota cea mai nalt de traversare a Carpailor (peste 30% din lungimea drumului se desfoar n zona de gol alpin) ; este singura osea din ar cu un tunel n lungime de 882 metri cu band dubl; este protejat mpotriva avalanelor i asigur accesul turitilor la unele din cele mai pitoreti puncte din zon : lacul Blea, cascada Blea, numeroase lacuri carstice i cascade mirifice, stna Capra . Situat la 51 km de Piteti, pe DN 73, municipiul Cmpulung s-a dezvoltat pe terasele inferioare ale Rului Trgului, n depresiunea subcarpatic cu acelai nume . Dei documentar este atestat n anul 1300, descoperirile arheologice indic existena sa nc din secolul XII, nainte de nchegarea statului feudal ara Romneasc . Veche capital a rii Romneti, centru comercial i al produciei meteugreti, municipiul Cmpulung este una din pitoretile localiti existente pe

23

drumul de traversare din Muntenia n Transilvania prin Culoarul Rucr Bran, aezat ntre livezi i pduri, cu un climat blnd, lipsit de vnturi . Ca obiective turistice n Cmpulung trebuie avute n vedere : Muzeul Orenesc, cu secii de istorie, tiinele naturii i art plastic, ansamblul arhitectural Bria, compus din biserica construit n secolele XIV-XV, casa parohial din aceeai perioad i turnul Briei ridicat n 1730, Crucea Jurmntului monument istoric din anul 1674, statuia n bronz a domnitorului Negru Vod opera sculptorului Dimitrie Mirea (1910) . Cel mai valoros i mai reprezentativ monument istoric al oraului este Ansamblul feudal Negru Vod, care dateaz din anul 1215 . n jurul municipiului Cmpulung i de aici pe drumul spre Rucr Bran se afl cteva localiti i obiective turistice care nsoesc cltorul pn n apropierea comunei Fundata, la ieirea din judeul Arge . nc nainte de a ajunge la Cmpulung, venind dinspre Piteti, la kilometrul 40, se afl Schitu Goleti, centru al exploatrilor carbonifere din judeul Arge, important din punct de vedere turistic pentru vestigiile sale arheologice demne de interes, printre ele aflndu-se urmele castrului Jidava . La nord de Cmpulung, la 6 km, pe valea rului Trgului, se afl comuna Lereti, frumoas aezare de munte, vestit pentru clima sa blnd i frumuseea arhitecturii populare . Localitatea a devenit, datorit i ospitalitii oamenilor, un minunat loc pentru vacane . De aici, urmnd acelai drum circa 17 km se ajunge la Cabana Voina situat ntr-un decorpitoresc, nconjurat de poieni i pduri pe valea rului trgului . Cabana, situat la o altitudine de 950 metri constituie un refugiu pentru turitii care doresc odihn i linite, fiind de asemenea, un punct de plecare pentru ascensiuni n masivul Iezer Ppua . Revenind la oseaua Cmpulung Bran vom ntlni satul Nmieti cu schitul rupestru din secolul XVI, interesant obiectiv turistic, cu picturi bine conservate, i muzeul memorial ,,George Toprceanu amenajat n casa unde a locuit autorul ;;Baladei chiriaului grbit . nainte de a traversa culmea spre Dragoslavele, se poate vizita Mausoleul Mateia, ridicat n memoria eroilor czui n primul rzboi mondial, construit din blocuri de piatr de Albeti, cu turn, scar interioar i osuar, dup planul arhitectului Berechet . naintnd, ajungem n comuna Dragoslavele, menionat documentar din anul 1377, vestit pentru originalitatea portului popular, pentru arhitectura construciilor i frumuseea peisajului . Aceste locuri amintesc de luptele aprige purtate de ostaii romni n timpul primului rzboi mondial n zonaDragoslavele Rucr . O locaie mult agreat de turiti este Rucrul, strveche aezare de pe valea Dmboviei, recunoscut i pentru frumuseea portului popular. DinRucr se pleac n excursii spre masivele Piatra Craiului i Iezer Ppua, ori pe valea Topologului, spre masivul Fgra . Pe DN 73, la kilometrul 79, acolo unde se ntlnete Dmbovia cu Dmbovicioara, se afl satul Podul Dmboviei . Casele de aici, cu prispele lor frumos ornamentate constituie un adevrat muzeu de arhitectur specific zonei muscelene . Prsind oseaua i mergnd pe Valea Dmbovicioarei, cale de 4 km, vom ntlni Cheile Dmbovicioarei i petera cu acelai nume, iar n apropiere compexul turistic Brusturet . Zona este bogat n fenomene carstice (peteri, chei, izbucuri) i constituie punct de plecare pe diferite trasee turistice spre creasta Pietrei Craiului . ntorcndu-ne la DN 73, ne continum drumul pe coama dealului Sasului . La kilometrul 83,7 ntlnim cetatea de la Orii, ruinele unei ceti medievale numit n documentele istorice Cetatea Dmboviei, sau n tradiia local, ,,Cetatea Neamului amintit documentar la 1231 . La numai 2 km se afl Dealul Sasului, cu un decor pitoresc, dup care drumul coboar lene ieind din judeul Arge i te ndreapt spre alte frumusei care ateapt s fie descoperite .

24

Reedina judeului Arge, municipiul Piteti, are i el de oferit o serie de edificii vechi, putnd meniona aici Biserica Domneasc, cu pridvor etajat, construit de Constantin erban i soia sa Doamna Blaa n 1656, unde a funcionat i o coal domneasc din jurul anului 1700 pn la sfritul secolului al XIX-lea, Muzeul Argeului nfiinat n 1956 cu secii de istorie i tiine naturale (flora i fauna specifice zonei), pdurea parc Trivale ce se ntinde pe o suprafa de 27 hectare, galeriile de art care nmnuncheaz o interesant colecie de pictur donat de artiti consacrai, precum i parcul de odihn de pe malul Argeului . n apropierea municipiului Piteti se poate vizita casa memorial ,,Liviu Rebreanu din satul Valea Mare, Oraul tefneti, complexul muzeal Goleti situat la12 km depiteti pe DN 7 spre Bucureti, organizat n conacul vechii familii a Goletilor care au jucat un rol important n istoria modern a Romniei. Acesta cuprinde secii de istorie, etnografie i art popular, totaici aflndu-se Muzeul viticulturii i pomiculturii organizat n aer liber. Deosebit de atractiv poate fi n judeul Arge turismul balnear, fiind recunoscute aici cteva staiuni balneo-climaterice deosebit de cutate de bolnavii din toat ara, datorit climatului dulce i a apelor minerale . Staiunea balneo-climateric Cmpulung este situat la poalele munilor Fgra la numai 20-25 km de nlimile munilor n zona dealurilor nalte, n mijlocul unei zone forestiere ce-i ntregesc frumuseea peisajului . Numeroase drumuri te duc spre locuri pitoreti, spre Mgura, spre dealul Creioara i Mu sau pe munteleStrmtu . Linitea pdurilor ca i miresmele plantelor i ntreaga frumusee a naturii nconjurtoare au asupra organismului o covritoare influen binefctoare . Calitile climatice i balneare ale staiunii ofer largi posibiliti de tratament, cum ar fi : climato-terapia, cura cu ape minerale i tratamentul fizio-terapic . La 3 km de Cmpulung se afl staiunea balneo-climateric Bughea de Sus, aezat pe vile Bughea, Bughia, Mgura, Valea Tolii i Valea Rece i pe dealurile Gruiului . Existena pdurilor de tot felul, lipsa curenilor i a umiditii excesive, fac din Bughea de Sus un minunat loc de recreere . Din comun, drumul merge mai departe spre Albeti, cu satul Cndeti situat la 7 km pe valea Bratiei i care este cunoscut prin carierele de piatr de construcie . Mergnd pe firul vii Bughii i urcnd pe la Pltinet sau Lalu, pe lng stnele ciobneti, ajungi pe culmea Boldului i mai departe pe curmtura Iezerului a crui frumusee i rspltete din plin truda i oboseala drumului . n orice parte ai merge, plecnd din Bughea sau din Cmpulung, ntlneti locuri de care cu greu te despari i pe care nu le uii niciodat . n nordul judeului Arge, la o altitudine de 628 metri, de o parte i de alta a rului Vlsan este situat staiunea Brdet, la 60 km de Piteti, 27 km de Curtea de Arge i 40 km de Cmpulung . Aezat n partea de nord a comunei Brdule, la rsrit se ridic pdurea de fag Branitea . nspre miaznoapte se ridic stncileBudurului i privelitea de pe Coasta Frumoas care duc spre satele Gruiu i Nucoara . Mergnd pe rul Vlsan, spre izvor, intri n depresiunea numit Poeni i apoi la aezarea Gura Dobroneagului unde au fost captate apele Vlsanului i ndreptate pe sub munte ctre Arge . Pretutindeni te nconjoar pduri de fag, mesteacn, plop i frasin printre care i fac loc livezile de pruni i meri ntregind frumuseea peisajului, n murmurul vilor Dosciorului, a esului i a Iuliei care i duc apele n Vlsan . Prin Brdet ne putem urca pe muntele Ghiu unde ne ateapt priveliti ncnttoare . De aici se poate ajunge, nu cu mult oboseal, pe numeroase culmi ale Fgraului ca Mrcinul, Oticul, Jepii, Znoaga, Moldoveanul . Toate acestea dau staiunii Brdet posibilitatea de recreere pentru numeroii vizitatori ce vin an de an pe aceste meleaguri .
25

4.2.TURISM Curtea de Arges - este un oras istoric, aflat la 38 km distanta de orasul Pitesti, situat intr-o zona de deal, cu o populatie de aproximativ 40.000 locuitori. Curtea de Arges este fosta capitala a Tarii Romanesti si poate fi considerat un oras turistic, poate prea putin popularizat in media cit si pe Internet. Exista numeroase vestigii si monumente istorice pentru care credem ca merita sa vizitati acest oras: Manastirea Curtea de Arges, Curtea Domneasca, Fantana mesterului Manole, ruinele San Nicoara. De aici va puteti continua vacanta vizitind alte zone si obiective turistice aflate in apropiere, la distanta de 1-2 ore de mers cu masina: barajul Vidraru, Transfagarasanul, Valea Oltului, pasul Rucar-Bran. Pentru amatorii de expeditii si drumetii montane, Curtea de Arges poate fi considerat un excelent punct de plecare catre Cetatea Poenari, barajul Vidraru, muntii Fagaras, Transfagarasan, muntii Iezer-Papusa.

Localizarea Arges - informatii utile pentru turistii care vor sa viziteze orasul.

orasului Curtea de

Bucuresti - Pitesti - Curtea de Arges: orasul este situat la 150 km de Bucuresti, repectiv 38 km fata de Pitesti. Pentru a ajunge in Curtea de Arges nu va trebuie decat 2 ore in conditiile in care veti alege autostrada Bucuresti-Pitesti (110 Km), apoi veti urma drumul national 7c (DN 7c), care leaga orasele Pitesti si Curtea de Arges. Indiferent ca aveti masina sau nu, puteti ajunge rapid in Curtea de Arges, folosind serviciile de transport oferite de firme private (de calitate) cu autocarul, cu
26

plecari din Autogara Miliatari. Ramnicul Valcea - Curtea de Arges: distanta dintre cele 2 orase este de aprox. 40 km si se parcurge in aprox. 40 minute. La iesirea din Ramnicul Valcea aveti 2 optiuni: urmati drumul european 7 (E 7), pentru a ajunge la Pitesti (60 km), sau va indreptati spre Curtea de Arges, urmand drumul national 73c (DN 73c) Campulung Muscel - Curtea de Arges: distanta de 45 km, pe un drum pitoresc, care trece printr-o zona de deal. Curtea de Arges - Baraj Vidraru: poate cea mai spectaculoasa atractie turistica din zona, barajul Vidraru se afla situat foarte aproape de Curtea de Arges, la aproximativ 27 de km. Daca in continuare doriti sa faceti un tur al lacului Vidraru: pe partea stinga - 14 km pana la coada lacului (neasfaltat), pe partea dreapta (drum asfaltat) - 30 km. In concluzie: Curtea de Arges este un oras istoric cu suficient de multe atractii turistice care sa-l recomande ca fiind un posibil obiectiv turistic pentru viitorul dvs. concediu. Din Curtea de Arges va puteti deplasa usor spre alte zone turistice extrem de pitoresti: Valea Oltului, culoarul Rucar-Bran, barajul Vidraru, drumul Transfagarasan, muntii Fagaras.

Pentru a ajunge in Curtea de Arges, chiar si pentru a petrece un week-end, sau pentru o scurta vizita de o zi, nu faceti mai mult de 2 ore din Bucuresti. Speram sa va avem oaspeti in oras, atit ca turisti, sau poate chiar ca si clienti ai Pensiunii Ruxi, unde va puteti bucura de servicii de cazare de buna calitate la tarife accesibile!

Incheiere
Argeul milenar, unde s-a zmislit cea mai frumoas legend a construciei fr de moarte cea a Meterului Manole, unde s-a format poporul romn i s-a ntemeiat statul feudal ara Romneasc, unde s-a redactat primul document n limba romn, unde i-au avut reedina cei mai vestii domnitori valahi i de unde au pornit oameni de seam ai istoriei i culturii neamului romnesc. Argeul de astzi continu tradiia naintailor si, dezvoltnd att economia, agricultura, turismul i serviciile pentru populaie, dar i viaa spiritual, meninndu-se ca o zon distinct n cadrul Romniei, fiind o punte de legtur ntre trecut, prezent i viitor, ntre Romnia i Europa.
27

Argeul a fost i va ramne unul dintre cele mai importante leagne ale istoriei neamului romnesc, al culturii i spiritualitii sale, un jude n care istoria i inteligena au dat de-a lungul veacurilor personaliti de seam ale Romniei. Cu o economie puternic, cu un deosebit potenial uman i beneficiind de resurse naturale semnificative, Argeul se situeaz n primele patru judee ale rii, din punct de vedere al creterii economice i are perspective reale de a-i continua dezvoltarea ntr-un ritm susinut, n toate domeniile vieii sociale. Tradiionala ospitalitate romneasc alturi de frumuseea plaiurilor argeene i de atractivitatea potenialului economic al judeului, constituie argumente de necontestat n favoarea nscrierii judeului Arge pe harta prioritilor, inclusiv a celor de natur investiional n turism, pentru viitorii notri parteneri interni i externi. Judeul Arge are de acum un Master planul pentru dezvoltarea turistic a zonei montane a judeului Arge un document care evideniaz i promoveaz turismul argeean i potenialul turistic al regiunii noastre, modernizarea i dezvoltarea infrastructurii de turism fiind o prioritate a Consiliului Judeean Arge turismul este o ramur important n contextul dezvoltrii judeului. Dispunnd de un cadru natural deosebit n jude, Consiliul Judeean Arge dorete s promoveze, n cadrul regiunii de dezvoltare, n ar i n afara rii, obiectivele de interes turistic naional aflate pe teritoriul su i s dezvolte infrastructura specific activitii de turism. Oricine vizualizeaz Master planul pentru dezvoltarea turistic a zonei montane a judeului Arge poate remarca faptul c, avem de-a face cu imagini care reflect o frumusee deosebit a reliefului, cu un potenial de dezvoltare extraordinar, dar i o bogat motenire cultural i religioas. Judeul Arge dispune de un potenial turistic deosebit, care l plaseaz, la nivel naional, pe un loc prioritar n acest domeniu. Judeul Arge este unul din spaiile voievodale mirifice n care cadrul natural se mpletete armonios cu vestigiile trecutului glorios i cu tradiiile culturale ale neamului romnesc.

28

29