MONUMENTELE NOASTRE

Ghid pentru proprietarii [i administratorii monumentelor istorice

FPDL 2010

CUPRINS
3 INTRODUCERE DE CE ACEST GHID CE G~SI}I |N ACEST GHID 5 7 PROBLEME FRECVENTE {I PRINCIPII GENERALE DE ABORDARE ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZ~ REGIMUL DE PROTEC}IE PRIVIND PATRIMONIUL CULTURAL NA}IONAL, EUROPEAN {I MONDIAL 9 11 EXTRASE DIN REGLEMENT~RILE PRIVIND PROTEJAREA MONUMENTELOR ISTORICE OBLIGA}II {I DREPTURI ALE PROPRIETARILOR SAU DE}IN~TORILOR, SUB ORICE TITLU A VALORILOR DE PATRIMONIU CULTURAL NA}IONAL 13 ACTE NECESARE |N VEDEREA OB}INERII AVIZELOR PENTRU INTERVEN}II ASUPRA UNOR MONUMENTE ISTORICE SAU ASUPRA UNOR IMOBILE SITUATE |N ANSAMBLURI {I SITURI ISTORICE SAU |N ZONA DE PROTEC}IE A UNOR MONUMENTE, ANSAMBLURI {I SITURI ISTORICE 14 14 16 16 17 18 19 20 PROBLEME CURENTE {I SOLU}II DE PRINCIPIU FERESTRELE U{I {I POR}I DE INTRARE PARDOSELI DIN LEMN ACOPERI{URI MANSARD~RI CO{URI DE FUM FA}ADE ECHIPAREA CU UTILIT~}I {I INSTALA}IILE TEHNICE AMENAJAREA {I UTILIZAREA CUR}ILOR {I SPA}IILOR EXTERIOARE ADIACENTE

DATELE EDI}IEI
Coordonator proiect: Nicoleta RA}~, FPDL Autor text: arh. Liviu BUZEC, SC General Project SRL Corectur`: Elena SMEIANU Editare, design [i tip`rire: Funda]ia Arhitext design

INTRODUCERE

DE CE ACEST GHID
Prin acest Ghid dorim s` oferim \ntr-un limbaj simplu [i un format u[or de parcurs, informa]ii utile \n activitatea de protec]ie, conservare [i punere \n valoare a monumentelor istorice, \n vederea stimul`rii [i implement`rii unor activit`]i adecvate [i responsabile la nivel local. Ghidul se adreseaz` \n primul rnd proprietarilor [i administratorilor cl`dirilor monumente istorice sau a celor amplasate \n zonele protejate, dar [i autorit`]ilor locale implicate \n activit`]i legate de autorizarea, executarea construc]iilor [i echipare edilitar` sau \n gestionarea ansamblurilor istorice. |n acela[i timp, sper`m ca acest ghid s` trezeasc` interesul membrilor comunit`]ii, inclusiv tinerei genera]ii, tuturor celor care vor s` devin` prietenii monumentelor pentru c` au \n]eles c`, micile bisericu]e de lemn sau piatr`, casele bunicilor [i str`bunicilor, morile [i pivele, precum [i toate locurile de istorie [i memorie din localit`]ile lor, fie c` sunt listate oficial sau nu, sunt parte din istoria [i identitatea comunit`]ii lor, [i o resurs` pentru dezvoltare, [i au datoria s` le protejeze, s` le conserve [i s` le g`seasc` locul potrivit \n via]a comunit`]ii, pentru a le l`sa ca o mo[tenire vie genera]iilor viitoare.

CE G~SI}I |N ACEST GHID

Ghidul ofer` explica]ii asupra principiilor [i direc]iilor de urmat, informa]ii privind legisla]ia aferent`, precum [i un set de recomand`ri generale [i sfaturi practice pentru activit`]ile de \ntre]inere curent`, pentru unele din cele mai frecvente probleme care influen]eaz` imaginea ansamblului, structurate pe elemente componente ale cl`dirilor istorice. |n acest acest ghid, ve]i g`si explicate situa]iile \n care este obligatorie implicarea unor experti si firme specializate, [i subliniem c` nici una din recomand`rile [i solu]iile prezentate nu poate \nlocui opinia unui expert atestat \n domeniul conserv`rii si restaur`rii monumentelor.

PROBLEME FRECVENTE {I PRINCIPII GENERALE DE ABORDARE

Modul de abordare a protec]iei [i punerii \n valoare a monumentelor trebuie s` se reg`seasc` \n strategiile de dezvoltare local`, prin care comunit`]ile au datoria [i [ansa s` pun` \n valoare resursele locale. Desigur, autorit`]ile locale sunt cele care au responsabilitatea elabor`rii [i implement`rii acestor strategii, dar ele nu o pot face \n mod eficient, f`r` concursul [i participarea direct` a proprietarilor [i administratorilor monumentelor istorice, dar [i a tuturor celor c`rora le pas` de valorile locale [i doresc s` le protejeze [i s` le pun` \n valoare. V` propunem s` analiz`m cteva din cele mai importante [i frecvente probleme care justific` [i fac necesar` o atitudine mult mai activ` din partea proprietarilor, administratorilor [i autorit`]ilor locale [i s` definim cteva principii generale de abordare \n rezolvarea acestor probleme: Interven]iile minore dar neadecvate, asupra cl`dirilor monument Nu de pu]ine ori bunele inten]ii se transform` \n gre[eli grave, din necunoa[terea legisla]iei [i ne\n]elegerea no]iunii de interven]ie asupra cl`dirilor monument. Cele mai multe probleme decurg din faptul ca proprietarii / administratorii nu [tiu c` orice lucr`ri care modific` substan]a sau aspectul monumentelor istorice, inclusiv repara]iile curente, lucr`rile de \ntre]inere [i iluminarea interioar` [i exterioar`, de siguran]` [i decorativ`, sunt considerate interventii [i se fac numai pe baza [i cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii [i Cultelor. Mai mult, nu to]i proprietarii / administratorii, fie ei publici sau priva]i, sunt informa]i c` toate interven]iile care se efectueaz` asupra monumentelor istorice, altele dect cele de schimbare a destina]iei, de \ntre]inere sau de repara]ii curente, indiferent de sursa lor de finan]are [i de regimul de proprietate al imobilului, se fac sub inspec]ia [i controlul propriu ale Ministerului Culturii [i Cultelor, respectiv ale direc]iilor pentru cultur`, culte [i patrimoniul cultural na]ional jude]ene. Cele mai grave interven]ii neavenite sunt de urm`toarele tipuri: n Interven]ii brutale la interiorul construc]iei din dorin]a de modernizare sau de echipare cu utilit`]i (instala]iile electrice, de \nc`lzire sau sanitare) n Lucr`ri de intre]inere [i repara]ii asupra elementelor care definesc compozi]ia fa]adelor [i a acoperi[urilor, [i care nu conduc numai la deterior`ri importante ale substan]ei construite, ci [i la pierderi ireversibile privind informa]iile despre aceasta. n Utilizarea unor materiale improprii, precum [i a unor solu]ii de detaliu neadecvate ce pot conduce la mutilarea construc]iei, [i un impact negativ asupra aspectului \ntregului ansamblu arhitectural. Aceste probleme pot fi evitate dac` proprietarii [i administratorii sunt informa]i de prevederile legislative [i \n]eleg riscurile la care sunt expu[i \n cazul efectu`rii unor interven]ii ilegale. Cl`diri monument care sunt uitate de proprietar sau de comunitate Este cazul cl`dirilor istorice care nu mai sunt utilizate, [i care treptat sunt uitate / neglijate, [i care intr` \ntr-un proces de degradare continu` [i sigur`. Aici avem dou` mari categorii: n Cl`diri care ad`posteau func]iuni care au disp`rut, cum ar fi vechile mori de ap`, joag`re, pive [i darace n Cl`diri a c`ror spa]ii nu mai corespund ca dimensiuni [i confort standardelor contemporane, cum are fi bisericu]ele [i casele de lemn, sedii ale unor institu]ii publice sau private (prim`rii, [coli, hanuri [i hoteluri) [i care sunt abandonate [i pentru c` proprietarul sau comunitatea [i-a construit o cl`dire nou`, care \n viziunea lor este \n conformitate cu cerin]ele. De[i recunoa[tem legitimitatea ambelor probleme listate mai sus, dorim s` subliniem c` acestea nu exclud preocuparea pentru g`sirea unor modalit`]i de a oferi via]` monumentului sau grija pentru \ntre]inerea curent` a cl`dirii monument. De exemplu, protejarea, conservarea [i punerea \n valoare a cl`dirilor legate de tehnici [i me[te[uguri populare uitate trebuie corelate cu ac]iuni de re\nviere a acestor me[te[uguri, educarea tinerei genera]ii [i introducerea lor \ntr-un circuit cultural, economic sau turistic. Aceast` abordare eviden]iaz` importan]a particip`rii active a unei mari diversit`]i de institu]ii locale [i factorilor interesa]i: \nafar` de autorit`]ile locale responsabile [i structurile specializate \n protec]ie [i restaurare, trebuie implicate de exemplu [i: casa de cultur`, [colile de arte [i meserii, me[terii populari, muzee locale [i jude]ene, organiza]ii neguvernamentale cu preocup`ri \n domeniul dezvolt`rii locale, a protec]iei monumentelor sau cele care ofer` servicii educative [i formative pentru tineri. |n cazul \n care func]iunea cl`dirii monument este preluat` de noua construc]ie, un proprietar / administrator sau o comunitate responsabil` trebuie s` gndeasc` func]ionarea noii cl`diri \mpreun` [i \n leg`tur` cu cl`direa monument, asumndu-[i datoria asigur`rii \ntre]inerii curente a vechii cl`diri. Interven]ii, inclusiv cl`diri noi, \n vecin`tatea monumentelor istorice [i \n rezerva]iile de arhitectur` care altereaz` ambian]a, specificul [i identitatea local`. |n vecin`tatea cl`dirilor monument, teoretic sunt delimitate zone protejate, \n care se dore[te controlarea interven]iilor prin regulamente locale care s` asigure integrarea cl`dirilor noi \n ambian]a dictat` de cl`direa monument [i limitarea agresiunilor (interven]ii care risc` s` afecteze / agreseze cl`direa monument). Dintre cele mai frecvente probleme enumer`m: n volume construite prea masive sau zbuciumate, care schimb` scara uman` a monumentului [i afecteaz` ambian]a specific` a

zonei n \ndesirea exagerat` prin realizarea de construc]ii anexe, \n mare parte improviza]ii parazitare, \n incinte, pe terenurile pn` atunci libere ale parcelelor Alte probleme decurg din faptul ca proprietarii / administratorii nu [tiu c` urm`toarele lucr`ri sunt considerate interven]ii ce trebuie avizate cnf legii: n amplasarea definitiv` sau temporar` de \mprejmuiri, construc]ii de protec]ie, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de \nsemne pe [i \n monumente istorice n amenaj`ri de c`i de acces, pietonale [i carosabile, utilit`]i anexe, indicatoare, inclusiv \n zonele de protec]ie a monumentelor istorice Din p`cate, pe de o parte regulamentele locale sunt de obicei foarte generale, [i \n consecin]` m`surile de protec]ie nu au de obicei efectul scontat, iar pe de alt` parte, proprietarii cl`dirilor din zona protejat` nu sunt con[tien]i de responsabilit`]ile [i obliga]iiile lor ca membrii ai comunit`]ii care de]ine valori de patrimoniu, [i nici de op]iunile pe care le-ar avea pentru noua construc]ie \n a[a fel \nct s` ob]in` ceea ce \[i doresc f`r` s` afecteze cl`direa monument [i ambian]a specific`, ba chiar punnd \n valoare identitatea locului. |n ceea ce prive[te cl`dirile proprietate privat` din rezerva]ii de arhitec-

tur`, instrumentele de control [i stimulare / motivare a proprietarilor \n demersul lor de a adapta proiectele proprii la condi]iile impuse de vecin`tatea unor monumente sunt ineficiente [i greoaie. O posibil` strategie local` ar putea include crearea ctorva proiecte model, care s` asigure prin volumentrie, expresie arhitectural` [i materiale p`strarea identit`]ii locului, care ar putea fi puse la dispozi]ia celor interesa]i, \mpreun` cu asisten]` tehnic` specializat` pentru adaptare. |n acest fel, cei care inten]ioneaz` s` construiasc` \n zone protejate sau \n rezerva]ii de arhitectur` vor fi interesa]i de respectarea condi]iilor impuse deoarece reusesc s` c[tige timp [i s` reduc` costurile de proiectare, beneficiind deja de o schem` de proiect. Aceast` strategie ar putea fi sus]inut` si prin alte politici locale cum ar fi: n Taxe de autorizare reduse \n cazul utilizarii acestor proiecte n Facilitarea procur`rii unor materiale tradi]ionale la pre]uri promo]ionale O abordare de succes subliniaz` \nc` o dat` necesitatea inform`rii, educ`rii [i consult`rii membrilor comunit`]ii [i a particip`rii directe [i active a proprietarilor [i administratorilor cl`dirilor monument \n elaborarea planurilor de urbanism, a regulamentelor locale precum [i \n orice ini]iativ` de dezvoltare local` [i punere \n valoare a patrimoniului cultural.

ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZ~ REGIMUL DE PROTEC}IE PRIVIND PATRIMONIUL CULTURAL NA}IONAL, EUROPEAN {I MONDIAL
I. Domeniul Monumentelor Istorice LEGEA 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modific`rile [i complet`rile ulterioare Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2398 / 25.06.2008 pentru reorganizarea activit`]ii de atestare a speciali[tilor, exper]ilor [i verificatorilor tehnici \n domeniul protej`rii monumentelor istorice [i pentru aprobarea normelor metodologice privind atestarea acestora Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2260 / 18.04.2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare [i inventariere a monumentelor istorice Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2684 / 2003 privind aprobarea Metodologiei de \ntocmire a obliga]iei privind folosin]a monumentului istoric [i a con]inutului acestuia Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2434 / 25.10.2006, privind nominalizarea membrilor Comisiei Na]ionale a Monumentelor Istorice, a Biroului Comisiei Na]ionale a Monumentelor Istorice, a Sec]iunilor de specialitate ale acesteia [i ale Comisiilor Zonale a Monumentelor Istorice Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2435 / 25.10.2006, privind aprobarea Regulamentului de Organizare [i Func]ionare a Comisiei Na]ionale a Monumentelor Istorice [i a Comisiilor Zonale ale Monumentelor Istorice Ordin nr. 2260 / 22.06.2006 pentru precizarea indicatoarelor de norme de deviz pentru ofertare [i decontarea situa]iilor de lucr`ri de consolidare [i restaurare-conservare a monumentelor istorice Ordin nr. 2225 / 24.05.2006 pentru modificarea [i completarea Ordinului Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2535 / 2003 privind instituirea registrului agen]ilor economici autoriza]i s` desf`[oare activit`]i \n domeniul protej`rii monumentelor istorice Ordin nr. 2226 / 24.05.2006 pentru modificarea [i completarea Ordinului Ministrului Culturii nr. 2032 / 14.07.1999 pentru \nfiin]area Comisiei de Atestare \n Domeniul Monumentelor Istorice [i aprobarea normelor [i criteriilor de atestare a exper]ilor \n domeniul protej`rii monumentelor istorice [i a speciali[tilor \n domeniul conserv`rii [i restaur`rii monumentelor istorice Ordin nr. 2237 / 27.04.2004 privind aprobarea Normelor metodologice de semnalizare a monumentelor istorice Dispozi]ie nr. 4300 / 3.11.2005 privind unele m`suri pentru \mbun`t`]irea activit`]ii \n domeniul aviz`rii \n cadrul Comisiei Na]ionale a Monumentelor Istorice, a sec]iunilor de specialitate ale acesteia [i a Comisiilor Regionale ale Monumentelor Istorice Dispozi]ia nr. 5596 / 01.08.2007 pentru completarea Dispozi]iei nr. 4.300 / 03.11.2005 privind unele m`suri pentru \mbun`t`]irea activit`]ii \n domeniul aviz`rii Dispozi]ia 2486 / 15.06..2006 privind preciz`ri cu privire la avizarea proiectelor \n [edin]ele Comisiei Na]ionale a Monumentelor Istorice, \n sec]iunile de specialitate ale acesteia sau \n Comisiile Regionale ale Monumentelor Istorice LEGEA 157 / 1997 privind ratificarea Conven]iei pentru protec]ia patrimoniului arhitectural al Europei adoptat` la GRANADA la 3.10.1985 [i semnat` de Romnia la 22.06.1996 LEGEA 5 / 2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na]ional Sec]iunea a III-a zone protejate. LEGEA 564 / 2001 pentru aprobarea Ordonan]ei Guvernului nr. 47 / 2000 privind stabilirea unor m`suri de protec]ie a monumentelor istorice care fac parte din Lista Patrimoniului Mondial LEGEA 451 / 2002 pentru ratificarea Conven]iei europene a peisajului adoptat` la Floren]a la 20.10. 2000 H.G.R. 1258 / 2001 privind organizarea Oficiului Na]ional al Monumentelor Istorice H.G.R. 262 / 2002 privind organizarea Institutului Na]ional al Monumentelor Istorice H.G.R. 1309 / 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice [i modalit`]ile de percepere, \ncasare, virare, utilizare [i eviden]iere a sumelor rezultate din aplicarea acestuia H.G.R. 610 / 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura de acordare a creditelor necesare efectu`rii de lucr`ri de protejare la monumentele istorice de]inute de persoanele fizice sau juridice de drept privat H.G.R. 1430 / 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind situa]iile \n care Ministerul Culturii [i Cultelor, respectiv autorit`]ile administra]iei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucr`rilor de protejare [i de interven]ie asupra monumentelor istorice, propor]ia contribu]iei, procedurile, precum [i condi]iile pe care trebuie s` le \ndeplineasc` proprietarul, altul dect statul, municipiul, ora[ul sau comuna (M.O. nr. 905 / 18 decembrie 2003) H.G.R. 493 / 2004 pentru aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice \nscrise \n Lista Patrimoniului Mondial [i a Metodologiei privind elaborarea [i con]inutul-cadru al planurilor de protec]ie [i gestiune a monumentelor istorice \nscrise \n Lista Patrimoniului Mondial O.M.C. 2032 / 1999 pentru \nfiin]area Comisiei de atestare \n domeniul monumentelor istorice [i aprobarea normelor [i criteriilor de atestare a exper]ilor \n domeniul protej`rii monumentelor istorice [i a speciali[tilor \n domeniul conserv`rii [i restaur`rii monumentelor istorice

 O.M.C.C. 2039 / 2002 privind \nfiin]area Comisiei de avizare a constituirii agen]ilor economici care au ca obiect de activitate efectuarea de cercet`ri, proiectarea [i executarea de lucr`ri asupra monumentelor istorice, precum [i aprobarea regulamentului de organizare [i func]ionare [i a componen]ei acesteia, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare O.M.C.C. 2043 / 2002 privind aprobarea Regulamentului de Organizare [i Func]ionare a Comisiei Na]ionale a Monumentelor Istorice O.M.C.C. 2086 / 2002 pentru aprobarea criteriilor de avizare a constituirii agen]ilor economici cu activitate \n domeniul monumentelor istorice. O.M.C.C. 2112 / 2002 privind aprobarea regulamentului de organizare [i func]ionare a Comisiei Na]ionale a Muzeelor [i Colec]iilor. O.M.C.C. 2535 / 2003 pentru instituirea Registrului agen]ilor economici autoriza]i s` desf`[oare activit`]i \n domeniul protej`rii monumentelor istorice, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare II. Domeniul Arheologiei ORDONAN}A nr. 43 / 2000 privind protec]ia patrimoniului arheologic [i declararea unor situri arheologice ca zone de interes na]ional Republicare Legea nr. 150 / 1997 privind ratificarea Conven]iei europene pentru protec]ia patrimoniului arheologic (revizuit`), adoptat` la La Valetta la 16 ianuarie 1992 [i semnat` de Romnia la 22.06.1996 Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2008 / 2008 pentru aprobarea componen]ei Com. Na]ionale de Arheologie Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2183 / 2007 pentru aprobarea Metodologiei pentru evaluarea financiar` a prejudiciului adus patrimoniului cultural na]ional imobil monument istoric sau sit arheologic Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2666 / 2007 pentru instituirea modelelor [tampilelor, ale cererilor de autoriza]ie, ale autoriza]iilor, certificatelor, avizelor [i fi[elor tehnice necesare cercet`rii arheologice Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2518 / 2007 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a procedurii de desc`rcare de sarcin` arheologic`

Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2103 / 2007 pentru aprobarea Metodologiei privind coordonarea activit`]ii de cercetare arheologic` \n siturile arheologice declarate zone de interes na]ional Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2066 / 2007, pentru aprobarea Metodologiei [i Criteriilor de finan]are pentru [antierele arheologice finan]ate din bugetul Ministerului Culturii [i Cultelor Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2065 / 2007 privind instituirea Programului Na]ional de Cercetare Arheologic` [i Arhitectural` Centrul Istoric al Municipiului Bucure[ti Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2483 / 2006 privind aprobarea Listei zonelor de interes arheologic prioritar Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2222 / 2006 pentru aprobarea Metodologiei pentru \nscrierea \n Registrul Arheologilor Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2458 / 2004 pentru aprobarea Regulamentului privind administrarea Repertoriului Arheologic Na]ional Ordinul ministrului culturii nr. 2071 / 2000, pentru instituirea Regulamentului de organizare a s`p`turilor arheologice din Romnia Dispozi]ia nr. 6121VN / 30.08.2007, privind unele m`suri pentru asigurarea securit`]ii [i s`n`t`]ii personalului angajat pentru efectuarea s`p`turilor arheologice [i a m`surilor tehnice necesare, privind protejarea acestora Codul Deontologic al Arheologilor din Romnia (aprobat de Comisia Na]ional` de Arheologie, Deva 24.05.2000) III. Monumente de for public. Arhitectur` Legea 120 / 2006 a monumentelor de for public Legea nr.8 / 1996 privind drepturile de autor [i drepturile conexe Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2356 / 2006 privind activitatea Comisiei Na]ionale pentru Monumente de For Public Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 2668 / 28.12.2007 privind modificarea O.M.C.C. nr. 2356 / 2006 Ordinul Ministerului Culturii [i Cultelor nr. 2240 / 07.05.2007 privind \nfiin]area Comisiilor Zonale pentru Monumente de For Public Ordinul Ministrului Culturii [i Cultelor nr. 23888 / 19.06.2008 privind modificarea O.M.C.C. nr. 2356 / 2006

EXTRASE DIN REGLEMENT~RILE PRIVIND PROTEJAREA MONUMENTELOR ISTORICE

Monumentele istorice sunt bunuri imobile, construc]ii [i terenuri situate pe teritoriul Romniei sau \n afara grani]elor, propriet`]i ale statului romn, semnificative pentru istoria, cultura [i civiliza]ia na]ional` [i universal`. Regimul de monument istoric este conferit prin clasarea acestor bunuri imobile conform procedurii prev`zute \n legea 422 / 2001. Protejarea monumentelor istorice reprezint` totalitatea m`surilor cu caracter [tiin]ific, juridic, administrativ, financiar, fiscal [i tehnic menite s` asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, eviden]a, conservarea, inclusiv paza [i \ntre]inerea, consolidarea, restaurarea, punerea \n valoare a monumentelor istorice [i integrarea lor social-economic` [i cultural` \n via]a colectivit`]ilor locale. Pentru protejarea monumentelor istorice se stabilesc prin lege m`suri stimulative cu caracter economic sau de alt` natur`. Asupra monumentelor istorice se pot aplica servitu]i de utilitate public` instituite potrivit legii. Calitatea de monument istoric este marcat` \n mod obligatoriu pe bunul imobil printr-un \nsemn amplasat de reprezentan]ii prim`riei \n conformitate cu normele metodologice de semnalizare a monumentelor istorice. Obliga]ia privind folosin]a monumentelor istorice reprezint` actul prin care sunt precizate condi]iile [i regulile de utilizare sau de exploatare [i de \ntre]inere a bunului imobil clasat, denumit Obliga]ia privind folosin]a monumentului istoric, care \nso]e[te actele de proprietate, de concesiune sau de \nchiriere pe tot parcursul existen]ei imobilului. Obliga]ia privind folosin]a monumentului istoric este servitute constituit` \n folosul imobilului [i se \nscrie \n Cartea funciar` de c`tre proprietar \n termen de 30 de zile de la data comunic`rii ei. Obliga]ia privind folosin]a monumentului istoric face parte integrant` din Cartea tehnic` a construc]iei. |n situa]ia \n care aceasta nu exist` Obliga]ia privind folosin]a monumentului istoric ]ine locul documenta]iei tehnice de utilizare a bunului imobil, \n condi]iile legii. Zona de protec]ie a monumentelor istorice reprezint` suprafe]ele de teren cu imobilele aferente din jurul monumentului istoric delimitate prin planurile urbanistice, avizate [i aprobate conform legii, \n care se instituie reglement`ri privind executarea de lucr`ri \n zon`. Pn` la instituirea zonei de protec]ie a fiec`rui monument istoric potrivit art. 9 din legea 422 / 2001 se consider` zon` de protec]ie suprafa]a delimitat` cu o raz` de 100 m \n localit`]i urbane, 200 m \n localit`]i rurale [i 500 m \n afara localit`]ilor, m`surat` de la limita exterioar`, de jur-\mprejurul monumentului istoric. Zona protejat` reprezint` suprafe]ele de teren cu imobilele aferente, dup` caz, situate \n intravilanul sau extravilanul localit`]ilor, delimitate prin planurile de amenajare a teritoriului sau prin planurile urbanistice avizate [i aprobate conform legii, prin care se stabilesc reglement`ri pentru interven]iile \n zonele construite sau naturale protejate. Lista monumentelor istorice Lista cuprinznd monumentele istorice include monumentele istorice clasate \n grupa A sau B, se \ntocme[te de Institutul Na]ional al Monumentelor Istorice, cu avizul Comisiei Na]ionale a Monumentelor Istorice [i, dup` caz, al Comisiei Na]ionale de Arheologie. Lista cuprinznd monumentele istorice se aprob` prin ordin al Ministrului Culturii [i Cultelor, se public` \n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, se actualizeaz` la fiecare 5 ani. Lista monumentelor istorice a fost publicat` elaborat` [i aprobat` prin O.M.C.C. nr. 2314 / 2004, publicat` \n M.O.R. nr. 646 / 2004 partea I. Clasarea monumentelor istorice Clasarea [i inventarierea monumentelor istorice se realizeaz` potrivit dispozi]iilor Legii nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicat`, [i ale prezentelor norme metodologice emise de Ministerul Culturii [i Patrimoniului Na]ional, cu avizul Comisiei Na]ionale a Monumentelor Istorice. Clasarea este procedura prin care se confer` regim de monument istoric unui bun imobil, conform art. 8 din Legea nr. 422 / 2001, republicat`. Procedura de clasare se declan[eaz` de c`tre direc]iile pentru cultur`, culte [i patrimoniul cultural na]ional jude]ene, respectiv a municipiului Bucure[ti, astfel: 1. din oficiu, \n urm`toarele situa]ii: a) pentru bunurile imobile aflate \n proprietatea statului sau a unit`]ilor administrativ-teritoriale; b) pentru bunurile imobile aflate \n proprietatea cultelor religioase; c) pentru bunurile imobile descoperite \ntmpl`tor sau \n cadrul unor cercet`ri arheologice sistematice; 2. la cererea sau, dup` caz, la propunerea: a) proprietarului bunului imobil, a muzeului municipal sau jude]ean; b) primarului localit`]ii, a consiliului local sau jude]ean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucure[ti, pe al c`rui teritoriu administrativ se afl` bunul imobil \n cauz`; c) Comisiei Na]ionale a Monumentelor Istorice sau Comisiei Na]ionale de Arheologie; d) asocia]iilor [i funda]iilor legal constituite, cu activitate \n domeniul protej`rii monumentelor istorice.

 Dosarul de clasare se \ntocme[te de direc]iile pentru cultur`, culte [i patrimoniul cultural na]ional jude]ene, respectiv a municipiului Bucure[ti, se \nainteaz` Direc]iei Monumente Istorice [i Muzee din Ministerul Culturii [i Cultelor, care \l analizeaz`, \l supune spre avizare Comisiei Na]ionale a Monumentelor Istorice [i, dup` caz, \nainteaz` Ministrului Culturii [i Cultelor propunerea de clasare sau de neclasare. Bunul imobil se claseaz` prin ordin al Ministrului culturii[i cultelor, care va fi publicat \n Monitorul Oficial al Romniei Partea I. Ordinul de clasare emis de ministrul culturii [i cultelor sau hot`rrea de neclasare se comunic` proprietarului [i titularilor altor drepturi reale, precum [i autorit`]ii administra]iei publice locale, \n termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii. Direc]iile pentru cultur`, culte [i patrimoniul cultural na]ional jude]ene, respectiv a municipiului Bucure[ti au obliga]ia de a comunica ne\ntrziat declan[area procedurii de clasare, dup` caz, proprietarului, titularului dreptului de administrare sau, respectiv, titularului altui drept real asupra bunului imobil. Categorii [i grupe de clasare Conform Legii 422 / 2001 se stabilesc urm`toarele categorii de monumente istorice, bunuri imobile situate suprateran, subteran sau subacvatic: a) monument construc]ie sau parte de construc]ie, \mpreun` cu instala]iile, componentele artistice, elementele de mobilare interioar` sau exterioar` care fac parte integrant` din acestea, precum [i lucr`ri artistice comemorative, funerare, de for public, \mpreun` cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie m`rturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, [tiin]ific sau tehnic; b) ansamblu grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural, urbanistic ori muzeistic de construc]ii urbane sau rurale care \mpreun` cu terenul aferent formeaz` o unitate delimitat` topografic ce constituie o m`rturie cultural-istoric` semnificativ` din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, [tiin]ific sau tehnic; c) sit teren delimitat topografic cuprinznd acele crea]ii umane \n cadru natural care sunt m`rturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, [tiin]ific, tehnic sau al peisajului cultural. Conform Legii 422 / 2001 monumentele istorice se claseaz` pe grupe, astfel: \n grupa A monumentele istorice de valoare na]ional` [i universal`; \n grupa B monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local. Monumentele istorice clasate \n grupele prev`zute la alin. (1) [i zonele de protec]ie a acestora, aflate \n proprietate public`, pot fi declarate, potrivit legii, de interes public na]ional sau local, dup` caz, prin hot`rre a Guvernului ini]iat` de Ministerul Culturii [i Cultelor, respectiv prin hot`rre a consiliilor locale, jude]ene sau a Consiliului General al Municipiului Bucure[ti, cu avizul Ministerului Culturii [i Cultelor.

Regimul juridic al monumentelor istorice Monumentele istorice apar]in fie domeniului public sau privat al statului, al jude]elor, ora[elor sau comunelor, fie sunt proprietate privat` a persoanelor fizice sau juridice. Monumentele istorice proprietate public` a statului sau a unit`]ilor administrativ-teritoriale sunt inalienabile, imprescriptibile [i insesizabile; aceste monumente istorice pot fi date \n administrare institu]iilor publice, pot fi concesionate pentru maximum 49 de ani sau \nchiriate, \n condi]iile legii, cu avizul, dup` caz, al Ministerului Culturii [i Cultelor, respectiv al direc]iilor pentru cultur`, culte [i patrimoniul cultural na]ional jude]ene, respectiv a municipiului Bucure[ti. Monumentele istorice apar]innd domeniului privat pot face obiectul circuitului civil \n condi]iile stabilite prin Legea 422 / 2001. Monumentele istorice aflate \n proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vndute numai \n condi]iile exercit`rii dreptului de preem]iune al statului romn, prin Ministerul Culturii [i Cultelor, sau al unit`]ilor administrativ-teritoriale, dup` caz, potrivit prezentei legi, sub sanc]iunea nulit`]ii absolute a vnz`rii Proprietarii persoane fizice sau juridice care inten]ioneaz` s` vnd` monumente istorice vor \n[tiin]a \n scris direc]iile pentru cultur`, culte [i patrimoniul cultural na]ional jude]ene, respectiv a municipiului Bucure[ti. Termenul de exercitare a dreptului de preem]iune al statului este de maximum 30 de zile de la data \nregistr`rii la Ministerul Culturii [i Cultelor a \n[tiin]`rii prezentate de proprietar. Valoarea de achizi]ionare se negociaz` cu vnz`torul. |n cazul \n care Ministerul Culturii [i Cultelor nu \[i exercit` dreptul de preem]iune \n termenul prev`zut acest drept se transfer` autorit`]ilor publice locale, care \l pot exercita \n maximum 15 zile. Interven]ii asupra monumentelor istorice Interven]iile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza [i cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii [i Cultelor; fac excep]ie interven]iile determinate de for]` major`, cu condi]ia ca modific`rile s` fie reversibile. |n sensul Legii 422 / 2001, interven]iile ce se efectueaz` asupra monumentelor istorice sunt: a) toate lucr`rile de cercetare, construire, extindere, reparare, consolidare, conservare, restaurare, amenaj`ri peisagistice, precum [i orice alte lucr`ri care modific` substan]a sau aspectul monumentelor istorice, inclusiv repara]iile curente, lucr`rile de \ntre]inere [i iluminarea interioar` [i exterioar` de siguran]` [i decorativ`; b) executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice; c) amplasarea definitiv` sau temporar` de \mprejmuiri, construc]ii de protec]ie, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de \nsemne pe [i \n monumente istorice; d) schimb`ri ale destina]iei monumentelor istorice, inclusiv schimb`rile temporare; e) str`mutarea monumentelor istorice; f) amenaj`ri de c`i de acces, pietonale [i carosabile, utilit`]i anexe, indicatoare, inclusiv \n zonele de protec]ie a monumentelor istorice. Autoriza]ia de construire, autoriza]ia de desfiin]are, precum [i

10

autoriza]iile referitoare la interven]iile prev`zute mai sus sunt eliberate numai pe baza [i \n conformitate cu avizul Ministerului Culturii [i Cultelor [i cu celelalte avize, potrivit dispozi]iilor legale \n vigoare. Autoriza]iile prev`zute, mai sus, emise f`r` avizul institu]iilor abilitate prin lege [i f`r` respectarea condi]iilor acestora, sunt nule de drept. Toate interven]iile care se efectueaz` asupra monumentelor istorice, altele dect cele de schimbare a destina]iei, de \ntre]inere sau de repara]ii curente, indiferent de sursa lor de finan]are [i de regimul de proprietate al imobilului, se fac sub inspec]ia [i controlul propriu ale Ministerului Culturii [i Cultelor, respectiv ale direc]iilor pentru cultur`, culte [i patrimoniul cultural na]ional jude]ene, respectiv a municipiului Bucure[ti. |n condi]iile legii, \n cazul realiz`rii de lucr`ri neautorizate sau care \ncalc` avizele de specialitate, personalul de inspec]ie abilitat are dreptul s` \ntrerup` lucr`rile pn` la intrarea \n legalitate, s`

aplice sanc]iuni [i, dup` caz, s` dispun` revenirea la situa]ia ini]ial` [i s` sesizeze organele de cercetare penal`. Expertizarea structural` a monumentelor istorice [i verificarea tehnic` a proiectelor de consolidare a monumentelor istorice se fac numai de exper]i [i verificatori tehnici, atesta]i de Ministerul Culturii [i Cultelor pentru exigen]ele specifice domeniului monumentelor istorice, cu respectarea cerin]elor privind calitatea lucr`rilor \n construc]ii.

OBLIGA}II {I DREPTURI ALE PROPRIETARILOR SAU DE}IN~TORILOR, SUB ORICE TITLU, A VALORILOR DE PATRIMONIU CULTURAL NA}IONAL
|n scopul protej`rii monumentelor istorice proprietarii [i titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obliga]i: s` \ntre]in`, s` foloseasc` [i s` exploateze imobilul numai cu respectarea prevederilor prezentei legi [i a Obliga]iei privind folosin]a monumentului istoric, conform art. 17 din Legea 422 / 2001; s` asigure paza monumentelor istorice [i s` ia m`suri pentru ap`rarea \mpotriva incendiilor; s` \n[tiin]eze de urgen]`, \n scris, direc]ia pentru cultur`, culte [i patrimoniul cultural na]ional jude]ean`, respectiv a municipiului Bucure[ti, precum [i primarul ora[ului ori al comunei respective despre orice modific`ri sau degrad`ri \n starea fizic` a monumentelor istorice de]inute [i aflate \n teritoriul unit`]ii administrativteritoriale; s` \n[tiin]eze de urgen]`, \n scris, direc]ia pentru cultur`, culte [i patrimoniul cultural na]ional jude]ean`, respectiv a municipiului Bucure[ti, precum [i primarul ora[ului sau al comunei respective despre descoperirea \ntmpl`toare a oric`ror construc]ii, elemente de construc]ii, a unor piese de inventar fix ori mobil sau a unui vestigiu arheologic necunoscut anterior, asigurnd p`strarea descoperirilor \n condi]iile legii, pn` la sosirea delegatului institu]iei de specialitate, dar nu pentru mai mult de 15 zile; s` asigure, \n condi]iile legii, accesul speciali[tilor desemna]i de Ministerul Culturii [i Cultelor sau de direc]iile pentru cultur`, culte [i patrimoniul cultural na]ional, \n vederea constat`rii st`rii de conservare sau pentru efectuarea de cercet`ri, inclusiv arheologice, de expertizare a monumentelor istorice [i pentru opera]iunile de eviden]`; \n cazul \n care solicit` desc`rcarea imobilului de sarcin` arheologic`, s` finan]eze s`p`tura [i cercetarea arheologic` aferente; s` ob]in` avizele prev`zute de lege pentru toate interven]iile prev`zute la art. 23 din Legea 422 / 2001; s` asigure efectuarea lucr`rilor de conservare, consolidare, restaurare, precum [i a oric`ror alte lucr`ri, conform prevederilor legale, numai de c`tre persoane fizice sau juridice atestate \n acest sens [i s` prevad` \n contracte condi]iile [i termenele de execu]ie cuprinse \n avizul de specialitate; s` respecte toate condi]iile [i termenele de execu]ie cuprinse \n

11

avizul de specialitate atunci cnd execut` ei \n[i[i lucr`ri de \ntre]inere; s` permit`, pe baza prevederilor contractuale, executarea interven]iilor asupra monumentelor istorice de]inute, \n cazul \n care acestea sunt ini]iate [i finan]ate de persoane juridice abilitate \n condi]iile prezentei legi; s` permit` montarea [i s` \ntre]in` \nsemnul [i sigla Monument istoric; s` ob]in` avizul direc]iei pentru cultur`, culte [i patrimoniul cultural na]ional jude]ene, respectiv a municipiului Bucure[ti, [i s` asigure pe propria r`spundere condi]ii corespunz`toare de vizitare, fotografiere, filmare, reproducere [i de publicitate \n cazul \n care, la solicitarea lor, proprietarii introduc monumentele istorice \n circuit public; s` comunice direc]iei pentru cultur`, culte [i patrimoniul cultural na]ional jude]ene, respectiv a municipiului Bucure[ti, orice schimbare a titularului dreptului de proprietate, de administrare sau a altor drepturi reale, dup` caz, asupra monumentelor istorice. |n cazul \n care, \n \ndeplinirea obliga]iilor prev`zute la alin. (1) lit. e), din Legea 422 / 2001, proprietarii monumentelor istorice constat` producerea unor pagube, ace[tia au dreptul la o just` desp`gubire, achitat` \n termen de 60 de zile de la constatare de c`tre institu]iile care au realizat cercetarea sau expertizarea. Cu privire la \nstr`inarea, \nchirierea sau concesionarea imobilelor monumente istorice proprietarii acestora au urm`toarele obliga]ii s` \n[tiin]eze \n scris direc]ia pentru cultur`, culte [i patrimoniul cultural na]ional jude]ean`, respectiv a municipiului Bucure[ti, despre inten]ia de a \nstr`ina monumentul istoric, \n vederea exercit`rii dreptului de preem]iune al statului sau, dup` caz, al unit`]ii administrativ-teritoriale, \n condi]iile Legii 422 / 2001; s` notifice viitorului proprietar, chiria[ sau concesionar regimul juridic al monumentului istoric pe care \l de]ine, precum [i Obliga]ia privind folosin]a monumentului istoric; s` \n[tiin]eze \n scris direc]ia pentru cultur`, culte [i patrimoniul cultural na]ional jude]ean`, respectiv a municipiului Bucure[ti, despre schimbarea proprietarului sau a administratorului \n termen de 15 zile de la data \ncheierii contractelor, potrivit legii, [i s` transmit` acesteia o copie de pe acte. Facilit`]i ale de]in`torilor sub orice titlu de monumente istorice Pentru protejarea monumentelor istorice aflate \n proprietatea privat` a persoanelor fizice sau juridice statul sau autorit`]ile administra]iei publice locale, dup` caz, pot s` asigure, la cererea proprietarilor, cu titlu gratuit, asisten]` [tiin]ific` [i de specialitate, \n condi]iile legii. Calitatea de monument istoric a bunului imobil respectiv se \nscrie de c`tre proprietar, f`r` tax`, \n Cartea funciar`, \n termen de 30 de zile de la data public`rii ordinului de clasare \n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Pentru stimularea protej`rii monumentelor istorice, proprietarii persoane fizice care realizeaz` pe cheltuial` proprie, integral sau

par]ial, lucr`ri de \ntre]inere, reparare, conservare, consolidare, restaurare, punere \n valoare, precum [i programe [i proiecte culturale beneficiaz`, \n condi]iile legii, de reducerea cu minimum 50% a cuantumurilor impozitelor [i a taxelor aferente acestor lucr`ri cuvenite bugetelor locale. Cheltuielile efectuate \n condi]iile prev`zute la alin. (1) din Legea 422 / 2001 sunt deductibile din baza de impozitare pe venitul global timp de 5 ani, \n cuantum anual de 20% din valoarea acestora. Proprietarii de monumente istorice sunt scuti]i \n totalitate de plata impozitului pe cl`dirile care sunt monumente istorice, cu excep]ia spa]iilor \n care se desf`[oar` activit`]i economice sau comerciale, potrivit legii. Pentru suprafa]a ocupat` la sol de construc]iile care sunt monumente istorice nu se pl`te[te impozitul pe teren. Potrivit legii, consiliile locale pot reduce impozitul pe suprafe]ele neconstruite ale terenurilor cu regim de monument istoric, \n func]ie de suprafa]a afectat` [i de perioada punerii monumentelor istorice la dispozi]ia publicului pentru vizitare, precum [i institu]iilor specializate pentru cercetare. Sunt scutite de la plata taxelor de timbru persoanele fizice sau juridice care dobndesc prin mo[tenire un bun imobil clasat ca monument istoric, utilizat ca locuin]` sau pentru activit`]i necomerciale, [i care se angajeaz` \n scris la direc]ia pentru cultur`, culte [i patrimoniul cultural na]ional \n al c`rei teritoriu de competen]` se afl` bunul imobil \n cauz` s` execute, \n termen de 12 luni, lucr`rile de restaurare [i consolidare stabilite prin documenta]ie tehnic` aprobat` [i avizat` \n condi]iile legii. |n situa]ii justificate [i cu avizul direc]iei pentru cultur`, culte [i patrimoniul cultural na]ional jude]ene, respectiv a municipiului Bucure[ti, termenul prev`zut la alin. (1) din Legea 422 / 2001 poate fi prelungit o singur` dat` cu \nc` 12 luni. Proprietarii de monumente istorice sunt scuti]i de plata taxei de autorizare a interven]iilor executate, \n conformitate cu dispozi]iile prezentei legi, asupra monumentelor istorice de]inute, \n cazul \n care utilizeaz` bunul imobil numai pentru activit`]i necomerciale sau, \n mod direct, numai pentru locuit. Proprietarii imobilelor din zona de protec]ie a monumentelor istorice beneficiaz` de reducerea cu 50% a taxelor de autorizare pentru lucr`rile pe care le finan]eaz` [i care sunt necesare pentru p`strarea integrit`]ii fizice [i a cadrului construit sau natural al monumentelor istorice, astfel cum sunt ele reglementate prin documenta]ia de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobat` pentru zona de protec]ie respectiv`, sau prin avizul direc]iei pentru cultur`, culte [i patrimoniul cultural na]ional jude]ene, respectiv a municipiului Bucure[ti.

12

ACTE NECESARE |N VEDEREA OB}INERII AVIZELOR PENTRU INTERVEN}II ASUPRA UNOR MONUMENTE ISTORICE SAU ASUPRA UNOR IMOBILE SITUATE |N ANSAMBLURI {I SITURI ISTORICE SAU |N ZONA DE PROTEC}IE A UNOR MONUMENTE, ANSAMBLURI {I SITURI ISTORICE
1. Cerere scris` tip 2. Certificat de Urbanism. 3. Extras Carte Funciar`. 4. Ridicare topografie vizit` de O.C.P.I. 5. Proiect tehnic alc`tuit din: piese scrise studiu istoric \ntocmit de istoric autorizat de MCPN memoriu de arhitectur` \ntocmit de arhitect atestat de Ministerul Culturii [i Patrimoniului Na]ional Memoriu de rezisten]`, [i dac` este cazul expertiz` de rezisten]` dac` este cazul expertiz` bacteriologic` dac` este cazul studiu de componente artistice \ntocmit de persoane atestate de Ministerul Culturii [i Patrimoniului Na]ional devizul general al investi]iei. piese desenate: plan de \ncadrare \n zon` la scara 1:25.000 sau 1:5000, dup` caz; plan de situa]ie la scara 1:200, 1:500 sau 1:1.000, dup` caz; planurile tuturor nivelurilor; sec]iuni fa]ade; detalii semnificative; desf`[urare front (minimum 12 imobile stnga-dreapta din care reiese eviden]ierea rela]iei volumetrice); documenta]ie fotografic` privind imobilul \n cauz` [i imobilele \nvecinate, detalii fotografice privind por]iunile deteriorate sau zonele cu componente artistice valoroase (obligatoriu pe suport digital CD / DVD [i hrtie); Viza arhitectului atestat este obligatorie pe plan[e [i memoriu; 6. Certificat de desc`rcare de sarcin` arheologic` a zonei dac` este cazul.

13

PROBLEME CURENTE {I SOLU}II DE PRINCIPIU

Proprietarii / administratorii cl`dirilor monumente istorice trebuie s` fie informa]i asupra celor mai frecvente probleme care apar pe parcursul utiliz`rii construc]iilor [i \n \ntre]inerea curent` a cl`dirilor monument, ct [i asupra solu]iilor de principiu pe care trebuie s` le adopte pentru conservarea [i protec]ia acestor cl`diri, pentru a fi con[tien]i de complexitatea interventiilor [i de limit`rile pe care le impune statutul de monument istoric. Subiniem c` definirea aceste solu]ii nu \nseamn` c` acestea pot fi aplicate automat, orice interven]ie se poate face, a[a cum am mai subliniat, doar cu ob]inerea avizelor [i aprob`rilor necesare.

Pentru simplificarea \n]elegerii vom structura problemele [i solu]iile \n func]ie de elementele componente ale construc]iei. 01 FERESTRELE Unele dintre cele mai importante elemente de compozi]ie ale unei fa]ade sunt ferestrele. Prin pozi]ionare [i propor]ii, rame [i profiluri de tmpl`rie ferestrele istorice ofer` fa]adelor un aspect decorativ specific, reprezentnd o parte component` a ambientului cotidian.

Problema 1: Neetan[eitatea ferestrelor vechi cauzeaz` pierderi importante de c`ldur`, curen]i de aer [i o poluare fonic` mai accentuat`.

|n cele mai multe cazuri starea de conservare a ferestrelor istorice este bun`, sau permite reabilitarea f`r` a fi necesar` \nlocuirea lor complet` cu ferestre noi. Recomand`rile noastre nu sunt costisitoare [i contribuie la prezervarea autentic` a imaginii istorice, cu valoare de unicat. In func]ie de cauzele care favorizeaz` pierderile de caldur` putem avea urm`toarele solu]ii: Probleme [i cauzele lor Solu]ie La interiorul ferestrelor un tmplar poate monta garnituri de cauciuc \n fal]uri create cu freze. Efortul este minim dar confortul termic [i fonic se va \mbun`t`]ii considerabil.

Cercevelele sunt vechi [i deformate

|ntre tocul ferestrelor vechi [i zid`rie r`mne un spa]iu neetan[at, care pe lng` faptul c` permite pierderi de c`ldur` este [i foarte vulnerabil la formarea condensului [i a mucegaiului.

Elimina]i pun]ile termice prin umplerea cu vat` mineral` ori spum` poliuretanic` a golurilor existente dintre toc [i zid`rie

Pe sticla ferestrelor simple se poate forma ap` de condens, care la temperaturi sc`zute \nghea]`

Dubla]i ferestrele simple prin completarea cu \nc` un rnd de canate sau dubla]i cerceveaua existent`. Astfel evita]i \nlocuirea ferestrei simple, economisi]i bani [i \mbun`t`]i]i confortul termic.

Izola]ia fonic` poate fi deficitar` chiar [i \n cazul ferestrelor duble, de calitate

Monta]i sticl` mai groas`: Geamurile vibreaz` diferit func]ie de grosime lor. Astfel, prin montarea unui geam cu o grosime mai mare de 12 mm dect cel vechi se ob]ine o \mbun`t`]ire remarcabil` a izol`rii fonice. Acest lucru trebuie avut \n vedere [i \n cazul dubl`rii ferestrelor simple!

Prin ferestrele simple din locuin]e se pierde o cantitate considerabil` de energie termic`.

Folosi]i geamuri izolante: Dac` fereastra simpl` este recondi]ionabil`, suficient de robust` [i nu este deformat`, pute]i monta un geam izolant, eventual din sticl` termoizolant`, \n canaturile existente

14

ATEN}IE! Dac` este \ntre]inut` corespunz`tor o fereastr` din lemn poate rezista timp \ndelungat. Fi]i aten]i la integritatea vopsitoriei. Revopsi]i periodic tmpl`ria, dar dup` ce \ndep`rta]i resturile de vopsea veche. Nu acoperi]i cu vopsea \nchiz`torile. Acorda]i o deosebit` aten]ie l`crimarelor. Avnd func]ia de a \ndep`rta apa meteoric` de fereastr`, acestea sunt extrem de solicitate de umezeal`. |ndep`rta]i vopseaua scorojit`, revopsi]i [i \nlocui]i ne\ntrziat l`crimarele deteriorate. Din cauza prea multelor straturi de vopsea, a balamalelor sl`bite ori a feroneriei deteriorate se \ntmpl` ca ferestrele s` se \nchid` greu sau deloc. Apela]i la un specialist [i f`r` un efort financiar prea mare func]ionalitate ferestrelor originale va fi ref`cut`.

Problema 2: Sunt necesare ferestre noi la un monument istoric, \n zona istoric` protejat` [i \n cea de protec]ie a acesteia. Dac` ferestrele istorice nu mai pot fi reabilitate \nlocuirea acestora cu altele noi este inevitabil`. Dar \nainte s` proceda]i la \nlocuirea ferestrelor gndi]i-v` bine la materialul pentru toc [i canaturi, sub\mp`r]irea cu baghete [i culoare, tipul de geam [i modalitatea de deschidere. Nu uita]i c` \n aceste zone tmpl`riile din material plastic sau aluminiu sunt interzise. |n schimb, geamurile izolante, a[a numitele termopane se pot monta f`r` probleme \n tmpl`rie din lemn. Probleme [i cauzele lor Ferestrele vechi nu mai pot fi reparate [i trebuie obligatoriu \nlocuite. Solu]ie Alege]i \ntotdeauna tmpl`riile din lemn. Aceasta trebuie s` fie o copie fidel` a celei originale. Ferestrele din material plastic sau din aluminiu nu reprezint` o alternativ`. Respecta]i sub\mp`r]irea original`, vertical` [i orizontal` la confec]ionarea noii ferestre. Respecta]i aspectul bicolor al tmpl`riei. Lemnul aparent doar l`cuit nu este \ntotdeauna cea mai bun` solu]ie [i nu uita]i c`, de[i e mai ieftin`, tmpl`ria fix` nu reprezint` o alternativ`! Confec]ionarea profilelor istorice pentru ferestre din lemn, conform elementelor originale, nu este o problem`. Aplicarea lor pe elemente de sub\mp`r]ire orizontale sau verticale nu e costisitoare, dar e decisiv` pentru \nf`]i[are. Numai a[a fereastra nou` devine o bijuterie a cl`dirii. Aceste deziderate sunt \ndeplinite \n cel mai optim mod de c`tre obloanele din lemn cu lamele mobile. Rulourile din material plastic nu sunt permise, stric` aspectul fa]adei.

Ferestrele noi, f`r` sub\mp`r]iri [i \n culori necorespunz`toare, afecteaz` grav aspectul de ansamblu al construc]iei [i o devalorizeaz` considerabil.

Caracterul specific al construc]iei nu se men]ine doar prin alegerea adecvat` a materialului, adic` a lemnului. Refacerea [i aplicarea corect` a profilelor ornamentale [i a altor elemente decorative este la fel de important`.

Protec]ia \mpotriva ac]iunii directe a razelor de soare, asigurarea intimit`]ii spa]iilor utilizate de c`tre proprietar [i a protec]iei antifurt pentru cl`diri izolate. ATEN}IE!

P`strarea [i repararea tmpl`riei ferestrelor istorice trebuie f`cut` ori de te ori e posibil! \nlocuirea ferestrelor vechi cu altele noi la un monument istoric sau situat \n Zona istoric` protejat` [i Zona istoric` de protec]ie necesit` autorizarea prim`riei. Evita]i s` \nc`lca]i legea. |n cazul \nlocuirii, tmpl`riei ferestrelor se va reface numai dup` modelul istoric cu p`strarea culorilor, golurilor ini]iale \n zid`rie [i mai ales cu p`strarea propor]iilor [i a sub\mp`r]irii ferestrelor, a obloanelor, feroneriei [i a grilajelor istorice dac` acestea au existat. Se accept` numai ferestre cu rame din lemn, cele din PVC sau aluminiu sunt interzise \n zonele istorice. De cele mai multe ori, vi se o fer` ferestre noi cu deschidere obi[nuit` [i rabatabil`. Dac` renun]a]i la func]ia de rabatare pre]ul ferestrei se va reduce cu 20%. Montarea corect`, profesional` a tmpl`riei este esen]ial`. Dac` execu]ia tmpl`riei [i etan[area \ntre toc [i zid`rie sunt corespunz`toare, pute]i economisi pn` la 25% energie termic`! Face]i alegerea corect` [i ve]i spori valoarea construc]iei dumneavoastr`!

15

02 U{I {I POR}I DE INTRARE Por]ile [i u[ile istorice, cu feroneria [i grilajele lor constituie un alt element caracteristic al cl`dirilor monument. Sub straturile de vopsea scorojit` de obicei se scunde substan]a original`, Probleme [i cauzele lor |n numeroase cazuri u[ile exterioare sunt vitrate, dar de multe ori ochiurile de sticl` au fost sparte [i \nlocuite ori cu sticl` de alt tip dect cel original, ori pur [i simplu cu placaj, \n total` discordan]` cu imaginea de ansamblu.

\nc` \n stare bun`, ceea ce permite repararea [i modernizarea de c`tre un meseria[ folosind tehnici me[te[ug`re[ti tradi]ionale Martori istorici importan]i, u[ile de intrare [i por]ile originale trebuie neap`rat p`strate, conservate [i reabilitate. Solu]ie Folosi]i geamuri izolante [i securizate: Cnd \nlocui]i geamurile improprii sau t`bliile improvizate, pentru \mbun`t`]irea izol`rii termice pute]i monta geamuri izolante, \n care se poate integra, suplimentar, sticl` securizat`, pentru optimizarea protec]iei antifurt.

Por]ile mari sunt greu de manevrat [i de aceea pe timpul zilei r`mn de obicei deschise. La \nchidere poarta se trnte[te, nefiind posibil` frnarea mi[c`rii. Prin aceast` solicitare mecanic` permanent`, por]ile [i u[ile se deterioreaz`.

Folosi]i sisteme pentru deschidere [i \nchidere automat`: Dispozitivele de \nchidere hidraulic` asigur` o \nchidere sigur`, u[oar` [i silen]ioas`, protejnd inclusiv broasca. Montarea sistemelor automate, chiar [i pentru por]i mai mari, nu este costisitoare.

Multe por]i sau u[i sunt securizate insuficient, doar cu lac`te simple sau z`voare cu [uruburi u[or accesibile, care nu reprezint` o piedic` serioas` pentru un eventual sp`rg`tor.

|nlocui]i [i completa]i \ncuietorile: Pute]i monta sisteme de \nchidere moderne la por]ile [i u[ile dumneavoastr`, p`strnd \ns` feroneria istoric` existent`. Nu da]i sp`rg`torilor nicio [ans`. Proteja]i-v` bunurile [i propria persoan`.

ATEN}IE! U[ile de intrare [i por]ile originale trebuie neap`rat p`strate, conservate [i reabilitate. Dac` exist` spa]ii de parcare \n curte [i un acces frecvent al autoturismelor fiind necesar ca poarta s` se men]in` deschis`, canaturile trebuie fixate corespunz`tor pentru a nu fi deteriorate. Feroneria istoric` poate fi adaptat` destul de u[or tehnicilor moderne de securizare, cum ar fi montarea broa[telor cu cilindru. Montnd un dispozitiv cu ac]ionare automat` de la distan]` , pute]i asigura accesul selectiv de persoane, deblocnd poarta sau u[a din interiorul locuin]ei dumneavoastr`. 03 PARDOSELI DIN LEMN |n majoritatea construc]iilor monument se g`sesc de obicei pardoseli din lemn, chiar dac` acestea sunt acoperite cu linoleum, covoare sau straturi multiple de vopsea. De[i aceste pardoseli Probleme [i cauzele lor |n multe cazuri du[umeaua a fost acoperit` cu linoleum, mai u[or de \ntre]inut, dar total nerecomandat. Sub linoleum este posibil ca \n decursul anilor lemnul s` se fi distrus complet. Atacul unor agen]i biologici, ca putregaiul sau diferite specii de ciuperci, poate sl`bi considerabil capacitatea portant` a plan[eului. tip du[umea sau parchet, fiind uzate sau deformate, sunt mai pu]in aspectuoase, \n multe cazuri se pot recondi]iona, costurile fiind mai reduse dect refacerea lor total`. Dac` \nlocuirea pardoselilor deteriorate este inevitabil`, avem la dispozi]ie o mare varietate de solu]ii tehnice [i estetice. Solu]ie

Proteja]i pardoselile din lemn \mpotriva umezelii: Nu ezita]i s` \nl`tura]i astfel de straturi acoperitoare. Apela]i la un s pecialist pentru evaluarea eventualelor deterior`ri, \nlocui]i [i rigidiza]i segmentele din lemn deteriorate.

Din p`cate, adeseori un strat gros de vopsea sau de cear` acoper` structura natural` specific` a du[umelei, astfel \nct \ntre]inerea este dificil` [i aspectul pardoselii inestetic. |n plus, aceste du[umele pot emite un scr]it deranjant.

{lefui]i du[umeaua [i parchetul: |nainte ca du[umeaua s` fie [lefuit` (ra[chetat`) se recomand` fixarea tuturor scndurilor, b`tnd cuiele suficient de adnc, pentru a nu fi distruse capetele acestora sau materialul abraziv al ma[inii de [lefuit.

16

De obicei pardoseala prezint` \n zonele cu trafic intens o uzur` mai pronun]at`, sau exist` segmente lips` \n urma \nl`tur`rii unor sobe de teracot` vechi. De asemenea, rosturile largi dintre scnduri dau un aspect inestetic iar cur`]irea lor e foarte dificil`.

\nlocui]i segmentele degradate din lemn: Segmentele distruse sau uzate ale pardoselii din lemn pot fi \nlocuite, f`r` a fi necesar` refacerea complet` a \ntregii suprafe]e

Uneori, \n special \n cazul parterelor f`r` subsol, Datorit` umezelii sau a altor agen]i, \nlocuirea integral` a pardoselii este inevitabil`

Refacerea complet` a pardoselii din lemn: Pute]i monta du[umeaua, parchetul din lemn masiv sau laminat prin interven]ie proprie, f`r` prea mult efort. Dac` \ns` sunt necesare m`suri de protec]ie \mpotriva umezelii, pentru protec]ia biologic`, sau de izolare termic`, angaja]i o firm` de specialitate.

ATEN}IE! Trata]i parchetul sau du[umeaua din scndur` cu ulei de in, cu cear`, sau cu lacuri sintetice sau acrilice. Nu acoperi]i du[umeaua cu linoleum. |n unele cazuri, pentru locuin]ele situate la parter se pot realiza izol`ri termice suplimentare cu vat` mineral` (grosime 8 cm) a[ezat` sub pardoseala nou`. Astfel cheltuielile aferente consumului de energie pot fi reduse considerabil. Pardoselile din lemn sunt preferabile. Lemnul este mai pl`cut ca aspect iar la o tratare corespunz`toare a suprafe]ei este la fel de u[or de \ntre]inut [i armonizeaz` mai bine cu atmosfera cl`dirii.

04 ACOPERI{URI MANSARD~RI CO{URI DE FUM Una dintre caracteristicile monumentelor istorice este reprezentat` de peisajul acoperi[urilor. De-a lungul unor de ani de istorie acestea au suferit modific`ri \n forme [i propor]ii. Ast`zi vizitatorul r`mne impresionat de vechile acoperi[uri din ]igle executate manual, de lucarnele [i hornurile p`strate. Supra\n`l]area cl`dirilor sau modificarea acoperi[urilor duce adeseori la pierderea aspectului specific al peisajului acoperi[urilor. De aceea trebuie p`strat cu orice pre] acoperi[ul originar, ca suprafa]` \nchis`, \mpreun` cu [arpantele [i lucarnele istorice. |nvelitoarea acoperi[ului La reabilitarea acoperi[urilor trebuiesc men]inute vechile propor]ii [i volume [i se recomand` p`strarea ct mai mult posibil a ]iglelor tradi]ionale [i / sau a materialelor originale. Dup` o verificare atent` a \nvelitorii acoperi[ului, vechile ]igle g`site \nc` \ntr-o stare foarte bun` \[i mai pot \ndeplini func]iunea [i \n urm`toarele decenii. Dac` refolosirea lor nu mai este posibil`, ]iglele noi trebuie s` aib` acela[i format [i aceea[i nuan]` de culoare. Chiar [i cnd se impune \nlocuirea \n totalitate a \nvelitorii trebuie s` se urm`reasc` folosirea de materiale ct mai apropiate de original. Sunt interzise urm`toarele materiale: azbociment, carton asfaltat, materiale plastice sau tabl`. Nu \nlocui]i ]iglele solz cu ]igle profilate. Acestea sunt atipice. }iglele de coam` [i ]iglele de protec]ie ale aticurilor din zid`rie trebuiesc fixate cu mortar de var. {or]urile de tabl`, pentru protejarea \mbin`rilor dintre \nvelitoare [i suprafe]ele verticale de zid`rie ca [i toate celelalte elemente componente confec]ionate din tabl` ale acoperi[urilor, trebuiesc dimensionate la limite minime, pentru a fi ct mai

discrete. Dac` acestea se execut` din tabl` de zinc trebuiesc l`cuite \n culoare \nchis`. Se recomand` folosirea tablei de cupru sau a celei ar`mite. Se interzice: \nlocuirea acoperi[urilor existente cu acoperi[uri tip teras`. Ferestrele din planul acoperi[ului (de tip Velux) sunt interzise la cl`dirile monument. Lucarne Lucarnele pot avea diferite forme [i sunt destinate lumin`rii [i ventil`rii podului. Acestea sunt de regul` semicirculare, sau acoperite \n una sau dou` ape. Parte integrant` a imaginii specifice a ansamblului acoperi[urilor, lucarnele istorice merit` [i trebuie p`strate \n forma \n care exist`, f`r` a fi \nlocuite cu lucarne nespecifice [i netradi]ionale. Crearea de noi lucarne trebuie f`cut` doar cu respectarea formelor, a propor]iilor [i modelelor istorice existente pe acoperi[ul cl`dirii sau pe imobile comparabile. Realizarea de noi lucarne se va supune aviz`rii serviciului de urbanism al prim`riei sub rezerva evit`rii multiplic`rii excesive [i cu condi]ia unei corecte pozi]ion`ri. Mansarde Mansardarea trebuie executat` cu o deosebit` grij` [i de o calitate superioar`. Modificarea acoperi[ului original, ca dimensiuni, propor]ii sau form` nu este permis`. |nvelitoarea trebuie men]inut` \ntreag` ca suprafa]` [i nu este permis` fragmentarea prin intermediul unor \ntreruperi create de diverse interven]ii atipice. Str`pungerea \nvelitorii pentru tubulaturi de aerisire, antene, etc. d`uneaz` aspectului general al acoperi[urilor [i ar trebui evitat`.

17

Co[urile de fum Co[urile de fum sunt [i ele o prezen]` a imaginii ansamblului de acoperi[uri. Acestea trebuiesc restaurate sau realizate dup` modelul celor existente. Co[urile de fum distruse trebuie reconstruite \n mod tradi]ional. Co[urile originale din c`r`mid` aparent` trebuiesc rostuite cu mortar, iar cele tencuite trebuie s` reia aspectul fa]adelor de acela[i tip. Coronamentele [i capacele trebuie s` respecte vechile modele. Se interzic co[urile de fum din beton armat, coronamente metalice sau din beton [i diverse forme de ventila]ie aparente. Elementele de \mbun`t`]ire a tirajului se vor amplasa discret, nevizibile din domeniul public.

Jgheaburi [i burlane Jgheaburile [i burlanele au rolul de a colecta apele meteorice de pe acoperi[ [i de a le dirija c`tre sol, asigurnd protec]ia fa]adei. Pentru men]inerea \n bune condi]ii a acoperi[ului [i a fa]adei sistemele de evacuare a apelor meteorice trebuie verificate periodic iar defec]iunile remediate imediat. Trebuie c`utat` pozi]ia cea mai adecvat` a burlanelor [i se recomand` reducerea num`rului acestora prin regrup`ri. Pozi]ia jgheaburilor [i burlanelor trebuie integrat` corect \n compozi]ia fa]adei. Burlanele trebuie s` aib` numai trasee verticale, iar pozi]ionarea lor s` se fac` preponderent la col]urile sau \n intrndurile cl`dirilor, pentru a fi ct mai discrete. Sunt interzise: coturi sau coborri \n planul fa]adei.

ATEN}IE P`stra]i forma acoperi[urilor istorice! Utilizarea de \nvelitori avnd aceea[i form`, culoare [i material, ca [i cele istorice. La mansard`ri se va p`stra forma original` a acoperi[urilor. Acoperi]i doar cu ]igle tradi]ionale! Refolosi]i ]iglele \n stare bun`! Construi]i lucarne doar dup` modelul istoric! P`stra]i co[urile de fum istorice! Evita]i s` amplasa]i instala]ii pe acoperi[! Evita]i fragmentarea sau str`pungerea acoperi[ului! Pozi]iona]i burlanele doar vertical! timp ale acestora trebuie eliminate cu ocazia reabilit`rii. Degrad`rile tencuielilor contribuie [i ele negativ, att asupra substan]ei zid`riilor de c`r`mid`, ct [i asupra aspectului fa]adei. De cele mai multe ori, ele se datoreaz` unei proaste dirij`ri a apelor meteorice, care prin infiltrare produc igrasie. Acest fenomen mai poate ap`rea [i datorit` unor defec]iuni ale conductelor de canalizare, sau unui sistem deteriorat de \ndep`rtare a apelor pluviale. Folosirea de materiale neadecvate, cum ar fi tencuieli de ciment sau placaje, pot agrava. |naintea reabilit`rii, trebuie efectuate analize de c`tre un specialist, pentru a identifica materialele [i tehnologia de execu]ie a straturilor componente ale fa]adei, precum [i gradul de umiditate, cantitatea [i tipul de s`ruri din aceste straturi. Numai pe baza rezultatelor acestor analize se pot determina materialele [i m`surile potrivite pentru care se va opta. Realizarea lucr`rilor se va face doar cu firme de construc]ii competente, care au personal special preg`tit profesional \n acest domeniu. Pentru repararea fa]adelor istorice, foarte important` este compatibilitatea materialelor noi folosite, cu cele existente. Trebuie utilizate materiale specifice locului, cum ar fi c`r`mida, tencuielile cu mortar de var, lemnul, sticla [i piatra natural`. Betonul, materialele artificiale, metalul, terasitul, piatra artificial`, sunt interzise, fiind nespecifice [i neadecvate fa]adelor istorice. Tencuielile din ciment [i cele stropite cu m`tura sunt absolut interzise.

05 FA}ADE Fa]ada este cartea de vizit` a unei cl`diri. Imaginea originar` a fa]adei este m`rturia stilului arhitectonic respectiv, precum [i a aspectului istoric al str`zii. Ea reprezint` expresia crea]iei arhitectului din acel timp, ]innd seama de preferin]ele de configurare ale beneficiarului istoric. P`strarea caracteristicilor fa]adelor istorice este scopul principal. Este necesar ca toate elementele specifice compozi]iei ini]iale s` fie p`strate sau ref`cute. Deseori reconstruirea se poate face dup` fotografii sau desene de epoc`. Pentru restaurarea elementelor de fa]ad` este nevoie de talent [i aptitudini me[te[ug`re[ti. Aceasta trebuie executat` numai de persoane calificate [i cu mult` experien]` \n domeniu. Degrad`rile tencuielilor contribuie [i ele negativ, att asupra substan]ei zid`riilor de c`r`mid`, ct [i asupra aspectului fa]adei. De cele mai multe ori, ele se datoreaz` unei proaste dirij`ri a apelor meteorice, care prin infiltrare produc igrasie. Acest fenomen mai poate ap`rea [i datorit` unor defec]iuni ale conductelor de canalizare, sau unui sistem deteriorat de \ndep`rtare a apelor pluviale. Folosirea de materiale neadecvate, cum ar fi tencuieli de ciment sau placaje, pot agrava problemele de igrasie. Golurile ferestrelor [i u[ilor de pe fa]ade trebuie p`strate \n formele [i dimensiunile ini]iale. Orice schimb`ri sau modific`ri \n

18

Din cauza epocilor diferite, din care dateaz` cl`dirile istorice, trebuie cercetat exact ce materiale [i care tehnici sunt cele mai indicate. Pentru protejarea substan]ei istorice este necesar` men]inerea acesteia, prin lucr`ri de \ntre]inere a suprafe]elor de tencuial`, a elementelor decorative [i a corni[elor. Tencuielile cu var hidraulic pot fi folosite la reabilitare, doar atunci cnd propriet`]ile straturilor suport existente o permit. Aplicarea m`surilor de combatere a igrasiei este esen]ial`, ca prim pas \n cadrul unei reabilit`ri adecvate [i durabile .|n acest sens, utilizarea mortarului de asanare este justificat` acolo unde este prezent` igrasia, \n zonele afectate de umiditate [i s`ruri. Culoare [i Zugr`veli Culoarea este un element component important al fa]adei. La alegerea ei trebuie consultat nu numai arhitectul ci [i specialistul pentru cl`diri istorice. |n limita posibilit`]ilor, zugr`virea trebuie s` se fac` \n culoarea ini]ial`. De aceea, se impune analiza profesional` a straturilor de zugr`veal`.

Culorile trebuie alese potrivit configura]iei fa]adei, respectnd elementele decorative specifice, cum ar fi ancadramentele ferestrelor sau corni[ele. Compozi]ia de culori aleas` trebuie s` fie \n armonie cu cea a cl`dirilor \nvecinate. Imaginea la strad` a \ntregului front de case nu trebuie deteriorat` prin al`turarea de culori nepotrivite. O schimbare a culorilor se va preg`ti printr-un concept unitar, \n cadrul unui proiect de specialitate. Pe baza desenelor colorate [i a unor suprafe]e-mostre de zugr`veal` se poate verifica dinainte efectul culorilor [i se poate ob]ine acceptul necesar din partea Direc]iei pentru Cultur`, Culte [i Patrimoniu Cultural Na]ional al Jude]ului. |n trecut s-au utilizat doar zugr`veli de var, \mbun`t`]ite cu lian]i, ca uleiul de in sau casein`. Chiar [i ast`zi se pot utiliza zugr`veli cu coloran]i pe baz` de pigmen]i minerali. Uneori, \n func]ie de materialele suprafe]elor existente, pot fi folosite [i zugr`veli pe baz` de silica]i sau de r`[ini siliconice. Pentru alegerea materialelor [i a tehnologiei potrivite se va solicita opinia unui specialist.

ATEN}IE! Reconstituirea aspectului istoric al fa]adei. Repararea elementelor decorative cu tehnologiile adecvate. Evitarea amplas`rii instala]iilor tehnice pe fa]ade. Placarea soclurilor nu este permis`. Repararea tencuielilor [i zugr`velilor doar cu materiale adecvate celor existente. Alegerea zugr`velilor numai dup` analiza culorilor. Crearea conceptului cromatic \n concordan]` cu vecin`tatea.

06 ECHIPAREA CU UTILIT~}I {I INSTALA}IILE TEHNICE Cablurile de alimentare cu energie electric`, cele de telefonie [i conductele de gaz, groase de mai mul]i ]oli, vopsite intens cu galben strident, au \n general trasee vizibile de-a lungul pere]ilor exteriori sau ai celor din gangurile de intrare \n cur]ile interioare. Traseele lor sunt de cele mai multe ori haotice, absolut \ntmpl`toare, dezordonate, divers colorate, traversnd por]iuni ale fa]adelor, deteriornd elementele decorative ale acestora, precum [i arcuri sau bol]i ale gangurilor de intrare. Cablurilor [i conductelor li se adaug` foarte des \ntrerup`toare, contoare [i diferite sisteme de fixare. Aceste apari]ii desfigureaz` fa]adele istorice. Cablurile [i conductorii ar trebui ascun[i sub tencuial` sau \n tubulaturi amplasate invizibil. Traseele de electricitate \n interiorul cl`dirilor istorice se vor executa doar dup` cercetarea straturilor de picturi zugr`veli de c`tre speciali[ti \n domeniu [i avizarea documenta]iei de DMI.

Pn` la finalizarea cercet`rii precum [i a documenta]iei necesare, se pot tolera unele trasee de preferin]` la nivelul pardoselii, ct mai pu]in vizibile, f`r` a altera fresca, ornamentele sau alte elemente cu valoare de patrimoniu. Distribuitorii electrici [i conductorii de leg`tur` trebuie amplasa]i \n casete \nchise, a[ezate \n spa]ii speciale, prestabilite. Nu este permis` montarea lor pe fa]ade. Conductele de gaz ar trebui s` aib` exclusiv trasee subterane, care s` conduc` direct la cl`dire. Totodat` este necesar ca regulatoarele de presiune, contoarele [i robine]ii s` se pozi]ioneze pe coridoare sau \n alte spa]ii interioare. Amplasarea antenelor Imaginea acoperi[urilor este tot mai des afectat` de dispozitivele necesare antenelor [i antenelor parabolice. Supraconstruc]iile tehnice montate pe acoperi[uri nu trebuie s` fie vizibile de la strad`.

19

ATEN}IE! Pozi]ionarea ascuns` a cablurilor, conductelor, f`r` a altera finisajul interior (\n special dac` e vorba de fresc` interioar`) sau fatadele cl`dirilor istorice. Reabilitarea re]elei edilitare de alimentare cu ap` [i a celei de canalizare. Amplasarea exclusiv subteran` a conductelor de gaz. Instala]iile tehnice aferente cl`dirii nu se vor amplasa vizibil. Dispozitivele tehnice se vor amplasa astfel, \nct s` nu fie vizibile din spa]iul str`zii.

07 AMENAJAREA {I UTILIZAREA CUR}ILOR {I SPA}IILOR EXTERIOARE ADIACENTE Tradi]ional, exista o combina]ie echilibrat` \ntre func]iunile de locuit [i cele gospod`re[ti. Ast`zi, cur]ile sunt intens folosite ca suprafe]e pentru diverse activit`]i comerciale, ca locuri de parcare, locuri de depozitare a gunoiului menajer sau a altor obiecte devenite nefolositoare.

Destina]ia lor obi[nuit`, de a servi unor activit`]i casnice, ca de exemplu uscatul rufelor, este \n mare parte restrns`. Pentru valorificarea cur]ilor ar trebui \ndep`rtate folosirile neadecvate. Suprafe]ele trebuie amenajate pentru utiliz`ri multiple, toate aferente func]iunii de locuire. Prin amenajarea de mici spa]ii verzi, eventual locuri de joac` pentru copii, avnd [i b`nci pentru recreere, poate rezulta un ansamblu de spa]ii adecvate.

ATEN}IE! P`strarea ansamblului cur]ii, dezvoltat organic. |ndep`rtarea construc]iilor anexe parazitare contemporane. Eliberarea spa]iilor gangului de intrare de construc]ii parazitare. Eliminarea traseelor aparente pentru instala]iile tehnice. Amenajarea unor spa]ii corespunz`toare pentru colectarea gunoiului. Interzicerea folosirii cur]ii ca loc de parcare. Men]inerea pavajelor istorice. Evitarea pavajelor etan[e [i a celor din beton. Refacerea sau amenajarea unor spa]ii verzi. Amenajarea cur]ilor ca spa]ii de agrement [i recreere. Asigurarea \ndep`rt`rii apelor meteorice.

20