Sunteți pe pagina 1din 11

DISCIPLINA: P O L I T O L O G I E PROFESOR: GAVRIIL PREDA

REFERAT Tema: CONDITIA FEMEII

Dintre stiintele care sunt preocupate de descifrarea esentei societatii, a proceselor si legitatilor devenirii ei, un loc aparte il ocupa si politologia. In cadrul oricarei societati, indiferent de natura si nivelul ei de dezvoltare, politicul si politica au constituit activitati umane fundamentale, o functie esentiala a sistemului social. Omul, inca din cele mai vechi timpuri a fost preocupat de cunoasterea, stapanirea si studierea societatii, a cadrului in care traiesc si isi desfasoara activitatea. Referirile la natura feminin din diferite timpuri si spatii , sunt fie romantice, idealizatoare, fie enigmatice sau de-a dreptul acuzatoare, nfiernd-o cu stigmatul pcatului, al potenialului malefic. Cei care s-au aplecat cu cea mai mare atentie asupra acestei specii ciudate, greu de abordat ntr-o incercare de teoretizare, de cunoastere sistematica, au fost cei care s-au plasat de la bun inceput departe de aceste ambiii: poetii i moralistii, preotii. Pentru acestia, femeile, erau creaturi ciudate, mult diferite de spita barbateasca si care aveau inca de demonstrat meritele ce le-ar permite ocuparea unui loc n societatea umana. In aceste conditii nu trebuie sa ne mire faptul ca femeile i copiii, constituiau un domeniu al autoritatii comune a tuturor barbatilor. Statutul femeii a variat considerabil de la o societate la alta. Uneori avem impresia ca eliberarea femeilor si feminismul sunt fenomene ale sfarsitului de secol XX. In antichitate, majoritatea oamenilor isi castigau existenta din agricultura, care era de fapt o afacere de familie. Cel mai cunoscut loc de munca pentru femei era cel de menajera. Casatoria era o componenta importanta a sistemului economic si social al lumii antice. Viata era grea si moartea pandea la fiecare colt, si ca atare pentru supravietuirea societatii era necesara o rata ridicata a natalitatii. Familia era singura care avea grija de bolnavi si de batrani si asta datorita lipsei unei institutii publice specializate. Daca societatea moderna pune accentul pe individ, cea antica punea mare baza pe nevoile grupului care sunt mai presus decat drepturile individului.

In democratia antica ateneniana, romana, femeilor li se refuzau orice drepturi cetatenesti, fiind practic legate de casa si familie. De-a lungul Evului Mediu, femeia si-a indeplinit cu prisosinta rolul de procreare. Viata femeii din societatea medievala avea trei aspecte principale: familia, casatoria si religia. In unul dintre versetele Bibliei scrie ca Dumnezeu a facut mai intai Omul si apoi Femeia. In trecut, femeile erau privite ca fiind inferioare barbatilor din punct de vedere psihic si fizic. In mod special, Biserica le privea astfel si inc le mai privete De ce nu are voie o femeie sa intre in altar ? De ce nu are voie sa urce pe muntele Athos?!? Daca cineva era impotriva Bisericii risca sa fie respins de catre societate. Religia, mostenirea si legea erau cativa factori influentati de biserica, ce determina si aspectele casatoriei in societatea medievala. Femeile Evului Mediu au fost renumite ca sotii, mame si calugarite (femei ale bisericii), dar au mai fost cateva care s-au indepartat de traditiile acelor vremuri; acelea au fost scriitoarele, poetele, educatoarele, si chiar cele care au practicat vrajitoria. In intregul Ev Mediu situatia femeii era intr-o umbra deasa si grea a pacatului originar. Atat femeile casatorite cat si cele necasatorite erau nevoite sa munceasca pentru a trai si de multe ori ele lucrau in mai multe locuri deoarece erau platite mai putin decat barbatii. Casatoria in societatea medievala era o combinatie de obiceiuri si reguli create in lumea antica. Fundamentele casatoriei au derivat din legile romane si au devenit obiceiuri seculare mostenite si aplicate de catre Biserica Crestina de-a lungul Evului Mediu. Datorita credibilitatii pe care o avea Biserica, societatea nu incerca sa schimbe aceste obiceiuri. Termenul de feminism, care s-a raspandit in Europa la mijlocul secolului XIX, prezinta pledoaria pentru drepturile femeilor. Le admir foarte mult pe acele femei care au avut curajul sa lupte pentru drepturile lor si fara de care astazi sexul feminin ar fi fost n continuare sclav

Termenul de feminism, n DEX este definit astfel: miscare sociala care sustine egalitatea n drepturi a femeii cu barbatul n toate sferele de activitate. Nu se poate vorbi cu exactitate despre inceputul feminismului modern. Unele surse il situeaz undeva in contextul feminismului modern, n perioada Renasterii. Aceasta perioada, denumita Querelle des femmes (1400-1600) este reprezentata de lucrarea Cristinei de Pisan, Cartea cetatii doamnelor (1405). Feminismul s-a desfasurat n trei valuri. Gandirea politica feminista a vizat schimbari legislative, sociale si politice in aspecte diverse, pornind de la dreptul la vot, legalizarea avortului, egalitatea de educatie si de sanse, pana la salarii egale pentru munca egala sau sprijin informal precum refugii pentru victime ale violentei , edituri, cluburi. Integrale acestor demersuri sunt experientele femeiesti (sarcina, avortul, nasterea, menopauza) si cele feminine (ziua dubla de munca, hranirea, monoparentalitatea, violenta domestica, prostitutia). Pe aceste premise se contureaza semnificatiile minimale ale gandirii feministe: femeile erau sistematic aservite, in mod universal; relatiile de gen nu sunt naturale si imuabile, ci construite de culturi patriarhale, nedreptatind femeile; este necesara asadar o angajare politica pentru eradicarea nedreptatii de gen. Teoria politica feminista s-a dezvoltat in legatura cu miscarea feminista, legitimandu-I dezideratele, uneori devenind varful de lance al revendicarilor. Primul val, supranumit feminism al egalitatii, dorea obtinerea unui statut juridic egal pentru femei in raport cu barbatii. Primele lucrari moderne despre feminism provin din Marea Britanie: A Serious Proposal to Ladies a lui Mary Astell , publicata n 1694 si A Vindication of the Rights of Women , aparuta un secol mai tarziu (1792) sub semnatura lui Mary Wollstonecraft, chiar in timpul revolutiei franceze. Lucrarea lui Wollstonecraft descrie polemica sa ce vizeaza teoriile politice de sorginte liberala care pastrau conservatorismul in privinta femeilor in pofida ideilor de universalizare a cetateniei. Ideile sale centrale impun necesitatea ca femeile sa devina cetateni rationali, cu responsabilitati familiale si civice, educatia axandu-se pe libertate,

demnitate si independenta economica. Marea Britanie pare a fi, de altfel, tara in care s-a folosit pentru prima oara termenul de feminism. Drepturile femeilor de la mijlocul sec. al XIX. lea au fost rezumate si de feminista britanica Barbara Bodichon, care a scris un un pamflet in care descria statutul legal al femeilor din aceea perioada. Femeinistele acestui secol considerau ca o societate care este condusa doar de barbati nu poaste acorda niciodata femeilor drepturi umane fundamentale. Revendicand egalitatea deplina a drepturilor, asigurarea dreptului la vot a devenit problema principala. In anul 1848 in S.U.A., feministele s-au adunat la Seneca Falls, New York, si au elaborat o Declaratie a sentimentelor care cuprindea o revendicare a dreptului la vot. In anul 1865, dupa sfarsitul razboiului civil, multe femei au sperat ca odata cu emanciparea sclavilor se va tine seama si de nedreptatea referitoare la femei, dar amendamentul constitutional limita explicit acest drept la barbati, folosind termenul masculin . Acest feminism al valului I se referea doar la problemele femeilor albe din clasa de mijloc european. In urma acestuia, femeile au obtinut accesul la invatamantul superior, drepturi de proprietate pentru cele maritate, accesul la unele profesii considerate strict masculine (cum ar fi cea de medic), drepturi legate de divort si custodie a copiilor, si in timp, dreptul la vot. La mijlocul secolului XIX, ideile politice ale feminismului sunt reluate de un barbat, John Stuart Mill (Subjection of Women, 1869). El a fost primul parlamentar britanic care a cerut drept de vot pentru femei n 1867, insa cererea i-a fost respinsa. Mill considera ca femeile sunt sexul oprimat, ca sunt tratate ca niste sclave si acest lucru ii parea absurd. Sotia acestuia, Harietta Taylor a publicat si ea un articol privind aceeasi tema, la acea vreme anonim si anume Enfranchisment of Women, unde sunt reluate ideile lui Mary Wollstonecraft , cerand nu doar educatie egala, ci si drepturi civile si politice egale. In timp ce Mill pastreaza ideea diviziunii sexuale a muncii, Taylor sustine implicarea femeilor intr-o piata a muncii concurentiala. Mai mult, Taylor aduce ideea de parteneriat.

In anul 1869 , in Marea Britanie, a fost adoptata o lege care ii conferea oricarei femei care isi platea impozitul pe proprietati, dreptul de a vota la alegerile locale. Aceasta concesie avea sa produca schimbari, in aceasta perioada miscarile feministe pentru drepturi egale obtinand victorii, concentrandu-si eforturile in vederea modificarii constitutiilor statale in loc de cea federala , avand succes in anul in care statul Wyoming a aderat la Uniune, consitutia acestuia garantand femeilor dreptul la vot. Valul I are corespondente si in spatiul romanesc, primele semne ale unei miscari feministe aparand in contextul Codului Civil romanesc, de origine napoleoniana. Printre personalitati se numara Alexandrina Cantacuzino, sau Eleonora Stratilescu, ele revendicandu-si drepturile pe plan economic, cultural, familial si socio-politic, denuntand inegalitatile si discriminarile patriarhale, de altfel intarite constitutional. In Tara Romaneasca, dreptul la vot universal fara nici o discriminare apare pentru prima data in Constitutia din 1946. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, votul universal masculin era larg raspandit in intreaga Europa, iar femeile, atat in Europa cat si in S.U.A., incepusera o comapania sustinuta carea avea sa aiba ca rezultat atat bazele unor campanii mai agresive in sec. al XX-lea , cat si dreptul femeilor la votul universal. Feminismul valului II se distinge de primul prin genericul sub care se desfasoara: diferenta si eliberare, dincolo de egalitatea in drepturi. Simone De Beauvoir Al doilea sex si, mai tarziu, Betty Friedan The Feminine Mistique trag concluzii dramatice: in ciuda egalitatii formale in fata legii, femeile raman cetatene de rangul doi pe plan social si economic. De Beauvoir vorbeste despre rolul subiectului asumat de barbat, in detrimentul femeii care a devenit obiect. Tot ea neaga faptul ca exista o esenta femeiasca anterioara existentei, vina purtand-o conjuncturile istorice care pot fi schimbate, pentru ca femeile sa devina fiinte de proiect, asemeni barbatilor. Teoria politica feminista din valul II a resemnificat, totodata, conceptele de - public si - privat. Dupa o lunga perioada in care publicul era asociat cu barbatul, iar privatul cu femeia, feministii au atras atentia asupra problemelor din spatiul domestic: sexualitatea, corpul, violenta, care capata semnificatii politice. A

lega femeile de spatiul privat inseamna a le subordona, ascunzandule caile de exprimare in spatiul public. Feminismul valului III este mai aproape de starea actuala postmoderna, prin distantarea de criticile postfeministe si reformularea agendei feministe. Noua etapa presupune pierderea relevantei vechilor cadre conceptuale bazate pe universalism, asemanare, dualisme (natura-cultura, public-privat). "Feminismul actual este cel al identitatilor multiple". Este etapa unui feminism al autonomiei, diferentele dintre femei si barbati nu joaca un rol atat de important cat cel al diferentelor dintre femei "situate in contexte sociale si politice particulare". In societatea romaneasca de la sfarsitul secolului al XIX-lea , cele mai incinse discutii privind educatia femeilor au fost legate de sansele lor de supravietuire intr-o societate n care locul lor era vazut a fi n casa, n gospodarie, si n care nu toate femeile se puteau casatori astfel ncat sa intre n circuitul marfurilor conjugale. Ele nu se puteau casatori pentru c familia lor nu avea dota. Conditia juridica a femeii romane practic nu exista, aceasta datorandu-i ascultare sotului, cel cu puteri depline. In contextul n care in Marea Britanie femeile mritate isi dobandisera dreptul de asi administra averea, cauza este aparata de feministi, care propun sa acorde si femeilor noastre independena n casnicie, sa fie inlocuit regimul dotal cu cel bazat pe separatia bunurilor. Fetele erau educate si protejate spre a nu cunoaste lucruri ce doar barbatilor le era permis sa cunoasca care cutare lucru nu trebuie sa-l stie, cutare anume sa nu-l faca. O handicapare a fetelor prin aceste interdictii care contribuiau la lipsa lor de indemanare in a se descurca in mod autonom in societate. Tinerilor barbati le era oferita o experienta sociala si o educatie in scoli cu deschidere spre lume , care le era refuzat tinerelor fete . Femeile nu au fost singurele care au devenit din ce n ce mai critice n ce priveste discrepantele de educatie, cu consecinte privind diferentele de sanse sociale, ntre fete i baieti. George Baritiu deplangea la 1853 diferentele de educatie intre fiii i fiicele romanilor. Munca nu le facea independente pe femei intrucat modul in care era platita aceasta munca nu le asigura independenta economica.

In acel timp, societatea romaneasca era predominant rurala, iar economia gospodariei taranesti reprezenta sursa principala de venit national, astfel incat femeia de la tara juca un rol important, fiind fara pretentii stalpul casei, stalpul statului roman. In lipsa unei diviziuni sociale a muncii, ea era o masina universala care produce tot. La sfarsitul secolului al XIX-lea se inregistreaza o stare de dependenta a femeilor din clasele de mijloc de sotii lor, o precaritate a independentei femeilor n sistemul muncii salariale, o dependenta a economiei taranesti de munca productiva a femeilor , fiind greu de spus daca veniturile femeilor erau pe masura eforturilor depuse ( din totalitatea romanilor ocupati n productia economica industriala nici 1/8 nu sunt femei, in timp ce n alte parti ale lumii civilizate proportia era de 1/3, sustine Eleonora Stratilescu ). Ca urmare a unei intense activitati politice, femeile au inceput sa obtina dreptul de a practica meserii inainte refuzate lor. Astfel, incepand din 1914 si femeile au dreptul s pledeze. Optimismul nu trebuie sa paraseasca nici o cauza, considerand o remarca pertinenta faptul ca in scurtul interval de la eliberarea lor din sclavie, femeile fiind considerate fiinte si nu doar femei, adesea ajung si intrec barbatii. O caracterizare generala a atitudinilor barbatilor din epoca fata de chestiunea emanciparii femeilor duce inevitabil la termenul de contradictoriu. Nu putem vorbi de o atitudine invariabil antiemancipare (dup cum se vede i din seciunile anterioare n care am inclus i opinii masculine privind diverse chestiuni) dar nici de o unanimitate n privinta necesitatii emanciparii (dac ar fi fost asa nu si-ar mai fi avut rostul lupta feministelor prin diferite mijloace pentru legislatie favorabil drepturilor lor, etc). Principalele mijloace de coagulare i transmitere a acestor idei, inflorite pe fertilul teren al inegalitatilor sociale intre cele doua sexe, au fost mai intai jurnalele. Primele scrieri pentru drepturile femeilor au apartinut barbatilor, cum era si firesc datorita pozitiei lor sociale i educatiei primite. Acele femei emancipate care s-au incumetat in aceasta lupta pentru drepturi, nicidecum usoara, au fost

ajutate de catre o serie de barbati emancipati ei insisi, desi putini la numar. Ei au contribuit din interiorul sistemului politic dar si din afara, prin forta lor de persuasiune si cei mai multi prin faptul ca sau lasat persuadati. Dreptul de vot al femeilor, desi a fost promovat ca ideal democratic de anumite miscri si doctrine, a fost introdus abia in secolul al XX-lea. Mill sustinea in discursurile sale acest drept, sustinand ca femeile nu pot fi incluse in randul copiilor, idiotilor sau al nebunilor, categorii sociale fara drept de vot. Regimurile comuniste instaurate dupa Al Doilea Rzboi Mondial n Europa Central si de Est au introdus votul universal, insa doar formal, fiindca lipseau conditiile de baza ale democratiei: pluralismul politic, libertatea de exprimare, dreptul la opozitie, alegerile competitive, transparenta i corectitudinea alegerilor. In Romania in perioada comunista, agricultura era facuta de taranii cu gospodarie individuala, taranii cooperatori (lucratori manuali), mecanizatori si de muncitorii agricoli din I.A.S. Cel mai numeros segment era al taranilor (lucrtori manuali) din C.A.P. In agricultura cooperatista si de stat, au mai lucrat specialisti si functionari. Din perpectiva familiilor, n agricultura au lucrat familii de tarani si familii mixte. Dintre acestea din urma, trebuie mentionate in mod special familiile n care femeia era taranca (lucra n C.A.P) iar capul de familie era muncitor n oras, fiind navetist ntre sat si oras. Feminismul socialist predica schimbarea sociala prin trecerea la o societate ideala bazata pe egalitate, o societate a repartitiei dupa nevoi. Feminismul socialist contemporan gaseste o varietate conceptuala, unul dintre curente fiind teoria sistemelor duale, prin referirea la o dubla oprimare (capitalismul si patriarhatul). Diferenta structurala de putere reprezentata de patriarhat, plaseaza productia masculina deasupra productiei femeinine, in termeni de gandire si de exprimare. La inceputul sec. al XX-lea, pe langa activitatile culturale si de caritate , preponderent a devenit largirea cercului de preocupari, cu spectru larg, in primul rand social, accentuand posibilatea de afirmare pe masura capacitatilor si a talentului. Si in pragul unui

nou mileniu, obstacolele pe care a trebuit sa le depaseasca femeia, pentru a-si capata locul in viata sociala, politica si economica, au ramas numeroase, necesitand pentru depasirea acestora, o regrupare de forte, o schimbare a mentalitatii. Un rol important in depasirea lor si sutinerea conceptului sanselor egale intre barbati si femei in societate, la dezvoltarea democratiei , au avut si au organizatiile pentru femei . Este cert faptul ca, odata cu cresterea numarului acestor organizatii atat in planuri nationale, cat si in plan international, ce functioneaza pe principiul de cooperare si sutinere reciproca, s-a intensificat si rolul lor in rezolvarea acestor probleme, reusind sa realizeze actiuni utile, planuri si proiecte, perfectionand formele de activitate si modalitatile de finalizare, necesitand abilitati deosebite si eforturi considerabile. O alta tendinta pozitiva, o constituie creerea organizatiilor ale caror membre au o anumita tinta , in plan social, politic si cultural, domenii din diferite sfere ale vietii ce implica o activitate asidua, dar si o atentie deosebita din partea intregii societati. Activitatile acestor organizatii nu sunt ilustrate in mod satisfacator , forta organelor mass-media neactivand dinamic, fiind doar receptiva, dar neexistand un ciclu de emisiuni in cuprinsul careia pot fi relevate prin discutii permanente, dizolvarea obstacolelor din calea egalitatii si a dezvoltarii sub toate aspectele, solutionarea problemelor declarate prioritare, dar si a celor cu spectru temporal. Un alt aspect important il constituie implicarea sectorului de stat in atragerea sectorului privat prin cooperare in cadrul domeniilor de interes comun si in sustinerea acestor organizatii. ______________________________________________________ Drumului catre autonomie, Mihaela Miroiu Istorie Universala Democratia in sec.alXIX-lea in Europa si S.U.A. Eleonora Stratilescu, Feminism, Unirea Femeilor Romne, 1912 Adela Xenopol Drepturile Femeii, Dochia, 1896.

10

Freud spune undeva ca poetii, nebunii, copiii si femeile au gandire analogica (metaforica/mitica), in timp ce masculul adult si normal poseda o gandire logica. Dau cateva exemple concrete de geniu creator feminin: In Romania Carmen Sylva (regina Elisabeta a Romaniei) Sappho. Caterina de Medici- geniu politic al secolului XVI Marie Curie, laureata a Premiului Nobel pentru Fizica in 1903, Simone de Beauvoir (filosofie, literatura), Diane de Poitiers (un alt geniu politic), Doamna de Stael (literatura, politica- unul din principalii oponenti ai lui Napoleon) surorile Bronte (Anne, Charlotte, Emily), Virginia Woolf

In Grecia Antica In Italia In Franta In Anglia -

si exemplele pot continua.

____________ . // . ____________

11